BENEDICT ARNOLDBenedict Arnold (n. 14 ianuarie 1741, Norwich, Connecticut d. 14 iunie 1801, Londra, Anglia) a fost iniial un rebel n a 13-a colonie de pe coasta de est nord-american, care a devinit ulterior general n Continental Army. A trecut de partea englezilor, fiind considerat n SUA un trdtor. Benedict Arnold a fost un om impulsiv care era nzestrat cu un curaj deosebit i o for fizic considerabil. n anul 1767 s-a cstorit cu Margaret Mansfield, cu care a avut trei fii, ea murind n anul 1775. Arnold a luptat cu succes n Rzboiul de independen al Statelor Unite ale Americii (17751783), ajungnd la gradul de general de brigad, i avnd relaii de prietenie cu George Washington. n campania militar contra Canadei din anul 1775 a avut cteva succese, dar a fost rnit n decembrie, la Btlia de la Qubec, ceea ce l oblig s se retrag. Datorit caracterului su nestpnit a avut o serie de greuti cu ali ofieri sau cu superiorii si. n Btlia de la Saratoga din anul 1777, generalul Horatio Gates a lua de la Benedict Arnold conducerea trupelor. Cu toate acestea n anul 1778, George Washington l-a nsrcinat din nou cu comanda trupelor americane. n aceast perioad Arnold, rmas vduv, a luat parte la distraciile societii americane, iar la vrsta de 39 de ani s-a cstorit cu Margaret Shippen, care avea 19 ani i era loial englezilor. nglodat n datorii, a pierdut prestigiul su n armat, fiind ameninat de Congresul american cu tribunalul militar de rzboi. Prin anul 1781 a obinut comanda asupra Fortului West Point (New York) i a nceput s duc tratative secrete cu comandantul armatei britanice Henry Clinton, de a preda fortul mpreun cu 3.000 de soldai pentru suma de 20.000 ($1.000.000). Planurile sale fiind descoperite, a dezertat i a luptat de partea englezilor, fr ns a primi de la acetia o funcie de comand. n anul 1782 a emigrat mpreun cu soia n Anglia (Londra). n SUA, numele de "Benedict Arnold" este socotit ca sinonimul unui trdtor viclean, chiar la botezuri prenumele su este foarte rar folosit.