banda transportoare

5/9/2018 banda transportoare - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/banda-transportoare 1/26

COLEGIUL TEHNIC,,ALEXANDRU ROMAN”

ALESD

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRUEXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

ÎNDRUMĂTOR CANDIDATProf.ing. Valeria Vasile Kovesdi Zoltan

2011

D O M E N I U L : E l e c t r i c s i e l e c t r o n i c ă

C A L I F I C A R E A : T e h n i c i a n î n a u t o m a t i z ă r i 1



COLEGIUL TEHNIC

,,ALEXANDRU ROMAN’’ ALEŞD

ACTIONAREA UNEI BENZI CUSENZORI SI LIMITATOARE

Specializare: Tehnician în Automatizări

2011





CUPRINS

ARGUMENT……….…………………………….......…...4CAPITOLUL I : ……...........................................................5CAPITOLUL II :..............................................................…..8

CAPITOLUL III : ……...…...................................................9CAPITOLUL IV :.................................................................19CAPITOLUL V : Norme de protec ia muncii……...….......23ț

Bibliografie…………………………………………...........25





ARGUMENT

Automatizarea unui proces tehnologic consta în dotarea instalaţieitehnologice cu anumite echipamente tehnice speciale în vederea efectuării

automate a operaţiei de conducere a acestuia în condiţii prestabilite. Cu altecuvinte, automatica este o ştiinţa inginereasca ce se refera la conducerea

proceselor si are drept studiu automatizarea acestora.

Automatizarea este totodată i o problemă de optimizare. Când seș implementează o operaţie de automatizare trebuie să fie aleasă soluţia optimă deautomatizare, trebuie sa fie alese echipamentele tehnice optime pentru procesultehnologic respectiv si trebuie sa se aleagă operarea optima a echipamentelor tehnice alese.

Automatizarea reprezintă în ultima instanţa cea mai ridicata treapta deconducere care poate sa asigure performante ridicate pentru procesul condus.

Performantele procesului condus sunt apreciate cu un anumit criteriu,numit criteriu de performanta. Criteriul de performanta trebuie întotdeauna sarespecte o serie de restricţii privind ca1itatea producţiei si securitatea instalaţiilor tehnologice. În aceste condiţii s-au putut realiza aparate cu funcţiuni noi si

performante îmbunătă ite pentru domenii foarte largi ale condiţiilor ambiante deț funcţionare.

Automatizarea celor mai variate tehnologii a început să se afirme, pe fondul

electronizării şi cibernetizării, în deceniul al 5-lea al secolului XX, iniţial îndomeniul automatizării proceselor de producţie continue, cu precădere înindustriile siderurgică, metalurgică, chimică, petrochimică şi a materialelor

plastice.Procesul de automatizare a reprezentat un pas mare pentru omenire în ceea

ce prive te evolu ia. În liceu am învă at bazele automatizărilor, cum funcţioneazăș ț ț elementele sistemului automat, pe ce principii se bazează si multe altele.

Calificarea de “Tehnician in automatizări” oferă o cantitate foarte mare deinforma ie, informa ie care va fi utilizată poate, mai departe, in domeniul deț ț

activitate ales de către elevul de liceu.





CAPITOLUL I

I.1. GENERALITĂŢI

Automatizarea proceselor tehnologice se realizează pe două căiindependente care depind de caracterul producţiei şi de organizarea acesteia:

-cea a maşinilor automate şi a liniilor în flux automatizate;-cea a automatizării proceselortehnologice, legatăde automatizarea

controlului şi comenzii proceselor de producţie.

În sistemele de automatizare complexă, aceste căi sunt legate organic.Sistemele de automatizare tehnologică, diferite prin destinaţia lor, constau dinelemente de automatizare omogene care îndeplinesc o anumită sarcină a

automatizării (control, comandă, reglare, etc).

Dezvoltarea automatizării moderne a dus la crearea unor sisteme deelemente unificate de control, de comandă şi reglare automată a unor procesetehnologice complexe, astfel că se poate tipiza şi limita numărul tipurilor elementelor de automatizare.

Cauzele obiective care impun aplicarea automatizării în producţie sunt:

-obiectivitatea controlului şi comenzii;-centralizarea comenzii grupelor de maşini şi agregate sau a unor

întregi sisteme de producţie, practic fără limitarea distanţei;-realizarea cu precizie a procesului de producţie prescris cu indici calitativi

şi cantitativi optimi;-comanda proceselor la orice viteză de desfăşurare a acestora şi pentru

orice valoare a parametrilor procesului;-siguranţa şi securitatea funcţionării agregatelor;-eficienţa economică ridicată, legată de creşterea productivităţii muncii,

economia de materie primă, de combustibil, de materiale, ridicarea calităţii şimicşorarea preţului de cost al producţiei, precum şi reducerea personalului dedeservire.





I.2. NOŢIUNI FUNDAMENTALE PRIVIND SISTEMELEAUTOMATE

În structura unui sistem automat se disting două părţi importante:

- instalaţia automatizată (IA), reprezentând instalaţia tehnologică sausistemul tehnic ce constituie obiectul unei funcţii de automatizare (comandă,control, reglare, protecţie sau optimizare), fig.1.1;

Fig.1.1. Schema-bloc a instalaţiei automatizate.

Fig.1.2. Schema-bloc a unui sistem automat.

- dispozitiv de automatizare (DA) - care primeşte mărimea xe(vectorul mărimilor de ieşire) si uneori mărimea x p , iar prin mărimea xi xi

se primesc informaţii asupra scopului conducerii automate a procesuluitehnologic;

- DA stabileşte legea de variaţie a vectorului mărimilor de execuţie(xm) ;

- IA- instalaţia automatizată.

Dispozitivul de automatizare (DA), reprezintă ansamblul aparatelor şi

elementelor prin care se realizează funcţia de automatizare considerată.Un proces tehnologic dintr-o instalaţie tehnologică se caracterizează prin maimulte mărimi fizice: temperatură, presiune, viteză (turaţie), deplasare, debit,





densitate etc. Aceste mărimi pot fi influenţate, după necesităţi, de alte mărimi,cărora li se impun legi de variaţie.

Mărimile fizice din IA se clasifică astfel:- mărimi fizice reprezentând variabile dependente, adică mărimi de ieşire

(xe ) ;- mărimi fizice reprezentând variabile independente, adică : mărimi de

execuţie (xm) prin care operatorul uman sau dispozitivul de automatizareinfluenţează în sens dorit, mărimile de ieşire şi marimi perturbatoare (x p ), careinfluenţează mărimile de ieşire, dar nu depind de acţiunile de conducere dincadrul sistemului automat considerat.

Fig.1.3.

Exemplu de sistem automat





CAPITOLUL II

Acţionarea unei benzi cu senzori si limitatoare

Automatizarea este tehnologia prin care un proces sau o procedura esterealizata fara asistenta umana. Este implementata folosind un program sau oinstrucţiune combinata cu sistemul de control care executa instrucţiunea. Pentruautomatizarea unui proces este necesar sa existe o sursa de putere si sa seopereze un program si un sistem de control.

Banda transportoare este constituita dintr-o bucla continua: jumătate dinlungimea sa este folosita pentru livrarea materialelor, iar cealalta jumatatereprezinta partea de întoarcere a benzii. Banda este realizata din elastomer ranforsat (cauciuc) cu o mare flexibilitate, dar foarte puţin extensibila. La unul

din capetele benzii se afla roata de acţionare a benzii. Banda flexibila estesusţinuta de un cadru cu cilindri de suport. Materialele plasate pe banda sunttransportate de-a lungul acesteia.





CAPITOLUL III

III.1. UNITATEA DE TRANSFER LINIAR

Materialele sunt purtate intr-o miscare liniara de catre banda transportoare.

Banda transportoare poate de asemenea fi adaptata pentru miscariasincrone ale unitatii de lucru, folosind frecarea dintre banda si piesa aflata peea. Miscarile urmatoare ale piesei sunt blocate la fiecare punct in care se afla tijede sau alte mecanisme de blocare.

Fig.1.4.

DESCRIERE:

Banda rulează pe cei doi cilindri fixati la capetele sale. Aceştia ruleazăindependent si asigura o mişcare continua a benzii.

- transportul este realizat de catre un motor VDC de 24V;

- modului are trei senzori :

senzor inductiv pentru detectarea componentelor metalice; senzor capacitiv pentru detectarea prezentei unei componente,

indiferent de material; senzor mecanic care detecteaza piesele cu o anumita inaltime;

- modulul foloseste patru porturi ale unitatii de control (PLC): 3 intrari si 1iesire.





III.2. MODUL PENTRU DEVIEREA PIESELOR

Fig.1.5.

Modulul pentru devierea pieselor este in totalitate electro-pneumatic,controlat de doi actuatori liniari. Acestia deviaza de pe banda piesele catrecutiile de depozitare. Un switch magnetic (REED) detecteaza avansareacilindrilor.

Actuatorii care realizeaza devierea componentelor sunt cu dubla actiune.

Acest model de cilindru este controlat de catre o electro-valva pneumaticacomandata de catre PLC.





III.3. VALVELE CU SOLENOID

Valvele cu actionare electromagnetica (cunoscute in domeniul industrial sisub denumirile de "valve cu solenoid " precum si "electrovalve") suntasemanatoare din punctul de vedere al aplicatiilor cu valvele manuale iar

diferenta o constituie faptul ca in acest caz comanda este data de o bobinaelectromagnetica.

Acest tip de valve este deseori folosit in automatizarea unui circuit pneumatic ca parte componenta a unui echipament mai complex deoarececomanda bobinei se poate face de catre un automat programabil (PLC).

Bineînţeles, valvele electromagnetice (electrovalvele / electroventilelepneumatice) se pot folosi si in circuite simple care nu au ca scop automatizarea

pentru simplul fapt ca pot conferi uşurinţa in exploatare. De exemplu, se potmonta in locul unei valve manuale impreuna cu un intrerupator electric tip butonsi astfel usureaza efortul operatorului. Mai mult, extrapolând exemplul anterior,se poate face comanda de la distanta prin prelungirea firelor electrice.

Sistemul pneumatic de pozitionare este realizat din doua electrovalve careactioneaza cilindrii.

Fig.1.6.



http://www.automatic.ro/produse/pneumatica/02-valve-pneumatice-manuale.html

http://www.automatic.ro/produse/automatizari/01-automate-programabile-programatoare-PLC.html

http://www.automatic.ro/produse/pneumatica/02-valve-pneumatice-manuale.html

http://www.automatic.ro/produse/automatizari/01-automate-programabile-programatoare-PLC.html



III.4 UNITATEA LOGICA PROGRAMABILA - PLC(PROGRAMMABLE LOGIC CONTROLLER)

Fig.1.7.

Unitatea logica programabila este un echipament integrat, destinat realizării

funcţiei de proiectare logica pentru aplicaţii in controlul industrial. PLC-ulînlocuieşte utilizarea firelor pentru conectarea diferitelor module, reducedimensiunile panoului de control, desigur, cu creşterea flexibilităţii si afiabilităţii sistemului.

S-a observat ca majoritatea erorilor aparute in sistemele care folosescPLC se datorează cauzelor externe, cum ar fi funcţionarea defectuoasa a

butoanelor sau senzorilor etc.PLC-ul este proiectat sa înlocuiască timerele, counter-ii etc. Tensiunea

necesara alimentarii circuitului este furnizata de către sursa de alimentare.





III.5. SENZORI

1. SENZORUL DE PROXIMITATE

Senzorul binar fara contact este activat in momentul in care un

obiect se afla in apropierea sa si induce modificări ale câmpuluielectromagnetic.

Senzorului de proximitate detecteaza obiectele aflate in apropiere prinemisia unui puls de energie luminoasa in domeniul infraroşu cu ajutorul uneidiode electroluminiscente (LED); daca acest puls luminos intalneste un obiect decare se reflecta înapoi spre senzor, reflexia este captata de elementul fotoreceptor al senzorului si semnalizata.

Senzorul detectează, fara contact, obiectele capabile sa reflecte radiaţiaelectromagnetica in spectrul infraroşu.

2. SENZORUL INDUCTIV DE PROXIMITATE

Senzorul inductiv de proximitate incorporează o bobinaelectromagnetica, care este folosita pentru detectarea prezentei unui obiectmetalic. Acest tip de senzor nu ia in considerare obiectele nemetalice.

Oscilatorul produce o tensiune alternativa, care, aplicata bobinei, produce un câmp electromagnetic.

Senzori de temperaturăFig.1.8.

Senzorii de proximitate inductivi sunt dispozitive electronice care realizeazăfuncţia de comutator.

Schimbarea stării închis-deschis se face atunci când un obiect metalic seapropie de suprafaţa activă a senzorului, la o distanţă mai mică decât distanţanominală de acţionare.





Comparativ cu microîntreruptoarele mecanice, a căror funcţie o înglobează,senzorii inductivi au în general următoarele avantaje:

Lucrează fără contact mecanic, deci fără uzură

Asigură un număr nelimitat de comutări Nu generează zgomot de contact Pot comuta cu o frecvenţă mult mai mare Sunt închişi ermetic şi pot fi utilizaţi în medii agresive Asigură o precizie mai mare

Semnalizare optică cu LED Protecţie pentru cazurile când accidental apare un scurtcircuit1 la ieşire

Protecţie pentru situaţia când din greşeală se alimentează invers

Protecţie la supratensiuni inductive

Fig.1.9.





3. SENZORUL CAPACITIV DE PROXIMITATE

Detectarea materialelor nemetalice este realizata de un capacitor căruia ise induce o modificare a capacitanţei realizata de un material aflat in apropiere.

Detecţia este declanşata de către un material aflat in apropierea senzorului.

Capacitatea senzorului de a detecta este independenta de constanta dielectrica amaterialului ţinta.Senzorii capacitivi de proximitate sunt in special folosiţi pentru detectarea

componentelor nemetalice, cum ar fi lichidele, hârtia, lemnul etc. Suprafaţasensibila a senzorului capacitiv este formata din doi electrozi metalici concentriciai unui condensator.

Când un obiect aflat in apropierea suprafeţei sensibile intra in câmpulelectrostatic produce o modificare a capacitaţii in circuitul oscilator. Ca rezultat,oscilatorul începe sa oscileze. Circuitul de triggerare citeşte amplitudinea

oscilaţiilor, iar când aceasta depaseste un anumit prag, starea de ieşire asenzorului se schimba. Obiectul indepartandu-se de senzor, face caamplitudinea oscilaţiilor sa scadă, schimbând starea senzorului la stareaoriginala.

Fig.2.0

Senzor capacitiv de proximitate





4. SENZORUL MAGNETIC DE PROXIMITATE

Mod de funcţionare:

O bobina situata intr-un câmp magnetic va avea un anumit curent indus de către

modificările fluxului magnetic. Amplitudinea curentului indus este dependentade viteza de variaţie a fluxului magnetic.

Senzor magneticde proximitate

Fig.2.1.

5. Senzori de proximitate ultrasonici

Funcţionarea se bazează pemăsurarea duratei de propagare a unui semnal ultrasonor între emitor si obiect,iar distanta maximă de lucru este în funcţie de natura traductorului(piezoceramic, electrostaticetc.) si de frecventa. Iată de exemplu un senzor ultrasonic analogic M30 - acestaeste destinat controlului exact al oricărei suprafeţe plane solide, lichidă sau

pulbere.

Senzorul dispune de iesire de tensiune si de curent, cu 12 biti rezolutie, defunctie de evaluare memorată si compensare de temperatură. Sunt disponibiletrei domenii de sensibilitate: 500mm, 2000mm, 4000mm acoperind o plaja largade aplicatii, incluzând controlul nivelului. La început trebuie stabiliti parametriide lucru, cu memorarea limitelor de evaluare A1 si A2, cu compensarea detemperatură etc.

Senzor de proximitateultrasonic

Fig.2.2.





6. Senzori de poziţie

Senzorii de poziţie ne informează despre poziţia unui obiect in raport cuun punct de referinţa. Informaţia poate fi un unghi, spre exemplu cate grade s-arotit o antena radar, sau o deplasare liniara, cum ar fi caţi centimetri s-a deplasat

un braţ de robot.

Potenţiometre

Un potenţiometru poate fi utilizat pentru a converti deplasările liniare saurotative intr-o tensiune electrica. De fapt, potenţiometrul însuşi ne da o anumitarezistenta, dar aceasta rezistenta poate fi convertita uşor intr-o tensiune.

Un material rezistiv este turnat pe o forma circulara avand contactele A si

C. Acest material are o rezistivitate uniforma astfel incat valoarea ohm/cm de-alungul lui sa fie constanta. La axul potenţiometrului este conectat un cursor cealuneca de-a lungul rezistorului.

Potenţiometrul rotativ descris mai sus este cu o singura rotaţie si are un domeniude variaţie de 3600 . Deoarece la capetele potenţiometrului pot apare erori, s-auconstruit potenţiometre multi-tura, ce permit rotaţia axului potenţiometrului demai multe ori, pana la 25 de ori.

Potenţiometrul cu deplasare liniara are acelaşi principiu cu cel rotativ, dar acestaare cursorul ce se deplasează pe o linie dreapta, fiind foarte bun pentru a construiun senzor de poziţie pentru mişcare liniara.





Fig.2.3.

In figura alăturata se prezintă un potenţiometru care detectează poziţiaunghiulara a unui braţ de robot. In acest caz, corpul principal al potenţiometrului

este ţinut fix, iar axul lui este conectat direct la axul motorului. Tensiunea de laterminalele potenţiometrului este menţinuta constanta la valoarea de 10 V.

Deoarece potenţiometrul nu poate indica corecttensiunea la capăt de cursa, s-a ales unghiul maximegal cu 3500. Daca cursorul se afla in partea inferioara,atunci tensiunea de ieşire va fi Erorile cele mai mariapar atunci când poziţia cursorului este la o valoare de

peste 2/3 din valoarea totala a potentiometrului.0V.

Daca cursorul va fi la mijloc, atunci tensiunea de ieşireva fi 5V.

In fine, daca cursorul este in poziţia de sus, atunci tensiunea va fi de 10V,deci unghiul corespunzător este de 3500 .

Fig.2.4.

Potenţiometru





CAPITOLUL IVLimitatoare

Un limitator este un exemplu de senzor de proximitate. Este un comutator

cu buton acţionat mecanic. Este montat in aşa fel incat acesta este acţionat cândo parte mecanica sau un braţ de levier ajunge la capătul cursei de deplasare.

Fig.2.5.

Spre exemplu, intr-o uşa de garaj automata, controlerul trebuie sa ştiecând uşa este deschisa complet sau când este închisa complet. Limitatoarele potdetecta aceste stări. Limitatoarele sunt foarte folosite in multe aplicaţii, dar audoua dezavantaje majore:

- fiind dispozitive mecanice, in final se vor uza,- necesita o anumita forţa mecanica pentru a fi activate

Celelalte doua tipuri de senzori de proximitate, ce utilizează dispozitive opticesau magnetice pentru a determina daca un obiect este apropiat, nu au aceste doua

probleme. Totuşi trebuie plătit un preţ pentru aceste caracteristici imbunatatite:suportul unor circuite electronice.

1. Senzorii de proximitate optici

Senzorii de proximitate optici, câteodată denumiţi intreruptori, utilizează o sursade lumina si un foto-senzor, care este montat in aşa fel incat obiectul ce trebuiedetectat întrerupe calea de lumina.





Fig.2.6.

Figura de mai sus ilustrează doua aplicaţii de utilizare a fotodetectorilor.

In stânga, un fotodetector număra cate căni trec pe banda transportoare, iar indreapta, un fotodetector determina daca gaura utilizata doar pentru citireainformaţiei dintr-o discheta este acoperita sau nu.

Senzorii de proximitate optici utilizează frecvent un reflector pe o parte, ce permite detectorului si sursei de lumina sa fie montate in acelaşi spaţiu. Deasemenea, sursa de lumina poate fi modulata pentru a imprima razei o"semnătura" unica, astfel detectorul poate distinge intre raza si lumina obişnuita.

Patru tipuri de fotodetectori sunt utilizaţi in general:- fotorezistori- fotodiode- fototranzistori- celule fotovoltaice

Fig.2.7.





Un fotorezistor, care este realizat dintr-un material cum este sulfura decadmiu(CdS), are proprietatea următoare: când nivelul intensităţii luminoasecreste, atunci rezistenta scade.

Nu este scump si este destul de sensibil. De la întuneric la lumina,

rezistenta fotorezistorului poate scade de 100 de ori. In circuitul alăturat, dacaintensitatea luminii creste, va scade rezistenta fotodetectorului R pd si astfel vacreste tensiunea de iesire Vout .

Fig.2.8.

O fotodioda este o dioda sensibila la lumina. O fereastra mica permiteluminii sa pătrundă direct pe o joncţiune pn. Astfel, creste curentul invers prinfotodioda. Circuitul de polarizare conţine un amplificator operaţional ceconverteşte curentul mic ce trece prin fotodioda intr-o tensiune amplificata deiesire Vout .

Fig.2.9.

Un fototranzistor nu contine terminalul bazei. Totuşi, rolul bazei este preluat de lumina, care generează un curent de comanda. Se formeaza astfelmai multe perechi electron-gol in joncţiunea BC. Daca este prezenta mai multalumina, atunci si tranzistorul se va deschide mai mult. Tensiunea de iesire Vout ,care de fapt este tensiunea dintre colector si emitor scade pe măsura ce cresteintensitatea luminoasa.





Fig.3.0.

O celula fotovoltaica este diferita fata de fotosenzorii discutaţi pana acumdeoarece aceasta creaza putere electrica din lumina. Cu cat este mai multalumina, cu atât este mai mare tensiunea. O celula solara este totuna cu o celulafotovoltaica. Când este utilizata ca senzor, tensiunea de iesire mica trebuie deobicei amplificata cu un amplificator operaţional, dupa cum se observa incircuitul de mai sus.

Unele aplicaţii folosesc un dispozitiv numit optocuplor . Acest dispozitivinclude sursa de lumina si detectorul intr-un singur circuit integrat. Cand unobiect se deplasează prin fanta, calea de lumina este întrerupta. De obicei estenevoie de o sursa de alimentare pentru LED si semnalul de iesire este cules de pefototranzistor.

Fig.4.0.

Cand fanta este deschisa, raza de lumina pătrunde pana la tranzistor,deschizându-l si ducându-l spre saturaţie. La saturatie, tranzistorul are tensiuneacolector-emitor aproape zero. Cand raza de lumina este intrerupta(apare unobstacol), tranzistorul se blochează, nu mai circula curent prin rezistenta dincolector si astfel tensiunea de ieşire are valoarea de 5 V.





Senzorii optici au avantajul ca nu trebuie sa fie aproape sursa de lumina dedetector. Un exemplu in acest sens se refera la un sistem de alarma. Sursa delumina se găseşte intr-o parte a unei încăperi, infractorul este cumva la mijloc,iar detectorul este in cealaltă parte a încăperii. O problema ar apare la acest tip desenzori daca se murdăresc lentilele ce focalizează raza de lumina.

Un sistem automat precum o banda transportoare, foloseşte mult maimulte componente electro-tehnice si electronice decât cele prezentate. In fiecarezi apare cate o noua inovaţie in domeniu, inovaţie care face procesul deautomatizare mai uşor pentru om, mai rapid, mai ergonomic.





CAPITOLUL V

Norme de protec ia muncii, sănătă ii i securitatea înț ț ș muncă

Curentul electric poate produce accidente uşoare sau foarte grave, atuncicând utilizarea instalaţiilor electrice se face necorespunzător sau dacă acesteasunt defecte.

Efectulcurentuluielectric

Valoarea intensităţiicurentului

Cauza

Arsuri, orbire În cazul formării

arcului electric (scurt-circuit)Înţepăturiuşoare

1-4 mA În cazul atingerii pieselor aflate subtensiune

Contracţii alemuşchilor

7-15mA În cazul atingerii pieselor aflate subtensiune

Contracţii alemuşchilor toracici

25 mA În cazul atingerii pieselor aflate subtensiune

Modificarearitmuluicardiac

40 mA În cazul atingerii pieselor aflate subtensiune

Stop cardiac peste 40 mA În cazul atingerii pieselor aflate subtensiune

Trecerea unui curent prin organismul uman poartă numele de electrocutareşi aceasta se poate produce la o tensiune mai mare de 24V.Curentul maxim admis să treacă prin organismul uman fără a-l pune în pericoleste de 10 mA în curent alternativ (c.a) şi 50 mA în curent continuu (c.a).

Pericolul de electrocutare este mai mare pentru persoanele obosite, bolnave saucare au consumat băuturi alcoolice (rezistenţa lor electrică este mai mică) sau

pentru persoanele aflate în medii umede.

Pentru a vă proteja împotriva electrocutării trebuie să respectaţi o serie de normede protecţie:





Menţineţi instalaţiile electrice în perfectă stare de funcţionare. Carcaselede protecţie să nu fie deteriorate; izolaţiile conductoarelor să nu fie distruse.

Lucrările de verificare a instalaţiilor şi de remediere a defectelor serealizează numai după ce s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică a

acestora. La lucrările de remediere se vor folosi unelte adecvate şi nuimprovizaţii.

Pentru aparatele electrocasnice cu carcasă metalică (frigider, maşină despălat, etc) se utilizează numai prize cu contact de protecţie.

Prizele cu contact de protecţie asigură racordarea maşinilor şi instalaţiilor la priza de legare la pământ. În cazul unei defecţiuni, curentul va trece princircuitul de împământare, evitându-se producerea unei electrocutări.

În medii umede sau cu pericol de explozie se utilizează numai aparate deconstrucţie specială pentru astfel de medii, iar alimentarea lor se va face latensiuni nepericuloase.

Se întrerupe imediat circuitul sau instalaţia electrică în care s-a produsaccidentul.

Se scoate victima într-un spaţiu aerisit.Faceţi respiraţie gură la gură.

Anunţaţi imediat medicul.





BIBLIOGRAFIE



banda transportoare

Documents

Transcript of banda transportoare