Basarabia in Perioada FF

8/18/2019 Basarabia in Perioada FF

1/16

“Basarabia in perioada interbelica: progrese si limite”

Cele mai multe dispute in istoria actuală a Basarabiei apar din perioada

interbelică. În conditiile în care in Imperiul Rus a avut loc revolutia socială, se infiintează statul

Republica Democratică Moldovenească si la 2 ianuarie !"!# îsi proclamă independenta, iar în

2$ martie !"!# prin decizia ma%oritară a &fatului 'ării, se uneste cu Rom(nia. )stfel, după !*+

ani, de dominatie rusă, teritoriul numit de rusi Basarabia, revine acasă. Revenirea Basarabiei în

anul !"!# la neamul rom(nesc a asiurat pe parcursul întreii perioade de pînă în !"* o

adevărată rena-tere naională -i spirituală a rom(nilor basarabeni.

)nume în !"!#/!"* s/a constituit aici o adevărată intelectualitate

naională. 0entru prima dată în istoria acestui inut, forele spiritualităii rom(ne-ti, vastele

acumulări culturale, naionale, umane -i sociale s/au materializat într/un salt calitativ care s/a

produs în perioada interbelică. După !"!# s/au produs sc1imbări colosale în sistemul

învăămîntului public din Basarabia, a fost lic1idat caracterul lui colonial rusesc. În afară de

-colile ruse-ti, evreie-ti, neme-ti, au fost desc1ise -coli naionale rom(ne-ti. iecărui elev i s/a

oferit posibilitatea de a studia în limba sa maternă.

3uvernul Rom(niei a îneles de la bun început necesitatea răspîndirii

-tiinei de carte în mediul basarabenilor drept condiie indiscutabilă a proresului eneral al

statului rom(nesc. 4u întîmplător de%a în Constituia Rom(niei din !"25 a fost introdus dreptul la

învăătură. 0artidul 4aional Moldovenesc încă din martie !"!$ a înaintat cerina cu privire lanaionalizarea -colilor, precum -i la crearea -colilor primare -i medii rom(ne-ti, introducerea

limbii rom(ne ca limbă oficială în administraia Basarabiei. În iunie 6 iulie !"!$ au fost

oranizate de către 0. 3ore, 7. &troescu primele cursuri pentru învăătorii de limba rom(nă din

Basarabia. 0roramul 0artidului 4aional/8iberal, adoptat la 2$ noiembrie !"2!, prevedea

următoarele sarcini9

!: îmbunătăirea învăămîntului rural pentru ma%oritatea populaiei

Basarabiei,

2: lic1idarea analfabetismului,

5: construirea în fiecare localitate rurală a unei -coli săte-ti,

: asiurarea fiecărei -coli cu cadre didactice ;un învăător la


2/16

După =nirea din !"!#, ideea -colii naionale a fost realizată fără nici un

obstacol din partea autorităilor statului. De%a către anul !"2* în Basarabia începe un mare proces

de construcie a localurilor pentru -colile săte-ti. )proape în fiecare sat s/a ridicat cîte o clădire

pentru -coala primară, care la început avea trei/patru săli de clasă, o cancelarie pentru profesori,

un cabinet pentru directorul -colii, mai apoi ridicîndu/se -i pentru -colile secundare, licee,

imnazii, -colile normale clădiri mari, frumoase, luminoase. 8a 2+ iulie !"2 a fost promulată

8eea cu privire la învăămîntul primar -i secundar al statului rom(nesc.

)ceastă nouă >constituie? a statului prevedea măsuri concrete pentru

dezvoltarea învăămîntului în tot statul rom(nesc, inclusiv în Basarabia9 se aproba dreptul la

învăătură pentru toi copiii, indiferent de se@ul, naionalitatea -i rasa lor, se introducea

învăămîntul primar -i secundar obliatoriu, cu o durată de $ ani, din care ultimii ani erau

destinai învăămîntului practic, se trasa trecerea la învăămîntul de $ ani în timp de < ani ;art.sălbatici? cum stria 7. 0uri-c1evici, fostul deputat din Basarabia în Duma

rusească în !"!!. Moldovenii posedau aptitudini foarte bune pentru carte, erau talentai,

stăruitori, disciplinai, aspirau spre o cultură naională rom(nească boată. &/a sc1imbat complet


3/16

coninutul teoretic -i ideoloic al învăămîntului. Dacă pînă în !"!#, în -colile din Basarabia, se

propaa ideoloia colonială rusă ;misiunea de >eliberare? a Rusiei ariste în Balcani, unitatea

imperiului rus, unitatea du1ovnicească, e@istena unui sinur popor etc.:, acum la baza

coninutului sistemului de învăămînt au fost puse ideile patriotice ale neamului rom(nesc, ideile

luptei pentru independenă, eroismul în lupta de veacuri pentru supravieuire. 0roramele unice

rom(ne-ti au contribuit la încadrarea reu-ită a învăămîntului din Basarabia în sistemul de

învăămînt rom(nesc, care/-i cucerise un mare prestiiu în uropa. )u e@istat -i reutăi prin care

a trecut învăămîntul public din Basarabia. 4u fiecare ăran basarabean avea posibilitatea de a/-i

da copiii la -coală.

ra lipsă de îmbrăcăminte -i încălăminte pentru elevi. ra insuficient

numărul de -coli -i de învăători. În comparaie cu cel primar -i secundar, învăămîntul superior a

cunoscut în Basarabia un prores mai lent. )ici au funcionat două facultăi ale =niversităii dinIa-i9 acultatea )ricolă, în frunte cu decanul său, profesorul )ricola Carda-, -i acultatea de

'eoloie, în frunte cu decanul 0opescu/0ra1ova. )ceste facultăi aveau o bază materială bună .

Învăămîntul superior în Basarabia făcea abia primii pa-i. =n număr considerabil de studeni

basarabeni î-i făceau studiile la universităile din Cernăui, Ia-i, Bucure-ti, Clu%, la instituiile de

învăămînt superior din rana, 3ermania, Ce1oslovacia, Belia. În aceste condiii, 3ala

3alaction propunea să fie desc1isă în Basarabia o universitate, dar această idee frumoasă n/a fost

realizată, deoarece Basarabia a fost reocupată de bol-evicii ru-i în !"*. Dar, în eneral,învăămîntul primar, secundar, profesional -i superior a constituit un puternic instrument de

implantare -i dezvoltare a culturii rom(ne-ti, de care au profitat toate clasele sociale basarabene.

De la otin pînă la Reni -i Ismail, -coala rom(nească din Basarabia a făurit muli intelectuali. a

a format multe personalităi care au activat -i în perioada postbelică. )r fi fost imposibil să avem

o cultură naională fără -coala rom(nească din Basarabia interbelică. Basarabia anilor !"!#/!"*

nu mai era aceea din !"!$. &ute de mii de copii au absolvit -coala rom(nească, încadrîndu/se

prenant în viaa spirituala a Rom(niei reîntreite.

Pe 26 iunie 1940, la ora 22:00, Comisarul poporului pentru afaceri

externe al URSS,Viaceslav olotov, i!a pre"entat am#asa$orului Rom%niei la oscova,


4/16

&'eor('e )avi$escu , un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei

până pe 28 iunie i „transferul” păr ii de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică. ș ț

0e 22 iunie !"*, cu doar c(teva zile mai înainte ca =R&& să/ i prezinteș

ultimatumul, ran a capitulase, iar Reatul =nit î i retrăsese ultimele trupe din uropa, ceea ceț ș

făcea ca toate aran iile de securitate date Rom(niei de cele două puteri vestice să/ i piardă oriceț ș

valoare. Pe 2 iunie, Germania informase România că, pentru a beneficia de garan ii deț

securitate din partea Reichului, guvernul de la Bucure ti trebuia să ia în considera ieș ț

negocieri prealabile cu Uniunea Sovietică

Ministrul de e@terne erman, Eoac1im von Ribbentrop, a fost informat de

partea sovietică de inten iile sale cu privire la Basarabia i Bucovina pe 2 iunie. Ribbentrop s/aț ș

arătat înri%orat mai mult de soarta celor apro@imativ !**.*** de etnici ermani din Basarabia.

De populatia ma%oritara romaneasca oricum nu ii pasa. De asemenea, Ribbentrop s/a arătat uimit

de preten iile sovietice în ceea ce prive te Bucovina, ;acest teritoriu nu fusese men ionat înț ș ț

niciun fel în protocolul secret al pactului sovieto/erman de nearesiune:.

!e"tul ultimatumului de pe 2# iunie afirma în mod mincinos că

Basarabia era populată în principal cu ucrainieni$ F *n anul 191+, Rom%nia, folosin$u!se $e

sl#iciunea militar a Rusiei, a $esfcut $e la Uniunea Sovietic -Rusia. o parte $in teritoriul ei, /asara#ia, clc%n$ prin aceasta unitatea secular a /asara#iei, populat n principal cu

ucraineni, cu Repu#lica Sovietic Ucrainean?. 3uvernul sovietic cerea partea de nord a

Bucovinei care >F ar reprezenta, este drept că numai într/o măsură neînsemnată, un mi%loc de

despăubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită =.R.&.&. i popula iei Basarabiei prinș ț

domina ia de 22 de ani a Rom(niei în Basarabia.?.ț Bucovina de nord avea unele leături istorice

cu 3ali ia, care fusese ane@ată de =R&& în !"5" ca urmare a invaziei ermano/sovietice dinț

!"5", doar prin faptul că ambele reiuni fuseseră parte a Imperiului )ustro/=nar din a doua

parte a secolului al G7III/lea p(nă în !"!#.

Ultimatumul mai a$u(a: )cum, c(nd slăbiciunea militară a =.R.&.&. a

trecut în domeniul trecutului, iar situa ia interna ională care s/a creat cere rezolvarea rapidă aț ț

c1estiunilor mo tenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ări, =.R.&.&.ș ț


5/16

consideră necesar i oportun ca în interesele restabilirii adevărului să pă ească împreună cuș ș

Rom(nia la rezolvarea imediată a c1estiunii înapoierii Basarabiei =niunii &ovietice.3

&uvernul rom%n a rspuns su(er%n$ c este $e acor$ cu Fneocieri

imediate asupra unei lari cateorii de probleme?.

%l doilea ultimatum sovietic de pe 2& iulie a cerut evacuarea

administra iei i armatei române din Basarabia i nordul Bucovinei în patru 'ileț ș ș ) doua zi,

uvernul rom(n condus de 31eor1e 'ătărescu, după ce primise i sfaturi din partea 3ermanieiș

i Italiei, a acceptat să se supună condi iilor sovietice.ș ț (eci'ia de acceptare a ultimatului

sovietic i de e"ecutare a unei )ș retrageri * +sa evitat folosirea cuvântului )cedare*- din

Basarabia i nordul Bucovinei a fost luată în .onsiliul de .oroană din noaptea de 2& / 20ș

iunie 134 După cum este consemnat în %urnalul reelui Carol al II/lea, rezultatul votului a fost

următorul9

/ # voturi pentru respingerea ultimatumului $ tefan Ciobanu, &ilviu Draomir, 7ictor Ș

Iamandi, 4icolae Iora, 'raian 0op, rnest =rdăreanu.

6 24 de voturi pentru acceptarea ultimatumului $ 0etre )ndrei, Constantin

)n1elescu,Constantin )retoianu, rnest Ballif, )urelian Bentoiu, Mircea Cancicov, Ioan

C1ristu, Miti ă Constantinescu, Mi1ail 31elmeeanu, Ion 3iurtu, Constantin C. 3iurescu,ț 4icolae ortolomei, Ioan Ilcu ;Ministru de război:, Ion Macovei, 31eor1e Mironescu, Raduș

0ortocală, Mi1ai Ralea, 7ictor &lăvescu, 31eor1e 'ătărescu ;prim ministru:, lorea enescuȚ

; eful marelui &tat Ma%or al )rmatei:.ș

(intro popula ie de 5&444 de locuitori, +în conformitate cuț

re'ultatele recensământul din 154-, în teritoriile ocupate de URSS, 24&0444 +667- erau

etnici români Peste 244444 de locuitori de toate etniile sau refugiat în România în cele

câteva 'ile care au urmat după 20 iunie 3uvernul rom(n a căutat să evite, c1iar dacă doar temporar, un război cu =niunea &ovietică. Ca urmare, toate instala iile militare au fost cedateț

fără a fi distruse i fără a se trae un sinur foc de armă, armata rom(nă av(nd ordine stricte săș

nu răspundă niciunei provocări.


6/16

România a cerut spri8inul engle'ilor, iar guvernul britanic a răspuns

că va considera orice pierdere teritorială a românilor ca fiind temporară (intre to i alia iiț ț

regionali cu care România avea tratate de cooperare militară, doar !urcia a răspuns că este

gata să i ofere spri8inul în ca'ul unei agresiuni militare sovieticeș .

0e 2# iunie la ora "9**, prin comunicatul nr. 2< al Marelui &tat Ma%or al

)rmatei Rom(ne, popula ia a fost anun ată în mod oficial despre e@isten a ultimatumului, despreț ț ț

acceptarea acestuia de către Bucure ti i despre inten ia uvernului de a evacuare a armatei iș ș ț ș

administra iei pe malul drept al 0rutului.În conformitate cu prevederile ultimatumului, trei ora eț ș

c1eie 6 C1i inău, Cernău i i Cetatea )lbă 6 trebuiau să fie predate sovieticilor p(nă la ora !9**.ș ț ș

0(nă pe 2 iulie, noua rani ă de/a lunul r(ului 0rut a fost înc1isă definitiv.ț

Doar o mică parte a popula iei Basarabiei i Bucovinei a înt(mpinatț ș

ane@area sovietică cu sentiment pozitiv. 9n 'ilele următoare, în localită ile mai importante iț ș

în unele din gările unde se adunau refugia ii pentru evacuare au avut loc incidenteț

antiromâne ti i prosovietice, în care grupuri de tineri fanati'a i au atacat, despuiat, bătutș ș ț

sau omorât preo i, intelectuali, solda i români separa i de unitate, persoane civile în curs deț ț ț

evacuare elul în care aceste rupuri au ac ionat, inclusiv coordonarea lor cu armata sovieticăț

de ocupa ie a lăsat să se întrevadă clar e ecul administra iei rom(ne ti de a nu scăpa de subț ș ț ș

control activită ile comuniste i prosovietice în perioada imediat precedentă ocupa iei.=neleț ș ț

documente militare i civile, produse în acea perioadă, indică participarea unor etnici evrei dinș

Basarabia i nordul Bucovinei în propor ie mare în aceste rupuri.ș ț !otu i, ace ti tineriș ș

fanati'a i repre'entau o picătură minusculă în totalul popula iei evreie ti din Basarabia iț ț ș ș

Bucovina de nord, care totali'a circa 2&4 444 de oameniDin totalul comuni tilor basarabeniș

de 2#< persoane în auust !"*, !#+ erau evrei, 2# ucraineni, 2! ru i i 2! rom(ni.ș ș

.edările teritoriale din anul 134 au produs o amărăciune profundă iș

resentimente în rândul popula iei române ti i a grăbit scăderea popularită ii regimuluiț ș ș ț

regelui .arol al ::lea l a abdicat i a părăsit ara, lăs(nd drum liber formării unui uvern alș ț

eneralului Ion )ntonescu i al 3ărzii de ier. Dorin a de eliberare a teritoriilor pierdute în !"*ș ț

a fost factorul decisiv care a dus la intrarea Rom(niei în luptele celui de/al doilea război mondial

de partea )@ei împotriva =niunii &ovietice.9n cea mai mare parte a teritoriului ocupat,


7/16

sovieticii au proclamat RSS ;oldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, iș

nordul Bucovineiau fost alipite la RSS Ucrainiană . Adată cu proclamarea R&& Moldovene ti,ș

R&&) Moldovenească, republică autonomă Fmoldovenească? de la răsărit de 4istru, a fost

împăr ită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică i =craina.ț ș

)ne@area Basarabiei de către sovietici anticipează astfel instaurarea

reimului comunist în spa iul rom(nesc după !".Întruc(t ma%oritatea etnică rom(nească dinț

Basarabia era alcătuită din ărani, iar această clasă era vizată de măsurile de teroare, represiuneaț

capătă, în mod indirect, un pronun at caracter antirom(nesc.In prezent aceeasi a@a criminala dinț

!"*, Berlin 6 Moscova, alaturi de tradatori locali, doreste federalizarea si prin aceasta,

rusificarea celui de/al doilea stat romanesc, ca masura e@trema de a impiedica o inevitabila

reunire cu Romania. Eoi, 2# iunie 2*!2 rom(nii vor iesi in strada simbolic, la Bucuresti si laC1isinau, pentru a arata ca nu au uitat si pentru a demonstra ca merita sa traiasca impreuna intr/o

noua Rom(nie.

Eoi, 2# iunie incep(nd cu ora !$.5*, cu plecare din 0iata 7ictoriei spre

Muzeul de Istorie se va oraniza un mars, cu participare simbolica, de comemorare a celui de/al

doilea rapt al Basarabiei, pentru reunirea celor doua state romanesti si impotriva intentiei de

federalizare a celui de/al doilea stat romanesc, promovata ca si acum $2 de ani de a@a Berlin 6

Moscova.

8a aceeasi ora, in fata )mbasadei Rusiei de la C1isinau, rom(nii

basarabeni se vor aduna pentru a comemora victimele ocupatiei sovietice si a reafirma dorinta de

reunire a Basarabiei cu Romania, precum si refuzul ferm de federalizare a R. Molodova. i înȘ

acest an, la fel ca i în anii preceden i, ziua ocupa iei sovietice va fi marcată si de membrii 08ș ț ț

prin depuneri de flori la piatra comemorativă din 0M)4.8a 2# iunie !"* =niunea &ovietică i/ș

a ane@at Basarabia. vacuarea în Romania a fost posibilă doar timp de c(teva ore. Iată ce scria la

acel moment 0antelimon alippa, unul dintre martorii oculari ai acelei rele despăr iri9ț

« in clipa când un prieten mi!a sunat de la Bucure"ti "i m!a rugat să!i

pregătesc imediat băiatul "i să!l e#pedie$ cu primul tren din %&i"inău, unde venise de abia de

câteva $ile 'n vacan(ă, am 'n(eles că!n capitala (ării s!au 'ntâmplat lucruri grave u 5tiam ce


8/16

anume, $ar cererea $e expe$iere ime$iat $in /asara#ia a unui elev, venit aici la o$i'na $e

var, mi $$ea s nele( c lucrurile (rave $e la /ucure5ti privesc provincia mea natal

7m primit telefonul n timpul mesei 7ceasta nu mi!a mai ti'nit nici mie,

nici casnicilor mei Cumnat!mea, care sta mpreun cu noi, a prsit c'iar masa 5i s!a $us s!l

anune pe nepot s se pre(teasc $e $rum *ntr!o 8umtate $e or, nepotul era la noi 5i ne

lmurea c c'emarea pe care i!o face tatl su $e la /ucure5ti nseamn $up o nele(ere ntre

$%n5ii ceva (rav la istru

u era $eci vreme $e pier$ut 5i toi s!au pus pe mpac'etat #a(a8ele )e

la un timp, ai mei, v"%n$u!m c stau lini5tit, au nceput s m n$emne s m pre(tesc 5i eu

$e $rum )u 'nsă am refu$at, pentru că 'ncă de la 'nceputul ră$boiului, din toamna anului

trecut, când *olonia fusese $drobită 'n două săptămâni "i resturile armatei polone$e,

'mpreună cu fugarii, '"i găsise adă post vremelnic la noi, 'n Basarabia se produsese o panică,

"i eu, pentru ca să dau pildă de cura+, făcusem o cerere la comandamentul %orpului de

'nscriere ca voluntar 'n armată pentru apărarea &otarului răsăritean al (ării. 7cum, #nuin$,

c este vor#a $e nceperea ostilitilor ntre noi 5i ru5i, nu puteam prsi (arni"oana

C'i5inului tocmai n clipele acestea

7m sunat la prietenii mei prefectul 8u$eului pu5na 5i re"i$entul ;inutului istru ca s m lmureasc $ac 5tiu ceva !au asi(urat 5i unul 5i altul c nu 5tiu

nimica 5i c nu cre$ s fie ceva care s n$repteasc plecarea ime$iat e!am atras atenia c

vecinii mei militari 5i!au expe$iat tot cala#al%cul $in cas 5i fac pre(tiri $e plecare 5i a

familiilor i!au repetat nsa 5i prefectul, 5i re"i$entul c nu 5tiu nimic 5i c m vor anuna $ac

vor primi vreo n5tiinare $in /ucure5ti

upă ce mi!am petrecut familia la gară, unde am vă$ut mai mult

militari care '"i e#pediau familiile "i baga+ele, m!am dus la mprimeria Statului, unde aveamsub teascuri- *ământul năde+diilor mele un voluma" de versuri 'nc&inat (ărănimii

basarabene


9/16

mi8locul vieii C'i5inul fcea impresia unui furnicar st%rnit $e o m%n nesocotit 5i nemiloas

7uto#u"e 5i crue ncrcate cu mo#ile 5i #a(a8e, ca n "ilele premer(toare Sf%ntului &'eor('e

sau Sf%ntului )umitru, nt%lneai pe toate str"ile Se 'ncepea be+enia spontană "i neorânduită,

care duce la re$ultatul contrariu celui urmărit- prea pu(in se salvea$ă din ceea ce dorim să

salvăm, iar vălmă"eala care se produce spore"te circula(ia $vonurilor "i opre"te circula(ia

normală a vie(ii "i a gândului bun "i sănătos.

*n amur(, str"ile C'i5inului s!au umplut cu 'uruitul tunurilor 5i

nesf%r5itelor convoaie militare /u $ăbavă vreme, la radio s!a anun(at că Sovietele ne!au făcut

cereri ultimative să părăsim Basarabia "i că, la *alatul Regal din Bucure"ti, %onsiliul de

%oroană discută situa(ia creată. S!a produs o consternare a cărei propor(ii am 'nceput să le

bănuiesc de ne'ntreruptele c&emări la telefon "i sonerii la u"ă. Prieteni, cunoscui 5inecunoscui m ntre#au $ac am au"it comunicatul $e la ra$io 5i ce!i $e fcut e rspun$eam

c tre#uie s struim pe l%n( Re"i$enia Re(al s se fac un plan $e evacuare, spre a ne putea

salva a(onisita unei viei $e munc 5i $e economie 7flasem c re"i$entul re(al a convocat pe

5efii autoritilor 5i pe parlamentari ca s $iscute cu ei msurile $e luat

Protocolul adi


10/16

de dorit meninerea unui stat polonez independent -i a modului în care vor fi trasate frontierele

acestui stat poate fi soluionată definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În

orice caz, uvernele vor rezolva această problemă pe calea unor îneleeri prietene-ti.

5 În privina uropei sud/estice, partea sovietică subliniază interesul pecare/l manifestă pentru Basarabia 0artea ermană î-i declară totalul dezinteres politic faă de

aceste teritorii.

3 )cest protocol va fi considerat de ambele pări ca strict secret.

23 august 1939

Pentru Guvernul Germaniei

J. RIBBENTROP

Reprezentantul plenipoteniar al Guvernului !.R.".".

#. $O%OTO#

Mai sunt însă -i alte dezvăluiri uluitoare pentru cititorii rom(ni ai cării lui

Molotov. l descrie cum a reu-it să/l scoată din sărite pe itler cu preteniile Rusiei asupra

Rom(niei. 9n vi'ita de stat efectuată de ;olotov la Berlin în noiembrie 134, el a purtat

tratative directe cu ?itler privind împăr Cum putem $iscuta pro#leme

ma8ore $ac nu putem s convenim n coor$onarea aciunilor noastre n aspecte secun$are>? @l

o inea pe a lui -=ofturi, fleacuri?. 5i eu pe a mea @l a $evenit a(itat @u am persistat *ntr!un


11/16

cuv%nt l!am a$us la $isperare3 . A altă clauză a 0actului Ribbentrop/Molotov prevedea că

niciuna dintre pările semnatare nu va iniia aciuni internaionale în tere ări, fără consultarea în

prealabil a celeilalte pări semnatare a pactului. Molotov i/a repro-at lui itler că a violat -i

această clauză a pactului, oferind Rom(niei aranii de apărare a interităii sale teritoriale, după

semnarea de către ministrul rom(n, Mi1ail Manoilescu, a cedării )rdealului de nord =nariei

;Dictatul de la 7iena:. Rusia nu fusese consultată în prealabil 6 a subliniat Molotov.

4edumerit, itler a replicat iritat că el a dat Rusiei tot ce a cerut -i că, pe

l(nă Basarabia, Rusia a luat -i Bucovina care a fost teritoriu austriac, deci se cuvenea să

aparină 3ermaniei.

0rin inc1eierea pactului sovieto/erman, izolarea Romaniei era

desavarsita, iar =niunea &ovietica, dintr/un posibil aliat luat in calcul de autoritatile romane

impotriva e@pansionismului erman, devenea automat principalul pericol pentru independenta si

interitatea Romaniei. Mai mult, amenintarea sovietica ilustrata de actiunile acesteia in 0olonia,

inlanda si 'arile Baltice si impunerea in teritoriile ane@ate a reimului comunist facea sa

paleasca, practic, pericolul erman, transformand in acelasi timp Reic1/ul intr/o solutie

preferabila, in ultima instanta, pentru salvarea e@istentei statului roman si a reimului sau politic.

In conditiile in care se profila victoria ermana pe frontul occidental, acompaniata in Rasarit de

concentrari sovietice la ranita de pe 4istru, s/a impus factorilor conducatori de la Bucurestisolutia apropierii de 3ermania ca sinura optiune posibila pentru a face fata pericolului sovietic.

4u era, desiur, varianta dorita, ci era >raul cel mai mic?.

Ca urmare a victoriilor ermane in vest si a continuarii concentrarilor de

forte sovietice pe 4istru, situatia internationala a Romaniei s/a aravat, iar inri%orarile la

Bucuresti au crescut. 8or le dadea e@presie insusi factorul decisiv in politica e@terna a tarii,

reele Carol al II/lea, care nota la 2# mai !"*, in Insemnari zilnice9 > Prime8$ia cea mare

ramane pentru noi tot (ranita $e Rasarit si ne (asim in situatia $e a nu putea primi niciun a8utor

$e nicaieri, $eci, $aca nu avem o atitu$ine #inevoitoare $in partea &ermaniei, suntem complet

in aer3


12/16

In aceeasi zi, in cadrul unei consfatuiri la ree, la care au mai participat

premierul 31eor1e 'atarescu, ministrul de @terne, 3riore 3afencu, si rnest =rdareanu,

ministrul Casei Reale, s/a luat 1otararea initierii unei politici de apropiere de 3ermania. In timp

ce acest proces se afla in plina desfasurare, fara a se a%une insa la o concluzie finala, partea

romana nemanifestand o raba deosebita in finalizarea discutiilor, se produce ultimatumul

sovietic privind Basarabia si Bucovina de @ord

:n vederea definitivarii po'itiei sale in care ideea unei re'istente

armate nu era e"clusa, guvernul roman sa adresat guvernelor german si italian, precum si

aliatilor din :ntelegerea Balcanica, pentru a vedea in ce masura se poate ba'a pe spri8inul

acestora Raspunsurile primite au venit sa sublinieze izolarea in care se afla Romania. %stfel, de

la Berlin a venit sfatul de a accepta ultimatumul, deoarece Germania, inca anga8ata in vest,nusi putea permite o inrautatire a relatiilor cu Rusia %celasi sfat la primit guvernul

roman si de la Roma, care a considerat ca este Aun interes european esential* sa se evite un

conflict armat cu URSS (e asemenea, cele doua guverne au aratat la Budapesta si Sofia ca

nu doresc noi complicatii in sudestul >uropei De la Belrad si )tena raspunsurile au fost

vai, ocolind intrebarea clara formulata de uvernul roman. In sfarsit, )nHara a

confirmat A$eci"iunea a#soluta? de a/si indeplini obliatiile asumate prin 0actul Balcanic.

)plicarea acestei decizii a fost usurata de faptul ca, intre timp, Romania, acceptand ultimatumul

sovietic, riscul pe care 'urcia voia sa/l evite de a nu intra intr/un conflict cu =R&& era inlaturat.

0e de alta parte, nici Bularia nu parea dispusa sa se avante intr/o aventura militara, Inteleerea

Balcanica fiind, cel putin formal, inca in vioare, iar Bularia nu voia sa riste.In situatia e@istenta

si sub amenintarea fortei, reele Carol al II/lea si uvernul roman, dupa indeluni dezbateri in

cadrul a doua Consilii de Coroana, au fost nevoiti sa accepte ultimatumul sovietic din 2+ iunie

!"*. .u toate acestea, si dupa ane"area Basarabiei si Bucovinei de @ord guvernul sovietic

a continuat sa duca o politica plina de amenintari fata de Romania)stfel, Moscova a

continuat, fara succes insa, sa solicite Berlinului libertatea de a ane@a si sudul Bucovinei, la liniade demarcatie de pe 0rut cu Romania incidentele provocate de partea sovietica s/au tinut lant, a

incura%at pretentiile teritoriale unare si bulare impotriva Romaniei.0olitica Moscovei a

determinat in mod 1otarator toate actiunile de politica e@terna ale uvernelor care s/au succedat

la conducerea Romaniei in perioada care a urmat. Marturiseste acest lucru c1iar Ion 3irurtu, ce


13/16

va fi desemnat de reele Carol al II/lea sa conduca uvernul ce va realiza apropierea de )@a.

> @ste $e neta(a$uit arata B &i(urtu ca felul cum a fost ocupata /asara#ia a influentat mult

ten$inta $e apropiere $e &ermania, $eoarece URSS $a$ea impresia ca nu intele(e sa se

opreasca pe noua (ranita @ste cert ca politica noastra $e apropiere $e &ermania ar fi

intampinat re"istente mai mari, mai mult, nu ar fi fost necesara, $aca URSS ar fi fost concilianta

in toate pro#lemele ce au urmat in le(atura cu ocuparea /asara#iei3

Daca la 22 mai !"* 3riore 3afencu putea sa declare ministrului

3ermaniei la Bucuresti, fara nici o e@aerare, ca Anici o actiune ofensiva in$reptata $e oriun$e

ar veni impotriva Rusiei nu se poate spri8ini pe noi3, dupa ultimatumul din iunie !"* starea de

spirit a populatiei si a oamenilor politici romani nu mai corespundea acestei

declaratii. (impotriva :ntro perioada scurta sa produs in mentalul romanesc o schimbarede 104o, sentimentele antisovietice crescand vertiginos, iar ideea eliberarii Afratilor

basarabeni* incepand sa capete consistenta

Concomitent insa, intre uvernul roman si cel erman, care actiona in

numele )@ei, s/a desfasurat cum spunea tot Mi1ail Manoilescu Ao actiune $e un or$in

confi$ential si $iplomatic3. Debutul acestei actiuni s/a produs la 2 iulie. Dupa ce reele Carol alII/lea n/a reusit sa obtina leatura telefonica pentru a vorbi cu itler, care Ase plim#a un$eva in

ranta>, monar1ul l/a c1emat pe abricius pentru a transmite pe cale diplomatica ceea ce dorise

sa comunice direct 1rer/ului. In Insemnari zilnice reele arata ce i/a declarat lui abricius,

pentru a fi transmis lui itler9

!: Romania a renuntat la arantiile anlo/franceze si cauta >o colaborare mai intima? cu

3ermania, >care ar putea fi c1iar intarita printr/o alianta care sa fie in folosul celor doua tari?J

2: &tiri siure aratau ca Rusia avea intentia >de a depasi linia de demarcatie? stabilita in urmaultimatumului si de a se apropia de zona petrolifera, ceea ce reiesea din preatirile militare ce le

faceaJ

5: 8a evacuarea Basarabiei, trupele romane au fost insultate, dezarmate si impiedicate sa se

retraaJ


14/16

: Reele solicita 1rer/ului >un a%utor, ca sa ne apere in aceste momente rele?, Romania

facand tot ce a putut pentru a pastra pacea in reiuneJ

o misiune de instructie militara, care va intari si mai mult leaturile dintre

cele doua state?.

Raspunsul lui itler, comunicat tot prin intermediul ministrului abricius,

la iulie, arata interesul Chrerului pentru modul in care regele vedea0regularea

c&estiunilor” intre Romania, Ungaria si Bulgaria, pentru a putea ca pe aceasta ba'a sa ia o

hotarare De asemenea, itler considera ca trebuiau incepute >conversatii3 intre partile

interesate, deoarece in > starea continua $e enervare si $e inarmare3 nu puteau fi rezolvate

problemele e@istente. Raspunsul 1rer/ului continea si un element care, pe de o parte, constituia

o e@plicatie a pozitiei ermane, dar care, pe de alta parte, suna ca un avertisment in ceea ce privea pozitia 3ermaniei in raporturile dintre Romania si vecinii ei, bulari si

unuri9 01ermania nu poate uita ca Ungaria si Bulgaria au fost aliatii ei in trecut” . A astfel de

afirmatie arata clar ca nu %ustitia, dreptatea, adevarul erau avute in vedere de 3ermania in

relementarea problemelor romano/unare si romano/bulare, ci un factor subiectiv, e@primat tot

atat de clar9 alianta celor doua tari cu 3ermania. Da # iulie, .arol a raspuns mesa8ului Chrer

ului$ accepta inceperea de Anegocieri* cu Ungaria si Bulgaria, pe ba'a etnica si a

schimbului de populatie, iar ca accesoriu, eventual, rectificari de granita

8a !$ iulie, Carol a primit un mesa% scris ;datat !< iulie: de la itler.

1rer/ul recomanda reelui luarea unei A'otarari principiale? in neocierile cu =naria si

Bularia, prin cautarea unei 0solutii definitive, care ar putea pre$enta riscul unor

sacrificii”. %bia dupa reglementarea Arationala* a problemelor cu Ungaria si Bulgaria

Germania se anga8a sa e"amine'e0posibilitatea unei colaborari mai stranse, iar in vederea

acesteia si dupa impre+urari, sa!si asume obligatiuni mai largi” . Raspunsul reelui Carol al II/

lea la acest mesa% a fost inmanat lui itler de I. 3iurtu si M. Manoilescu, in cadrul intrevederii

pe care acestia au avut/o cu itler la Ber1of, la 2+ iulie !"*. In esenta, reele reafirma

acceptul pentru inceperea de neocieri cu =naria si Bularia, pe baza principiului

etnic -ARomania nu poate sa se a#ata nici o clipa $e la principiul etnic3. , care putea fi

satisfacut Ain mare masura? prin sc1imbul de populatieJ respinea arbitra%ul puterilor )@ei, dar

accepta Ainfluenta lor $ura#ila3, in sensul moderarii revendicarilor Avecinilor nostri3 In


15/16

continuare, in scrisoare se arata ca sacrificiile pe care Romania le facea ar fi trebuit sa duca nu

numai la >o pace definitiva? si >la bune raporturi prietenesti de vecinatate?, dar si la o Anoua

or$ine politica? din care nu puteau lipsi >ample obliatii? asumate de 3ermania, inclusiv

arantiile acesteia Afata $e orice posi#ilitate si $e orice incercare $e stir#ire a teritoriului

nostru, ori $e un$e ar veni ea3Cartea de amintiri a lui Molotov 6 olotov remembers. nside

3remlin *olitics 45mintirile lui olotov. 6n interiorul politicilor 3remlinului7 6 prezintă

interes -i pentru cititorii rom(ni, deoarece descrie circumstanele în care Rom(nia a pierdut

nordul Bucovinei -i Kinutul era în anul !"*, odată cu Basarabia.

/u cuno"team bine geografia la data vi$itei lui Ribbentrop. /u "tiam

geografia grani(elor dintre Rusia, 1ermania "i 5ustro!Ungaria. 5m cerut să trasăm grani(ele

'n a"a fel 'ncât ora"ul %ernău(i să ne apar(ină nouă &ermanii mi!au spus: =)ar voi n!ai avut nicio$at Cernuiul, el a aparinut ntot$eauna 7ustriei Cum putei s!l cerei>?, =Ucrainienii

l cerD Sunt ucrainieni care triesc acolo, ei ne!au or$onat s facem astaD?, =)ar Cernui n!a

fost nicio$at ora5 rusesc, a fost ntot$eauna parte a 7ustriei 5i apoi a Rom%nieiD?, a rspuns

rie$eric' von $er Sc'ulen#ur(, am#asa$orul (erman la oscova =)a, $ar ucrainienii tre#uie

s se uneascD?, =u sunt muli ucrainieni acoloE Fai s nu $iscutm c'estiunea astaD?,

=


16/16

(rept re'ultat, la finele anului 134, în închisorile din Basarabia se aflau 2#23 de persoane,

pentru ca în vara anului 131 numărul de

Basarabia in Perioada FF

Documents

Transcript of Basarabia in Perioada FF