Baltagul de Mihail SadoveanuOpera literara Baltagul de Mihail Sadoveanu a fost publicat n perioada interbelic, in anul 1930 si este o capodoper a prozei romnesti, ndeosebi pentru concizia, dinamismul si armonia compozitiei !a specie literara, "alta#ul este un roman, adica o specie a #enului epic n proza, cu actiune mai complicata si de mai marentindere decat a celorlalte specii epice, desfasurat, de re#ula, pe mai multe planuri, cu persona$e numeroase, cu caractere comple%e, evidentiate treptat, pe masura ce se desfasoara actiunea &omanul ofera o ima#ine ampla si profunda asupra vietii, cu o varietate de tipuri umane si cu puternice conflicte sociale, morale si psiholo#iceRoman interbelic tradiional datorit stratificrii planurilor sale narative 'i datorit spa(iilor ample de #esticula(ie conflictual, )"alta#ul* este construit pe atmosfera lumii arhaicea satului romnesc 'i pe sufletul (ranului moldovean ca pstrtor al lumii vechi, al tradi(iilor 'i al specificului na(ional, cu un mod propriu de a #ndi, de a sim(i 'i de a reac(iona n fa(a problemelor cruciale ale vie(ii, aprnd principii fundamentale Tema romanului este tema vie(ii 'i a mor(ii, a iubirii, a datoriei 'i a ini(ierii, care permite totodat realizarea mono#rafiei satului moldovenesc de munte+ema se eviden(iaz prin tipul (ranului pstrtor al lumii vechi, arhaice 'i patriarhale, iar n acest sens episodul narativ n care ,itoria i aplic fiicei o corec(ie este semnificativ- ).(i art eu coc, val( 'i bluz, ard/tepara focului s te ard0 1ici eu, nici bunic/ta, nici bunic/mea n/am 'tiut de acestea 2 'i/n le#ea noastr trebuie s trie'ti 'i tu33O alta secventa narativa semnificativa este selectata din capitolul al 455/lea, din care reiese capacitatea de disimulare a ,itoriei 6ipan, persona$ul principal al romanului ,itoria ii cheama pe 5lie !utui 'i pe !alistrat "o#za )pentru o chestie mare la 7rimarie* !ei doi spun ca nu au nicio datorie la 1echifor, ca s/au despartit de el la !rucea +alienilor 'i ca sotul ei s/a indreptat spre casa 5n tot timpul discutiei ,itoria a privit in $os, vrand sa para umila 'i in acelasi timp sa/'i ascunda adevaratele #anduri Titlul romanului 2 )"alta#ul* 2 este simbolic, ntruct n mitolo#ia autohton balta#ul este arma menit s ndeplineascdreptatea, este o unealt $usti(iar 8stfel, atunci cnd este folosit pentru nfptuirea drept(ii, acesta nu se pteaz de sn#e 9e asemenea, n roman, balta#ul se constitue ca un simbol al labirintului, ilustrat de drumul 'erpuit pe care l parcur#e ,itoria 6ipan n cutarea so(ului, att un labirint interior, al frmntrilor sale, ct 'i un labirint e%terior, al drumului spat n stncile mun(ilor pe care l parcursese 1echifor 6ipan9iscutnd tema 'i viziunea despre lume, spunem c elementelete%tului narativ sunt semnficative 8stfel, perspectiva narativ este cea obiectiva, specific romanului realist 1aratorul prezint faptele, fr a se implica, ci lsnd persona$ele s se prezinte Incipitul deschide romanul pe un ton litur#ic, preluand parca misiunea de a continua te%tul biblic al :enezei 'i de a dezvalui intamplarile care au urmat de la crearea lumii, pe plaiurile dimpre$urul nostru Se contureaza de la inceput o viziunea foarte clara asupra lumii- e%istent este ordine 'i semnificatie 1imic aleatoriu nu se petrece, nici la nivel colectiv, nici la nivel individual !and la tronul dumnezeiesc s/au infatisat cu intarziere moldovenii, lor nu le/au mai ramas bunuri de impartit- )1u va mai pot da intr/adaos decat o inima usoara ca sa va bucurati cu al vostru Sa va para toate bune; sa vie la voi cel cu cetera; 'i cel cu bautura; 'i s/aveti muieri frumoase 'i iubete*Finalul romanului prezinta iesirea persona$ului principal din imparatia mortii 'i reluarea ritmurilor firesti ale e%istentei Mandatul $ustitiar al ,itoriei s/a finalizat, deci viata poate sa mear#a inainte in familia 6ipanilor, condusa de/acum de :heor#hita 7utem observa ca finalul intra in raport de simetrie cu incipitul, prin destinul e%ponentului e%emplar al oamenilor dela munte, ,itoria