Bd. Nicolae Bălcescu nr. 21 etaj 2, sector 1, cod 010044

Bucureşti, ROMANIAtel.: +4021 317 71 70 fax: +4021 317 71 72

office@transparency.org.rowww.transparency.org.ro

1/3

Pentru Transparency International si Comisia Europeana conteaza numai faptelePentru Transparency International si Comisia Europeana conteaza numai faptele

Transparency International solicita Primului Ministru al Romaniei sa demonstreze vointa politica de a solutiona problema coruptiei

Bucuresti, 6 iunie 2004 --- Comisia Europeana a solicitat organizatiei Transparency International - Romania si Secretariatului Transparency International de la Berlin o consultare, la data de 5-6 iulie, pentru a masura progresele in lupta impotriva coruptiei, inainte de redactarea Raportului Periodic pentru Romania. Cele doua organizatii au propus vineri, 4 iunie, Primului Ministru al Romaniei un set de 8 masuri anticoruptie concrete, cu termene de realizare definite, intr-o propunere scrisa depusa si discutata la Cancelaria Primului Ministru.

Odata adoptate de Guvern, masurile propuse vor avea ca efect:

1.recuperarea si repatrierea bunurilor si sumelor de bani rezultate din infractiuni de coruptie, care au fost scoase in afara granitelor tarii,

2.sanctionarea penala a persoanelor juridice, inclusiv pentru infractiuni de coruptie,

3.protectia avertizorilor de integritate--persoanele angajate (sub orice forma) in institutii si autoritati publice care semnaleaza incalcari ale legii,

4.stabilirea unui mecanism de acordare pe baze competitive si concurentiale a granturilor (finantari nerambursabile) din bani publici,

5.inasprirea controlului privitor la conflicte de interese si declaratii de avere ale demnitarilor si functionarilor publici,

6.sanctionarea abuzurilor administrative, atunci cand faptuitorul obtine beneficii personale sau favorizeaza o alta persoana, drept fapte de coruptie--mai ales, sanctionarea nu doar a abuzului impotriva interesului public, ci si a abuzului impotriva intereselor persoanei,

7.extinderea obligatiilor deontologice ale functionarilor publici si la restul angajatilor din sectorul public, indiferent de forma de contractare,

8.obligatia procurorilor de a comunica petentilor motivarea rezolutiilor de neurmarire penala si a ordonantelor de scoatere de sub urmarire.

Concret, Guvernului i s-a cerut:

1.accelerarea ratificarii Conventiei ONU impotriva coruptiei [detalii],

2.indeplinirea angajamentelor restante ale Guvernului Romaniei fata de recomandarile GRECO din 2002 [GRECO este Grupul de State impotriva Coruptiei, afiliat Consiliului Europei] [detalii],

3.adoptarea unui proiect de act normativ care sa transpuna normele si practicile europene in domeniul protectiei avertizorilor de integritate [detalii],

4.adoptarea unui act normativ privind acordarea de granturi din bani publici, care sa satisfaca standardele UE si rigorile legislatiei privind achizitiile publice [detalii],

2/3

5.amendarea Pachetului Legislativ Anticoruptie (Legea 161/2003) si intarirea mecanismelor de plangere si verificare, precum si infiintarea unui organism cu atributii juristictionale, format din judecatori, menit sa garanteze continuitatea, impartialitatea si eficacitatea aplicarii normelor referitoare la conflictele de interese si declararea averilor [detalii],

6.completarea Legii 78/2000 (privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie) astfel incat sa incrimineze abuzul administrativ motivat de obtinerea de beneficii personale, ca infractiune de coruptie [detalii],

7.adoptarea unui act normativ similar Legii 7/2004 (Codul de conduita al functionarilor publici), aplicabil tuturor categoriilor de personal din autoritatile si institutiile publice [detalii],

8.adoptarea unui act normativ care sa instituie obligatia procurorilor de a comunica motivarea tuturor actelor de autoritate, ca acte de interes pentru justitiabili [detalii].

TI-Romania a apreciat aceste masuri drept necesare si prioritare intrucat:

1.Desi sanctionate, infractiunile de coruptie cauzeaza prejudicii pe care statul roman nu le recupereaza deoarece „castigurile” au fost deja transferate in afara granitei.

2.In practica judiciara penala, in cazurile in care legea a fost incalcata prin intermediul persoanelor juridice, persoanele din administrarea sau conducerea respectivelor societati nu au putut fi incriminate,

3.Posibilele incalcari ale legii sau implicari in fapte de coruptie ale angajatilor contractuali din ministere sau primarii, respectiv posibilele nereguli cauzate de acestia in calitate de membri ai comisiilor de achizitii publice, sunt mai greu de sanctionat decat in cazul functionarilor publici sau demnitarilor.

4.Functionarii care au reclamat incalcari ale legii au fost frecvent sanctionati disciplinar si chiar eliberati din functie, ceea ce descurajeaza alti functionari care au cunostinta de incalcari ale legii sa le anunte institutiilor competente.

5.Societatea civila a solicitat in mod repetat Guvernului sa stabileasca un sistem de finantare pentru programele de educare a populatiei si sprijinire a societatii civile (inclusiv in probleme de lupta anticoruptie), insa o serie de variante puse in discutie nu s-au dovedit viabile.

6.Monitorizarile implementarii Legii 161/2003 au confirmat ca normele privind conflictul de interese, incompatibilitatile si controlul averilor nu sunt eficiente in combaterea micii si marii coruptii.

7.Practica Centrului de Asistenta Anticoruptie pentru Cetateni, al Transparency International – Romania, a demonstrat ca astfel de abuzuri administrative (impotriva interesului public sau impotriva intereselor persoanei) pot ascunde adevarate fapte de coruptie.

8.Jurnalistii au semnalat deseori opacitatea Ministerului Public, prin nejustificarea fata de petenti a motivelor care au dus la neurmarirea sau scoaterea de sub urmarire penala a unor cazuri intens mediatizate.

Amintim ca Primul Ministru s-a angajat la Bruxelles, la 25 februarie 2004, sa stabileasca o „platforma comuna anticoruptie,” nominalizand Transparency International in cel de-al saselea punct al propunerii de masuri accelerate in vederea integrarii europene a Romaniei, cunoscuta sub numele de 'To Do List'. Amtintim, de asemenea, ca PSD, partidul la guvernare, nu a raspuns solicitarii TI-Romania din decembrie 2003 de a preciza ce masuri concrete impotriva coruptiei intelege sa adopte in viitor, pe baza unui chestionar care reflecta prioritatile cetatenilor.

Transparency International va sprijini eforturile executivului privind integrarea europeana, numai in masura in care, in perioada imediat urmatoare, autoritatile de la Bucuresti dau un semnal clar de vointa politica privind prevenirea si combaterea coruptiei.

Asociatia Romana pentru Transparenta este o organizatie neguvernamentala, fondata in 1999 de un grup de cetateni si organizatii preocupate de problema coruptiei in Romania. In cursul aceluiasi an Asociatia Romana pentru Transparenta a fost acrediata drept filiala nationala a retelei Transparency International, coalitia globala de lupta impotriva coruptiei. Misiunea TI-Romania este sa promoveze in spirit solidar sistemul romanesc de integritate pentru diminuarea coruptiei.In particular, in perioada 2003-07, promovarea sistemului national de integritate va urmari indeplinirea conditiilor de aderare la Uniunea Europeana in functie de deficientele deja identificate de UE. Acestea sunt: lipsa reformei in justitie, slaba capacitate administrativa si lipsa unei economii functionale de piata.

3/3

Marian V. Popa, Presedinte

Oana Zabava, Director executiv

Transparency International – Romania