SCURTA PREZENTARE

Norii sunt un fel de dictionar desfasurat pe cer al conditiilor meteo existente la un

moment dat. Analizandu-le forma si caracteristicile, obervatorii pot determina, cu destula

usurinta si fara a apela la instrumente de genul barometrului, termometrului, timpul probabil

pentru un anumit moment al zilei sau chiar pentru mai mult.

De fiecare data cand aerul se ridica si se raceste peste punctul de saturatie (100%

umiditate relativa) iau nasterii norii. Exista 4 situatii in care au loc aceste procese:

a. Convectia aerului pe verticala, ia nastere in urma radiatiei caldurii pamantului care

provoaca curenti termali ascendenti ce urca pana la punctul de saturatie.

b. Curenti ascendenti frontali, care iau nastere in urma intalnirii dintre doua mase de aer

diferite, cald si rece. Cel cald este fortat sa urce unde se va raci si va atinge punctul de

saturatie. Aceste fronturi provoaca majoritatea precipitatiilor.

c. Ciclonii. O zona cu presiune scazuta atrage aerul in centrul ei, din toate partile, iar

odata ce aerul ajunge aici nu poate sa mearga decat in sus. Aerul continua sa urce

pana cand atinge punctul de saturatie.

d. Ascensiunea orografica, are loc cand o masa de aer este impinsa in sus peste un

obstacol, cum ar fi un munte. Aerul se raceste datorita scaderii adiabatice pana la

punctul de saturatie al aerului.

Fiecarei familii de nori ii apartin specii, subspecii, prescurtari si forme speciale. Ca

regulă de bază, nici o interpretare de nori nu este 100% corectă decât pentru momentul în

care norii sunt pe cer. Cerul trebuie urmărit constant pentru a putea face o predicţie meteo

corectă.

De sus în jos, avem urmatoarele categorii :

Cei mai înalţi nori sunt Cirrus, la 20,000 de picioare . Sunt formaţi din cristale de

gheaţă,cu structura fibroasa, contururi nedefinite şi par nişte fire de vată întinse pe cer . Sunt

foarte frumoşi si foarte pozaţi.

Între Cirrus-i, mai importanţi ar fi:

a) cei care par ca nişte virguliţe, cirrus uncinus, care pe cerul de vară înseamnă ‘şanse de

ploaie, vezi următorul nor’, iar pe cerul de iarnă ‘ninge în 36 de ore’. Pe masura ce furtuna se

apropie cirrus se ingroasa si coboara transformandu-se in altostratus si apoi in stratus.

b) cei care formeaza o structură ca o şiră de peşte, care înseamnă ‘70% şanse ca mâine

dimineaţă să fie deosebit de rece’. Deşi pare ciudată, e o structură des întâlnită.

La fel, destul de des întâlnita dar mai puţin în România, e o structură de nori subţiri şi

în spirală, înşurubaţi. De obicei, apar în zona ţărmului mărilor şi oceanelor, acolo unde un

front plin de apă, de exemplu, întâlneşte un front mai uscat, şi se fac turbioane pe orizontală,

la mare înălţime.

Când se adună mai mulţi cirrus la un loc se fac :

c) cirrus castelanus, care pot acoperi cerul în proporţie destul de mare, şi sunt mai

compacţi. Nu aduc frig dar pot aduce vânt dedesubt, adică la nivelul pământului. Sunt zile de

vară în care bate vântul destul de serios deşi pe cer nu sunt nori furioşi, ci doar nişte

fire.Sau :

d) cirrostratus care apar ca o ceaţă fină. Dacă pare să formeze un fel de halou în jurul

soarelui / lunii, înseamnă atmosfera umedă, dar şanse reduse de ploaie. Aceşti nori pot

compune mackerel sky.

Cirrus aduce schimbarea vremii. E un nor subţire, ‘de vară’, dar nu vă lăsaţi înşelaţi de

firele fine, albe, de pe cer, deoarece dacă sunt mai mult de 20% e ca şi cum ar fi 100%.

Norii Altostratus si Altocumulus: Sunt nori medii, formaţi din Cirrus care se adună, sau margini de Cumulus. Se

intepretează ca ‘în schimbare’. Dacă înainte erau nori de timp frumos care s-au adunat într-o

echipă compactă, sunt altrostratus. Dacă a plouat sau a fost vreme întunecată şi acum se

zăreşte cerul prin ei, sunt altocumulus.

De obicei sunt compacţi, cu posibilitate de 15-30% cer albastru, şi sunt insotiti de vânt. În

cazul în care zburaţi prin altostratus , simţiţi frumuseţea lor până în stomac… ca turbulenţe.

Prezintă formaţii

interesante, dungi ca vălătucii de lână bine aliniaţi, coame de cai sau mackerel sky. Pot fi

grupaţi sau întinşi pe tot cerul într-o ceaţă compactă şi destul de joasă, fără margini şi

diferenţe de nuanţă.

Dacă la cirrus ne gândeam că s-ar putea să se schimbe vremea, o dată cu alto~ cei

compacţi, treaba devine serioasă.

Treaba devine foarte clară o dată cu Norii Cumulus. Din acesti nori plouă si ninge.

Acestia vin frumuşel ca nişte oiţe în pâlcuri, cumulus humilis, mai subţirei sau mai groşi,

depinde unde sunt formaţi şi pe unde s-au plimbat înainte. În Glasgow, Anglia, cand ploua

zilnic nici nu te face să-ţi deschizi umbrela, este doar o burniţă.

Când se adună, sunt acolo pentru mai mult timp (dacă nu se adună înseamnă că aveţi

parte de cumulus de timp frumos, şi dau bine în poze, în contrast cu cerul albastru curăţat de

praf). Un Cumulus serios stă pe cer cu zilele. Cu un nor cumulus nu ştii unde este soarele pe

cer căci tot ce vezi este o margine gri de nor murdar.

Câteodată işi aduc şi rudele mai sarace, cumulus fractus, nişte pete gri închis (diferenţe

de nuanţă) care fug în mare mare viteză pe sub ei. Deci vânt, nu? De obicei acolo sus, nu aici

jos, dar nici mult nu mai e. Când termină cei mici cu fuga, să te ţii !

Datorita prezentei vântului se ridică si norul pe verticală. O structură furioasă de genul

acesta, de formă nicovală sau conopidă, se cheamă cumulonimbus. Tipic pentru cumulus este

să aibă partea de jos dreaptă şi închisă la culoare, adică prezintă umbră proprie. Sunt foarte

des prezentaţi în picturi.

Câteodată pe cer poate fi un amestec de nori, cu un cumulus care se termină sus cu

cirrus şi cu multe fragmente sau zone de altostratus. Atunci este cer haotic, şi zice de rău, dar

nu mereu, spre marea noastra uimire.

*****

Conform specialistilor Ioan Stancescu si Sergiu Ballif, s-ar mai categorisi norii si dupa

starea de agregare a apei:

- nori formati din particule lichide: St, Sc, Cu si in parte Ac;

- nori formati din particule solide: Ci, Cs, Cc;

- nori micsti, atat apa cat si particule solide: Cb, Ns si in parte Ac si As;

Ar mai fi norii orografici, formati prin influenta puternica pe verticala asupra curentilor

ce traverseaza masive muntoase, denivelari pronuntate, de catre cele din urma:

- norii de briza (specifici pt M-tii Fagaras);

- caciula muntelui;

- flamura muntelui;

- ochiul furtunii;

Potrivit specialistilor de mai sus acestia, in general, preced manifestari orajoase si pot

cadea din ei precipitatii sub forma de ploaie cu picaturi mari si rare sau ninsori cu fulgi mari.

Cand sunt insa mai mult impastiati decat uniti, pe un cer albastru, prevad o crestere a

presiunii si un cer senin.

In unele carti se mai prezinta nori de inaltimi foarte ridicate:

-norii sidefii, dupa apusul soarelui, undeva pe la 20-25Km altitudine;

-norii argintii, (vizibili noaptea) 75-80Km altitudine

Cirrus (CI) – nori cu forma de fibre si apar la inaltimi mari la 20,000 picioare ;

prevestesc aparitia frontului atmosferic cald si apar cu 1000 km inaintea frontului. Nu reduc

stralucirea soarelui si a lunii. Vremea se strica la aparitia lor.

Cirrus

Cirrus Uncius

Cirrus Uncius

Cirrus Duplicatus

Cirrus Flocus

Cirrus Radiatus

Cirrus Spissatus

Cirrus Intorsus

Cirostratus (CS) nori sub forma stratificata, cu aspect de paturi, benzi, destul de

transparenti si pot acoperi intreg cerul. Nu dau precipitatii ci prevestesc aparitia frontului

atmosferic cald. Suprapusi peste luna sau soare dau nastere fenomenului numit HALOU sau

CURCUBEU CIRCULAR.

Cirrostratus

Cirrostratus ondulatus

Cirrostratus Fibratus

Cirrocumulus (CC)- nori sub forma de gramezi mici de culoare alba. Apar odata cu

Cirrus dar dispar repede si nu dau precipitatii.

Cirocumulus

Cirrocumulus Castelanus

Cirrocumulus Flocus

Cirroscumulus Lacunosus

Cirrocumulus Stratiformis

Cirrocumulus Ondulatus

Cirrocumulus Virga

Altostratus si Altoscumulus sunt nori mijlocii formati la 2500-6000 m alt; culoare

cenusie deschisa si sunt formati din amestec de picaturi de apa si cristale de gheata.

Altostratus (AA) –sub forme de panze sau paturi suprapuse gri; dau precipitatii cu

caracter general (ploi obisnuite) si sunt nori frontali (in cadrul fronturilor atmosferice).

Altostratus

Altostratus ondulatus

Altostratus Virga

Altocumulus (AC)- nori de culoare gri sub forma de gramezi; se inrosesc la apusul si

rasaritul soarelui, nu dau precipitatii, prevestesc vreme buna sau in curs de imbunatatire.

Altocumulus

Altocumulus Castelanus

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Ondulatus

Altocumulus Duplicatus

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus mamma

Altocumulus perlucidus

Altocumulus Stratiformis

Altocumulus Ondulatus

Altocumulus Virga

Cumulus sunt nori de vreme buna cu contururile bine precizate si au culoarea alba.

Cumulonimbus (CB) sunt nori de furtuna cu extindere mare pe verticala. Sunt cei

mai aproape de sol si au baza la 50-100 mde pamant iar varful la 8000 m, fiind foarte

dezvoltati pe verticala. Baza lor este intunecata , mijlocul cenusiu iar sus sunt albi. Genereaza

averse de ploaie ce vara sunt insotite de descarcari electrice, insotite si de vant puternic si in

rafale.

Cumulonimbus cu Mammatus

Cumulonimbus Calvus

Cumulonimbus Cu Pileus

Cumulonimbus Incus

Cumulonimbus Capillatus

Cumulonimbus Incus

Cumulonimbus Arcus

Cumulonimbus Arcus

Cumulonimbus Mamma

Cumulonimbus Pannus

Cumulonimbus Pilleus

Cumulonimbus Tuba

Cumulonimbus Virga

Cumulus Humilis

Cumulus Mediocris

Cumulus Congestus

Cumulus Congestus

Cumulus Pileus

Cummulus Virga

COMBINATII de TIPURI de NORI

Orografic Stratus

Pyrocumulus

Stratocumulus Castellanus

Stratocumulus Castellanus

Stratocumulus Perlucidus

Stratocumulus Stratiformis

Stratocumulus Ondulatus

Stratocumulus Ondulatus

Stratus Nebulosus

Stratus Fractus

Stratus Nebulosus

Stratus Fractus

TABEL CU DESCRIEREA NORILOR

SPECII DE NORI

NUME PRESCURTARE DESCRIERE FAMILIE DE

NORI

calvus cal Plesuv, matasos Cb

capillatus cap fibros Cb

castellanus cas turrets-like Ci, Cc, Ac, Sc

congestus con Urias, forma de turn Cu

fibratus fib ffibros Ci, Cs floccus flo Pufos, fulguit Ci, Cc, Ac

fractus fra desirat St, Cu

humilis hum jos Cu

lenticularis len migdalat Cc, Ac, Sc mediocris med moderat Cu

nebulosus neb Cetos, ca un val Cs, St

spissatus spi dens Ci

stratiformis str stratificat Cc, Ac, Sc

uncinus unc In forma de virgula Ci

SPECII DE NORI

NUME PRESCURTARE DESCRIERE FAMILIE DE

NORI

duplicatus du Dublu, pe nivele Ci, Cs, Ac, As, Sc

intOrtus in intrepatruns Ci

lacunosus la perforat Cc, Ac, seldom Sc

opacus op Intunecat, nu trece soarele Ac, As, Sc, St perlucidus pe Transparent prin gauri mici Ac, Sc

radiatus ra radial Ci, Ac, As, Sc, Cu

translucidus tr translucid Ac, As, Sc, St

undulatus un valurit Cc, Cs, Ac, As, Sc,

St

vertebratus ve schelet Ci

FORME SPECIALE

NUME PRESCURTARE DESCRIERE FAMILIE DE

NORI

arcus arc arcuit Cb, seldom Cu

incus inc nicovala Cb

mamma mam negi Ci, Cc, Ac, As, Sc,

Cb

pannus pan franjuri As, Ns, Cu, Cb pileus pil Cu cap Cu, Cb

praecipitatio pra Cu precipitatii As, Ns, Sc, St, Cu,

Cb

tuba tub palnie Cb, seldom Cu

velum vel val Cu, Cb

virga vir virgulite Cc, Ac, As, Ns, Sc,

Cu, Cb