Echipa Economică Germană

Ciclul de Studii de Politici [PP/02/2012]

Atragerea ISD în Moldova: Fapte,

potenŃial şi recomandări

Ricardo Giucci, Jörg Radeke

Berlin/Chişinău, Apriie 2012

Despre Echipa Economică Germană Moldova

Echipa Economică Germană (GET Moldova) consultă Guvernul Republicii Moldova şi alte

autorităţi publice din Moldova, cum ar fi Banca Naţională, asupra unei game largi de

probleme de politici economice. Cercetările noastre analitice sunt prezentate şi discutate

în timpul întâlnirilor periodice cu factorii de decizie la nivel înalt. GET Moldova este

finanţat de Ministerul Federal German al Economiei şi Tehnologiei prin programul

TRANSFORM şi succesorul acestiua. Publicaţiile noastre sunt disponibile publicului pe site-

ul nostru (www.get-moldova.de).

Echipa Economică Germană

c/o Berlin Economics

Schillerstr. 59

D-10627 Berlin

Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0

Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9

E-Mail: info@get-moldova.de

http:www.get-moldova.de

© 2012 German Economic Team Moldova

All rights reserved.

Atragerea ISD în Moldova: Fapte, potential şi recomandări

Sumar executiv

Concurenţa pentru investiţiile străine directe (ISD) este acerbă, deoarece multe locaţii

potenţiale pentru investiţii încearcă să atragă capitalul străin limitat şi cu origini tot mai

diverse. Datele privind fluxurile şi stocurile de ISD în Moldova arată că ţara a reuşit doar

parţial în ceea ce priveşte atragerea investitorilor straini. Nivelul de capital străin investit

pe cap de locuitor se situează în urma altor economii, iar structura ISD este axată în

mare parte pe servicii. Industriile de producere - care de obicei sunt mai intensive din

punct de vedere a capitalului şi astfel necesită un angajament mai mare din partea

investitorilor - sunt încă subreprezentate, iar sectorul agricol aproape că nu a reuşit deloc

să atragă investiţii străine directe.

Discuţiile cu investitorii, asociaţiile de afaceri şi alte părţi interesate arată că există o

serie de aspecte care majorează costurile şi/sau creşte riscul de a investi în Republica

Moldova. Astfel, eliminarea unor astfel de probleme este cheia creşterii investiţiilor

străine directe în Republica Moldova. Noi structurăm recomandările noastre în trei

categorii.

În primul rând, este necesară îmbunătăţirea legislaţiei. Deoarece acest aspect general a

fost pe larg discutat şi acoperit în Republica Moldova, ne vom concentra în această

lucrare pe anumite probleme legislative urgente. Una dintre aceste probleme este

interdicţia de procurare a terenurilor pentru investitorii străini. Deşi, există mai multe

soluţii pentru persoanele iniţiate şi investitorii bine stabiliţi, această interdicţie

descurajează potenţialii investitori noi şi majorează costurile şi riscul de a face afaceri

pentru cei existenţi. Într-adevăr, având în vedere mai multe moduri de a ocoli interdicţia,

alinierea legislaţiei la realitate ar fi un câştig rapid şi o recomandare cu costuri reduse

pentru îmbunătăţirea climatului pentru investiţiile străine directe. Mai complicată, însă,

totuşi importantă rămâne a fi legislaţia muncii. În ciuda cheltuielilor mari pentru

educaţie, investitorilor le este dificil să găsească şi să păstreze lucrătorii calificaţi. O

problemă majoră este decalajul de opţiuni pentru a păstra lucrătorii în cadrul companiei

şi astfel, să ofere stimulente pentru ca angajatorii să investească în formare şi educaţie.

Prin urmare, transferul de know-how, un aspect crucial al ISD este grav inhibat. În plus,

programele şi metodele de formare continuă sunt parţial depăşite.

În al doilea rând, relaţia problematică dintre guvern şi mediul de afaceri este un obstacol

major pentru ISD. Riscul de a investi în Republica Moldova este deosebit de mare din

cauza punerii în aplicare frecventă arbitrară a legislaţiei de către organele de stat. În

plus, schimbările bruşte şi dese în legislaţie, care nu sunt consultate cu părţile interesate,

majorează costul şi riscul de a opera o afacere.

În al treilea rând, actuala "abordare personalizată" de atragere a investiţiilor, în cazul în

care factorii de decizie la nivel înalt ar promova investitorii, nu este lipsită de probleme.

În timp ce factorii de decizie la nivel înalt trebuie să joace un rol în facilitarea investiţiilor

străine directe, o "abordare instituţională", centrată pe un MIEPO bine organizat ar

reduce riscul pentru potenţialii investitori.

Cele mai multe dintre recomandările noastre (a se vedea listă de mai jos) ar putea fi

puse în aplicare în termen scurt şi cu un cost foarte mic. Aceasta înseamnă că Moldova ar

putea, de fapt, îmbunătăţi semnificativ climatul de investiţii mai repede şi mai ieftin,

asigurând astfel intrări mai mari de ISD.

Prezentare generală a recomandărilor

Legislație

1. Există necesitatea stringentă de a reforma legislația muncii, în special în ceea ce

privește investițiile angajatorilor în instruirea și școlarizarea angajaților.

2. Sistemul educațional trebuie revizuit pentru a lua în calcul cerințele economiei

moderne bazate pe tehnologii. Deoarece o revizuire comprehensive poate dura mulți ani,

reformarea unor domenii ale sistemului educațional trebuie să înceapă cât de curând

posibil și ar putea fi pe picior de proiecte pilot pentru alte domenii.

3. Persoanele juridice cu capital străin trebuie sa beneficieze de dreptul de a cumpăra sau

de a arenda pe termen lung terenuri ca parte a planurilor de investiții. Este o măsură

crucială pentru atragerea investițiilor străine în agricultură și industrie, astfel creând o

temelie solidă pentru export.

Relația guvern - mediul de afaceri

4. Perfecționarea legislației trebuie însoțită de progrese la nivelul comportamentului

autorităților de stat față de mediul de afaceri, precum și de un accent pe implementarea

acesteia. Este o recomandare în special pentru legislația fiscală.

5. La elaborarea noii legislaţii, instituţiile de stat relevante ar trebui să desfăşoare

consultări cu diferite părţi interesate, inclusiv mediul de afaceri.

Abordări pentru atragerea ISD

6. Moldova are nevoie de o abordare instituțională pentru atragerea ISD. Responsabilii de

elaborarea politicilor au un rol important în susținerea MIEPO, cu toate acestea fără

preluarea atribuțiilor agenției. Pentru ca abordarea respectivă să funcţioneze, MIEPO

trebuie să fie organizată în conformitate cu cele mai bune practici internaționale.

7. Politicile care vizează atragerea investitorilor străini ar trebui să abordeze barierele

generale şi nu ar trebui să urmeze o abordare sectorială. Promovarea anumitei industrii

şi "alegerea câştigătorilor" nu este rolul statului.

Recomandări generale

8. Moldova trebuie să alinieze legislația depășită la realitate. În așa fel va avea o

contribuție enormă îmbunătățind climatul investițional practic fără costuri.

9. O atenție deosebită trebuie acordată eșecului de a atrage ISD în agricultură și

industria alimentare. După identificarea sistemică a motivelor acestui eșec, trebuie

elaborată și implementată o strategie pentru sporirea ISD în industria agro-alimentară.

Autori

Ricardo Giucci giucci@berlin-economics.com +49 30 / 20 61 34 64 0

Jörg Radeke radeke@berlin-economics.com +49 30 / 20 61 34 64 7

Mulțumiri: Autorii aduc mulțumiri Băncii Mondiale, Camerei de Comerț Americane,

Asociației Investitorilor Străini (AIS) precum și mai multor surse anonime pentru

asistența lor.

Cuprins

1 Introducere ............................................................................................... 1

2 ISD în Moldova: date ................................................................................. 1

2.1 Privire consolidată ..................................................................................... 1

2.2 Structura investițiilor străine directe în Moldova ............................................ 2

2.3 Evaluarea atragerii ISD: potențial semnificativ de creștere .............................. 5

3 Cum să majorăm ISD: recomandări ............................................................. 8

3.1 Bariere legislative selectate ......................................................................... 8

3.1.1 Resurse Umane ......................................................................................... 8

3.1.2 Dreptul de proprietate asupra pământului ..................................................... 9

3.2 Relația dintre guvern și mediul de afaceri .................................................... 11

3.2.1 Despotismul administrării de stat și corupția ................................................ 12

3.2.2 Lipsa consultărilor ex-ante cu reprezentanții mediului de afaceri ..................... 12

3.3 De la abordarea personalizată spre cea instituțională pentru atragerea ISD ..... 13

4 Concluzii .................................................................................................. 14

Referințe ........................................................................................................ 16

-1-

1 Introducere

Investițiile străine directe sunt importante din mai multe motive. În primul rând, acestea

constituie un import de capital – o resursă insuficientă pentru oricare țară, în special

pentru țările în tranziție și în curs de dezvoltare. În al doilea rând, investițiile străine

directe permit transferul cunoștințelor din țara sursă către destinația investițiilor. Într-

adevăr, deseori investitorii străini caută să transfere modelele de afaceri și produse care

au avut succes într-o țară către o altă țară, astfel, răspândind inovarea produselor și

proceselor. Este adevărat și pentru investitorii care manifestă un interes semnificativ

pentru companiile străine deoarece încearcă să influențeze managementul și practicile de

afaceri. Mai mult, investițiile străine directe permit accesul la piețe și rețele de afaceri.

Investițiile străine directe (ISD) de obicei caracterizează diferite tipuri de investiții

precum capital acționar (cotele de proprietate într-o afacere), reinvestirea veniturilor

unui investitor străin care deja a desfășurat operațiuni și investiții de portofoliu (de

exemplu obligațiuni și alte instrumente financiare) (World Bank 2012).

Ca și pentru oricare afacere, obiectivul principal al investitorilor străini este rentabilitatea

înaltă pentru investițiile plasate – cu alte cuvinte profitabilitatea sporită. Din acest

considerent, decizia dacă și în ce măsură trebuie de investit într-o țară, depinde într-o

mare măsură de modul în care investitorul evaluează profitabilitatea așteptată pentru

potențiale investiții. Respectiva profitabilitate așteptată este determinată de nivelul

riscului și costul efectiv al afacerii. Cu cât este mai mare riscul și costul, cu atât mai mare

va fi rentabilitatea cerută de investitor. Dacă o țară nu poate acorda această rentabilitate,

investitorii vor fi descurajați și vor investi în destinați alternative.

Acest argument este un jalon bun pentru evaluarea Moldovei ca destinație pentru

investiții. Vom începe această evaluare analizând direcția și structura investițiilor străine

directe în Moldova în secțiunea 2 a raportului. Aceasta ne oferă o primă impresie a

performanțelor Moldovei pentru atragerea capitalului străin și poate identifica unele

carențe. După care în secțiunea 3 urmează un studiu al barierelor potențiale pentru

atragerea ISD. Această secțiune include și recomandări pentru depășirea respectivelor

bariere. Secțiunea finală 4 a studiului prezintă concluziile noastre.

2 ISD în Moldova: date

Scopul principal al acestui capitol este să ilustreze direcția și natura fluxurilor și formelor

de investiții străine directe (de ex. stocul investițiilor străine directe) în Moldova. Această

evaluare constituie temelia pentru oricare studiu ulterior.

2.1 Privire consolidată

Revizuirea fluxului investițiilor străine directe în Moldova pe parcursul deceniilor trecute

ilustrează un tablou volatil. Investițiile străine directe pot fi divizate aproximativ în trei

etape (Figura 1). În primul rând, urmărind recesiunea cu o durată de circa un deceniu

după colapsul Uniuni Sovietice, economia Moldovei a atras doar intrări modeste de

-2-

investiții străine. Până în 2005, intrările anuale aproximau între USD 100 și 200 milioane.

Doar spre ultimele etape ale ciclului economic global – către 2006 – economia Moldovei a

început atragerea și majorarea intrărilor de resurse financiare din partea investitorilor

străini. Această a doua etapă s-a caracterizat prin creșteri modeste de investiții străine

directe în țară, intrările atingând USD 700 milioane în 2008 la punctul maxim al ciclului

economic global. Într-adevăr, stocul considerabil de investiții străine vine din această

perioadă.

Figura 1

Fluxul investițiilor străine directe nete

Sursă: United Nations Conference on Trade and Development (2012)

Totuși, criza financiară globală a curmat această perioadă de creștere rapidă a

investițiilor străine directe, intrările reducând-se la circa USD 130 milioane în 2009. Mai

mult ca atât, 2009 a fost un an de turbulențe politice şi tranziţie a puterii, fapt care a

cauzat creșterea incertitudinilor pentru investitori. Restabilirea a fost moderată, iar

intrările în 2010 au fost sub nivelul de până la recesiune.

2.2 Structura investițiilor străine directe în Moldova

Studiul structurii investițiilor străine directe sugerează faptul că de banii investitorilor

străini au beneficiat o gamă vastă de industrii (Figura 2). Serviciile financiare – au

beneficiat de 22% - a fost cel mai mare beneficiar al capitalului străin. Totuși industriile

producătoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și sectorul imobiliar, toate au

constituit cote similare din volumul total al investițiilor străine directe de circa 20%. În

așa fel, investițiile străine directe s-au împărțit egal între industrii. Acesta este un aspect

important deoarece intrările masive în favoarea doar a unei industrii – spre exemplu

sectorul imobiliar – ar putea determina efecte nedorite secundare precum

supraîncălzirea.

-

100

200

300

400

500

600

700

800

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

USD m.

-3-

Cu toate acestea, agricultura a beneficiat doar de 1% din volumul investițiilor străine

directe, respectiv are un rol minor ca destinație pentru investițiile străine directe. Este un

fapt într-un fel surprinzător ținând cont de perspectivele de dezvoltare ale acestui sector.

Într-adevăr, Banca Mondială a identificat sectorul ‘Agro-Alimentar” ca fiind una din

industriile în creștere a Moldovei (World Bank 2011). Mai mult decât atât, la moment

acest sector reprezintă circa 13% din produsul intern brut care ar trebui să fie reflectate

și în cota investițiilor străine directe.

Datele despre investițiile străine directe în Moldova sugerează o preferință a investitorilor

pentru sectorul serviciilor. Investițiile în servicii au reprezentat aproape 70% din ISD în

2010 deși contribuie cu doar 50% la PIB-ul Moldovei. Acest lucru indică faptul că

investitorii nu se simt suficient de confidenți pentru a investi în industriile producătoare

care tind să necesite mai mult capital comparativ cu serviciile, respectiv solicită un

angajament mai mare din partea investitorilor. Toate investițiile sunt valoroase, cu toate

acestea, serviciile tind a fi consumate în țară și respectiv contribuie puțin la creșterea

exportului – unele servicii precum comerțul cu amănuntul și cu ridicata pot determina

creșterea importurilor. La celalalt capăt, industriile producătoare pot susține balanța de

plăți deoarece bunurile produse în țară au o probabilitate mai mare să aibă destinația

finală piețele internaționale (German Advisory Group Ukraine 2007).

Totuși există și excepții în ceea ce privește această noțiune. Serviciile profesioniste

precum cele financiare și tehnologiile informaționale, și comunicațiile adesea sunt

exportate. Cea din urmă reprezintă un domeniu de remarcabil succes pentru Moldova.

Aceasta poate fi încă o explicație a dominării sectorului serviciilor în statisticile ISD.

Figura 2

Investițiile străine directe pe sector în 2010

Sursă: Moldovan Investment and Export Promotion Organisation (MIEPO) (2010)

Energie, gazeși apă8%

Industria de prelucrare

18%

Comerț cu amănuntul și cu ridicata

19%Finanțe22%

Imobiliare18%

Transport & comunicații

9%

Alte6%

-4-

Studiul nostru despre structura investițiilor străine directe în Moldova sugerează că Rusia

deține un sfert din volumul investițiilor străine directe – ceea ce o plasează drept țara de

origine cu cea mai mare cotă a investițiilor. Lukoil, unul dintre cei mai mari investitori din

Rusia, ar putea fi menționat ca un exemplu în acest context. Ținând cont de numărul

mare de moldoveni care lucrează și locuiesc în Rusia, este ușor de observat

interconexiunile strânse dintre cele două țări reflectate în investițiile străine directe.

Totuși, dacă ar fi însumați, investitorii din Uniunea Europeană depășesc cu ușurință

investitorii din Rusia cu circa 60% din investițiile străine directe originare din comunitatea

Europeană. A doua poziție în topul investițiilor este pentru investitorii Danezi care

constituie 14% din volumul investițiilor. Danube Logistics – o companie subsidiară a

Easeur Holding B.V. care gestionează un port și comercializează produse petroliere – este

unul dintre cei mai mari investitori de origine Daneză. Alte origini importante de investiții

sunt Franța – Orange fiind un prestator de telecomunicații vizibil –, România și Spania.

Cota sesizabilă a investițiilor din Cipru reflectă statului de paradis fiscal al insulei,

rezidenții căreia nu au obligații fiscale pentru câștigurile din capital, care este utilizat

pentru a redirecționa numerarul în Moldova.

Figura 3

Volumul investițiilor străine directe pe țară de origine, 2010

Sursă: IMF Data Warehouse (2012)

Studiul structurii investițiilor străine directe prezintă un tablou echilibrat din perspectiva

țărilor de origine și industriilor beneficiare de capital străin.

Concluzia 1: Structura sectorială a investițiilor străine directe indică o preferință a

investitorilor pentru sectorul serviciilor. Cu toate că fiecare categorie de investiții străine

Rusia24%

Olanda14%

Franța9%Cipru

8%

România7%

Spania7%

Italia5%

Germania5%

Marea Britanie

5%

SUA4%

Alte12%

-5-

directe este valoroasă, această constatare pune unele semne de întrebare vizavi de

motivul pentru care industria producătoare pare a fi subreprezentată. Într-adevăr, deși

industriile producătoare necesită investiții de capital mai mari, acestea sunt surse mai

bune de sporirea creșterii exportului comparativ cu serviciile care tind sa fie consumate în

interiorul țării. Serviciile profesioniste, fiind deseori exportate, reprezintă o excepție.

Concluzia 2: Agricultura a fost evitată în mare parte de către investitori. Ținând cont de

contribuția acestui sector pentru întreaga economie, precum și de potențialul industriei ca

promotor pentru viitoarele creșteri economice și pentru export, este importat de

identificat ce inhibă investițiile străine în acest domeniu.

2.3 Evaluarea atragerii ISD: potențial semnificativ de creștere

Pentru a caracteriza perspectivele investițiilor străine directe în Moldova are sens de făcut

o comparație internațională. Un indicator important care permite o astfel de comparație

este volumul investițiilor străine directe pe cap de locuitor. Către finele anului 2010

volumul investițiilor străine directe în țară era de circa USD 2,770 milioane. Acest volum

este echivalent cu USD 778 pe cap de locuitor.

După cum prezintă Figura 4, această valoare este infimă comparativ cu economiile din

țările vecine din regiune. România, de exemplu, a atras investiții străine directe în

valoare de USD 3,200 pe cap de locuitor. Alte foste economii comuniste, care au avut

puncte de pornire similare condițiilor din Moldova, la fel au evoluat mai bine. Polonia

indică un stoc de investiții străine directe de circa USD 5,300 pe cap de locuitor. În

Estonia, valoarea investițiilor din străinătate chiar depășea USD 11,000 la finele anului

2010, plasându-se în topul fostelor țări comuniste. Totuși, pe bună dreptate trebuie de

menționat că intrările mari de capital străin precum și retragerea bruscă a acestuia în

rezultatul crizei financiare, nu a rămas fără consecințe pentru economia Estoniană.

Figura 4

Volumul ISD pe cap de locuitor la finele 2010

Sursă: IMF Data Warehouse (2012), Eurostat (2012)

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

Mold

ova

Rom

ania

Ukr

aine

Pola

nd

Latv

ia

Est

onia

Bel

arus

Russ

ia

USD/persoană

-6-

Indiscutabil, performanțele Moldovei în atragerea investițiilor străine directe arată mai

bine comparând volumul investițiilor cu dimensiunea economiei. Datele sugerează că

volumul investițiilor străine directe în Moldova însumează circa 48% din produsul intern

brut – mai mult comparativ cu alte foste țări comuniste. Totuși, aceasta este mai mult un

indiciu a nivelului scăzut al activității economice din țară (sesizabil în produsul intern brut

scăzut) decât a activității sporite de investiții străine.

Astfel, comparațiile internaționale sugerează că Moldova a atras un volum mai mic de

investiții străine directe comparativ cu alte economii. Deși a avut un punct de pornire

similar cu alte foste țări comuniste, volumul investițiilor în Moldova este chiar mai mic

comparativ cu Belarus și Ucraina – două economii evitate de investitori din cauza

climatului politic neîncrezător.

Recordul Moldovei pentru atragerea investițiilor străine directe minime este într-un fel

surprinzător deoarece mai mulți factori sunt în favoarea Moldovei ca destinație a

investițiilor. Moldova are acces foarte bun atât la piețele Uniunii Europene cât și CSI.

Populația Moldovei este bine instruită, iar cota cheltuielilor pentru educație din volumul

veniturilor este destul de mare, deși veniturile sunt modeste. Realizările în domeniul

educației sunt vizibile și prin cunoașterea limbilor străine precum Rusa și Engleza care

sunt vorbite de un număr mare a populație. La cele de mai sus, trebuie de adăugat că

costurile salariale sunt cu mult sub cele din alte economii din regiune.

Concluzia 3: În timp ce atragerea ISD rămâne în urmă, Moldova are potențial pentru a

atrage un volum semnificativ mai mare de investiții. Comparând Moldova cu alte

destinații investiționale de succes din regiune, conchidem că există un potențial

semnificativ în țară. Cu toate acestea, întrebarea cheie este cum poate fi realizat acest

potențial.

-7-

Boxa 1. Cât de competitivă este Moldova?

Competitivitatea la nivel internațional depinde de un număr mare de factori. Importanța

factorilor individuali este diferită de la un investitor la altul și depinde de modelul

afacerilor. În acest context au fost făcute mai multe studii și încercări de a evalua și

compara competitivitatea la nivel internațional. Indicatorul Băncii Mondiale Doing

Business este unul de ele (World Bank 2012). În conformitate cu acesta, Moldova este

pe locul 81 dintre 183 țări în ceea ce privește condițiile de dezvoltare a afacerilor.

Forumul Economic Global oferă o altă comparație, ”Indicatorul Competitivității

Internaționale”, care se bazează pe indicatori economici precum și pe un chestionar

pentru a evalua competitivitatea unei țări la nivel internațional. În conformitate cu acest

indicator, Moldova ocupă locul 93 din 142 în ultimul studiu (World Economic Forum

2011). Astfel, ambele studii indică faptul că Moldova încă nu este percepută ca o locație

preferată pentru a dezvolta afaceri.

De fapt mai mulți factori vorbesc în favoarea Moldovei. În primul rând, salariile sunt mici

ceea ce o caracterizează ca o locație perfectă pentru industriile care solicită multă forță

de muncă. Totuși, salariile mici reflectă și productivitatea joasă (de exemplu calculată ca

volumul bunurilor produse per angajat). În așa fel, capitalul străin ar putea contribui la

îmbunătățirea productivității, respectiv a atractivității țării. La fel Moldova are o poziție

favorabilă comparând cheltuielile pentru educație, deși acesta este un indicator foarte

brut este valabil pentru a caracteriza instruirea forței de muncă.

Tabel 1

Indicatori ai competitivității Moldovei

Salariul lunar în domeniul productiv

(USD/angajat)

Productivitate (PIB/persoană

angajată)

Cheltuieli în educaţie

% din PIB

Moldova 249 11,807 9.1 România 470 11,019 4.3 Ucraina 237 9,564 5.3 Belarus 335 28,465 4.5 Polonia 899 25,873 5.1 Germania 3,008 43,050 4.6 Sursă: Analiză proprie în baza ILO (2012), Eurostat (2012), World Bank (2012)

Competitivitatea Moldovei la nivel internațional are mult loca pentru îmbunătățiri fiind

un proces de lungă durată. Într-adevăr criza euro subliniază faptul că economiile mai

avansate trebuie să monitorizeze permanent și să își păstreze competitivitatea la nivel

internațional.

-8-

3 Cum să majorăm ISD: recomandări

Întrebarea despre modalitate de majorare a intrărilor de ISD într-o țară a fost discutată

pe scară largă. Procedura obișnuită de soluționare a acestei întrebări este revizuirea

legislației în vigoare și identificarea elementelor critice din legislație care inhibă intrările

ISD. În baza unui astfel de studiu sunt formulate recomandări ținând cont de practicile

internaționale. Pentru cazul Moldovei acest exercițiu a fost desfășurat de o manieră

foarte profesionistă cel puțin de câteva ori. Asociația Investitorilor Străini (FIA 2009)

actualizează cu regularitate “Cartea Albă” iar UNCTAD este pe calea de a publica

revizuirea aprofundată a Moldovei în cadrul seriilor internaționale “Analizele Politicilor

Investiţionale”1. Prin urmare, nu există vreo necesitate reală de a produce alt studiu

aprofundat despre impedimentele legislative pentru ISD în Moldova. În plus, atragerea

ISD nu ține doar de legislație, dar și de alte aspecte importante.

Urmărind această logică am decis structurarea recomandărilor în felul următor. În primul

rând, analizăm problemele selectate care se referă la legislație și au importanță crucială.

În al doilea rând, sunt analizate raporturile dintre guvern și mediul de afaceri, un subiect

de cele mai multe ori neglijat în discuțiile despre atragerea ISD. În al treilea rând,

evaluăm ”abordarea personalizată” actuală pentru atragerea ISD comparativ cu o

”abordare instituțională”.

Conceptul acestor recomandări a fost construit în rezultatul mai multor interviuri și

discuții aprofundate cu antreprenorii, instituțiile financiare și cu alți participanți relevanți

din Moldova despre modul de desfășurare a afacerilor în țară. La fel am revizuit și

literatura internațională relevantă pentru acest subiect.

3.1 Bariere legislative selectate

Forța de muncă și pământul sunt doi factori de producție pentru oricare economie. În

Moldova, ambii factori se confruntă cu bariere legislative severe care inhiba

profitabilitatea efectivă sau cea așteptată de către investitori. Astfel este redusă

activitatea investițională.

3.1.1 Resurse Umane

Situația care vizează resursele umane este greu de înțeles. Pe de o parte, Moldova

consumă mulți bani pentru educație - 9.1% din venitul național, ceea ce reprezintă o

cotă mai mare comparativ cu multe alte țări. La fel populația Moldovei este foarte bine

instruită și are deprinderi avansate de cunoaștere a limbilor străine. Pe de altă parte,

deseori investitorii străini se plâng de dificultățile de a găsi angajați cu calificările

potrivite. După cum am fost informați de repetate ori, aceasta pare să fie una din

problemele majore ale investitorilor străini. Deci cum poate fi explicată această situație

1 UNCTAD (2012).

-9-

complicată? Doi factori sunt responsabili de această situație nesatisfăcătoare: sistemul

educațional existent și cadrul de reglementare al pieții muncii din țară.

Sistemul educațional este depășit. În special acesta nu este orientat spre necesitățile

economiei de piață bazate pe tehnologiile moderne. Studenții și ucenicii de multe ori

folosesc manuale depășite și aplică desprinderile în practică folosind tehnologii depășite.

În consecință, ei nu pot satisface cerințele locurilor de muncă moderne după cum sunt

solicitate de companiile străine și locale.

Deși este o problemă mare, există modalități de soluționare a acestor carențe. După cum

arată experiența internațională, investitorii străini deseori angajează deținători ai

diplomelor locale și investesc în instruirea de mai departe a acestora. De multe ori,

angajații locali sunt trimiși la studii în universități și colegii din străinătate sau petrec un

anumit timp în oficiile centrale ale companiei mamă. De fapt aceasta este o etapă

crucială a transferului pozitiv de know-how menționat atât de des în contextul ISD. Este

de prisos de menționat faptul că companiile vor investi în instruirea continuă a angajaților

lor locali numai dacă vor fi siguri că această investiție va avea un rezultat pozitiv. Din

această cauză sunt necesare contracte de muncă pe termen lung cu includerea clauzelor

despre rambursarea valorii investiției în instruirea continuă în cazul rezilierii contractului

de muncă înainte de termen. Mai mult ca atât, compania trebuie să aibă siguranța că

astfel de clauze din contractul de muncă pot fi aplicate în cazul în care angajatul nu-și

respectă obligațiile după ce a beneficiat de instruirea continuă.

Totuși, o astfel de abordare nu este aplicabilă în Moldova deoarece legislația muncii nu

permite astfel de scheme. Printr-o tentativă aparent pentru a proteja angajații, legislația

depășită a muncii de fapt împiedică tinerii angajați să obțină o instruire mai bună și să își

perfecționeze deprinderile. Pe lângă astea, legislația muncii reduce transferul

cunoștințelor (know-how) pentru proiectele existente de ISD și este un impediment

semnificativ pentru atragerea ISD noi în țară.

Recomandarea 1: Reformarea legislației muncii este o necesitate urgentă, în special în

ceea ce privește investițiile angajatorului în instruirea continuă și școlarizare angajaților.

Deoarece o astfel de reformă nu este costisitoare ca timp și bani, ea trebuie

implementată cât mai repede.

Recomandarea 2: Sistemul educațional trebuie revizuit pentru a lua în calcul cerințele

economiei moderne bazate pe tehnologii. Deoarece o revizuire comprehensivă poate dura

mulți ani, reformarea unor domenii ale sistemului educațional trebuie să înceapă cât de

curând posibil și ar putea fi pe picior de proiecte pilot pentru alte domenii. La elaborarea

și implementarea acestor reforme este fundamentală păstrarea unui dialog deschis cu

mediul de afaceri, inclusiv cu investitorii străini.

3.1.2 Dreptul de proprietate asupra pământului

Pământul este un factor de producție important. Astfel reglementarea dreptului de

proprietate asupra pământului este crucială pentru investiții și creșterea economică. Mai

mult ca atât, reglementarea pământului are o importanță specifică pentru companiile

-10-

care activează în domeniul agriculturii și industriei de producere, de exemplu pentru două

sectoare care ar putea contribui la creșterea exportului și substituirea importului. Ținând

cont de deficitul enrom al balanței comerciale a Moldovei de circa 40% din PIB (IMF

2011), acest aspect nu trebuie neglijat. Pentru a concluziona, reglementarea adecvata a

pământului este importantă pentru dezvoltarea economică și pentru îmbunătățirea

balanței de plăți a țării.

În Moldova investitorii străini nu au dreptul să cumpere pământ. Totuși, într-o anumită

măsură această interdicție poate fi evitată. De exemplu, dacă o companie dorește să

cumpere pământ de la o persoană juridică sau fizică2 atunci aceasta poate acorda un

împrumut ipotecar folosind pământul ca colateral. Din momentul în care persoana nu mai

achită dobânda pentru împrumut, după anumite proceduri juridice, compania în calitate

de creditor devine proprietarul legal al pământului. Existența unor astfel de scheme este

considerată un argument pentru lipsa importanței practice a interdicției de a cumpăra

pământ de către investitorii străini. Într-adevăr, unii observatori consideră subiectul

dreptului de proprietate asupra pământului ca fiind o problemă foarte modestă.

Ignorând posibilitatea utilizării schemelor de evitare a interdicției de cumpărare a

pământului, respectiva interdicție pentru investitorii străini trebuie privită ca o problemă

pentru atragerea ISD în Moldova din două considerente. În primul rând, schemele de

ocolire a interdicției măresc costurile ca timp și bani. Drept consecință, profitabilitatea

proiectelor de ISD în Moldova scade. La fel și probabilitatea investitorilor de a alege

Moldova ca destinație a investițiilor. Concurența regională și internațională pentru

atragerea ISD este acerbă, iar o reducere cât de mică a profitabilității are un efect

negativ pentru activitățile investiționale.

În al doilea rând, schemele de ocolire a interdicției de a vinde teren străinilor sporește

riscul ISD. Chiar dacă un investitor străin cunoaște că există ”metode” pentru obținerea

pământului, acesta își pune întrebarea dacă pământul obținut pe astfel de căi poate fi

păstrat în cazul unui potențial proces de judecată. Astfel, riscul ISD real și cel estimat

crește semnificativ. În consecință, investitorii trebuie să includă în planurile investiționale

o primă de risc considerabilă, care la rândul ei va reduce profitabilitatea așteptată sau

chiar descuraja în totalitate anumite investiții.

Un alt aspect al interdicției de a cumpăra pământ se referă la structura ISD. Deși

interdicția în cauză are un impact negativ practic asupra tuturor investitorilor străini,

impactul acesteia este în special puternic pentru investitorii mici și mijlocii și pentru

potențialii investitori noi. Cu referință la dimensiunea companiilor, întreprinderile mari pot

face față mai bine riscurilor asociate schemelor de ocolire pentru procurarea pământului.

Acestea dispun de o consiliere juridică mai bună, iar administrația locală este mai puțin

probabil să le înainteze pretenții nefondate. În cazul problemelor cu autoritățile locale,

întreprinderile în cauză se pot lansa în campanii mai eficiente de apărare a drepturilor lor.

2 Cetățenii moldoveni (persoane fizice) și companiile (persoanele juridice) fără cote de participare cu capital

străin au dreptul să cumpere pământ.

-11-

La fel și companiile deja stabilite sunt într-o poziție mai bună pentru a se confrunta cu

riscurile dreptului de proprietate asupra pământului comparativ cu potențialii investitori

noi. Companiile stabilite au acces la informație și au posibilitatea să evalueze mai corect

riscurile. Grație rețelelor dezvoltate, aceste companii ar putea fi capabile să se apere mai

eficient.

În consecință, Moldova poate descuraja două categorii importante de investitori –

companiile mici și mijlocii și companiile care încă nu au legături de afaceri cu țara. În

același timp, magnitudinea acestei poveri poate fi subestimată dacă discutăm doar cu

investitorii străini mari deja stabiliți,. Este necesar de comunicat cu potențialii investitori

noi și cu afacerile mici și mijlocii. Structura ISD în Moldova, cu o tendință semnificativă

spre investitori mari și deja stabiliți, pare să confirme teoria noastră vizavi de subiectul

dreptului de proprietate asupra pământului.

Recomandarea 3: Persoanele juridice cu capital străin trebuie să beneficieze de dreptul

de a cumpăra pământ ca parte componentă a planurilor investiționale. Această măsura

are o importanță crucială pentru atragerea investițiilor străine din partea companiilor noi

și companiilor mici și mijlocii, astfel echilibrând tendința spre ISD din partea companiilor

mari și a celor stabilite. Mai mult, dreptul de proprietate asupra pământului este

important pentru atragerea ISD în agricultură și industrie astfel creând o temelie solidă

pentru export. Reforma trebuie desfășurată în viitorul apropiat având în vedere costul de

implementare redus, atât ca timp cât și ca bani. Deși există multiple modalități de evitare

a interdicției, modificarea legislației ar reflecta în mare parte condițiile reale.

Rugăm să reţineţi că această recomandare se referă la vânzarea terenurilor pentru

scopuri industriale – teren pentru a iniţia producerea sau alte tipuri de afaceri.

Recunoaştem că vânzarea terenurilor agricole este mult mai sensibilă din punct de

vedere politic şi multe ţări aleg să restricţioneze vânzarea terenurilor pentru investitorii

străini.

3.2 Relația dintre guvern și mediul de afaceri

Conținutul cadrului legal are o importanțe mare pentru investitori, atât pentru cei din țară

cât și pentru cei străini. Dincolo de problemele referitoare la conținutul actelor normative,

stilul comportamentului autorităților statului este îngrijorător pentru investitori – după

cum a fost dezvăluit în timpul mai multor întâlniri organizate în Moldova. După părerea

noastră, discuțiile despre atragerea ISD a neglijat acest factor crucial a relației dintre

guvern și mediul de afaceri. În acest studiu prezentăm două probleme majore

• despotismul autorităților publice în relațiile cu mediul de afaceri și

• lipsa consultărilor ex-ante cu reprezentanții mediului de afaceri la elaborarea

proiectelor de acte normative.

-12-

3.2.1 Despotismul administrării de stat și corupția

După cum a fost dezvăluit de reprezentanții mediului de afaceri din Moldova, există o

discrepanță mare dintre legislația scrisă și implementarea acesteia. Deseori autoritățile

publice încearcă să sustragă fie penalități legale sau mită ilegală fără vreun motiv anumit

– în contradicție și desconsiderând legislația în vigoare.

Fără îndoială, acest stil de comportament are un impact negative asupra climatului

investițional. Nu este vorba doar despre o povară financiară suplimentară pentru afaceri,

acesta implică și o majorare semnificativă a riscurilor. În așa fel este afectată negativ

profitabilitatea investițiilor în două direcții. Mai mult ca atât, un investitor care se

confruntă cu un astfel de despotism nu poate avea siguranța că respectiva povară

suplimentară nu se va dubla a doua zi!

Această abordare arbitrară mai are și un impact negative asupra structurii ISD. Similar

problemelor dreptului de proprietate asupra pământului (secțiunea 3.1.2), abordarea

despotică tinde să fie o problemă mai mare pentru companiile mai mici și pentru

potențialii investitori noi deoarece investitorii mai mari și cei deja stabiliți ”au învățat”

cum să facă față acestei situații. Astfel, problema descrisă pare să justifice tendința ISD

de a fi orientate spre companiile mari și spre cele deja stabilite. Mai mult ca atât, unele

țări au reguli foarte dure pentru companiile locale care dau mită în străinătate.

Companiile din aceste țări au dificultăți în a se angaja în astfel de medii deoarece vor

avea probleme juridice în țara lor de origine.

Recomandarea 4: Perfecționarea legislație trebuie să fie însoțită de progrese la nivelul

atitudinii și comportamentul autoritățile publice față de mediul de afaceri cu un accent

mai mare pentru aspectele de implementare. Acest lucru este adevărat în special pentru

legislația fiscală (documentul de politici PP/01/2011 al GET Moldova).

3.2.2 Lipsa consultărilor ex-ante cu reprezentanții mediului de afaceri

O altă problemă de domeniul comportamentului autorităților se referă la procesul de

adoptare a actelor normative. Fără îndoială, guvernul trebuie să evite transformarea

intereselor anumitor cercuri de afaceri în acte normative dacă de acestea nu ar beneficia

societatea în întregime. Dar acest aspect nu exclude desfășurarea consultărilor ex-ante

cu toate părțile interesate inclusiv cu reprezentanții mediului de afaceri înainte de

adoptarea legislației noi.

După cum a fost raportat de către investitorii din Moldova, mediului de afaceri rareori

este consultat înainte de adoptarea deciziilor, în așa fel anumite aspecte importante pot fi

trecute cu vederea. Mai mult ca atât, perioada de timp pentru adoptarea legislației noi

deseori este foarte scurtă, în așa fel creând dificultăți serioase pentru companii. În unele

cazuri, reglementările noi par să fi fost introduse cu efect retroactiv.

Atât pentru investitorii străini cât și pentru cei autohtoni un astfel de stil al autorităților

publice trebuie identificat ca o sursă majoră de risc care are drept rezultat un impact

negativ asupra ISD. Chiar dacă o anumită afacere se descurcă bine astăzi, investitorii nu

-13-

pot exclude șocurile de reglementare neașteptate cu puțin timp la dispoziție pentru

adaptare. Prin urmare, investitorii vor fi reticenți să se implice în investiții pe termen lung

care nu ar putea fi retrase cu un preaviz rezonabil. Deseori această situație este specifică

pentru industriile care necesită mai multe cheltuieli capitale comparativ cu alte sectoare

orientate spre prestarea serviciilor. Astfel poate fi explicată preferința investitorilor străini

pentru sectorul serviciilor.

Recomandarea 5: La etapa de elaborare a legislației noi, instituțiile de stat relevante

trebuie să asigure consultări cu diferite părți interesate, inclusiv cu reprezentanții

domeniului de afaceri.3

3.3 De la abordarea personalizată spre cea instituțională pentru atragerea ISD

Investitorii străini, atât cei potențiali cât și cei existenți, au nevoie de sprijinul

autorităților publice din mai multe motive. Ei au nevoie de informații și date despre țară,

despre sectoarele și regiunile economiei, precum și despre cadrul legal. La fel companiile

au nevoie de ajutor pentru identificarea partenerilor la nivelul autorităților locale și a altor

autorități publice. Astfel de “servicii de înlesnire a investițiilor” de obicei sunt acordate de

către agențiile naționale și locale de promovare a investițiilor.

La moment, MIEPO activează în calitate de agenție de promovare a investițiilor în

Moldova. Totuși există multe probleme în acest domeniu. În primul rând agenția are un

spectru îngust de luare a deciziilor. În schimb, aceasta depinde în mare măsură de

autoritățile statului. Cele mai bune practici cer un anumit aranjament instituțional prin

care agenția ar fi plasată la nivelul superior al ierarhiei autorităților publice. În al doilea

rând, odată cu finalizarea proiectului sponsorizat de Uniunea Europeană, MIEPO se

confruntă cu insuficiență critică de resurse. În al treilea rând, ca rezultat al problemelor

menționate mai sus, agenția se confruntă cu dificultăți în atragerea și păstrarea

experților. Fluctuația personalului agenției este înaltă.

Pentru a ameliora situația în cadrul MIEPO, ar putea fi înaintate recomandări de domeniu

legislativ în privința autonomiei agenției, bugetului și personalul acesteia. Totuși, doar

adăugând în scris reguli noi, situația nu se va schimba. Problemele descrise sunt doar

simptomele unei probleme fundamentale: abordarea “personalizată” pentru atragerea

ISD aplicată de factorii decizionali de rang înalt. După cum se observa în Moldova și în

alte țări din regiune, autorii deciziilor politice de rang înalt preferă aranjamentele directe

cu investitorii străini în defavoarea delegării acestor sarcini agențiilor precum MIEPO.

Din perspectiva investitorilor străini, această abordare personalizată este mai degrabă

problematică. Beneficiind de susținerea unor funcționari de rang înalt este fără îndoială

un avantaj în circumstanțele actuale deoarece multe obstacole ar putea fi evitate datorita

unei astfel de susțineri. Cu toate acestea, investitorii au perspective pe termen lung și nu

3 Această recomandare generală se aplică reformei sistemului educațional, după cum este indicat în secțiunea

4.1.1.

-14-

sunt îngrijorați numai de ziua de astăzi. Totuși, în viitor, funcționarul sus-pus care a

facilitat procesul investițional respectiv ar putea să nu mai dețină funcții înalte în stat.

Chiar și mai rău, partidul politic din care acest funcționar face parte ar putea ieși în afara

procesului de guvernare sau ar putea deveni opoziție pentru noul factor de decizie.

Respectiv, potențialii investitori se vor întreba dacă investițiile lor vor mai fi în siguranță

după debarcarea “partenerului”. Și iarăși, din perspectivele pe termen lung ale

investițiilor, investitorii vor cere prime de risc înalte sau ar putea renunța la investițiile în

Moldova. Acesta este un caz tipic pentru investițiile pe termen lung care implică volume

mari de investiții.

Deci, factorii de decizie de rang înalt trebuie să delege împuternicirile corespunzătoare

către MIEPO. În așa fel, abordarea modernă instituțională de atragere a ISD va substitui

abordarea personalizată existentă și deja depășită. Pentru ca această schimbare să fie

rezultativă, totuși este important ca aranjamentele instituționale și financiare de

organizare a MIEPO să reflecte cele mai bune practici internaționale.

Trebuie de menționat faptul că în cadrul abordării instituționale există suficient spațiu

pentru susținerea din partea factorilor de decizie la nivel înalt, în special în cazul

proiectelor investiționale mari. Prin urmare, o abordare instituţională pentru atragerea

investitiilor straine directe nu pune la îndoială valoarea consilierilor politici interni – de

exemplu cei care consiliază Primul-ministeru pe subiectul atragerii ISD. Într-adevăr,

experții cu calificări înalte în cadrul aparatului Primului-ministru sunt esențiali pentru

promovarea politicilor bazate pe cele mai bune practici și pe probe. Cu toate acestea,

factorii de decizie la nivel înalt trebuie să complementeze și nu să substituie activitatea

MIEPO.

Recomandarea 6: Moldova are nevoie de o abordare instituțională pentru atragerea

ISD. Responsabilii de elaborarea politicilor au un rol important pentru susținerea MIEPO,

cu toate acestea fără preluarea atribuțiilor sale. Pentru ca aceasta să lucreze, MIEPO

trebuie să fie organizată în conformitate cu cele mai bune practici internaționale.

4 Concluzii

Există viziuni contradictorii în ceea ce privește atractivitatea Moldovei ca destinație

pentru investiții. Pe de o parte, investitorii străini existenți se pare că consideră Moldova

ca fiind o destinație satisfăcătoare pentru investiții. În timp ce există spațiu suficient

pentru îmbunătățirea climatului investițional, afacerile menționate își mențin în mare

parte prezența, iar în unele cazuri chiar își extind activitățile.

Totuși tabloul este cu totul diferit când discutăm cu potențialii investitori noi care au

vizitat țara. Aceștia deseori menționează probleme grave care în mod cert domină factorii

pozitivi precum acces bun la piețe străine, locuitori bine instruiți, cunoașterea limbilor

străine, salarii mici și pământ fertil pentru agricultură. Din punctul lor de vedere Moldova

nu este o destinație reușită pentru investițiile străine.

Să considerăm de exemplu legislația muncii. Potențialii investitori analizează legislația

muncii și în consecință evaluează climatul investițional ca fiind nesatisfăcător abținându-

-15-

se de la investiții. Deși investitorii existenți admit că există anumite obstrucționări

legislative, ei cunosc că există modalități de soluționare a acestora. Într-adevăr, există

căi legale (deși complicate și costisitoare) pentru a evita cel puțin unele din

regulamentele dure în domeniul legislației muncii. Același lucru este caracteristic și

pentru dreptul de proprietate asupra pământului. Investitorii potențiali află despre

interdicția de a cumpăra pământ și decid să evite investițiile în Moldova. Investitorii

existenți sunt la curent cu trucurile legale pentru evitarea acestei interdicții și respectiv

evaluează climatul investițional ca fiind unul favorabil.

Aceste viziuni divergente nu sunt pur și simplu interesante din punct de vedere analitic,

dar constituie temelia recomandărilor pentru îmbunătățire atragerii ISD în Moldova. Dacă

în unele cazuri legislația muncii este de jure, doar pe hârtie foarte dură, de de-facto

aproape fără semnificație: atunci de ce nu ar putea fi aliniată legislația la condițiile

reale?4 Iar dacă pe hârtie companiile străine nu au permisiunea de a cumpăra pământ pe

când în realitate pot ocoli această interdicție, de ce nu ar putea fi exclusă în totalitate

această limitare a dreptului de a cumpăra pământ?

Prin alinierea legislației depășite cu realitate, Moldova își poate îmbunătăți semnificativ

climatul investițional. Și mai important este faptul că potențialii investitori vor reevalua

Moldova ca o destinație pentru investiții și ca rezultat se vor vedea efectele asupra

activității lor investiționale. Aceste măsuri vor deschide perspectivele unor noi grupuri de

investitori în Moldova inclusiv ÎMM-urile.

De fapt, alinierea legislației cu realitatea poate fi un instrument de marketing ideal pentru

țară. Efectele acţiunilor de promovare și a conferințelor pentru investitori ar fi cu mult

mai mari decât astâzi, când factorii de decizie de rang înalt trebuie să dea răspunsuri

nesatisfăcătoare potențialilor investitori știind că de fapt realitatea este mai bună decât

legislația, nefiind însă capabili să spună aceste lucruri în public.

Recomandare finală: Moldova trebuie să alinieze legislația depășită la realitate. În așa

fel va avea o contribuție enormă îmbunătățind climatul investițional practic fără costuri.

În așa fel potențialii investitori noi vor fi interesați să investească în țară inclusiv ÎMM-

urile.

4 Referitor la subiectul abordat în secțiunea 3.1.1 (angajatorul dorește să investească în instruirea continuă a

angajaților) legislația și realitatea sunt pe aceeași pagină. Deci dacă este necesară modificarea legislației și a

politicilor; recomandarea de a alinia legislația la condițiile reale nu se aplică la acest subiect și multor altor

cazuri.

-16-

Referințe

Eurostat (2012). The European Statistics Office - Online Database.

FIA (2009). White Book - Proposals for improvement of the investment climate in Moldova. The Foreign Investors Association in Moldova. Chisinau, Republic of Moldova, FIA

German Advisory Group Ukraine (2007). The Structure of Foreign Direct Investment in Ukraine and its Macroeconomic Implications.

ILO (2012). Laborsta Internet.

IMF (2011). World Economic Outlook.

IMF Data Warehouse (2012). Coordinated Direct Investment Survey (CDIS).

Moldovan Investment and Export Promotion Organisation (MIEPO) (2010). Foreign Investment Guide - Foreign Direct Investment.

United Nations Conference on Trade and Development (2012). UNCTADStat.

World Bank (2011). Moldova after the Global Crisis: Promoting Competitiveness and shared growth. Poverty Reduction and Economic Management Unit - Europe and Central Asia Region.

World Bank (2012). "data.wordbank.org." from http://data.worldbank.org/indicator/BX.KLT.DINV.CD.WD.

World Bank (2012). "Doing business - measuring business regulations." from http://www.doingbusiness.org/.

World Economic Forum (2011). The Global Competitiveness Report 2011–2012.

-17-

Lista documentelor de politici recente

• Comercializarea certificatelor de emisii în calitate de catalizator al îmbunătăţirii eficienţei energetice: Opţiunile şi potenţialul Moldovei, de Jörg Radeke şi Georg Zachmann, Ciclul de Studii de Politice 01, februarie 2012

• Creşterea creditului în Moldova: analiza empirică şi recomandări de politici, de Enzo Weber şi Robert Kirchner, Ciclul de Studii de Politice 03, iulie 2011

• Opţiuni pentru un Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi UE, de Matthias Luecke, Alex Oprunenco şi Valeriu Prohnitchi, Ciclul de Studii de Politice 02, mai 2011

• Propuneri pentru reducerea poverii administrative a reglementărilor fiscale în Moldova, de Ricardo Giucci, Alexander Knuth, Natalia Cotruta şi Ana Popa, Ciclul de Studii de Politice 01, martie 2011

• Cadrul regulatoriu a ÎMM în Moldova: Recomandări din Perspective Economice, de Alexander Knuth, Ciclul de Studii de Politice 02, noiembrie 2010

• Sectorul electroenergetic în Moldova: Evaluarea opţiunilor strategice, de Georg Zachmann şi Alex Oprunenco, Ciclul de Studii de Politice 01, septembrie 2010

Lista notelor de politici recente

• Situaţia creditelor de carbon ale Moldovei după anul 2012, de Georg Zachmann,

Ediția Politica de Informare 09, decembrie 2011

• Comentarii asupra Legii IMM-urilor din octombrie 2011 de Alexander Knuth, Ediția Politica de Informare 08, octombrie 2011

• Propuneri privind reforma documentaţiei primare în Moldova, de Alexander Knuth şi Natalia Cotruta, Ediția Politica de Informare 07, octombrie 2011

• Propuneri privind Reforma Standardelor de Contabilitate Pentru Micro Entităţi din Moldova – Prezentarea Proiectului Complet şi Discutarea Aspectelor Conexe, de Alexander Knuth, Natalia Cotruta, Alexander Nederita şi Natalia Tsiriulnikova, Ediția Politica de Informare 06, octombrie 2011

• Monitorizarea sectorului IMM în Germania, de Alexander Knuth, Ediția Politica de Informare 05, iulie 2011

• Documentație primară în Germania, de Alexander Knuth şi Ilona Kaiser, Ediția Politica de Informare 04, mai 2011

• Comentarii pe marginea Proiectului Legii Întreprinderilor Mici și Mijlocii la situația din Martie 2011, de Alexander Knuth, Ediția Politica de Informare 03, mai 2011

• Strateiga Energetică a UE şi consecinţele acestia pentru Moldova, de Georg Zachmann şi Alex Oprunenco, Ediția Politica de Informare 02, iulie 2011

• Costul economic al gazului ieftin din Rusia. Analiză şi recomandări de politici, de Ricardo Giucci şi Georg Zachmann, Ediția Politica de Informare 01, februarie 2011