Bartoli, Teoria Ariilor

2
Acelaşi Matteo Bartoli (1925) introduce criteriul cronologic şi cel al cauzelor schimbărilor; elaborează teoria ariilor; o continuare a geografiei lingvistice şi a teoriei undelor sau a valurilor a lui Johannes Schimdt (1972) privind propragarea schimbării lingvistice Bartoli, Matteo, Introduzione alla neolinguistica, Genova, 1925 Bartoli defineşte cinci norme ale ariilor: (1) Între două faze lingvistice, faza păstrată în aria cea mai izolată este faza cea mai veche (ariile izolate păstrează faze mai vechi); ex.: Sardinia DOMUS, EQUA (forme vechi) vs. ariile continentale (forme mai recente: CASA, CABALLA) (2) Între două faze lingvistice, faza păstrată în ariile laterale este faza cea mai veche (ariile laterale sînt mai conservatoare); ex.: Arii laterale Arii centrale OVIS vs. PECORA ARENA vs. SABULUM Arii centrale ale Romaniei: Pen. Italică (N), Galoromania (franceza, occitana) Arii laterale ale Romaniei: Dacia, Dalamtia, dialectele italiene de S sau centrale, Peninsula Iberică (portugheza, spaniola, catalana – la limită) (3) Între două arii lingvistice, aria care a fost mai mare păstrează o formă anterioară; ex.: GERMANUS vs. FRATER (mai recent; Pen. Iberică) (mai vechi; în rest: Gallia, Italia, Dacia) TESTA vs. CAPUT (diminutivul CAPITIA) (arii mai restrînse, centrale) (mai vechi + mai răspîndit; ariile laterale) CAPUT/CAPITIA TESTA Portugheză Spanolă Română Italiană Franceză cabeça cabeza cap testa tête (4) Ariile vechi păstrează faze mai noi. Altfel spus, ariile mai noi ale Imperiului roman păstrează în general faze

description

bartoli

Transcript of Bartoli, Teoria Ariilor

Page 1: Bartoli, Teoria Ariilor

Acelaşi Matteo Bartoli (1925) introduce criteriul cronologic şi cel al cauzelor schimbărilor; elaborează teoria ariilor; o continuare a geografiei lingvistice şi a teoriei undelor sau a valurilor a lui Johannes Schimdt (1972) privind propragarea schimbării lingvistice

Bartoli, Matteo, Introduzione alla neolinguistica, Genova, 1925

Bartoli defineşte cinci norme ale ariilor:

(1) Între două faze lingvistice, faza păstrată în aria cea mai izolată este faza cea mai veche (ariile izolate păstrează faze mai vechi); ex.: Sardinia DOMUS, EQUA (forme vechi) vs. ariile continentale (forme mai recente: CASA, CABALLA)

(2) Între două faze lingvistice, faza păstrată în ariile laterale este faza cea mai veche (ariile laterale sînt mai conservatoare); ex.:Arii laterale Arii centrale OVIS vs. PECORAARENA vs. SABULUMArii centrale ale Romaniei: Pen. Italică (N), Galoromania (franceza, occitana)Arii laterale ale Romaniei: Dacia, Dalamtia, dialectele italiene de S sau centrale, Peninsula Iberică (portugheza, spaniola, catalana – la limită)

(3) Între două arii lingvistice, aria care a fost mai mare păstrează o formă anterioară; ex.: GERMANUS vs. FRATER(mai recent; Pen. Iberică) (mai vechi; în rest: Gallia, Italia, Dacia)TESTA vs. CAPUT (diminutivul CAPITIA)(arii mai restrînse, centrale) (mai vechi + mai răspîndit; ariile laterale)

CAPUT/CAPITIA TESTAPortugheză Spanolă Română Italiană Franceză

cabeça cabeza cap testa tête

(4) Ariile vechi păstrează faze mai noi. Altfel spus, ariile mai noi ale Imperiului roman păstrează în general faze mai vechi decît cele din Italia, de unde provine romanizarea lor (şi totodată inovaţiile); ex.:COMEDERE vs. MANDUCARE(mai vechi; Dacia, Iberia) (Italia, Galia; mai nou decît formele din provincii)CAPUT (diminutivul CAPITIA) vs. TESTA(arhaic; Iberia, Dacia, S. Italiei) (nou; Galia, N. Italiei)

(5) Faza dispărută este, în general, mai veche decît cea păstratăIGNIS vs. FOCUM(arhaic; dipărut complet) (nou; în toate limbile romanice)Gradul comparativ:MAGIS + adjectiv vs. PLUS + adjectiv(vechi: Dacia, Iberia) (nou: Galia, Italia)

MAGIS PLUSPortugheză Spanolă Română Italiană Franceză

mais más mai più plus

Pe baza teoriei ariilor, Bartoli propune o clasificare bazată pe lexic:1) aria cetrală, inovatoare Italia

Page 2: Bartoli, Teoria Ariilor

Galia2) aria conservatoare, periferică Dacia

Iberia