AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE ADERĂRII REPUBLICII MOLDOVA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

Abstract: Prosperitatea economică, securitatea politică, pacea pe continent şi bunăstarea populaţiei reprezintă obiectivele majore ale oricărui stat. Uniunea Europeană este furnizoare de toate acestea, de aceea primul punct al strategiei a majorităţii statelor europene a fost, este şi va fi integrarea în acest bloc. Însă, pentru a adera la Uniunea Europeană, trebuie de depus mult efort şi cheltuieli. Iată de ce studierea avantajelor şi dezavantajelor procesului de integrare, care constituie primul pas în această direcţie, are o importanţă semnificativă.

Cuvinte cheie: Uniunea Europeană, aderarea Moldovei, experienţa ţărilor, avantajele, dezavantajele.

1. Experienţa anterioară şi actuală a ţărilor UE.

Uniunea Europeană reprezintă o confederaţie, care are ca obiectiv principal – soluţionarea problemelor comune a ţărilor europene de ordin economic, militar, diplomatic, financiar, etc, şi asigurarea competitivităţii pe piaţa externă (cu principali rivali: SUA şi Japonia).

Primele şase state fondatoare UE (Franţa, Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania, Italia) s-au unit în CEE în scopul restaurării economice (după al II Război Mondial), asigurarea păcii şi libertăţii, şi reducerea decalajelor dintre diferite regiuni. În consecinţă, prin eforturi comune, obiectivele au fost realizate.

Estimând rezultatele ţărilor recent integrate (UE 25), care au avut de restructurat ceva mai mult, evidenţiem: creşterea fluxului ISD, a competitivităţii şi performanţelor, îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor, sprijinul financiar UE, etc. În particular, referitor la fostul spaţiu socialist, delimităm Cehia şi Ungaria, care şi-au menţinut stabilitatea economică, obţinând o dinamică pozitivă în volumul exportului, venitul şi nivelul de trai al populaţiei, în pofida costurilor suportate (falimentarea unor firme autohtone, incapacitatea de a ţine faţă concurenţei UE, înrăutăţirea balanţei de cont curent, creşterea datoriei externe în Cehia şi scăderea venitului la bugetul Ungariei). Din fostul spaţiu URSS, putem evidenţia Estonia, care având nivelul cel mai mic a PIB-ului pe cap locuitor după proclamarea independenţei, astăzi a devenit cea mai stabilă în regiune şi a obţinut capacitatea de a îndestula criteriile de la Copenhaga. Cu toate acestea, ea a înregistrat şi devieri relative în ritmul de creştere a importului şi balanţa comercială deficitară.

În final, generalizând efectele integrării noilor state membre în primele şase luni ale anului 2005, se observă intrarea pe un făgaş normal dezvoltării economice al acestora, ulterior creşterii bruşte a investiţiilor, exporturilor, a producţiei, dar şi a preţurilor, imediat după aderarea la UE.

Lecţiile învăţate la un an după aderare constau în următoarele: creşterea investiţiilor, producţiei şi schimbului comercial s-au datorat impactului pe termen scurt al aderării şi procesului de liberalizare; nivelul preţurilor a crescut datorită modificărilor aduse preţurilor administrate şi taxelor indirecte; perioada de pre-aderare a constituit o oportunitate pentru reformă, datorită intereselor exprimate de forţa externă.

În prag de aderare se află România şi Bulgaria, care deja au înregistrat o creştere economică semnificativă, fiind recunoscute ţări cu economia de piaţă funcţională. Însă anumite probleme în sistemul economic mai există şi este de aşteptat că primii ani după aderare efectele negative, să prevaleze celor pozitive, care se vor face simţite numai pe un termen mediu şi lung.

2. Beneficiile în etapa de pre-aderare.

În urma dezmembrării URSS, Republica Moldova a avut de suferit mult în domeniul economic şi social. Abia în anul 1997 a fost atinsă o creştere economică modestă de 1,6%, care a fost reluată (1,9%) în 2000, după o perioadă de declin cauzată de criza financiară din Rusia.

După stabilirea obiectivului strategic al RM de integrare în Europa, în scopul asigurării prosperităţii economice a ţării, au avut loc unele schimbări în ascendenţă.

Primul pas radical în acest sens, a fost semnarea şi aplicarea APC între UE şi RM, care a adus beneficii în consolidarea statalităţii dezvoltării politice şi social-economice. În special, rezultate pozitive s-au observat în apropierea legislaţiei naţionale la normele UE, uşurarea accesului produselor pe piaţa europeană,

consolidarea sistemului juridic, vamal, precum şi majorarea ISD în sectoare ca: telecomunicaţiile, industrie, materiale de construcţii, etc.

Tabelul 1Fluxul de investiţii străine în Moldova, mln. dolari SUA

Perioada

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998 1999 2000 2001

2002 2003 2004

Fluxul ISD 25 17 14 11,6 25,9 23,7 78,3 76,3

37,83

126,7

101,8 132

70,96 147,9

De asemenea, începând cu 2001-2002, relansarea economică s-a accentuat în: creşterea PIB, a volumului

producţiei industriale şi agricole, investiţi de capital fix, salariu mediu lunar, diminuarea ratei inflaţiei, dar şi adâncirea neesenţială a deficitului bugetar.

Un alt factor favorabil al integrării sunt relaţiile economice şi comerciale. Piaţa europeană este atractivă pentru Moldova şi reprezintă sursa obţinerii resurselor financiare, tehnologiilor şi know-how modern, cât şi a producţiei de calitate superioară, care impune producători autohtoni, în condiţiile concurenţei să treacă la standardele ţărilor UE.

Un aspect de o deosebită importanţă a colaborării RM cu UE e conlucrarea în cadrul programului TACIS, care oferă proiecte concrete de asistenţă tehnică şi financiară, având drept scop promovarea în continuare a reformelor democratice.

Fig. 1

3. Prognoze, strategii şi perspective.

Experienţa de integrare europeană a ţărilor CSI şi a statelor din Europa, demonstrează că integrarea economico – geografică este forma necesară de existenţă a unui stat european. Dar, procesul de integrare are un caracter dual, care este însoţit atât de efecte pozitive, cât şi negative.

Efectele apropierii RM de UE ţin de sfera politicii, economiei şi vieţii sociale. Din punct de vedere economic menţionăm: eliminarea sindromului de „economie periferică”, lărgirea accesului pe piaţa europeană comună şi stimularea exportului, creşterea ISD, intensificarea fluxurilor tehnologice şi know – how managerial. Din punct de vedere politic, integrarea la UEM semnifică: creşterea gradului de securitate a ţării, condiţii favorabile pentru reforme politice, adâncirea procesului de europenizare şi modernizarea societăţii noastre. În aspect social, avantajele principale ar fi: protecţia muncii, sănătate, folosirea resurselor naturale şi de informaţie.

Dar, principala piedică în procesul de aderare nu sunt problemele externe, ci situaţia internă: structura etnică complexă; divizarea socială, economică şi politică a societăţii; legislaţia incompletă, etc.

Moldova trebuie să demonstreze că poate fi nu numai un consumator de prosperitate şi securitate, dar şi un furnizor al acestora.

Acţiunile concrete care trebuie să fie realizate în ţară pe termen scurt şi mediu constau în: formularea unor decizii politice ferme de integrare, crearea cadrului instituţional de integrare, respectarea criteriilor de convergenţă în ceea ce priveşte politica macroeconomică şi intensificarea transformărilor sistemice.

Bibliografie

1. Gudâm A. RM şi UE ca parteneri. TACIS, Chişinău 2002. 2. Prohniţki V. Analiza perspectivelor de integrare a Moldovei în UE. Chişinău 2003.3. European Commission Towards greater economic integration. 1996.

Evoluţia comerţului exterior al R.M., mil. $

470 483565,4

739 823 890

644474 477

567660

805

995 1050640 628 659,3

794

10751230

1032

612770

8801038

1429

17541850

0200400600800

100012001400160018002000

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

*

Export Import * - pentru 6 luni 2005