1Australia sau Uniunea Australiana

     Cu animalele si plantele sale salbatice

neobisnuite, cu formatiunile stancoase fantastice si

cultura misterioasa a bastinasilor, Australia este un

adevarat paradis si una dintre cele mai frumoase si

uluitoare tari din lume. Intr-o uimitoare alaturare de

antic si modern, Australia lasa o amintire de neuitat

prin miile de kilometri de pamant arid, rosu, nelocuit,

prin relieful si vegetatia ce variaza de la paduri

tropicale la munti acoperiti de zapada, prin cei 36.000

de kilometri de coasta, un adevarat paradis al

surferilor si al inotatorilor. Izolata de alte continente,

tara se face remarcata printr-o abundenta de plante,

dar si animale unice, reprezentate de ursuleti

dragalasi Koala, canguri si pasari emu. Cu totii am

auzit vorbindu-se in acest mod despre Australia. Iar

acum este timpul sa ne stabilim propria noastra parere cu referire la capacitatea turistica a celui mai mic

si mai uscat continent.

     Denumirea oficiala a Australiei este Commonwealth of Australia (Uniunea Australiana). Cel mai

probabil, numele provine de la termenul din latina "terra incognita australis", un termen ce facea referire

la un continent imaginar ce ocupa intreaga Emisfera sudica. Cuvantul "Australia" a fost folosit pentru

prima oara intr-o scriere in limba engleza: "A note of Australia del Espiritu Santo" scrisa de Master

Hakluyt in anul 1625.

     Australia este unica prin faptul ca teritoriul ei constituie un intreg continent ocupand 7.617.930 km˛

ceea ce o face a sasea tara din lume dupa marime, fiind totodata cea mai mare tara din intreaga

emisfera sudica. Australia este inconjurata de Oceanul Indian la Vest si de Oceanul Pacific la Est, fiind

formata dintr-o parte continentala si o parte insulara formata din insulite aflate la distanta una de alta,

cum ar fi Insulele Cocos (Keeling), Christmas, Norfolk, Insula Lord Howe, Macquarie si Heard. Autoritatile,

deasemenea, revendica si o mare parte din continentul Antarctidei numita Zona Antarctica Australiana.

     Australia a fost populata timp de 40.000 de ani in exclusivitate de Aborigeni australieni, urmand apoi

ca in secolul al XVIII-lea sa fie colonizata de britanici. Australienii, care isi spun "aussie", sunt un popor

multi-etnic ce nu este constituit numai din aborigeni si europeni, ci si de populatie originara din Asia,

America si Africa. Populatia tarii este de 22.620.600 de milioane de locuitori cu o densitate de 3

locuitori/km˛, din punct de vedere politic, Australia este o monarhie constitutionala federala. Capitala

tarii este Canberra in timp ce Sydney este cel mai populat oras, urmat de Melbourne, Brisbane, Perth si

Adelaide.

     Primii oameni au ajuns in Australia in epoci atat de indepartate, incat este dificil de stabilit cu

exactitate momentul sosirii lor. Totusi, exista dovezi care arata ca acestia ar fi venit in Australia din sud-

estul Asiei si au ajuns pe continent cu aproximativ 40 000 de ani inainte ca primii Europeni sa-si inceapa

explorarea in secolul al XVII-lea.

     Formal, nu au fost facute revendicari teritoriale pana in anul 1770, moment in care Capitanul James

Cook a luat in posesie Coasta de Est, in numele Marii Britanii. Au fost create sase colonii la sfarsitul

secolelor XVII si XVIII, care ulterior s-au unit intr-o federatie sub denumirea Commonwealth of Australia

in 1901. Un eveniment major din istoria Australiei s-a inregistrat odata cu sosirea flotei britanice,

alcatuita din 11 vase cu 1.030 de oameni la bord. Pe 26 ianuarie 1788 a ajuns in Australia o incarcatura

umana ce numara 548 de barbati si 188 de femei detinuti. Dintre miile de detinuti transportati catre

Australia din Marea Britanie de-a lungul deceniilor care au urmat, multi au ales sa ramana in colonie

chiar si dupa terminarea pedepsei, profitand de posibilitatea de a incepe o noua viata in Australia. Pe

masura ce numarul navelor de transport a crescut, au inceput sa soseasca din ce in ce mai multi

colonisti, initial din Marea Britanie, insa mai tarziu si din Germania, Grecia, Italia, Polonia si din estul

Europei. Primele conflicte dintre imigranti si bastinasi au aparut la putina vreme dupa intemeierea

coloniei si s-au intensificat pe masura ce colonistii s-au stabilit pe teritoriul actualului Queensland.

 Populatia bastinasa a fost aproape in intregime

exterminata in regiunea sudica din cauza expulzarii si a masacrelor dar si a bolilor pe care europenii le-

au adus cu ei. In prezent, populatia autohtona constituie o minoritate, supravietuind doar in numar mic

chiar si in alte zone ale tarii. Vestile referitoare la descoperirea unor zacaminte de aur au adus un influx

considerabil de imigranti in jurul anului 1850, cand multi oameni din tari din afara Europei, in special din

China si din America de Nord, au fost atrasi de Australia in speranta unei imbogatiri rapide.

     Viata colonistilor care se stabilisera langa regiunile de coasta a fost mult mai usoara, deoarece se

bucurau de prosperitate economica datorita profiturilor crescande de pe urma infloritoarei industrii a

lanii si a exploatarii zacamintelor de aur descoperite la jumatatea secolului XIX. Dupa negocieri

indelungate, cele mai vechi sase colonii s-au unit si, cu aprobarea parlamentului britanic, s-au proclamat

parte a Imperiului Britanic sub denumirea de Uniunea (Commonwealth) Australiana. Statul Teritoriul de

Nord (Northern Territory), care se afla sub jurisdictia guvernului federal, a fost adaugat celor sase colonii

in 1911. Asa cum s-a demonstrat prin introducerea dreptului de vot pentru femei in anul 1902, Australia

era mult mai progresista decat multe tari din Europa insa, abia din 1967, in urma votului popular, li s-au

acordat si aborigenilor drepturi egale cu cele ale albilor, iar asta doar teoretic deoarece in practica foarte

putine lucruri s-au schimbat. Cu toate ca in anul 1931 Australiei i s-a acordat suveranitate totala,

aceasta si-a mentinut legaturile cu Imperiul Britanic, pastrandu-1 pe suveranul britanic in pozitia de sef

al statului. Aceste legaturi au devenit evidente in special de-a lungul celor doua razboaie mondiale cand

Australia s-a implicat in conflicte ca aliat al Marii Britanii, chiar daca expunea tara unui pericol mult mai

mare, cum a fost atacul cu bomba al japonezilor asupra orasului Darwin in al Doilea Razboi Mondial. In

prezent, Australia a devenit o adevarata putere independenta, drept dovada, Australia ofera ajutor

pentru dezvoltarea tarilor insulare vecine luandu-si angajamente militare fata de tari precum Papua-

Noua Guinee si Timorai de Est, a caror independenta a incurajat-o.

     Numarul imigrantilor a crescut considerabil dupa cele doua razboaie mondiale, mai ales a celor din

Asia care a crescut in mod deosebit incepand din anii 1960, ajungandu-se ca in prezent, sa existe

cartiere distincte in multe din marile orase, cum ar fi Cartierul Chinezesc din Sydney si districtul

imigrantilor din Hindley Street din Adelaide, unde locuiesc chinezi, greci, italieni si libanezi.

     Australia, continentul insula este situat in sud-estul Asiei si formeaza cu insula Tazmania Grupul de

insule ale Australiei. Continentul este invecinat la nord cu Marea Timor, Marea Arafura si Stramtoarea

Torres. La est de Marea Corali si Marea Tasman; la sud stramtoarea Bass si Oceanul Indian; la vest

Oceanul Indian. Comunitatea de insule se extinde 4000 de kilometri de la est la vest si 3700 kilometri de

la sud la nord. Suprafata totala a Australiei este de 7,686,850 km˛, fiind unul din cela mai mici

continente, dar fiind a sasea tara din luma ca si teritoriu.

     Cu toate ca este continentul cel mai secetos si ca cea mai mare parte din continentul australian se

afla in cadrul centurii desertice care acopera globul de ambele parti ale Tropicului Capricornului, relieful

sau nu cuprinde doar zone desertice.  Doua treimi din suprafata Australiei este arida sau semiarida, cu o

linie de coasta foarte scurta pentru o suprafata atat de mare: in afara Golfului Carpentaria si a marelui

Golf Australian, sunt foarte putine golfuri de-a lungul totalului de 19.000 kilometri de linie de coasta.

Australia are cea mai joasa si mai plata intindere de uscat lipsindu-i in mod evident formele de relief: nu

exista rauri mari, iar muntii sunt josi. Cel mai inalt varf australian, Varful Kosciusko din Alpii Australieni

de la granita dintre New South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2.228 m, mai putin de jumatate

din inaltimea Mont Blanc-ului.

     Australia poate fi impartiata in trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic si Marele

Bazin Artezian. Scutul Australiei de Vest este un podis care se suprapune in mare parte cu statul

Australiei de Vest, format in principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane

de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly din

nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasa cu o latime de aproximativ 500 kilometri, care formeaza

Muntii Marii Cumpene de Ape. Varfurile cele mai inalte au o altitudine de numai 1.500 m. Muntii New

England si Muntii Albastrii din sud au inaltimi intre 900-1.500 m. Marele Bazin Artezian se intinde intre

Scutul Vestic si Platoul Estic unde se regasec trei bazine interioare: Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria,

Bazinul Eyre. Marele Bazin Artezian are in cea mai mare parte mai putin de 300 de metri peste nivelul

marii. În nord, partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundata de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre

contine Lacul Eyre, care la 15 metri sub nivelul marii este cel mai jos din Australia. Intersectarea

Desertului Simpson cu aceste bazine interioare estompeaza distinctiile fizice dintre aceste regiuni.

     Cordiliera Australiana sau muntii Marii Cumpene de Ape constituie o granita intre fasia ingusta de

coasta si campiile din interiorul continentului. Cordiliera Australiana este formata dintr-un sir aproape

neintrerupt de munti, aceasta se intinde in partea de est a Australiei, de la insula Tasmania, din sud, si

pana la peninsula Capul York, in nord. Cele mai inalte varfuri muntoase ale Cordilierei Australiene se afla

in regiunea Alpilor Australieni. Cel mai inalt varf muntos, Kosciusko 2.229 metri, se afla in Muntii Snowy

care sunt acoperiti de zapada din iulie pana in septembrie, acesta fiind singurul loc din Australia unde se

pot practica sporturile de iarna. Varfurile Cordilierei Australiene scad in inaltime de la sud catre nord, cu

exceptia celor din lantul muntos New England, majoritatea au o inaltime mai mica de 1 000 de metri.

     Inaintand spre est, Cordiliera Australiana este limitata de o campie de coasta cu o suprafata arabila

foarte buna din punct de vedere agricol. Datorita ploilor si conditiilor prielnice de sol, aceasta campie

este cea mai intens cultivata si cea mai populata regiune din Australia. In vestul Cordilierei Australiene

se intinde o vasta regiune de campie. Lacul Eyre se gaseste la peste 15 metri sub nivelul marii, se afla in

centrul acestui mare bazin.

     Scutul Australian acopera intreaga jumatate vestica a Australiei, acesta facea parte candva din

Gondwana, supercontinentul stravechi format in urma cu 2,2 miliarde de ani. Cu exceptia campiei joase

Nullarbor din sud si a regiunilor muntoase care il marginesc, acesta are inaltimi cuprinse intre 200 si 900

de metri. Scutul Australian este marginit in special de masivi muntosi stravechi si de platouri.  Cele mai

impresionante lanturi muntoase se gasesc in partea de est, dintre acestea merita amintite lantul

Macdonnell, cu varful Ziel care atinge 1.510 de metri, si Musgrave, cu varful Woodroffe care atinge 1.440

de metri. Intre aceste doua lanturi muntoase, din vastul teritoriu se ridica abrupt aflorimente izolate,

cum ar fi: masivul stancos Uluru (Ayers Rock) si Muntii Olga.

     Vecinii Australiei pot fi astfel delimitati: la nord, statele Indonezia, Timorul de Est si Papua Noua

Guinee si insulele Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee si Timor, la sud Antarctica, la nord-est insulele din

Pacific, iar la sud-est Noua Zeelanda. Australia este formata din urmatoarele state: New South Wales,

Queensland, South Australia, Tasmania, Victoria si Western Australia si mai multe teritorii dintre care

cele mai importante sunt Northern Territory si Australian Capital Territory.

     Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasa, aici vara tine din decembrie pana-n februarie

cu valuri de caldura frecvente si temperaturi ce ating in general 38 °C. Exista zone mai umede, in

general regiunile de coasta estice si Insula Tasmania. Efectele neplacute sunt intr-o oarecare masura

atenuate de brize vestice racoroase care sufla in tot timpul anului. În zone restranse din Australia de Sud

si Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pana in august alterneaza cu veri umede din noiembrie

pana in martie. In nord Australia are o zona cu o clima Tropicala torida care se bucura de ploi abundente

pe durata verii, ploi ce sunt aduse de aiizeele ce bat spre continent in timpul verii, iar iarna acestea bat

paralel cu tarmul Pacificului, aducand astfel foarte putine ploi. In regiunea centrala a Australiei cad

foarte putine precipitatii, deseori sub forma de averse cu valori medii atat de scazute incat albiile

raurilor sunt de obicei secate cateva zile pe an. Regiunea centrala se caracterizeaza prin variatii mari de

temperatura de la zi la noapte, astfel ca ziua temperaturile depasesc 40°C, pe cand in timpul noptii se

lasa inghetul. Precipitatiile cresc spre sud pe masura ce aerul umed dinspre Oceanul Indian este impins

spre centrul tarii, totusi, precipitatiile sunt inca neregulate in aceasta regiune si sunt mai frecvente vara.

Regiunea cea mai sudica a Australiei se caracterizeaza prin ierni ploioase si veri secetoase. Partea cea

mai racoroasa a tarii este Hobart din Tasmania, cu o temperatura medie de 17 °C vara si 12 °C iarna. În

Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitatii pe an si temperaturile medii sunt de

23 °C in ianuarie si 13 °C in iulie.

     Vreme de secole, Australia, a intrigat restul lumii cu marsupiale fantastice, pasari zgomotoase si viu

colorate, alaturi de peisajele fantastice si nemarginite. Patria unei dintre cele mai vechi culturi umane,

Australia reprezinta o adevarata minune geologica cunoscuta pentru impresionantul monolit Ulurnu,

mlastinile tropicale de la Kaladu si magnificul recif al Marii Bariere de Corali.

     Australia este renumita pentru speciile sale neobisnuite de animale, multe dintre ele nefiind

inrudite cu nici o alta specie de pe alte continente. Majoritatea mamiferelor ce traiesc aici fac parte din

familia primitiva a marsupialelor care isi poarta puii intr-o punga abdominala caracteristica numai

Australiei. Cel mai cunoscut marsupial este cangurul, insa exista nu mai putin de 43 de specii de

marsupiale. Koala este un marsupial nocturn care se bucura de o popularitate deosebita, acesta se

hraneste doar cu frunzele anumitor specii de eucalipt si poate fi intalnit doar in unele regiuni. Emu si

cangurul sunt animale emblematice pentru Australia.

     Vegetatia Australiei este una extrem de bogata, cuprinzand o multitudine de specii unice, fiind

dominata de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravietuirea in regiuni aride.

Zonele de vegetatie ale Australiei corespund in mare parte cu zonele de clima. Padurile tropicale de pe

coasta nordica si nord-vestica contin palmieri, pini, ferigi de copac si mangrove in mlastinile de coasta.

Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe

coasta de est, constand din palmieri, ferigi de copac si eucalipt. Zonele cu vegetatie stufoasa sau cu

arbori pitici sunt caracteristice centrului tarii, tot aici, in zonele aride, vegetatia consta din pasuni si

plante ierboase izolate. Marele Desert de Nisip, Desertul Gibson si Marele Desert Victoria reprezinta un

mediu neprimitor, cu foarte putine plante. În regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum

sfecla si arbustii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta mulga, un salcam cu

o mare importanta furajera. In sud-vest cresc arbori valorosi cu lemn de esenta tare, precum jarra si

kauri. Depresiunea Australiana de Vest consta din roci dure, foarte vechi, si ocupa aproape intregul stat

al Australiei de Vest si partile invecinate ale Teritoriului de Nord si Australiei de Sud. Înaltate deasupra

nivelului acestei depresiuni, exista mai multe lanturi muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley,

precum si aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers.

     Australia este cel mai neobisnuit stat, individualizat printr-o cultura aparte. Munti stancosi, paduri

tropicale, plaje interminabile cu nisipuri de aur, toate scaldate de apa oceanului, toate acestea

reprezinta o destinatie de vis pentru orice calator. Australia este o lume a contrastelor, unde intalnesti

orase cosmopolite, pentru ca imediat dupa ce la parasesti sa descoperi un taram in totalitate salbatic, cu

fauna si flora cum nu mai gasesti in nicio alta tara. Australia este un melanj intre civilizatia tipic

europeana si traditia aborigenilor, care ofera deopotriva momente unice de relaxare si, cu siguranta,

experiente inedite.

     Canberra este capitala Australiei din 1911. Denumirea capitalei a fost hotarata in anul 1913 si

provine de la cuvintul "kanberry" din limba aborigenilor, care inseamna "loc de intalnire". Canberra este

un oras tanar cu aer sportiv, elegant si per ansamblu prosper. Locul pe care a fost construita Canberra a

capatat statutul de teritoriu distinct, asemanator modelului Whashingtonului, numindu-se Teritoriul

Capitalei Australiene, avand propriul guvern. Orasul Canberra ocupa aproximativ 40% din suprafata

Teritoriului Capitalei Australiene. Cauza desemnarii unei noi capitale intr-o asezare noua a fost rivalitatea

dintre cele doua mari metropole Sydney si Melbourne. A fost ales un teritoriu situat intre cele doua orase

rivale. Canberra a fost proiectata de arhitectul american Walter Burley Griffin in 1912, iar constructia

orasului a inceput in 1913. Muntii Black domina centrul orasului, iar turnul de comunicatii amplasat aici

este de stil futurist cu mai multe locuri de belvedere si un restaurant circular ce permite privitorului sa

admire in liniste splendoarea orasului. La poalele muntelui se afla Gradina Botanica Nationala a

Australiei care se intinde pe o suprafata de 51 de hectare si cuprinde peste 6000 de specii autohtone de

arbori, ferigi, arbusti, flori precum si o padure tropicala si 600 de varietati de eucalipt.

     Sydney este capitala Noii Galii de Sud, cu o populatie de peste 4,1 milioane de locuitori, este cel

mai mare oras din Australia. Stralucitor si cosmopolit, dar racoros, ca orice oras portuar, Sydney a

inflorit in ultima decada, transformandu-se intr-o destinatie turistica de clasa mondiala. Hotelurile care

merita laudate, restaurantele inovatoare, plajele incantatoare si parcurile verzi descriu o lume departe

de originile coloniei britanice de acum doua secole. Secretul orasului Sydney reiese din tarmul stralucitor

impodobit de palmieri, iahturi, golfulete linistite si cele peste 70 de plaje. Sydney-ul este cea mai veche

asezare colonizata de europeni din Australia, fiind fondat ca o colonie britanica in anul 1788. Cartierul

istoric al orasului este cunoscut sub numele "The Rocks" un labirint de alei cu cladiri vechi frumos

restaurate aflate in penumbra parti sudice a Harbour Bridge. Cea mai veche catedrala din Sydney este

catedrala anglicana St. Andrews, construita in jurul anului 1874, anul in care a fost construita cladirea

primariei cu un exterior remarcabil si un splendid interior. In Sydney exista si stiluri arhitecturale diferite,

ca de exemplu in centru poate fi admirata atractiva cladire a Reginei Victoria in stil victorian si Teatrul

Gotic de Stat, bineinteles in stil gotic. Sydney Opera House, localizata in varful unui promotoriu ce

strajuieste portul orasului Sydney, este una dintre cele mai distincte si celebre cladiri ale secolului XX.

Este simbolul unui oras, Sydney, al unei tari si al unui continent, Australia, mii de turisti total

neinteresati de opera vizitand-o saptamanal doar pentru a o admira.

     Muntii Albastri pot atinge 1100 de metri si se afla in regiunea New South Wales din Australia, la 50 de

kilometri de Sidney. Numele acestor munti se datoreaza cetii albastre care pluteste deasupra lor, si care

este creeata de uleiul arborilor de eucalipt. Muntii Albastri se intind din vestul raului Nepean pana la raul

Coxs. Acesti munti din Australia ofera iubitorilor de natura un spectacol impresionant, plin de viata. Zona

este alcatuita dintr-un platou de gresie de 1,03 milioane de hectare, in care se gasesc numeroase zone

abrupte si chei ce ajung pana la 760 de metri adancime, cascade si alte peisaje deosebite.

     Parcul National Uluru-Kata Tjuta reprezinta una dintre cele mai populare atractii turistice din

Australia. Uluru, cunoscuta si ca Ayers Rock, inseamna "marea piatra" in limba bastinasilor si reprezinta

o bucata uriasa de stanca neteda, cu o lungime de 3,6 kilometri si o inaltime de 348 metri, ce rasare

ciudat din campia de nisip. Uluru este cel mai mare monolit din lume, care pentru aborigeni are o

semnificatie deosebita, intrucat ei cred ca acest monument natural a aparut in timpul creatiei divine. In

apropiere se afla un alt punct de atractie al tarii, Kata Tjuta, ce consta intr-o serie de 36 de domuri

stancoase uriase si un sistem complex de vai si defilee.

     Melbourne este un oras modern, curat, plin de viata, cu parcuri largi, frumos intretinute, plin de

monumente istorice ce se impun cu remarcabila lor aderenta la clasicismul elenistic si cladiri ce

coloreaza orizontul prin impunatorul lor stil atat de variat. Este al doilea oras ca marime din Australia si

capitala statului Victoria si se intinde de-a lungul raului Yarra. Pe malul sudic, se gasesc numeroase

teatre, muzee si centrul artistic al orasului, in partea de vest, stadionul, parcurile sportive si zone de

recreatie. Un tur de-a lungul raului Yarra cu unul din zecile de vaporase dezvaluie calatorului splendoarea

unui oras impanzit pe amandoua maluri de constructii inalte, moderne si impunatoare. Cele mai

importante plaje din Melbourne sunt situate de-a lungul tarmului Portului Phillip Bay, de-a lungul

suburbiilor sud-estice ale orasului, in regiuni precum Port Melbourne, Albert Park, St. Kilda, Elwood,

Brighton, Sandringham, Mentone si Frankston. In vest se gasesc plaje precum Altona si Williamstown.

     Marea Bariera de Corali este considerata a fi cea

mai mare structura coraligena la nivel global. Ca si

orientare geografica, aceasta este localizata in Marea

Coralilor, la nord-est de Australia, in dreptul statului

Queensland, desfasurandu-se paralel cu linia de tarm.

Aceasta este cel mai mare sistem de recif de corali

din lume cuprinzand aproximativ 3000 de recifuri,

circa 400 de tipuri de corali si 300 de insule ce se

intind de-a lungul a 2600 kilometri si acopera o

suprafata de 344,400 km˛. Reciful este situat in

Marea Coralilor in apropiere de coasta Queensland-

ului din nord-estul Australiei. Marea Bariera de Corali

poate fi considerata o adevarata cheie a supravieturii globale, o lume tacuta, in care freamata de viata

un adevarat suflet albastru.

     Cairns, orasul din nordul provinciei Queenslad este unul din cele mai atractive si active orase

australiene, reprezentand cea mai sigura destinatie tropicala din lume. Vecinatatea cu Marea Bariera de

Corali si padurea Daintree au transformat orasul intr-o gazda permanenta a turistilor ce pleaca in

croaziere si excursii in zona.

     Parcul National Nambung se afla in apropiere de Cervantes, Western Australia si la 245 de kilometri

nord de orasul Perth. Acest parc se intinde de-a lungul coastei Swan Coastal Plain, Australia de Vest.

Principalul punct de atractie al parcului sunt formatiunile calcaroase ce ating inaltimea de 4 metri,

numite "Pinnacles". Pinnacles este reprezentat de o serie de formatiuni stancoase fantastice si gratioase

care atrag multi turisti si care sunt foarte populare ca subiect fotografic. In numar de mai multe mii,

aceste columne ciudate din piatra, alaturi de alte formatiuni stancoase, rasar din peisajul arid al

parcului.