8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

1/20

Contribuia civilizaiei antice in constituirea actualeicivilizaii europene (in bazaunei civilizaii).

Grecia antic, una dintre cele mai prospere popoare a antichitii,anume ei pun bazele filosofiei, tiinei, cele mai de seampersonaliti erau greci, cele mai multe i populare mituri inprezent sunt legate de grecia antic. Prin aproximativ secolul VIIi.r. se formeaz primele colonii greceti, se formeaz primeleorae!state. "ele mai de seam ocupaii ale grecilor a fostcomerul, meteugritul, economia lor a fost una agrar. #e$a

ctre secolele V!IV i.r. grecii au colonizat vaste teritorii atit in%uropa cit i in &rientul 'pripiat, specificul grecilor era prin faptulc oraele erau formate in $urul (rii )egre i (editerane, inaceast perioad se atinge apogeul democraiei i *imperiuluimaritim* al su. In aceast perioad Grecia s!a unificat subdinastia mecedonian. Printre conductorii celebri a Greciei seenumer Pericle din 'tena, care e perfecionat democraia, bazacrei a fost pus de "listene, a constituit prima "onstituie, inacest sens, datorit grecilor, a aprut primele concepte de unregim democrat, i cum ar trebui s funcioneze acest regim. 'ltconductor a Greciei i Imperiului (acedonian, a fost 'lexandru(acedon, care in virst tinr, a reuit prin calitile saledeosebite de conductor de oti, dar i prin faptul c eraasemeanea unui soldat simplu, a reuit prin cuceririle sale in

&rient i 'frica de )ord, s rspindeasc cultura elenistic,modelul de organizare administrativ, a construit orae noi, unuldintre cele mai cunoscute orae este 'lexandria din %gipt. Graiedezvoltrii rapide a economiei, a relaiilor cu alte popoare, carezultat s!a dezvoltat cultura. 'par edificii intr!un stil deosebit dealtele, fiind spefic poporului grecesc, acest stil fiind unul foartefrumos s!a artat in arhitectur prin dimensiuni i ornamentare,aceste edificii in prezent putem observa prin templele inchinatezeilor. #e asemenea pentru pstrarea spiritualitii i pstrareaacestei culturi, a fost construite muzee, amfiteatre, bibilioteci,coli. "a rezultat, toate acestea au favorizat dezvoltarea tiinei.Platon a instituit prima coal din %uropa, 'ristotel a fcutdescoperiri in fizic, dar a contribuit semnificativ in filosofie,Pitagora a contribuit esenial in matematic, deasemenea au fosti alii genii ale timpurilor sale, ca +ocrate, %rupide, omer,

+ofocle i multe alte personaliti renumite. Grecia, ii are a sapagin aparte in istorie, soarta ei fiind adesea una triumftoare,adesea mizerabil, dar la sigur se poate de afirmat, c ea acontribuit foarte mult in furirea tezaurului civilizaiei europene.Probabil ca cauza principal a dezvoltrii anume economice ispirituale a fost spaiul restrins in peninsula alcanic, i nevoiade teritorii noi, ca efect, a fost rspindirea culturii prin %uropa i&rient. In ce prive te prerea mea, eu admir aceast cultur dintoate aspectele ei, fiindc ma$oritatea realizrilor sunt actuale.Personalitile remarcabile din Grecia 'ntic sunt un bun exemplupentru omul din prezent. #eci, genii timpurilor sale, sunt actuali iin prezent.

Impactul istoric al razboaielor daco romane asupra formarii

poporului roman.Geto dacii au intrat in contact cu lumea roamana,preluandelemente al e culturii materiale si spirituale ale aesteia.'menintareromana directa a inceput sa se manifeste in timpul regeluiurebista,intemeietorul statului dac-/!0.i.hr1.#upa moartearegelui dac statul s!a destramat in patru apoi in cinci entitati statledistincte.2egaturile daco!omane sau intensificat in sec I i.hr 3Id.hr. seria confictelor militare cu romanii a fost deschisa depredecesorul lui #ecebal!#uras.#ecebal -4!5671 a reusit sarefaca unitatea statului dac in conditiile agravarii amenintariiromane.#omitian trimite in #acia o armata romana condusa de"ornelius 8uscus.'ceasta este infrinta de decebal la tapae.in anul9 se incheie pacea dintre decebal si domitian.conflictele dacoromane se reiau odata cu urcarea pe tronul :omei a lui ;raian 9!554.in anul 565 izbucneste primul razboi daco!roman 565 !56/decebal este infrint la tapae.in iarna 565 56/ lupta impotrivaromanilor in moesia alatur de aliatii sai burii si sarmatii,dar estenevoit sa icheie pace.intre anii 56< si 567 sce desfasoara cel dealdoilea razboi daco!roman.intreaga dacie este cucerita,rezistentadacilor este infrinta.decebal se sinucide 567.dacia devineprovincie romana.o alta reorganizare administrativa a daciei a fost

realizata de imparatul hadrian care in 5/5!5// a impartit provinciadacia in dacia superior ,inferior,porolissensis.consecinta directaacucerirei daciei fost romanizarea geto!dacilor.principali factoricare au contribuit la romanizarea geto dacilor au fosr armataromana adusa in privincia #acia si cantonata in castre=veteranii=administratia si $utstitia romana=colonistii latinofoni adusimasiv dint oate provinciile impreiului si prezenti in toate domeniilevietii social economice a provinciei=invatamintul in l.latina=religiaromana.principalul rezultat al romanizarii a fost formarea unuipopor nou!poporul daco!roman.crestinismul a avut la indul sau ocontributie importanta in procesul de romanizare a autohtonilor

noua credinta fiind raspindita in l.latina de misionarii veniti dinimperiu.in acest sens razboaiele daco!romane cu toateconsecintele negative razboaielor,a $ucat determinant inamplificarea procesului de romanizare a dacilor si de constituire aunui nou popor in spatiul "arpato #anubiano Pontic.Polisul ateniandemocraie reprezentativ limitat

#emocratia antica din 'tena era o democratie directa, deoarecetoti cetatenii cetatii -polisului1, numai barbatii luau parte in modnemi$locit la adoptarea deciziilor de interes public. "etatea eracondusa de un +fat alcatuit din 6 de ani1.'dunarea poporului alcatuita din toti barbatii cetateni -cu exceptia

sclavilor, strainilor, femeilor 1. 'dunarea putea decide prinma$oritatea simpla asupra oricarei probleme de interes public.?udecatile se tineau in fata unei $urii de 9

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

2/20

separatiste interprinse la nivel oficial -instraurarea tetrarhiei iCmprirea imperiului1 dei aveau ca scop redresarea situaieiinterne, au fost primii pai ma$ori ce au dus la cderea Imperiului:oman. "riza social!economic a societii antice se manifestprin depopularea oraelor Cn urma transferrii meteugarilor Cnzona rural i sporirea numrului datornicilor Cn urma fiscalitiiexcesive. 'ceasta se soldeaz cu lrgirea proprietii funiciaremari, Cn urma acaparrii pmFnturilor celor sraci, i cretereainfluenei magnailor Cn societate. #easemenea, are loc crearealatifundiilor autarhice, ca rezultat al trecerii de la economia deschimb la cea natural, i apariia tendinelor separatiste Cn

rFndurile proprietarilor funiciari, care tind s devin independenide stat. :elaiile stabilite pe teritoriile latifundiilor autarhice suntprimii germeni ai societii medievale, care urmeaz s seinstaureze dup cderea Imperiului :oman de 'pus. 'stfel, seobserv doi factori interniD procesele separatiste oficiale i locale-la nivelul domeniilor funiciare1, care, Cn ansamblu au cauzatdeclinul imperiului. "onsider c la etapa dat, Cn lipsa factorilorexteriori care au adus daune integritii statale, ar fi fost posibilevitarea cderii Imperiuliu :oman. 2uFnd Cn consideraie armataimpuntoare de care dispunea i nivelul Cnalt de organizarestatal, depirea crizei nu ar fi fost o problem. Ens, procesul dedeclin a mai fost catalizat i de factorii externi 3 migraiile iinvaziile popoarelor barbare pe teritoriul statului. (igraiilepopoarelor barbare au $ucat rolul decisiv Cn soarta Imperiului

:oman. (area migraie a avut drept rezultat strpungerea liniilorfortificate romane de pe :in i de pe cursul superior al #unrii,urmat de aezarea migratorilor Cn ma$oritate provinciilorimperiului. ;riburile celte se stabilesc Cn ritannia, hunii 3 CnPeninsula alcanic, triburile germanice ocup Galia, +pania i'frica de )ord, iar spre anul 046, imperiul este redus din punct devedere teritorial aproape numai la Italia. #estrmarea unitiiimperiului Cn urma formrii regatelor barbare, declinul armatei ibarbarizarea ei, Cnceputul sintezei dintre popoarele barbare iromani, sunt doar cateva dintre urmrile marei migraii, care ausporit enorm vulnerabilitatea imperiului i au marcat Cnceputul uneiiminente prbuiri. "derea :omei, din anul 047, Cn urmaomorului ultimului Cmprat roman 3 :omulus 'ugustus, de ctreconductorul barbar &doacru, a Cnsemnat apusul definitiv al unuimre imperiu.En baza celor menionate, putem afirma c cderea

Imperiului :oman de 'pus a fost cu siguran un proces istoricinevitabil, cauzat atFt de factori interni i externi de o amploaredeosebit, care au zdruncinat din temelii, iar apoi au distrusintegritatea imperiului."ostenirea imperiala in europa crestina#de la imperiul romanla imp bizan.&dat cu cderea :omei sub atacurile barbarilor i cucerirea ei dectre regele herulilor &doacru - 047 1 se Cncheie perioadadenumit Cn istorie a antichitHii i Cncepe perioada %vului (ediucare va dura pFn la cderea "onstantinopolului sub turci Cnanul50. Practic Cn anul 047 lumea veche se Cmparte Cn douzone culturale D zona &ccidental i zona &riental, care vorevolua diferit fr a fi Cns complet separate ci influenHFndu!sereciproc de!a lungul lungii perioade de tranziHie medieval de la o

%urop a Imperiului la o %urop a natiunilor moderne ce se vanate dup 549. +pre deosebire de Imperiul :oman de 'pussupus unui dublu proces de barbarizare i ruralizare , Imperiul:oman de :srit , cunoscut sub numele de Imperiul izantin , vapstra tradiHia greco!latin i urban fiind i principalul pol deiradiere cultural. En %vul (ediu , izanHul este fr Cndoial unadin culturile ma$ore i locul Cn care este cel mai bine i mai legitimconservat tradiHia greco 3latin. Istoria de peste 5666 de ani aizanHului Cncepe Cn $urul anului >>6cFnd Cmpratul "&)+;');I)"%2 (':% a inaugurat noua capital a imperiului ! un ora noucare Ci purta numele construit pe locul anticului zantion - 55mai1 i se sfrete Cn /9 mai 50 cFnd ultimul Cmprat bizantin"onstantin #ragases moare aprFnd oraul care este cucerit deturcii otomani. Jinston "hurchill spunea c Kistoria este scris deCnvingtori*= un exemplu este modul Cn care a fost tratat Imperiulizantin Cn istoriografie ! un imperiu invidiat dar i urFt de %uropa&ccidental, aa cum s!a dovedit mai ales cu ocazia $efuirii"onstantinopolului Cn timpul celei de!a patra cruciade. :olulImperiului bizantin in istoria europeanasi a poporului roman nupoate fi negli$at chiar daca multi il trec uneori cu vederea. #e faptintreaga istorie a crestinismului, din momentul in care a devenit

religie libera, s!a desfasurat in cadrul acestui Imperiu. Prinstudierea Istoriei si +piritualitatatii izantului putem intelege maibine cadrul si modul in care crestinismul s!a dezvoltat, si!aformulat dogmele si normele sale de baza, a creat opere decultura, artasi arhitectura, a dat viata unor forme superioare detraire spiritualasi s!a impus in viata societatii determinandu!icursul. izantul a fost, asa cum spune bizantinologul, +teven:unciman, @imperiul lui #umnezeu pe pamant, o palida imagine aImparatiei lui #umnezeu din "er@.In ceea ce ne priveste pe noiromanii, izantul a avut un rol hotarator in continuitateadacoromana, in crestinarea noastra, in procesul de formare a

poporului si a limbii romane, in organizarea si viata bisericeasca,in culturasi arta. In perioada migratiei popoarelor, Imperiul bizantina reprezentat singura formatiune politica din sud!estul europeancare a reusit sa se impuna in fata barbarilor, obligandu!i peacestia sa dea libertate de viata si de credinta autohtonilor daco!romani. #e la izant a fost condusa activitatea misionara decrestinare in partile noastre. (ai tarziu, cand s!au constituit+tatele feudale independente romanesti, in secolul al LIV!lea,intemeierea mitropoliilor si organizarea bisericeasca, formele pecare le!a imbracat monahismul, toate s!au facut in stransalegatura cu izantul. 8oarte multi cercetatori au considerat caImperiul bizantin a fost o continuare directa a Imperiului roman,numindu!l chiar la un moment dat ->956 ! 5>/0 un document maghiar il menHioneaz ca vassal alregelui Bngariei pentru anatul de +everin ! ,,voievodul nostrum

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

3/20

transalpine*! are loc btlia de la Posada (3 45 nov. 46671 consemnat de"ronica pictat de la Viena=! Victoria lui asarab I semnific obHinerea independenHei faH deBngaria=! Mara :omaneasc cuprindea ! anatul de +everin

! &ltenia ! (untenia ! asarabia

2a baz adevrul este ca sub presiunea maghiar, romanii

din teritoriile mrginae se deplaseaz la sud sau la este de"arpaHi contribuind la formarea statelor medieval romaneti M.:.i (oldova.

+upta antiotoman e/presie a politicii e/terne adomnitorilor rom8ni (epoca medieval) :elaHiile cu Imperiul &toman au fost de o importanH maximpentru politica extern a :omFniei Cn epoca medieval. Pe lami$loculului sec. al LV!lea un nou val de expansiune otoman ainvadat %uropa. ' avut loc ocuparea Peninsulei alcanice CnCntregime. Imperiul &toman ducea o politic expansionistintens i se Cndrepta spre Hrile %uropei "entrale i de %st i spre

izanH. Pe prHile opuse a baricadei se plasau dou lumi 3cretin i islamic. En 5>79 Cnaintarea Imperiului &toman a$unge pFn la nord de#unre, Cns este respins de ostaii lui Vladislav I. Blteriorotenii munteni au participat la btlia din "irmen -5>45,ulgaria1, apoi Cn 5>9 (ircea cel trFn s!a alturat otilorsFrbilor, maghiarilor i bosniacilor la btlia de la Nossovopol$e,+erbia i ambele lupte s!au soldat cu victoria otomanilor. 'propierea Cntre Mara :omFneasc i Bngaria a fost absolutnecesar Cn condiHiile Cnaintrii turceti Cn alcani, astfel la 4martie 5>9

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

4/20

ordinea naturii, ceea ce putea avea consecinHe catastrofice.)eprimirea credinHei era pedepsit de gloat, dar i de instanHacunoscut sub numele de inchiziHie -organizaHiecreat Cn sec. LII!LIII, care a acHionat pFn Cn prima $umtate a sec. LIL, avFnd rolde poliHie internaHional1. -fanatismul religios1 este a treiatrstur.#e$a la Cnceputul sec. V episcopii romani i!au atribuittitlul de cap al bisericii 3 pap, considerFndu!seKsuccesori aisfFntului Petru*, care ar fi fost primul episcop roman. ProfitFnd deabsenHa unei puteri laice Cn &ccident, papii au devenit conductorireligioi i laici independenHi ai :omei i ai eparhiei. %i au adunatproprietHi funciare iCn anul 4< de articole si avea un evident caracter moderat.'u urmat oteroare in zilele de /4!/9 martie si mai ale sin noapatea de /9!>6martie,precum si in zilele urmatoare .la brasov la 5/U/0 mai 50se redacteaza Printipiile noastre pentru reformarea patriei.esteuna l doilea program al patriotilor moldoveni din 7 articole careexprima nazuintele lorDdesfiintarea obligatiilor de claca aletaranimii si improprietarirea lor cu pamint fara despagubire=desfiintarea privilegiilor de orice fel si deplina egalitate la plataimpozitelor sau la ocuparea functiilor publice=organizareainstitutiilor tarii pe baza principiilor de libertate=egalitate sifratietate=in sfirsit,unirea moldovei si tarii romanesti intrun singurstat neatarnat romanesc.8ramantarile din tara romanesca seremarca din martie 50.printre primii intorsi in tara au fost

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

5/20

n.balcescu,si al .g.golescu!negru=apoi fratii dumitru si ionbratianu,constituind comitetul revolutionar.liderii revolutiei de la50!509 in tarile romane au fostD in tara romaneasca 3gheorghemagheru,nicolae balcescu,costache romanescu etc. in moldova 3alexandru ioan cuza,c.negri,d.canta,vasile alcsandri.al.russoetc.%i au formulat revendicarile principale ale revolutiei care auimprimat programului din tara romaneasca si modlova un caractermodern,occidentalDemanciparea si improprietarirea clacasilor cudespagubirea proprietarilor desfintarea privilegiilor adunarelegislativa formata din reprezentantii tuturor categoriilorsocietatii,constitutie,drepturi politice egale pUu toti

locuiitori.totodata era inaintata ideea crearii unui statunic nationalormarea statelor nationale moderne#9eneral si particular. +ec. al LIL!lea pe buna dreptate a fost numit*secolulnationalitatilor*,deoarece in aceasta perioada a avut loc oputernica afirmare a ideologiilor nationale si a actiunilor in vedereapunerii lor in practica..;ermenul de Xnatiune* are o vechime depeste doua milenii.In antichitatea romana,care cuprindea,la unmoment dat,toata lumea civilizata a bazinuluimediteranean,cuv.*natio* insemna nastere rasa neam popor etc.=adica un grup de oameni ,o comunitate mai mare ai carei membrierau legati de la inceput prin originea lor comuna.2a aceasta s!aumai adaugat cu timpul si alte elemente ca limba-graiulvorbit1,datinile portul zeii comuni -religia1 ocupatiile etc.in evul

mediu sau mostenit in general sensurile antice ale termenuluinatiune dar I sau alaturat pe alocuri si ideea de putereautoritate-statala1 privilegiu si chiar suveranitate..In europacentrala si rasariteana progresul social!economic si cultural a fostrelativ lent.In 50 in centrul vietii politice si social!culturale aPrincipatelor :omane se afla ideea infaptuirii unitatiinationale.Bnirea Principatelor :omane este luata in discutia"ongresului de Pace de la Paris din 5

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

6/20

"a urmare a razboiului ruso!turc din 567!55/, teritoriul situatintre )istru si Prut numit din 55> asarabia a fost anexat la:usia. In anii care au urmat tarismul considera aceste teritoriidrept coloniile sale interne. asarabiei i se rezerva rolul de bazastrategica in urmatoarele expansiuni a Imperiului :us in alcani side furnizor de cereale si alte materii prime pentru armata rusa, inviitoarele campanii militare. Pentru o anumita perioada de timpvechile drepturi si privilegii ale populatiei bastinase au fostconservate insa cu un scop de momeala pentru pupulatie ,urmarind sa creeze o imagine atractiva a modelului rusesc debuna guvernare si sa cultive o incredre popoarelor balcanice in

marinimia si generozitatea tarului rus, facindu!le sa aspire la oulterioara incorporare in Imperiul :us.Primul guvernator civil alasarabiei comform Xregulamentului provizoriu de administrare aasarabiei* ii revenea lui +carlat +turdza, primul si ultimulguvernator bastinas, iar rolul de guvernator militar ii reveneageneralului rus arting. In aspect politic intern cit si extern in urmaadoptarii noului 'sezamint din 55 a insemnat un pas inapoipentru independenta asarabiei si un pas inainte pentrutransformarea ei in colonia Imperiului ;arist.Pe plan externasarabia era izolata de orice legatura cu alte tari in special dePrincipate care influentau negativ asupra colonizarii acestuiteritoriu. Pe plan economic teritoriul se afla in impas deoareceImperiul :us vedea acest teritoriu doar ca o statie de pompare alegumelor , cerealelor si materiei brute. Imperiu ;arist nu a

interprins nimic pentru industrializarea acestui teritoriu, a construitdoar o cale ferata dar si era era in scop de export de cereale sialte materii brute in :usia care le cumpara la preturi mizere.Inaspect social ;arismul ducea o politica de rusificare si dediminuare a elementului autohton prin procesul de colonizare aacestui teriotriu cu alte etnii ca D bulgarii, gagauzi, germani si rusi."el mai mare aflux de colonisti veneau din guberniile rusesti inmod organizat 3 colonistii primeau loturi de pamint si o scutire deimpozite si cel prin modul stiintific adica imigrau nelegal. Prinacest proces intens de colonizare colonistii straini primeau scutiride impozite si loturi mari de pamint, iar populatia bastinasaimpozite mai povirsitoare si nu primeau nici o scutire de la stat.Insa au fost si consecinte ce au avut aspecte pozitive , colonistiigermani care au aduc cu ei uneltele si noi metode de agricultura.Politica colonialaa a tarismului in asarabia a dat roade pe plan

politic si economic dar aceasta a fost de a$uns ca asarabia sadevina dependenta si o colonie al Imperiului :us. In 55> prinporunca tarului din 4 decembrie , provincia a fost transformata ingubernie oficial, insa neoficial in 55/. In concluzie pot spune caperioada din 55/ a fost un regres in toate aspectele economice,sociale ,politice si spirituale. In urma rapirii asarabiei de la ;ara(oldova a fost divizata o tara, au fost divizate familii si proprietati,destramata piata economica unica si integritatea acestui teritorucu tot restul spatiului rominesc, a fost divizata o natiune.&istemul ,ersailles:>as?in9ton factor determinant indeclansarea celui deal doilea razboi mondial.

Primul razboi mondial a stat la originea tuturor Xevenimentelor decomar* ce au marcat atat de adinc si de tragic sec. al LL!

lea.*intaiul razboi mondial* sa desfasurat in anii 5950 !595declansat din cauza luptei pentru reinpartirea lumii,si sa sfarsit cuinfringerea statelor agresoare!germania austro!ungaria si aliatiiacestora.reglementarea postbelica sa realizat in cadrul conferinteide pace de la paris-5 ianuarie!/5 ianuarie 59/61 in cadrul careiaau fost pregatite tratatele de pace cu statele invinse.principalapreocupare a lui "lemenceau era obtinerea de garantii pentrusecuritatea frantei in timp ce Jilson voia sa instaureze paceauniversala.presedintele american promova si ideea constituiriiunei organizatii a natiunilor ce trebuiau sa garanteze paceamondiala.cel mai important tratat care sia dat denumireasistemului de documente semnate a fost tratatul de la versaillessemnat cu germania la / iunie 5959.conform acestuia germaniaera declarata principala responsabila de declansarea razboiuluiimpreuna cu aliatii sai.trataele cu aliatii germaniei imparteau oparte din vinovatia pentru declansarea razboiului si fixau noilefrontiere ale statelor consfintind o stare de lucruri creata duparazboi..tratatul de la paris-/ octombrie 59/61 a avut o importantadeosebia pUu poporul roman,fiind semnat intre anglia franta$aponia si italia,pe deo parte si romania pe de lata parte tratatulrecunostea suveranitatea romaniei asupra teritoriului dintre prut si

nistru ,iar statul roman se anga$a sa asigure in acest teritoriututuror locuitorilor aceleasi drepturi si libertati ca ale celorlalticetateni ai romaneiei..in urma trataelor semnate harta europei afosts chimbata prin crearea unor state nationale sau unificareaaltora.au loc modifiacri pe harta politica si in estul europei unde inurma dezintegrarii imperiului tarist au obtinut independenta letonialtuania estonia si finlanda,recunoscute oficial de sovietici in59/6.prin sistemul trataelor de la versailles comunitatea mondialaa intentionat sa evite pe cit era posibil o noua conflagratiemondiala.

volutia re9imurilor totalitare in perioada interbelica#studiucomparativ.

sec al LL!lea numit de eric hobsbaSn Xsec.extremelor* a cunsocutpunerea in practica a ideologiilor extremisteD fascista sicomunista,intaurarea regimurilor totalitare ,confruntarea dintreacestea aplicarea in masa a represiunii si terorii etc.sec al LL!leaa fost unul al marilor dezastre.la cele doua extremitati ideologicese aflau fascismul si cominsmul.lucrarea 8ascism si comunism undialog polemic intre istoricii fracios furet si ernst nolte,puneinlumina atat originea comuna a celor doua tipuri de extremism sitotalitarism cit si interdependenta lor in timp.fascismul este oideologie politica radicala nationalitsa si autoritara aparuta in italia

care siar gasit raspindire in itlaia grmania spaniaungaria."omunismul presupunea faurirea unei societatiuniformizate cu membri nediferentati ca avutie,in care bani nu siarmai fi avut rostul.aceasta idee trebuia sa fie tradusa in viata prinlupta de clasa un element indinspensabil in preluarea puterii decatre mase. +a manifestat din plin in B:++.in rusia dupa loviturade stat din 5954 bolsevicii insatureaza un regim totalitar dereprimare si dictatura.tara insa era complet ruinata iar populatiademoralizata ceea ce a condus la nemultumrir sociale care auderivat pina larascoale.o trasatura esentiala acestor doua regimurieste si smilitudinea in preagtire pUu razboi.in ceea,ambele regimuriapar dintro vointa revolutionara.dupa 5900 comunistii au preluatputerea cu spri$inul direct sau indirect al B:++ si in altetarialbania iugoslavia china coreea si vietanmul de nordcuba.etc.ambele ideologii sunt mesianice!un fel de religii

rasturnate!care raspund nevoii umane de acrede si promit raiuluide pe pamint ,o* noua oridne X3nazista sau comunista,1asarabia in perioada interbelica#pro9rese si limite.

Bnirea asarabiei cu :omania in anul 595 a pus inceputul fauririistatului unitar national roman si a aunei epoci de evolutie social!economica,politica si culturala stralucite ,in raport cu epocileanterioare si nivelul de dezvoltare al statelor lumii in perioadainterbelica."eea ce s!a produs dupa 595 in asarabia a fostconsiderat,pe buna dreptate,*o adevarata cultura*.#upa adoptareaactului unirii a urmat procesul de integrare a asarabiei,printr!unsir de acte legislative ,in cadrul statului unitar roman.2a /4noiembrie 595 a fost convocta ultima sedinta a +fatului ;arii,lacare a fost adoptata unirea neconditionata a asarabiei cu

:omania."onsloidarea :oamaniei intregite s!a caracterizat si prinparticiparea partidelor politice din provinciile unite la viata politicaa tarii.Inca in anul 595 in asarabia fusese format Partidul;aranesc in frunte pe Pantelimon alippa.#rept urmare a Bnirii dela 595 :omania aproape ca si!a dublat numarulpopulatiei.(a$oritatea populatiei o alcatuiau romanii!45,9W.Inbasarabia acest indice constituia 9606.Inasarabia reforma agrara a avut un caracter mai radical de cat incelelalte provincii istorice romanesti.Pentru realizarea reformei s!acreat un sistem de diri$are numit X"asa noastra*.:eforma inasarabia a avut particularitatiDau fost expropriate si redistribuitepamanturile mosieresti ocupate de tarani in urma revolutieiruse."a si in intreaga tara,agricultura din asarabia avea uncaracter pronuntat cerealier.Bn rol important in economia tinutuluiil ocupa crestera vitelor.#ezvoltarea industriei regiunii eraorietntata mai mult spre satisfacerea necesitatilor locale.In anul

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

7/20

59>6 in provincie functionau /// de intreprinderi.In anii 59/6!59>6s!a pastrat specializarea ramurilor industriale,acestea fiind puse inserviciul agriculturii,prelucrand materii prime si producand,inspecial,marfuri de consum de prima necesitate.In anii crizeieconomia asarabiei de asemenea a avut de suferit din cauzasupraproductiei.)umai la "hisinau au fost inchise 57> deintreprinderi.In asarabia reteaua limitata de cai ferate si dedrumuri nu corespundea necesitatilor comertului intern siextern.Integrarea basarabiei in cadrul statului national unitarroman a avut multiple consecinte pozitive in domeniul cultural sistiintific.In domeniul invatamintului au fost intreprinse actiuni de

marire a numarului de scoli primare,medii generale si speciale,anumarului de cadre didactice,a copiilor scolarizati.,In basarabia afost introdus invatamintul primar obligatoriu.In vederea pregatiriicorpului didactic au fost infiintate doau scoli elementare de meseriisi 5> gimnazii silicee industriale,fata de cele 0 scoli profesionalece functionau anterior.,existau 54 licee de baietii ,9 licee de fete, si/0 de gimnazii si scoli medii.Bn rol important in prgresl cultural sistiintific al asarabiei l!a avut scoala supreioara 38acultatile de;eolofie si stinte 'gricole ale universtiatii din iasi,precums I cele >conservatoare particulareD*unirea*,*national*,si Xmunicipal*, centruimportant de cultrua ost universitatea populara din isinauinfiintata la 5 feb.595, de un grup de intelectuali in frunte cu panhalippa,st.ciobanu,ion pelivan.In acesti ani apare o serie deziare ,carti literare si stiintifice in limba romana,se tin conferinte,se

$oaca piese de teatru,se dau concerte.in perioada interbelica,inbasarabia au fost inregistrate rezultate importante in toatedomeniile!literatura ,arte presa invatamant stiinta.

*ctivitatea partidelor politice in !oamnia(434;:436;)

:omania intregita a fost un stat democratic.2iga -partidul1Poporului "onservator!#emocrat au disparut din viata politica inapoi ind eclin.'lternaanta la putere a fost o relatitateD595!P)I=59/6!59/5!Partidul Poporului=59/5!59//!Partidul"onservator 3democrat=59//!59/7!P)2=59/7!59/4!)ationala=59>/!59>>!P);=59>>!59>4!P)2.)u a existat nici osituatie in care sa stea la putere peste limita de 0 ani aParlamentului pe care se spri$inea.Brmarind succesiuneapartidelor politice,vom obseerva ca partidele care au dominat viata

politica din :omania in perioada interbelica au fost P)I. +iP);.P)2 era reprezentatntul burgheziei.Prin fuziunea cu PartidulBnirii din ucovina,P)2 a devenit Primul partid cu adepti inintreaga :omanie.#iscutia principala cu privire la calea pe caretrebuia sa se dezvolte economia romaneasca se desfasura intredoua curente,dominante in viata social!economica si politica din:omanaiaDneoliberalismul si taranismul..#ezvoltarea economica astatului in perioada interbelica se desfaura in unison cumodernizarea politica,care,la randul ei ,stimula modernizarea inintregime a societatiiDau fost adoptate legi economice siadministrative,o noua lege electorala,o noua constitutie ,printrecele mai democtratice din lume=au fost intreprinse o serie dereforme care au sutinut dezvoltarea economica.Partidul socialdemocrat a iesit din raboi puternic divizat.(iscarile de drepata

erau alimentate de antisemitism.In 59/> ,"uza a infiintat 2iga'pararii )ational "restine=in 59>< 2')" a fuzionat cu partidul)ational 'grar,condus de &.Goga,infiintand partidul )ational"restin=iar "orneliu Yelea "odreanu in 59/4 a creat propriaorganizatie nationalista!2egiunea 'rhangelului (ihail,iar in 59>6 ainfiintat o aripa militara a 2egiunii ,numita Garda de 8ier.Gardaavea toate trasaturile miscarilor de extrema dreaptacontemporane ei.In alegerile din 59>4 P)2 a obtinut >6 martie 59> au fost desfiintatetoate partidele politice si s!a instituit "onsiliul de "oroana.

Inte9rarea europeana# probleme@ realizari@ perspectiveB% este o unitate politica si economica , situate in %uropa , fiindcompusa din /4 de state. &riginile ei se trag de la "omunitatea%uropean a "rbunelui i &elului-"%"&1 i din"omunitatea%conomic %uropean-"%%1, format din ase state Zn 59!/666,si avanddrept scop armonizarea dezvoltarii economice,raportata lacerintele protectiei mediului incon$urator.In promblema mediuluiamiant,B% dispune de un mecanism de organizare constituit din D

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

8/20

standardizarea ecologica=aprecierea influentei difersilor factoriasupra mediului ambiant-de care se ocupa 'gentia %uropeana a(ediului!instrumentul de informare1=intrmentul de finantare.!2I8%.2' /5 ianuarie /665 "omisia %uropeana a propus cel de!alsaptelea Program de actiune comunitara privitor la mediulambiant.D*(ediul /666Dvitorul nostru,alegerea noastra.*Prooblemademografica.5. cresterea rapida a populatiei in unele regiuni sidepopularea altora atrage ale probleme,cum ar fi exploziaurbana,soma$ul.s.a.In 591[1

Decebal51 ' dus rzboaie cu Imperiul :oman, 565!56/ i 56

Deceneu51 :ege dac Cntre anii 00!/4 C.r/1 #evenind rege, a schimbat caracterul statului dac Cn statteocratic>1 ' contribuit la semnare unor tratate avanta$oase cu romanii[1

Pericle51 "onductor al 'tenei Cntre 00> !0/9 C.r/1 ' construit Partenonul, noul %rehtion>1 ' Cnceput :zboiul peloponesiac 0>5!060 C.r[1

'raian51 8ormeaz provincia #acia, punFnd capt statului geto!dac/1 "olonizeaz masiv #acia cu populaie roman>1[1

*le/andru "acedon51 ' rspFndit cultura elenistic, prin acapararea noilor regiuni./1 ' construit peste 46 de orae, dintre care i 'lexandria>1 ' fost connductor a (acedoniei i apoi a Imperiului(acedonian -'nii! 1 C.r.[1

Constantin cel "are51 "el mai important persona$ din istoria cretintii/1 "reatorul oraului "onstantinopol>1[1poca medieval-tefan cel "are51 2a 50 aprilie 501 Iniiaz lupta antiotoman Cn 5

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

9/20

51 ' Cncheiat alianH cu :usia in aprilie 5455./1 ' participat alturi de rui la lupta de la +tniteti in iulie 5455.>1[1

*le/andru Ioan Cuza51 ' secularizat averile mnstireti./1 ' fost primul domn al Principatelor Bnite - 'nii! 1>1[1

Carol I de o?enzolerlern:&i9marin9en51 ' fost domnitorul, apoi regele :omFniei intre anii 577 3 5950/1 ' obHinut independenHa Hrii , a redresat economia i a pusbazele unei dinastii.>1[1

avril 1nulescu 1odoni51 ' fost (itropolit al "hiinului i otinului -55>!5/51/1 ' stopat emigrarea masiv a Hranilor basarabeni peste Prut-55/!55>1>1[1

Petru I cel "are51 ' condus :usia din 4 mai 57/!/1 ' cFtigat Cn (arele :zboi de )ord cuprins Cntre anii 5466 i5469>1 In 5459 a impartit marile gubernii Cn 01[1

%apoleon 1onaparte51 %ste proclamat :ege al frantei intre anii 560!55>!590 iIalta 590

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

16/20

toHi dacii credeau Cn Yalmoxe, iar acest lucru a contribuit cu mult laconsolidarea unitHii geto!dace. 8actorul geo!politic 3 teritoriul pe care s!a constituit ulteriorstatul lui urebista se CncadraCntr!un cadru naturalD rFul ug, (unHii alcani, rFul (orava icursul superior al rFului )istru.8actorul economic 3 exprimat prin dezvoltarea social!economic asocietHii geto!dace. +trabonspune c urebista a consolidat statul i @prin exerciHii, abHinere dela vin i ascultarea faH deporunci@. 2a sfatul lui #eceneu, scrie +trabon, geto!dacii @taie viHa

de vie i decid s triasc frvin@. 'cetia sunt factorii interni care au contribuit spreconsolidarea geto!dacilor, ce ine defactorii externi, ine de pericolul celilor aezai lFng rFul ;isa,pericolul roman care Ci facsimit prezena Cn Peninsula alcanic.'stfel, politica intern promovat de urebista, a dus laconsolidarea societaii geto!dace.0. #emonstreaz relaHia de cauzalitate dintre romanizarea dacilori cel de formare apoporului i a limbii romFne.#up rzboaiele din 565!56/, 56

"ondiiile care au favorizatromanizarea dacilor au fost existena unui stat neroman,includerea lui Cn spaiul roman iconveuirea panic. 8actorii care au dus la romanizarea dacilor afost administraie Imperiului:oman care a fost prezent Cn #acia, armata roman,urbanizarea i contactele dintre ceteniiromani i cei locali, colonitii, cretinismul care a dus la unitateaspiritual, cultura.8ormarea poporului i a limbii romFne prezint procesul deetnogenez a poporului romFn.%tapa premergtoare romanizrii, sec I C.r cFnd au loc contacteleneoficiale, culturale ieconomice dintre daci i romani. %tapa urmtoare este sintezadacilor cu romanii -secolele II!III1

care s!a realizat prin romanizarea populaiei dacice dupcucerirea roman. Bltima etap estesinteza daco!romanilor cu migratorii -secolele III!IL1 care aCnceput dup /45 -Cn /45 a avut locretragerea aurelian, adic retragerea armatei i administraieiromane de pe teritoriul #aciei1.Populaia era de$a ireversibil romanizat. (igratorii au fost deorigine germanic -goi i gepizi1de origine turanic -huni i avari1 i de origine slav -sec. VI ! VII1.+lavii au transmis cuvintelimbii romFne far a afecta caracterul latin. En 76/ un numrnesemnificat din acetia s!a aezatla sud de #unre unde s!a format o populaie slav -Cn prezentlipoveni1.

9. `#etermin legtura de cauzalitate dintre rivalitHile ruso!austro!turce i pierderileteritoriale ale Mrilor :omFne Cn epoca modern.

Primul rzboi ruso!austro!otoman are loc Cntre 57>!5799.Imperiul &toman Cncearc s seextind Cn %uropa central Cns nu reuete i pierde rzboiul.Imperiul &toman pierde;ransilvania Imperiului absburgic. En 5456!5455 are loc rzboiulruso!turc Cn urma cruiotinul devine raia turceasc, iar Cn Rrile :omFne se instaureazregimul fanariot. En 5457!545are loc rzboiul austro!turc pe care otomanii Cl pierd cedeazanatul ;imioarei i &ltenia. En54>9 are loc rzboiul ruso!austro!turc, ca urmare arzboiului &ltenia a revenit Cncomponena teritorial a Rrii :omFneti, crete influena rus CnRrile :omFne i se intensific

dorina localnicilor de a scpa de sub autoritatea rus. En 547!5440 are loc un rzboi ruso!turc Cncare otomanii sufere CnfrFngere, Cn 547!5440 au fost ocupatemilitar Pocuia i nordul(oldovei, iar conform "onveniei de la Instanbul din 544< Imperiulabsburgic primeteucovina. En 544!549/ are loc urmtorul rzboi ruso!austro!turcCn urma crui ruii cucerescteritoriile Cntre )istru i ug, astfel Imperiul :us punFnduihotarele cu Rara (oldovei. En 567!55/ are loc rzboiul ruso!turc, turcii iari Cl pierd i conformPcii de la ucureti, a fostcedat asarabia Imperiului :us. En 5/!5/9 are loc Cnc unrzboi ruso!turc pe care turcii Clpierd i ruilor li se permite s instaureze protectoratul su asupraRrilor :omFne.'stfel, concluzionFnd cele scrise, putem uor obserba relaia decauzalitate Cntre rivalitileruso!austro!otomane i pierderile teritoriale ale Rrilor :omFneti,fiindc practic fiecare rzboiCntre marile puteri avea consecine pentru teritoriile romFneti.

0. #emonstreaz legtura de interdependenH dintre suprimareaautonomieiasarabiei -5/1 i intensificarea procesului de rusificare aacesteia.#up tratatul de pace de la ucureti din 55/, teritoriul dintre)istru i Prut, este anexatde ctre :usia Rarist. En anii ce urmeaz, Cn aceast regiune serealizeaz un ir de schimbri,care au drept scop, de a transforma populaia autohton loialfa de rui. 'stfel treptat se trecede la limba romFn, la cea rus. 'cest teritoriu capt nume

impropriu, numit asarabia.Pentru a intensifica i mai tare acest proces de rusificare din 5/colile deschise Cn"hiinu, ;ighina, li, otin, "etatea 'lb i Izmail erau doar Cnlimba rus. +!a lichidatcomplet limba romFn din viaa public i a fost Cnlocuit completcu limba rus. Pentru rusificai mai repede asarabia, Cn teritoriu numit ugeac, sunt aduicoloniti, precum, frencezi,germani, gguzi, bulgari, rui, ei erau stimulai pentru a veni Cnaceste regiuni, fiind previlegiaide ctre Imperiul :us, scutirea de impozit, de serviciu militar,acordarea a teritorii pentru trai. ;otCn 5/ se trece la legile Imperiului :us, iar $udectorii i

procurorii sunt tot mai rar alei dinrFndurile localnicilor. ;ot Cn acelai an prin :egulament, "onsiliul+uprem, simbol al autonomieiasarabiei era Cnlocuit cu consiliul privincial -oblastnoi sovet1,aceasta a fcut s lichidezepractic total autonomia local i stimularea spre transformarea cFtmai rapid din autonomie Cngubernie.' fost realizat i reforma agrar, care era mai multdezvanta$oas pentru moldovenii dinasarabia, din motiv c ei primeau de undeva < ori mai puinteritorii decFt cei venii. 'stfelpentru spiritul romFnesc din asarabia aceasta a fost un momenttragic din istoria romFnilor.#eci, economia asarabiei, a fost mult stragnat din cauza politici

coloniale a arasmuluicare urmreau ale scopuri in acest teritoriu.

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

19/20

#up :evoluHia din 5954 din :usia, pe fundalul dezmembrriiImperiului Marist, seintensific i micarea naHional a basarabenilor. 2ibertHile cucaracter democratic -libertateacuvFntului, Cntrunirilor, asocierilor etc1, obHinute Cn rezultatulrevoluHiei, au permis activizareaforHelor naHionale romFneti din asarabia.'ctivitatea Partidului )aHional (oldovenesc, constituit la Cnceputullunii aprilie 5954, aconferit micrii naHionale din Hinut o tendinH permanent deradicalizare a dezideratelor sale.

%le au evoluat la revendicri cu privire la obHinerea autonomiei.'stfel asarabia primeteautonomie extins, mai apoi i independen fa de :usia. +eformeaz +fatul Rrii, el fiindParlament al :epublicii #emocratice (oldoveneti.'stfel, revoluia rus din 5954 a favorizat micarea laautodeterminare a asarabiei i caurmare s!a decis s fie independent fa de Imperiul :us.%poca contemporan5. #emonstreaz relaHia de cauzalitate dintre politicaexpansionist a B:++ i crearea:.'.+.+.(.En vara anului 59/0, anumite grupuri interese politice audeterminat guvernul de la

(oscova s!i schimbe atitudinea faH de romFnii transnistreni.)u se urmrea Cns emancipareanaHional i cultural a acestora, ci totul se fcea din interese icalcule politice. "um :omFnia s!a opus, Cn cadrul "onferinHei romFno!sovietice de la Viena -martie59/01, categoric i definitivpretenHiilor sovietice asupra asarabiei, sovieticii i!au dat seamac trebuie s recurg la altemi$loace de agitaHie i Cntre acestea cel mai eficace le pru s fiecrearea unei :epublici(oldoveneti Cn coasta :omFniei cum tot din acelai motiv eicreeaz o :epublic "arel Cncoasta 8inlandei.2a /9 iulie 59/0 iroul Politic al P." din :usia a hotrFt @aconsidera necesar, mai CntFi de

toate din raHiuni politice, evidenHierea populaHiei moldoveneti Cntr!o republic autonom specialCn componenHa :.+.+. Bcrainene i a propune "". al P." dinBcraina s dea directive necesareorganelor sovietice respective@. En propunerile expuse Cn hotrFrea"". , P." -din Bcrainaprivind crearea :.'.+.+.(., aprobate de iroul Politic al P." din:usia la /< septembrie 59/0 sespecific c @la organizarea :.'.+.+. (oldoveneti este necesars se indice c hotarul ei de vesteste hotarul de vest al Bniunii +ovietice@, avFndu!se Cn vederepretinsul hotar pe Prut i #unre.En hotrFrea sesiunii a III!a a "omitetului %xecutiv "entral dinBcraina, privind crearea

:.'.+.+.(. din 5/ octombrie 59/0, graniHa de vest a fostdesemnat anume aa, ceea ce Cnsemnac B.:.+.+. nu renunHase la pretenHiile sale asupra asarabiei.'stfel, prin crearea :.'.+.+.(.,bolevicii au cutat s creeze o baz pentru agitaHiile lorideologice, s creeze un punct deseducHie i atracHie pentru romFnii basarabeni. )oua alctuirestatal a fost conceput Cn aa fel,CncFt s constituie o venica ameninHare pentru :omFnia, @o suliHCn coasta asarabiei@ i, Cnultim instanH, un cap de pod pentru un eventual export derevoluHie Cn Hrile balcanice i ale%uropei de +ud!%st.'stfel, dorina B:++!ului de a extinde teritoriile sale i Cn special acelor care au fost Cnvechiul Imperiu :us a fcut ca urmare s formeze :'++(./. `#emonstreaz relaHia de cauz!efect dintre K)oul curs* a lui8.# :oosevelt idepirea crizei economice de ctre +B'.En 59/9!59>> +B' sufer o criz economic profund, care aprovocat necesitate de

implicarea statului Cn procesele economice cu scopul evitariitulburrilor sociale, astfel 8.:oosvelt recent venit la putere a propus introducerea Cn 59>/ aK)oului "urs*, care a prevzutintensificarea proceselor de contopire a monopolurilor capitalistei a statului, echilibrareapagubelor, planificarea economiei, crearea locurilor de muncpentru a lichida oma$ul. 'reorganizat sistemul bancar, a fost devalorizat dolarul cu 05Wpentru a crete circulaia bneasc.' reorganizat politica agricol. +!a urmrit datoriile rurale,

asigurarea de credite cu dobFnzireduse. )ational Industrial :ecover 'ct -)I:'1 reglementeazcolaborarea Cntre stat iCntreprinderi pentru a concentra obiectivele luptei impotriva crizei.;oate aceste msuri, au contribuit la restabilirea economic a +B'i lichidarea crizeieconomice. #up prerea mea, Knoul curs* efectuat de :oosvelt afost o soluHie foarte bunpentru lichidarea crizei economice i revenire la cursa normal.>. #emonstreaz relaHia de cauzalitate dintre politicaexpansionist promovat deB.:.+.+. i semnarea tratatului (olotov!:ibbentrop.En urma revoluiei din 5954 Cn Imperiul :us, :usia a pierdut foartemulte teritorii. "a

consecin dup ce i!a consolidat puterea i forele militare,obiectivele principale a fost sreCntoarc teritoriile pierdute.En anul 59>> 'dolf itler la putere, Cn Germania au loc schimbrirapide, Cn sensulpregtirii de un rzboi sFngeros, aproape tot bugetul statului eraconcetrat pentru militarizare.'stfel, spre apropierea anilor 06, Germania reuete s anexe unteritorii din "ehia pe calepanic conform datelor unui referendum.Bn nou rzboi era inevitabil i aceasta era evident. Pentru aiasigura hotarele i Cmpri%uropa fr nici un oarecare risc, B:++ i Germania nazistsemneaz Pactul (olotov!:ibbentrop Cn /> august 59>9. 'cest pact prevedea neagresiune

Cntr!o perioad de 56 ani ieventualile prelunguri ale acestui document dup necesitate, laacest document a fost anexat i undocument, conform crora Germania i B:++ au Cmprit sferelede influen din %uropa.'stfel B:++ Ci exprim dorina de a cuceriD "arelia, +alla,2etonia, %stonia, asarabia, oparte din elorusia, Bcraina.#up prerea mea, acest pact, a fost un pas strategic foarteimportant, fiindc o politicgeo!politic gCndit din toate perspectivele, este o politic corect.0. `#emonstreaz relaHia de interdependenH dintre procesul decolectivizare agospodriilor Hrneti individuale i deportrile din 7 iulie 5909

din :.+.+.(oldoveneasc.#up ce asarabia a fost capturat de forele sovietice dup celde al doilea rzboimondial, Cn acest teritoriu Cncep un ir de schimbri radicale Cnforma de oraganizare statal.'stfel asarabiei se impune denumirea de :++ (oldoveneasc ise Cncepe formarea omuluisovietic dup acel model, prezent de$a Cn alte regiuni din B:++.Pentru a face aceasta mai rapid,oamenenii sunt deportai, executai, expropiai, rusificai cu scopulinstaurrii fricii i accelerriiprocesului de colectivizare i transformare. En acest sens a fostfcut foamea organizat din5907!5904. En noaptea de pe < spre 7 iulie in 5909, au fostdepoartai peste >

8/12/2019 BAC 2014 ISTORIE

20/20

"auza acestor deportri, a fost sporirea autoritii regimuluisovietic i dorina de atransforma asarabia rapid Cn :epublic +ovietic dup modelulaltor republici, astfel ca efect apoliticii efectuate, a fost sporirea colectivizrii, Cntr!un timp poartescurt cu urmri grave pentrupopulaie.