8/18/2019 Balaurul (H. Papada-Bengescu)

1/3

 Balaurul , de Hortensia Papadat-Bengescu, este un roman a cărui primă ediţie a fost publicată în1923 la Bucureşti !ubintitulat iniţial "sc#iţe$, al cincilea %olum al Hortensiei Papadat-Bengescu,după Ape adânci &191'(, Bătrânul &192)(, Sfinxul &192)( şi Femeia în faţa oglinzei &1921(, este,de fapt, un roman construit din sec%enţe cu e*istenţă  şi autonomă, grefate însă pe o conştiinţăunică, +aura, "inteligenţa centrală$ &Henr ames( a cărţii .n mod frec%ent, Balaurul este socotit

o scriere de tran/iţie de la o primă etapă a creaţiei bengesciene, aceea a tripticului erotic, pronunţat lirică şi subiecti%ă, în care un temperament ardent, pasionat, se confesea/ă fărăreticenţe în pagini de accentuată feminitate, spre romanul obiecti% care, prin ciclul Halippa, ademonstrat artistic forţa unui ad0nc realism psi#ologic

ată fiind structura unor capitole cu unitate proprie, a fost posibilă apariţia lor în diferite periodice ale %remii, astfel Prin ceaţă, în ".nsemnări literare$, an &1919(, nr 13 &11 mai(4 esteo primă formă, re%i/uită la apariţia în %olum4 Un cimitir , în ".nsemnări literare$, an &1919(, nr&1) februarie(4 este prima parte din capitolul final,  Reînvierea4  arnetul zilelor pu!tii,  în".nsemnări literare$ &1919(, nr 25 &15 august(, nr 2' &26 august(, 29 &31 august(4 diferă faţă decapitolul corespun/ător din roman .n re%istă apare sub forma unor pagini de 7urnal, scrise la

 persoana 4 a !ă te pomene!c,  în "8iaţa rom0nească$, an &192)(, nr 1 &martie(4 "mul căruia i !e vedea inima, "în "!burătorul$, an &192)(, nr :2 &' mai(4 #ovarăşii în "!burătorul$,an &192)(, nr 9 &15 iulie(4 $a!călul %ore de la Sf  &ineri, în "!burătorul$, an &1921(, nr 33-36 &ianuarie-februarie(4  Balaurul ,  în "!burătorul literar$, an &1921(, nr 11 &2; noiembrie(4 'adul în "!burătorul literar$, an &1922(, nr 25 &1' martie( 

8/18/2019 Balaurul (H. Papada-Bengescu)

2/3

#alucinante şi paro*istice, pe alocuri nu străine de e*presionism, pun0nd ia tot pasul în luminăideea că ră/boiul este în fond întoarcerea fatalităţii şi a absurdului pe păm0nt$ &Dircea Eaciu( Pro/atoarea nu descrie frontul, ci ceea ce se înt0mplă în spatele lui, în oraşul de pro%incie, îngara unde sosesc neîncetat trenuri cu răniţi sau cu refugiaţi, şi în spital e altfel, romanul a fost

apropiat de &ie de! mart)re! &1915( de Ceorges u#amel, operă în care ră/boiul este %ă/ut tot prin intermediul spitalului .n  Balaurul , totul este raportat la o conştiinţă unică, focali/atoare, a+aurei, un alter-ego abia disimulat al părintelui ei literar =ele 22 de capitole ale cărţii suntreunite prin acest a* compo/iţional, un persona7 despre al cărui trecut se %orbeşte doar alu/i%,suger0ndu-se e*istenţa unei cri/e, a unui impas sufletesc tainic

.ntre capitolul iniţial %oarna şi cel final  Reînvierea,  +aura străbate toate bolgiile infernului,suport0nd consecinţele acestui itinerar %itriolant, sal%0ndu-se prin suferinţa altora, pe care şi-oasumă cu genero/itate şi cutremur semeni lui Ftefan C#eorg#idiu din Ultima noapte dedrago!te,  întâia noapte de răz(oi,  al lui =amil Petrescu, protagonista %a dob0ndi, dupăînc#eierea conflagraţiei, o mai gra%ă înţelegere a %ieţii, născută din confruntarea propriei

e*istenţe cu tragedia colecti%ă, a%0nd drept consecinţă redimensionarea %ec#ilor deprinderi,egocentrice şi indi%idualiste Fansa romanului este dimensiunea interioară a acestui persona7 comple*, emoti% şi sentimental,dar şi analitic, lucid, un filtru proaspăt, deloc opac sau tocit prin de/abu/are, pentru care %iaţa, deoriunde ar fi pri%ită, este un continuu prile7 de obser%aţie şi participare, implicare caldumanitaristă şi pacifistă Gpera are o structură mo/aicată, di%agaţia şi comentariul liric dubl0ndnaraţiunea şi întreţes0ndu-se cu anali/a dăugind e*istenţa elementelor eseistice şi speculati%e,suntem în pre/enţa unei scrieri ce e%idenţia/ă o anume indeci/ie formală, at0t de caracteristicăromanului secolului , polimorf prin definiţie

8/18/2019 Balaurul (H. Papada-Bengescu)

3/3

refugiu spre nord n loc aparte în această galerie îl ocupă dascălul Core de la !f 8ineri sau =oana Doaşă -de/%ăluind arta creionării groteşti sau numai amu/at-îngăduitoare a unor siluete umanememorabile escrierea - prin apelul la toate simţurile, %i/ual în special, siguranţa portretelor,

într-o largă şi di%ersă gamă de mi7loace, naraţiunea - nu foarte bogată, dar densă, dialogul binem0nuit, monologul - mai ales în stil indirect liber, %alorile poematice de un lirism de substanţă,dramatismul, precipitarea unor pagini ori, dimpotri%ă, o anumită lentoare şi înt0r/iere asupraunor detalii semnificati%e - toate acestea repre/intă pilonii de susţinere ai unei construcţiiseducătoare, din păcate prea puţin cunoscută de publicul larg  Iegli7ată la apariţie de critică, în ciuda faptului că primele %olume ale Hortensiei Papadat-Bengescu fuseseră înt0mpinate cu aprecieri, scrierea este greu încadrabilă într-o anumită specieliterară =omentatorii ultimilor 1) ani, pornind de la polimorfismul te*tual şi reali/0nd o lecturădin perspecti%a unor direcţii ale pro/ei rom0neşti de a/i, fără a socoti  Balaurul o capodoperă, aşacum nu e/itase a o considera Audor 8ianu &în 19::(, %orbesc despre capacitatea Hortensiei

Papadat-Bengescu de a desc#ide noi drumuri în pro/ă, urmate peste mai bine de o 7umătate de%eac de altă generaţie "nticip0nd uneori romanele lui Iorman Danea, în care naraţiunea seîmbină ine*tricabil cu remarca eseistică şi descrierea psi#ologică, alteori eleganţa şi concentrareastilistică a fragmentelor semnate de na Blandiana, nu rareori aspectele sen/oriale şi obsesianeologismului e*act şi e*centric din po%estirile lui le*andru 8lad$ &(  Balaurul "este un te*t desc#is, contradictoriu, parado*al, didactic şi spontan, discontinuu şitotuşi coerent, e*altat, pe alocuri plictisitor, te/ist cu subtilitate, de un simbolism adesea primiti%sugerat, dar un te*t a cărui modernitate în anul rom0nesc de graţie 1923 &( este incontestabilă$&C#eorg#e =răciun( .n literatura rom0nă, este de menţionat nu numai o %i/iune feminină asupraororilor ră/boiului, dar şi faptul că este printre cele dint0i scrieri consacrate acestuia Strada *ăpuşneanu

a lui Di#ail !ado%eanu apăruse în 1921, cele trei nu%ele ale lui +i%iu Jebreanu totatunci, iar Pădurea !pânzuraţilor a aceluiaşi abia cu un an înaintea Balaurului, în 1922 Pentru oscriitoare în căutarea drumului propriu, este un act de pre/enţă absolut remarcabil

http://www.crispedia.ro/Tudor_Vianuhttp://www.crispedia.ro/Norman_Maneahttp://www.crispedia.ro/Ana_Blandianahttp://www.crispedia.ro/Alexandru_Vladhttp://www.crispedia.ro/Alexandru_Vladhttp://www.crispedia.ro/Gheorghe_Craciunhttp://www.crispedia.ro/Mihail_Sadoveanuhttp://www.crispedia.ro/Liviu_Rebreanuhttp://www.crispedia.ro/Tudor_Vianuhttp://www.crispedia.ro/Norman_Maneahttp://www.crispedia.ro/Ana_Blandianahttp://www.crispedia.ro/Alexandru_Vladhttp://www.crispedia.ro/Gheorghe_Craciunhttp://www.crispedia.ro/Mihail_Sadoveanuhttp://www.crispedia.ro/Liviu_Rebreanu