Banca Nationala a Romaniei

Statutul legal al Bancii Nationale a Romaniei este dat de legea nr. 312/2004. Potrivit art. 1 alin. (1), Banca Nationala Romana este banca centrala a Romaniei, avand personalitate juridica, iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, Banca Nationala a Romaniei este o institutie publica independenta, cu sediul principal in municipiul Bucuresti si poate avea sucursale si agentii in atat in municipiul Bucuresti cat si in alte localitati din tara.

Obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Romaniei este, asa cum este enuntat in art. 2 alin. (2) din Legea 312/2004, asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Pentru realizarea obiectivului fundamental legea acorda atributii Bancii Nationale a Romaniei in ceea ce priveste elaborarea si aplicarea politicii monetare si politicii cursului de schimb, stabilirea regimului monetar, supravegherea institutiilor de credit si administrarea rezervelor internationale ale Romaniei.

Functiile Bancii Nationale a Romaniei privite atat prin prisma dispozitiilor legale cat si a concluziilor desprinse de doctrina sunt urmatoarele :

1. Functia de realizare a politicii monetare2. Functia de emisiune monetara3. Functia de realizare a politicii monetare4. Functia de agent al statului5. Functia de banca a bancilor

1. Functia de realizare a politicii monetare

Politica monetara reprezinta unul dintre instrumentele economice care urmareste cererea si oferta de moneda din economie. In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza Banca Nationala a Romaniei, utilizeaza proceduri si instrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii.

Obiectivele specifice ale politicii monetare sunt :

a) Cresterea masei monetare pana la un nivel optim, ceea ce presupune ca autoritatea monetara trebuie sa stabileasca un nivel de crestere a masei monetare cat mai apropiat de rata reala de crestere a economiei (obiectiv cantitativ).

b) Mentinerea ratei dobanzii la un nivel corespunzator care sa permita echilibrarea pietei monetare.

c) Practicarea unui nivel optim al ratei de schimb dat fiind faptul ca mentinerea unui anumit nivel al cursului de schimb poate antrena atat echilibre cat si dezechilibre, in functie de aprecierea sau deprecierea monedei nationale.

d) Alocarea optima a resurselor financiare, creditarea economiei nationale.

1

1.1. Operatiunile de piata monetara .

Pentru acordarea de credite colateralizate, Banca Nationala a Romaniei este autorizata sa efectueze cumparari, respectiv vanzari, directe sau luarea in gaj de creante sau titluri ale statului sau asupra statului, ale autoritatii publice centrale si locale, ale regiilor autonome, societatilor nationale sau companiilor nationale, ale institutiilor de credit sau ale altor persoane juridice, dar numai de pe piata secundara si cu conditia ca aceste operatiuni sa fie reversibile, adica cumpararile sa fie urmate de vanzari.

Legea interzice Bancii Nationale sa achizitioneze de pe piata primara creante. In tarile dezvoltate, principalele instrumente de control monetar il constituie operatiunile de piata monetara (operatiunile de open market). Aceste operatiuni constau in operatiuni de cumparare si vanzare a titlurilor publice pe piata libera, respectiv de la sau catre bancile comerciale si populatie.

Atunci cand banca centrala cumpara titluri de la bancile comerciale, rezervele acestora detinute la banca centrala se majoreaza cu suma ce reprezinta cotravaloarea titlurilor, fara ca oferta de moneda din economie sa inregistreze o crestere. In timp ce banca centrala cumpara aceste titluri direct sau de la populatie se inregistreaza o crestere a ofertei de moneda.

Efectul este invers cand banca centrala procedeaza la vanzarea titlurilor, retragand astfel din circulatie cantitatea de moneda pusa pe piata.

Politica de open market urmareste in principal doua obiective :

1. stabilirea cantitatii de moneda 2. tintirea ratei de dobanda pe piata monetara

Alaturi de open market, Banca Nationala a Romaniei este imputernicita de lege sa efectueze si operatiuni de swap valutar. Aceste operatiuni sunt tranzactii valutare prin care doua parti schimba sume exprimate in doua monede diferite la o anumita data si le rascumpara la o data ulterioara stabilita de comun acord.

1.2. Operatiunile de creditare

Potrivit art. 7 din legea nr. 312/2004, Banca Nationala a Romaniei poate acorda credite institutiilor de credite eligibile, in conditii care vor fi stabilite prin reglementari proprii ale Bancii Nationale.

In relatiile cu bancile comerciale, Banca Nationala a Romaniei practica operatiuni de rescontare a titlurilor de credit pe care aceste banci le detin si care nu sunt alt ceva decat ............. titluri de venit din vanzarile marfurilor.

Banca centrala poate acorda credite si numai pe gaj de efecte comerciale, ceea ce presupune ca titlurile de credit raman in proprietatea bancilor insa datorita gajului servesc drept garantie pentru rambursarea creditului.

O alta forma de creditare pe care o practica banca centrala este creditul pe gaj de efecte publice numit si credit de lombardare, unde titlurile care constituie garantia unui astfel de credit nu mai sunt efectele comerciale cu cauze reale ci obligatiuni si titluri de tezaur cumparate de bancile comerciale cumparate de stat. Practic banca centrala cumpara sau preia in pensiune aceste titluri in schimbul carora acorda avansuri denumite si credite de lobard.

Creditul lombard este in realitate o finantare de urgenta acordata bancilor pentru a face fata platilor zilnice.

2

Banca Nationala a Romaniei mai practica si creditul structural, alimentand un cont pentru o anumita perioada din care bancile comerciale folosesc sumele de bani pana la un anumit plafon si numai pentru anumite operatiuni. Acest credit este garantat cu titluri comerciale sau alte titluri acceptate de Banca Nationala.

Banca Nationala a Romaniei mai practica si creditul de licitatie in cadrul caruia banca centrala pune la dispozitia intregului sistem bancar un plafon maxim pe care bancile il liciteaza, in cadrul sedintei de licitatie, rata de dobanda fiind astfel stabilita pe baza de competitie.

1.3. Rezervele minime obligatorii

Legea 312/2004 da competenta Bancii Nationale a Roamaniei în ceea ce priveşte stabilirea Rezervelor minime obligatorii (RMO) ale instituţiilor de credit. În aplicarea acestor dispoziţii, Banca Nationala a Romaniei a emis regulamentul nr. 6/2002 privind reglementarea rezervelor minime obligatorii, reglementare modificată succesiv, ultima data prin regulamentul nr. 4/2012.

Potrivit art. 1 alin. (2) al regulamentului nr. 6/2002, băncile, persoane juridice române, sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, precum şi casele centrale ale cooperativelor de credit trebuie să menţină rezerve minime obligatorii în lei şi în valută, în condiţiile regulamentului, în conturi deschise la Banca Naţională a României, ca medie zilnica pe durata perioadei de aplicare, perioada fiind intervalul cuprins între dată de 24 a luni curente şi 23 a luni următoare.

Rezervele minime obligatorii îndeplinesc cel puţin două obiective:· Unul de politica monetară· Unul de ordin prudenţial

Legat de obligaţia de politica monetară, aceea de a menţine masa monetară la un nivel cât mai apropiat de cantitatea de bunuri şi servicii de pe piaţa, trebuie spus că în cadrul sistemului bancar se admite o insolvabilitate temporară mai mare decât în alte sectoare de activitate, insolvabilitate care este datorată posibilităţi de multiplicare a creditului.

Băncile nu acorda credit doar din capitalul propriu ci mai ales din fondurile atrase, astfel încât aceste credite sunt de departe mai mari decât nivelul fondului propriu, prin urmare scopul principal al RMO este tocmai acela de a limita potenţialul de multiplicare a creditului.

Rezervele minime obligatorii depuse în conturi la Banca Nationala a Romaniei nu pot servi ca bază pentru acordarea de credite economiei, astfel încât orice varietăţi în nivelul cantitativ al acestuia nu face decât să crească sau să scadă oferta de monedă care astfel este controlată de BNR.

Potrivit prevederilor regulamentului nr. 6/2002, baza de calcul a RMO se constituie din mijloacele băneşti în moneda naţională şi în valută reprezentând obligaţii ale instituţiei de credit, obligaţii rezultate din acceptarea depozitelor şi a altor fonduri şi se determina ca nivel mediu pe perioada de observare al elementelor de pasiv din bilanţul băncilor.

Sunt exceptate din baza de calcul

3

1) Mijloacele băneşti atrase de la BNR2) Mijloacele băneşti atrase de la alte instituţii de credit care la rândul lor sunt

obligate să constituie astfel de rezerve la BNR3) Capitalul propriu a instituţiei de credit

În ceea ce priveşte obligaţia de ordin prudenţial, acesta este realizat în măsura în care publicul are încredere că băncile dispun de lichidităţi suficiente pentru a face faţă solicitărilor de retragere de depuneri. În măsura în care la un moment dat o bancă nu poate face faţă volumului de retrageri a depunerilor Banca Centrala a Romaniei permite utilizarea acestor rezerve minime obligatorii pentru restituirea depunerilor ceea ce conferă siguranţa publicului. Încadrarea în rezervele privind cerinţele RMO se realizează atunci când nivelul efectiv al acestora se menţine şi este egal cu nivelul prevăzut al acestora. Pentru deficitul de RMO se calculează şi se percepe o dobândă penalizatoare.

În concluzie, politică monetară se realizează prin operaţiuni de piaţă monetară, prin operaţiuni de creditare a băncilor, precum şi prin mecanismul rezervelor minime obligatorii.

2. Funcţia de emisiune monetară

Banca Centrala a Romaniei sau banca de emisiune, emite bancnote şi monede metalice a căror curs este egal şi care au putere liberatorie nelimitată.

Prevederile art. 12 din Lege, intitulat “dreptul exclusiv de emisiune”, stabilesc prerogativa exclusiva a BNR ca unică instituţie autorizată să emită însemne monetare sub formă de bancnote şi monede metalice ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.

Sub aspectul cursului legal şi al puteri liberatorie nelimitată dispoziţiile art. 16 din Lege, intitulat “ mijloace legale de plată”, prevede expres că bancnotele şi monedele emise şi neretrase din circulaţie de BNR reprezintă însemne monetare care trebuiesc acceptate la valoarea nominal pentru plata tuturor obligaţiilor publice sau private.

Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea este banul. Prerogativele de emisiune elaborate de BNR trebuie să asigure necesarul de numerar în strictă concordantă cu nevoile reale ale circulaţiei băneşti. Suma totală a bancnotelor şi a monedelor metalice în circulaţie, excluzând rezervă de numerar se înregistrează în contabilitatea BNR în pasiv.

Banca Nationala a Romaniei este abilitată prin lege să asigure tipărirea bancnotelor şi baterea monedelor şi este obligată să ia măsuri pentru păstrarea în siguranţă a celor care sunt puse în circulaţie precum şi pentru custodia şi distrugerea dacă este necesar a materiilor , cernelilor şi a bancnotelor şi monedelor retrase din circulaţie.

Banca Nationala a Romaniei este singura în drept să stabilească valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, desenul şi a altor caractere tehnice ale bancnotelor şi a monedelor. Bancnotele poartă semnătura guvernatorului şi a casierului central. Grafica bancnotelor şi monedelor este protejată prin înregistrarea la OSIM. Pierderea sau furtul însemnelor monetare nu cade sub protecţia legii.

Bancnotele uzate sau necorespunzătoare vor fi retrase din circulaţie şi înlocuite de BNR cu altele noi din rezerva de numerar.

Banca Nationala a Romaniei ca unica instituţie autorizată să emită însemne monetare poate hotara anularea sau retragerea din circulaţie a oricăror bancnote sau monede şi punerea

4

în circulaţie în locul acestora a altor tipuri de însemne monetare. O astfel de operaţiune a fost făcută în baza legii 348/2004 privind denominarea monedei naţionale. Denominarea reprezintă operaţiunea de reducere a valori nominale a monedei naţionale. Potrivit acestei legi la data de 01.06.2005 moneda naţională a României, leul urma a fi denominat astfel încât 10.000 lei vechi aflaţi în circulaţie la acea dată să fie preschimbaţi într-un leu nou.

Pentru realizarea acestei operaţiuni BNR a pus în circulaţie noile bancnote şi monede începând cu aceiaşi dată. Vechile însemne monetare au avut putere circulatorie până la data de 31.12.2006 şi au fost acceptate ca plată la valoarea de 10.000 lei vechi pentru un leu nou. În paralel în aceeaşi perioada pe piaţa au circulat şi noile însemne monetare astfel încât până la 31.12.2006 vechile însemne monetare să poată fi treptat înlocuite cu noile însemne monetare.

După decembrie 2006 vechile însemne nu au mai putut circula şi prin urmare nu au mai fost acceptate la plata pentru stingerea obligaţiei publice sau private. Suma totală a bancnotelor şi monedelor retrase din circulaţie dar neschimbate în termenul stabilite se scade din totalitatea numerarului în circulaţie înregistrat în evidenţele contabile ale BNR şi se înregistrează ca venit al acesteia.

3. Funcţia de realizare a politici monetare

Politica valutară se realizează prin cursul de schimb şi prin regimul valutar. Potrivit legii nr. 312/2004 Banca Nationala a Romaniei este abilitată:

1) Să elaboreze balanţa de plăţi şi lucrări privind poziţia investiţionala internaţionala a ţării.2) Să stabilească cursurile de schimb pentru operaţiunile proprii pe piaţa valutară, să

calculeze şi sa publice cursurile medii pentru evidenta statistică.3) Să păstreze şi să administreze rezervele internaţionale ale statului.

Cursul de schimb că parte componenta a politici valutare reprezintă raportul între valoarea paritara a altei monede de referinţă. Cursul de schimb este un instrument aflat la îndemână Bancii Centrale a Romaniei care se utilizează pentru un control eficient a schimbărilor valutare şi asupra căruia Banca Centrala poate interveni prin cumpărarea sau vânzarea de valută. În această situaţie cursul de schimb nu reprezintă raportul real între cerere şi oferta în piaţa valutară.

Regimul valutar reprezintă cea de a doua componenta a politici valutare şi este dat de totalitatea reglementări emise de BNR în ce priveşte tranzacţiile cu valută.

Regimul Bancii Nationale a Romaniei se referă în principal la:

1) Autorizarea şi retragerea autorizatiei, precum şi supravegherea persoanei care au obţinut autorizatia de a realiza tranzactii valutare.

2) Stabilirea de plafoane şi alte limite pentru deţinerea de active externe şi operaţiuni cu acestea, pentru persoane juridice şi fizice.

3) Stabilirea plafonului şi a condiţiei îndatorări externe a persoanelor juridice şi fizice care intră sub incidenţa regimului valutar.

Pentru monitorizarea tranzacţiei valutare persoanele juridice autorizate să desfăşoare operaţiuni valutare, raportează BNR asupra tranzacţiilor efectuate prin documente ale căror formă şi conţinut se stabilesc de Banca Nationala a Romaniei.

5

4. Funcţia de instrument al statului

Banca Nationala a Romaniei nu îşi asumă gestionarea directă a veniturilor şi cheltuielilor publice. Această funcţie aparţine Trezoreriei Statului , cu toate acestea BNR tine în evidenţele sale contul general al Trezoreriei deschis pe numele Ministerului Finantelor Publice.

Funcţionarea contului curent general al Trezoreriei şi înregistrarea operaţiunilor în acest cont se stabileşte prin convenţii încheiate între BNR şi Ministerul Finanţelor Publice .

Operaţiunile pe care Banca Nationala a Romaniei le realizează prin ţinerea contului curent general al Trezoreriei Statului sunt, potrivit legii, încasările pentru contul curent al Trezoreriei şi efectuarea de plăţi în limita disponibilităţi existente în acest cont.

Deşi potrivit Legii, Bancii Nationale a Romaniei i se interzice achiziţionarea de titluri de stat de pe piaţa primară, totuşi aceasta poate acţiona în baza convenţiei încheiate în prealabil cu Ministerul Finanţelor Publice ca agent al statului pentru intermedierea operaţiunilor cu titluri de stat, adică plasarea către terţi a emisiunilor de titluri de stat şi alte instrumente negociabile de îndatorare ale statului român.

5. Functia de banca a bancilor

Banca Nationala a Romaniei autorizeaza, potrivit legii, functionarea celorlalte banci existente pe teritoriul Romaniei. Daca este cazul, le impune restrictii sau le retrage autorizatia.

Banca Nationala a Romaniei este imputernicita sa emita reglementari cu valoare pentru intreg sistemul bancar. Un exemplu in acest sens priveste reglementarea rezervelor minime obligatorii, potrivit cu care toate institutiile de credit trebuie sa constituie RMO in lei si valuta. Daca pentru BNR reglementarea consituie un drept, pentru celelalte institutii de credit constituie o obligatie.

Functia de banca a bancilor se manifesta si prin posibilitatile bancii centrale de a acorda credite celorlalte institutii de credit. Necesitatea existentei depozitelor celorlalte institutii la banca centrala este ceruta si de operatiunea zilnica de compensare a creantelor inter-bancare, decurgand din necesitatea circulatiei monedei circulare.

Totodata, Banca Nationala a Romaniei poate fi si un imprumutator de ultima instanta sau de aparitie a unor riscuri sistemice.

Administrarea rezervelor intenationale

Banca Nationala a Romaniei pastreaza rezervele tarii in aur si alte active de rezerva recunoscute pe plan international. Potrivit legii, BNR mentine rezervele in conditii astfel incat sa poata determina periodic marimea lor exacta, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:

a) aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate; b) active externe, sub formă de bancnote şi monede sau disponibil în conturi la bănci

sau la alte instituţii financiare în străinătate, exprimate în acele monede şi deţinute în acele ţări, pe care le stabileşte Banca Naţională a României;

c) orice alte active de rezervă, recunoscute pe plan internaţional, inclusiv dreptul de a efectua cumpărări de la Fondul Monetar Internaţional în cadrul tranşei de rezervă, precum şi deţinerile de drepturi speciale de tragere;

6

d) cambii, cecuri, bilete la ordin, precum şi obligaţiuni şi alte valori mobiliare, negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente, clasificate în primele categorii de către agenţiile de apreciere a riscurilor, recunoscute pe plan internaţional, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a României;

e) bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri de stat, emise sau garantate de guverne străine sau de instituţii financiare interguvernamentale, negociabile sau nu, exprimate şi plătibile în valută în locuri acceptabile pentru Banca Naţională a României.

Banca Naţională a României urmăreşte menţinerea rezervelor internaţionale la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României. Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaţionale, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României va prezenta Guvernului şi Parlamentului un raport privind situaţia rezervelor internaţionale şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei.

In exercitarea competentelor sale, Banca Nationala a Romaniei este autorizata sa efectueze urmatoarele operatiuni :

a) să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu lingouri şi monede din aur şi cu alte metale preţioase; b) să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu valute;

c) să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii pe piaţa secundară cu bonuri de tezaur, obligaţiuni şi alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de organizaţii financiare interguvernamentale; d) să cumpere, să vândă şi să efectueze alte tranzacţii cu valori mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de instituţii financiare internaţionale, de societăţi bancare şi nebancare; e) să deschidă şi să menţină conturi la alte bănci centrale şi autorităţi monetare, societăţi bancare şi la instituţii financiare internaţionale; f) să deschidă şi să ţină conturi şi să efectueze operaţiuni de corespondent pentru instituţii financiare internaţionale, bănci centrale şi autorităţi monetare, societăţi financiare şi bancare, organizaţii financiare interguvernamentale din străinătate, precum şi pentru guverne străine şi agenţiile lor.

Reglementarea activitatii institutiilor de credit

Cadrul legal al activitatii bancare din Romania, pe langa Legea nr. 312/2004 care stabileste, in principiu, modul de organizare si functionare al bancii centrale si competentele acesteia in functionarea sistemului bancar, activitatea bancara din Romania este reglementata amanuntit de O.U.G. nr. 99/2006 privind insititutiile de credit si adecvarea capitalului, de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, care a abrogat prevederile OG nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit.

Reglementarile BNR respecta si urmeaza dispozitiile reglementarii Uniunii Europene nr. 575/2013 privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si care sunt transpuse in ordinea juridica interna.

7

Prevederile O.U.G. 99 reglementeaza conditiile de acces la reglementarea bancara si desfasurarea acesteia pe teritoriul Romaniei, supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, precum si supravegherea sistemelor de plati a operatiunilor cu instrumente financiare.

In intelesul ordonantei, institutia de credit are intelesul de intreprindere a carei activitate consta in atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public si in acordarea de credite in cont propriu.

Insitutiile de credit persoane juridice romane se pot constitui si pot functiona numai pe baza autorizatiei de functionare emise de BNR. In ceea ce priveste tipul de persoana juridica, dispozitiile ordonantei precizeaza ca institutiile de credit se constituie in forma juridica prevazuta pentru fiecare dintre categoriile de institutii de credit reglementate in partea a doua a ordonantei si nu se pot constitui prin subscriptie publica.

Cerinte operationale privind organizarea insitutiilor de credit :

a) institutiile de credit trebuie sa isi organizeze intreaga activitate in conformitate cu regulile unei practici bancare prudentiale si sanatoase, potrivit reglementarii legii. In acest sens, fiecare institutie de credit trebuie sa dispuna de un cadrul formal al activitatii, care sa includa cel putin o structura organizatorica clara cu responsabilitati clar definite, sa dispuna de procese eficace de identificare, administrare si raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusa. In toate actele oficiale, institutiile de credit se identifica printr-un minim de date cu mentiunea numarului si datei de inmatriculare in registrul de credit. Potrivit ordonantei, membrii organelor de conducere trebuie sa dispuna de o buna reputatie si experienta adecvata naturii institutiei.

b) modificarile in situatia institutiilor de credit sunt supuse modalitatilor prealabile ale BNR, astfel incat inregistrarea la registrul comertului a mentiunilor privind respectarea modalitatilor va putea fi facuta numai dupa obtinerea aprobarii.

c) ca o derogare de la prevederile art. 91 din Legea nr. 31/1990 privind societatile potrivit carora actiunile sunt nominative si la purtator, actiunile institutiilor de credit vor putea fi numai nominative.

d) regula stabilita de art. 141 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 potrivit careia o actiune da dreptul la un singur vot in AGA este mult mai categorica in ceea ce priveste institutiile de credit, in sensul ca vor putea stabili .... (ceva) .....

e) dispozitiile art. 102 alin. (2) din O.U.G. 99/2006 stabilesc obligatia fiecarei institutii de credit autorizate de banca centrala sa-si deschida un cont curent inainte de inceperea activitatii.

Actul constitutiv al unei institutii de credit in cazul in care se constituie ca S.A., trebuie sa contina cele trei elemente specifice :

1. aportul asociatilor

8

2. intentia de a exercita in comun o activitate3. acordul de a imparti beneficiile rezultate

Aportul la capital in cazul unei institutii de credit nu poate fi decat in forma baneasca. Aceasta cerinta este dictata de exigentele realizarii obiectului principal de activitate al institutiei de credit, activitatea de creditare. Pentru aceleasi ratiuni, legea obliga asociatii sa verse integral capitalul la momentul subscrierii.

Pe langa cerinta formei banesti si a varsarii capitalului la momentul subscrierii, legea prevede si cerinta unui minim de capital social, dar lasa la aprecierea BNR stabilirea prin reglementari a capitalului minim pentru fiecare categorie de institutie de credit.

Potrivit art. 11 din O.U.G., nivelul minim nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei a 5 milioane de euro. Potrivit regulamentului BNR nr. 18/2006 privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii, capitalul initial al institutiilor de credit este stabilit dupa cum urmeaza:

a) bancile persoane juridice romane trebuie sa dispuna la momentul autorizarii de un nivel al capitalului de minimum 37 mil. lei.

b) bancile de credit ipotecare un nivel de 20 mil. lei.c) bancile de economisire si creditare in domeniul locativ un nivel de 25 mil. leid) casele centrale ale cooperativelor de credit un nivel de 5 mil. lei.e) cooperativa de credit un nivel de 300 mii leif) sucursalele din Romania ale institutiilor de credit din statele terte trebuie sa mentina

permanent capitalul initial cel putin la nivelul minim al institutiilor de credit persoane juridice romane.

9