7/23/2019 Bazele Anatomofiziologice Ale Mobilitatii Articulatiilor

1/6

Bazele anatomofziologice ale mobilitatiiarticulatiilor

Ansamblul nelimitat al miscarilor corpului uman se realizeaza cu ajutorul articulatiilor, care prinstructura lor determina natura oricarei miscari corporale.

Directia, amplitudinea, orta, viteza miscarilor depind atat de supraata cavitatilor articulare,cat si de elasticitatea ligamentelor, tendoanelor si muschilor, de tonusul si orta dieritelor lanturimusculare si, nu in ultimul rand, de capacitatea sistemului nervos central de coordonare a proceselorneuromusculare.

Daca indemanarea este in mare parte determinata de interventia sistemului nervos central incoordonarea proceselor neuromusculare cu certitudine se poate afrma ca raportul dintre

elasticitatea si tonicitatea dieritelor lanturi musculo-ligamentare genereaza componenta ei deamplitudine. Din acest punct de vedere, mobilitatea apare ca o componenta a indemanarii, eadefnindu-se prin marimea raportului dintre tonusul cumulat al lanturilor agoniste si elasticitatealanturilor antagoniste.

Limitele amplitudinii miscarilor rezulta din orma supraetelor articulare, din supletea coloaneivertebrale, din capacitatea de intindere a ligamentelor, tendoanelor si fbrelor musculare, din tonusulacestora. rin procesul de antrenament toate aceste componente sunt perectibile, in primul rand,aptitudinea sportivului de a olosi la ma!imum mobilitatea articulara. "ercetarile lui #ermeev $%&'()arata ca gimnastii, inotatorii si atletii utilizeaza *+-& din aceasta mobilitate anatomica. Desigur, inconormatia articulatiilor pot e!ista deosebiri individuale, care limiteaza sau avorizeaza amplitudineamiscarilor. Actionand sistematic si adecvat prin mijloace si metode specifce se poate obtine o cresterea elasticitatii ligamentelor si fbrelor musculare, care constituie o a doua conditie a maririi amplitudiniimiscarilor.

obilitatea sau supletea coloanei vertebrale depinde de elasticitatea discurilor intervertebralesi de starea aparatului ei ligamentar. /a este mai redusa la nivelul segmentului dorsal al coloaneivertebrale datorita insertiei coastelor care ii creeaza o rigiditate sporita si de ligamentele mai tari, cu ocapacitate de intindere mai mica ce leaga apofzele superioare ale vertebrelor. "oloane vertebrala findpivotul principal al staticii si dinamicii umane, are nevoie de mobilitate sporita, care poate f obtinutaprin antrenament in profda numeroaselor ligamente, tendoane si fbre musculare ce se gasesc grupatein aceasta zona anatomica. Dintre aceste componente, muschiul ramane cel mai perectibil. 0n multeactiuni motrice, specifce dieritelor ramuri si probe, amplitudinea ma!ima in articulatii este limitata deelasticitatea insufcienta a muschilor antagonisti rela!ati. 0ndeosebi muschii care actioneaza articulatiaco!oemurala prezinta o asemenea stare. "u cat muschii antagonisti cedeaza mai usor la intindere, cuatat se cheltuieste mai putina orta pentru invingerea rezistentei lor, orta si viteza miscarilormaniestandu-se mai efcient. osibilitatea muschilor de a se intinde $nu de alungire, ci prinimbunatatirea elasticitatii lor) afrma 0a1ovlev $%&(&) depinde de rela!area lor. 0nsufcienta coordonarea proceselor nervoase care regleaza incordarea si rela!area muschilor in2uenteaza negativ asupra

nivelului mobilitatii.

"apacitatea muschilor de a se rela!a si de a se lungi, ca eect al intinderii, se modifcaapreciabil sub actiunea dieritilor actori e!terni, depinzand in acelasi timp de starea organismului, deechilibrul lui.

Astel, s-a constatat ca amplitudinea miscarilor creste in situatia in care irigarea cu sangesporeste in muschiul care se intinde si scade atunci cand 2u!ul de sange se micsoreaza. Acelasi eectse inregistreaza dupa racirea muschilor, intervenita dupa terminarea unui antrenament intensiv saudupa luarea mesei de catre sportiv. "resterea aportului de sange in organele digestive diminueaza

%

7/23/2019 Bazele Anatomofiziologice Ale Mobilitatii Articulatiilor

2/6

7/23/2019 Bazele Anatomofiziologice Ale Mobilitatii Articulatiilor

3/6

- e!ercitii cu ingreuieri $cu mingi medicinale, obiecte mici cum sunt hanterele, bastoanele etc.) carevalorifca bine eectul inertiei miscarii, pe de o parte, si accentueaza intinderea muschilor incordati, pede alta parte.

entru dezvoltarea mobilitatii pasive e!ercitiile cu partener de tipul intinderilor se utilizeazarar, desi sunt deosebit de utile9 acestora li se adauga e!ercitiile cu olosirea propriei greutati sau cuaparate.

De asemenea, se olosesc e!ercitii dinamice care se bazeaza pe alternarea ritmica a miscarii simaririi amplitudinii de e!emplu, indoire $timpul %), ridicare $timpul ;), indoire cu arcuire $timpii :, (, ),revenire $timpul '), miscari de balansare.

/!ercitiile statice constau din mentinerea amplitudinii miscarii un timp mai indelungat $activsau pasiv). De e!emplu, indoire pe timpul %, mentinerea pozitiei pe timpii ;, :, ( si revenire pe timpul.

/!ercitiile combinate jumatate dinamice si jumatate statice se aplica in situatia in care seurmareste dezvoltarea elasticitatii unor grupe musculare care limiteaza miscarea si ortaantagonistilor. /ectul reprezinta marirea mobilitatii, deci a amplitudinii miscarilor.

entru anumite probe sau ramuri de sport $gimnastica artistica si ritmica, patinajul artistic,sarituri in apa, inot sincron etc.), o mare valoare in dezvoltarea mobilitatii o au mijloacele specifcepregatirii coregrafce.

7/23/2019 Bazele Anatomofiziologice Ale Mobilitatii Articulatiilor

4/6

la &+-%++ ori, in articulatia co!o-emurala la '+->+ ori, in articulatia scapulohumerala la +-'+ ori, inaltele de ;+-:+ ori. Desigur, numarul repetarilor poate sa creasca pana la o limita dupa care poate fredus, dar acestea nu trebuie eliminate9 in acelasi timp este contraindicata micsorarea amplitudiniimiscarilor dupa ce s-a obtinut o deschidere apreciabila a acesteia. 0n general, ele sunt insotite de ortasi de rela!are, care uneori le intercaleaza $dupa primele ;-: e!ercitii sau dupa cele mai solicitante).#uccesiunea seriilor este determinata de necesitatea atingerii si depasirii amplitudinii in modprogresiv. 3rebuie evitate e!ecutiile bruste, mai ales la inceputul eectuarii setului de e!ercitii cu o

astel de fnalitate. Aparitia durerilor imediat in ziua urmatoare constituie un indiciu ca s-a e!agerat indozarea numarului de repetari, s-a ortat amplitudinea si au lipsit pauzele de rela!are.

Stretching.

e langa aceste principii care alcatuiesc metodologia generala olosita in dezvoltareamobilitatii, in ultimele decenii a ost elaborata si aplicata in acest scop o metoda proprie denumitastretching. "uvantul stretching provine de la 6stretch7, care in limba engleza inseamna 6intindere7.etoda poate f defnita ca un sistem de e!ercitii care implica mentinerea intr-o anumita pozitie a unuisegment, pe o durata scurta de ordinul secundelor, in scopul intinderii treptate a unui muschi si apregatirii lui pentru un eort specifc la care va f supus.

/!ercitiile olosite in cadrul acestei metode, actionand asupra muschilor, in2uenteaza pozitivmobilitatea articulara, de apt aparatul locomotor in ansamblul sau. Acest tip de e!ercitii se olosesc si

in incalzirea sportivului, avand printre altele ca eect controlul asupra tinutei corpului, stimularearecventei si prounzimii actului respirator si implicit asigurarea conortului general fzic si psihic alorganismului.

Bazele fziologice ale metodei.

#-a stabilit ca mecanismele re2e!elor elementare joaca un rol de prima importanta indezvoltarea mobilitatii. Daca un muschi este intins, el se opune unei intinderi e!cesive, contractandu-se. Acest re2e! este mediat de asciculele neuromusculare, organe specifce, proprioceptive, care,situate in interiorul muschilor striati, contribuie fe la reglarea tonusului muscular, fe la trimiterea spresistemul nervos central a impulsurilor care provoaca re2e!ul de intindere. ?radul de contractie re2e!aeste proportional cu gradul de intindere imediata a muschiului. Deci, daca un muschi este intins brusc,contractia rezultata va f mai brusca decat cea provocata de o intindere lenta, progresiva. Acest re2e!de apt este un mecanism de aparare care poate f declansat in orice muschi, deci nu numai ine!tensori, ci si in ceilalti muschi cu alta structura sau unctie. @n e!emplu tipic al re2e!ului deintindere este asa-numitul re2e! patelar, un test medical obisnuit care provoaca intindereagenunchiului unui om sanatos prin ducerea gambei inainte.

7/23/2019 Bazele Anatomofiziologice Ale Mobilitatii Articulatiilor

5/6

0n prezent, se practica o multitudine de tehnici. Dintre ele o retinem pe cea mai larg raspandita mai ales in otbal si atletism care porneste de la ipoteza ca mobilitatea poate f dezvoltata prindoua cai4

a) reducerea rezistentei tesutului de legatura a unei articulatii, ca eect al e!tensiei si ranarii re2e!uluide intindere9

b) dezvoltarea ortei muschilor antagonisti.

ijloacele si tehnicile olosite in aceasta varianta de stretching sunt urmatoarele4

- arcuire si mentinere care constau in eectuarea unor contractii repetate, ara bruscare, ale muschiloragonisti, in scopul unor intinderi rapide ale muschilor antagonisti. ijloacele sunt de tipul balansului,care dupa :-( repetari mentine partea corpului antrenata intr-o pozitie e!trema timp de ' s9

- intindere si mentinere pasiva realizata cu ajutorul unui partener. iscarea de intindere a membruluiantrenat este lenta, usoara, pasiva, pana se ajunge intr-o pozitie e!trema, in care se simte o oarecarejena9 aceasta se mentine timp de ' s, interval in care musculatura respectiva $agonista) este supusaunei contractii izometrice. Asemenea intinderi pasive urmate de f!ari active, cu durata de '+ s, serepeta de :-( ori pentru fecare muschi, la intervale de ' s9

- stretching prelungit eectuat intr-o intindere pasiva cu ajutorul unui partener care cauta sa atingapozitia e!trema si s-o mentina % min. ara sa atinga pragul de durere9

- antrenamentul neuromuscular proprioceptiv activ in care miscarea se e!ecuta timp de ' s activ, findurmata de o contractie izometrica ma!ima contra rezistentei opuse de muschii antagonisti. Apoi seincearca cresterea amplitudinii miscarii printr-o activitate musculara activa, provocata de contractiamuschilor antagonisti timp de % min., contra unei rezistente $din partea partenerului). /!ercitiul serepeta dupa ' s9

- antrenamentul neuromuscular proprioceptiv pasiv actioneaza in decurs de ' s asupra articulatiei cese antreneaza pana la limita cu ajutorul partenerului, dupa care urmeaza contractia izometrica amuschilor antagonisti contra rezistentei opuse de partener. Aceste intinderi si contractii pasive alemuschilor antagonisti se repeta la intervale de ' s timp de % min.9

- tehnica rela!arii consta in eectuarea unei intinderi pasive lente, cu ajutorul partenerului, pana candse ajunge in pozitie e!trema, care se mentine % min., timp in care e!ecutantul se rela!eaza psihic prinautocontrol. rin constientizarea starii de contractie a muschiului, sportivul contribuie activ la ranareare2e!ului de intindere.

7/23/2019 Bazele Anatomofiziologice Ale Mobilitatii Articulatiilor

6/6

a) contractia musculara din pozitia stand cu trunchiul usor aplecat inainte, cu spatele rotund9 regiunealombara sprijinita de perete, genunchii usor indoiti, iar mainile la ceaa cu degetele impreunate,e!tensia spatelui timp de ;+-:+ s, incercand invingerea rezistentei opuse de maini9

b) intindere $aplecarea trunchiului inainte pana ce se simte incordarea de-a lungul coloanei vertebralesi mentinerea pozitiei timp de ;+-:+ s).

5arianta4 e!ercitiul se poate e!ecuta si din pozitia asezat cu genunchii indoiti, cu capul aplecat inainteintre genunchi.

Planifcarea dezvoltarii mobilitatii.

"at priveste includerea e!ercitiilor de dezvoltare a mobilitatii in economia antrenamentului seimpun urmatoarele precizari4

- la varsta copiilor si juniorilor, acestea constituie un obiectiv prioritar al antrenamentului intrucat sedezvolta mai usor $cantitate de repetare mai mica) si mai rapid $timp cheltuit mai putin)9

- un nivel ridicat al mobilitatii obtinute la aceste varste urmeaza sa fe doar mentinut la nivelulsenioratului sau al consacrarii internationale $mai devreme in gimnastica sportiva si ritmica, in

patinajul artistic si in inot)9

- curba nivelului mobilitatii in planifcarea anuala pune in evidenta o crestere rapida si sesizabila inprimele :-( luni, dupa care scade, indicand o stare de platou. rin urmare, se recomanda ca acestobiectiv al pregatirii generale sa fe programat pentru perioada pregatitoare. /!ercitiile respective au oprezenta zilnica. 0n regimul diurn se constata ca disponibilitatea sportivului este inegala din punct devedere al mobilitatii sale. 8rele avorabile si, deci, indicate sunt %+-%%, %'-%> si ;+, care pot fvalorifcate in planifcarea lectiilor cu astel de sarcina didactica. /ectuarea lor de doua ori intr-o ziin2uenteaza avorabil dezvoltarea si mentinerea nivelului mobilitatii. 0n aceasta situatie se micsoreazadozarea repetarii, ara sa coboare insa sub nivelul cantitativ realizat intr-o singura lectie diurna.

e masura ce ne apropiem de perioada competitionala, numarul si recventa e!ercitiilor demobilitate eectuate cu eort mare $de amplitudine, de repetare) scad, urmand sa fe planifcate in ;-:lectii ale ciclului saptamanal cu un mic numar de repetari $de :-( ori fecare e!ercitiu). recizam caeste total contraindicata eliminarea acestor e!ercitii, fe si numai pentru o saptamana, din etapele siperioadele ciclului anual, intrucat nivelul mobilitatii coboara si ajunge relativ repede la valorile initiale,mai ales in cazul sportivilor adulti.

Locul cel mai indicat al e!ercitiilor de dezvoltare a mobilitatii, indierent de metoda sautehnicile aplicate, il constituie asa-zisa parte pregatitoare a lectiei de antrenament, insa dupa oprealabila si intensa incalzire a organismului. @neori le intalnim si in fnalul lectiei, atunci cand intr-adevar organismul a ost puternic angrenat in miscare, momentul de rela!are al e!ercitiilor respective$indeosebi cele din tehnica stretchingului) find compatibil cu sarcinile verigii de incheiere aantrenamentului.

'