Colegiul Tehnic

PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI

DE CALIFICARE PROFESIONALĂ

NIVEL 3

Tema: Sursa de tensiune de laborator

Candidat: Îndrumător:

Elev:

Clasa a XII a B

TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI

2011

CUPRINS

1.Argument…………………………………………………………….………..3

2 .Pos ib i l i t ă t i de u t i l i za re………………………………………….………….5

3.Func ţ ionarea monta ju lu i……………………………………….…………..5

4 .Descr ie rea b locur i lo r func ţ iona le…………………………….….….…. .7

5 .Tehno log ia de rea l i za re a cab la ju lu i…………………………………..10

6 .Ca lcu lu l econ imic…………………………………………………..….……14 7 .SSM s i p ro tec t ia med iu lu i…………………………………………………16

8.Anexe……………………………………………………………………………20

9.B ib l iog ra f ia…………………………………………………………………….21

2

1.ARGUMENT

Tema lucrării constă in realizarea practică a unui montaj electronic care este destinat

alimentării cu tensiune continuă de la 1,2-32V a diferitelor circuite electronice în

laborator pentru a fi testate şi măsurate.

Montajul electronic se numeşste SURSĂ DE TENSIUNE STABILIZATĂ DE

1,2-32V.

Sursa de tensiune stabilizată este necesară datorită fluctuaţiilor tensiunii electrice

furnizată pe reţeaua electrică.

Cerinţele lucrării sunt:

-procurarea pieselor

-realizarea montajului

- montarea pieselor pe suport cablat

- verificarea ohmmetrică şi vizuală a montajului

- punerea în funcţiune a montajului

- măsurarea în c.c şi c.a a montajului

- realizarea carcasei

- montarea în carcasă a montajului

- stabilirea parametrilor şi a caracteristicilor electrice

- realizarea teoretică a lucrării

- întocmirea unui dosar care cuprinde materiale referitoare la lucrarea executată

3

3

Introducere

Primul pas în abordarea oricărui montaj electronic îl reprezintă folosirea unei

surse adecvate de alimentare. În practica curentă electronistul are nevoie în laborator

sau pentru a experimenta, a verifica şi a măsura caracteristicile electrice ale unor

montaje de diferite tensiuni continue stabilizate care să fie capabile să debite curenţi de

diferite intensităţi. Dezavantajul este că nu îşi păstrează în timpm contantă tensiunea la

borne datorită autodescărcării sau consumării propriu-zise.

Totodată prezintă dezavantajul că au tensiuni fixe, iar pentru obţinerea unor

tensiuni mai mari necesită inserarea mai multor elemente.

Justificarea alegerii acestei lucrări

Pentru eliminarea dezavantajelor mai sus menţionate prin care elementele

chimice de tensiune continuă nu se justifică, am înteles că în laborator trebuie sa

utilizez o sursă de tensiune stabilizată şi reglabilă.

4

Din multitudinea de scheme a surselor de tensiune stabilizate şi reglabile am

optat pentru sursa cu caracteristicile de 1,2-32V. Consider că prin realizarea acestei

surse beneficiez de multiple posibilităti pentru alimentarea montajelor electronice.

Astfel caracteristicile acestui montaj îmi satisfac pe deplin dorinţele .

4

2.Posibil ităţi de util izare

Î n p rac t i ca curen tă sursa de 1 ,2 -32V es te fo los i tă in d i fe r i te domen i i :- l abora toare de e lec t ron ică- labora to ru l e lec t ron is tu lu i amator- labora to ru l e lec t ron is tu lu i p ro fes ion is t- labora to ru l şco la r de e lec t ron ică- în indus t r ia e lec t ron ică- tes ta rea d i fe r i te lo r monta je ş i p iese e lec t r i ce s i e lec t ron ice- încărcarea de acumula to r i

3.Funcţionarea montajului

Răspând i rea pe scară la rgă a c i rcu i te lo r in tegra te s tab i l i za toare de tens iune au d im inua t în t r -o oarecare măsură in te resu l e lec t ron iş t i l o r pen t ru ce le c las ice , cu componente d isc re te . Depar te de a con t raz ice aceas tă tend in ţă modernă , ne t avan ta joasă , p rezen ta rea surse i de 1 ,2 -32V, î s i p ropune sa sub l in ieze câ teva p r inc ip i i de func ţ ionare a s tab i l i za to ru lu i cu componente d isc re te , în ţe legerea lu i f i i nd de a ju to r în p rac t i ca e lec t ron is tu lu i ş i i n cazu l abordăr i i unor scheme cu c i rcu i te in tegra te spec ia l i za te . Punc tu l de p lecare in comenta rea o r i că re i scheme e lec t r i ce de s tab i l i za re î l cons t i tu ie genera to ru l de tens iune con t inuă . Ro lu l genera to ru lu i de tens iune con t inuă es te de a t rans fo rma tens iunea re ţe le i p r in in te rmed iu l unu i

5

t rans fo rmator , de a redresa ca apo i de a o f i l t ra cu a ju to ru l unor f i l t re ş i ca în f i na l de a ob ţ ine tens iunea redresa tă . Tens iunea a l te rna t i vă (de max im 27V) se ap l i că la borne le no ta te cu AC (p in i i JP1 s i JP2) une i pun ţ i redresoare rea l i za te cu g rupu l de d iode D1,D2,D3 s i D4 , f i ecare având în para le l câ te un condensa to r pen t ru îmbunată ţ i rea reg imu lu i de comutare a l aces to ra . Condensa to ru l C5 as igură f i l t ra ju l tens iun i i redresa te (pen t ru f recven ţe joase) , i a r C6 e l im ină a rmon ic i le de f recven ţe ma i mar i .Ca e lement regu la to r de tens iune se u t i l i yeayă cunoscu tu l LM317.Reg la ju l tens iun i i fu rn iya te la ieş i re se face de la g rupu l d iv i zo r R1-RV1, ma i exac t d in semi reg lab i lu l RV1. Condensa to ru l C7 s i C8 as igura f i l t ra ju l i n par tea de ieş i re .

5D iode le D5 s i D6 au ro l de p ro tec ţ ie ş i nu in te rv in în

func ţ ionarea norma lă a monta ju lu i . D5 se desch ide , p ro te jând LM317, la apar i ţ i a acc iden ta lă a une i tens iun i de ieş i re ma i mare decâ t cea de la in t ra re ca e fec t a descărcăr i i C8 ma i len t decâ t C5 , la deconec ta re (s i tua ţ ie ca re de te rmină ş i ea fenomenu l V o u t >V i n ) . D6 in te rv ine a tunc i când apar tens iun i pe par tea de ieş i re cu po la r i ta te inversă (de exemplu o conec ta re g reş i tă sau o tens iune au to indusă de la un e lement induc t i v d in sa rc ină) . Tens iunea de ieş i re se p re ia de la borne le DC(+ ş i - ) .

După monta rea ş i ve r i f i ca rea v isua la , se a l imentează sursa cu tens iune a l te rna t i vă la borne le AC. Se va conec ta un vo l tmet ru de curen t con t inuu (sau mu l t imet ru pe gama VDC) ş i se va reg la d in RV1 de la un capă t la a l tu l . Tens iunea de ieş i re t rebu ie sa var ieze in t re 1 ,2V s i tens iunea max imă ( in func ţ ie de tens iunea ap l i ca ta la borne le AC) .

Rad ia to ru l se montează în găur i le de pe cab la j rezerva te ş i es te p ro iec ta t să d is ipe max im P d m a x =4W.Dacă monta ju l se va u t i l i za ca sursă de labora to r , se recomandă

în locu i rea semi reg lab i lu lu i RV1 cu un po ten ţ iomet ru de 5K Ω (eventual

multilatură) si redimensionarea radiatorului. Dacă de exemplu, căderea de tensiune Vin-

Vout a lui LM317 este 4V si Pdmax=4W, atunci rezultă un curent de ieşire de maxim 1A.

In cazul în care puterea disipată, Pd este mai mare de 4W se redimensionează

radiatorul in mod corespunzător.

6

6

4.Descrierea blocurilor funcţionale

1.Sursa de curent a l ternat iv Sursa de curen t a l te rna t i v es te fo rmată d in re ţeaua de

d is t r ibu ţ ie cu care se a l imentează toa te c lăd i r i l e , u t i l e je le , apara te le care func ţ ionează în t r -un o raş sau pe o supra fa ţă da tă ş i d in t r -un t rans fo rmator coborâ to r de tens iune care reduce tens iunea de la 220V la 24V a l te rna t i v , în t r -o tens iune mică neper icu loasă pen t ru u t i l i za rea schemei de că t re bene f i c ia r i ş i pen t ru depanarea aces t

2.Transformatoru l

Trans fo rmatoru l a re ro l de a mod i f i ca amp l i tud inea tens iun i i a l te rna t i ve . T rans fo rmatoru l e lec t r i c es te un d ispoz i t i v e lec t romagnet i c cu două în făşură r i d i spuse în ju ru l unu i m iez fe romagnet i c . Ro lu l m iezu lu i es te de a as igura un cup la j câ t ma i bun in t re in făşură r i . T rans fo rmatoru l func ţ ionează pe baza fenomenu lu i de induc ţ ie e lec t romagnet i că . Randamentu l ce l ma i bun î l p rez in tă t rans fo rmatoru l de fe r i tă unde rapor tu l es te de pâna la 90%. În cazu l t ran fo rmatoare lo r con fec ţ iona te cu to le , randamentu l es te de pâna la 60-80% care es te în func ţ ie de ca l i ta tea miezu lu i ş i câ t se p ie rde la t rans fo rmare (se expr imă in Gauss) .

7

Calculu l t ransformatoru lu i :

S=11 mm 2

S-sec ţ iunea miezu lu iP p -pu te rea d in în făşura rea p r imarăN p =50*U p /S=220*50 /11=1000 sp i reN p -număr de sp i re p r imarN s -50*U s /SU s - tens iunea d in secundarN s -număr de sp i re d in secundarN s pen t ru 24V:N s =24*50 /11=109 sp i re

3.Redresoru l

Redresoru l de tens iune a re ro lu l de a t rans fo rma tens iunea a l te rna t i vă în t r -o tens iune redresa tă ce nu con ţ ine a l te rnan ţe nega t i ve .

Tens iunea a l te rna t i vă , cu f recven ţa re ţe le i d in secundaru l t rans fo rmatoru lu i de re ţea es te redresa tă de că t re d iode le redresoare , ob ţ inându-se la ieş i rea redresoru lu i o tens iune con t inuă pu lsa to r ie . Se poa te redresa numai o a l te rnan ţă - redresor monoa l te rnan ţă ; sau ambe le a l te rnan ţe+redresor b ia l te rnan ţă .

Redresoru l b ia l te rnan ţă ,sau dub lă a l te rnan ţă , es te ce l ma i mu l t u t i l i za t . Aces ta poa te f i : -Redresor dub lă a l te rnan ţă cu p r i ză med iană -Redresor dub lă a l te rnan ţă în pun te

Redresoru l dub lă a l te rnan ţă în pun te es te în mu l te p r i v in ţe ,s im i la r cu redresoru l cu p r i ză med iana . D in punc t de vedere a l randamentu lu i ş i a l fac to ru lu i de ondu la ţ ie e le nu se deosebesc , dar d in punc t de vedere a l tens iun i i de ieş i re , e le p rez in tă d i fe ren ţe .

4.F i l t ru l de netez i re

F i l t ru l de ne tez i re a re ro lu l de a m icşora fac to ru l de ondu la ţ ie a l tens iun i i redresa te la o va loare câ t ma i m ică , dacă se poa te zero .

Ex is tă ma i mu l te t ipu r i de f i l t re de ne tez i re dar ce le ma i u t i l i za te sun t ce le capac i t i ve fo rmate d in t r -un condensa to r sau un g rup de condensa toare monta te in para le l .

8

Dacă redresoru l func ţ ionează în go l , condensa to ru l se va încărca la max im. În momentu l în ca re tens iunea de vâr f începe să scadă , condensa to ru l t i nde să se descarce ş i , da to r i tă aces tu i fap t , cu ren tu l rămâne cons tan t .

5.Stab i l i za toru l

Stab i l i za to ru l e lec t ron ic de curen t con t inuu es te c i rcu i tu l ca re fu rn izează la ieş i re o tens iune cons tan tă ind i fe ren t de f luc tua ţ i i l e tens iun i i de a l imenta re sau a le rez is ten ţe i de sarc ină .Tens iunea de la ieş i rea redresoru lu i dep inde de do i fac to r i de var ia ţ i i l e tens iun i i re ţe le i de a l imenta re ş i de mod i f i ca rea va lo r i i cu ren tu lu i de sarc ină .Sun t cazur i când curen tu l de sarc ină poa te var ia de la ze ro la va loarea sa nomina lă .

Toa te var ia ţ i i l e tens iun i i de a l imenta re a le c i rcu i te lo r e lec t ron ice conduc , în t r -o măsură ma i mu l t sau ma i pu ţ in semni f i ca t i vă , la mof i ca rea per fo rmanţe lo r e lec t r i ce . În une le s i tua ţ i i l a c reş te rea tens iun i i se po t d is t ruge une le componente ac t i ve d in c i rcu i t . Sun t ş i a l te a rgumente care p ledează pen t ru in t roducerea în schema surse i de a l imenta re a s tab i l i za to ru lu i de tens iune , in p r imu l rând pos ib i l i t a tea rea l i ză r i i î n schema s tab i l i za to ru lu i a c i rcu i te lo r de p ro tec ţ ie la supracuren t ş i l a supra tens iune .

De asemenea, în s tab i l i za to r ex is tă pos ib i l i t a tea de a reg la va loarea tens iun i i de ieş i re , fap t impor tan t în cazu l su rse lo r de labora to r .Or ice sursă de tens iune con t inuă s tab i l i za tă poa te f i ca rac te r i za tă p r in do i paramet r i i v i zua l i : -Fac to ru l de s tab i l i t a te -Rez is ten ţa in te rna R iIn p rac t i că es te de dor i t ca rez is ten ţa in te rnă să f ie că t ma i m ica , ia r fac to ru l de s tab i l i t a te să f ie câ t ma i mare .

6.Rez is tenţa de sarc ină

Rez is ten ţa de sarc ină a re ro l de consumator .

5.Tehnologia de realizare a cablajului

9

Real izarea cabla je lor

1 .Caracter is t ic i tehnico-economicePr in tehno log ia ob ţ iner i i cab la ju lu i p lăc i i se în te lege to ta l i ta tea

opera ţ i i l o r ce concură la ob ţ ine rea aces tu i cab la j fo los ind în aces t p roces cu mi j l oace le moderne de p ro iec ta re ş i ob ţ ine re a c i rcu i tu lu i p laca t . As t fe l în p ro iec ta re se fo loseş te ca lcu la to ru l în vederea ob ţ iner i i desenu lu i de cab la j ca re , p r in metode fo to ş i u l te r io r p r in co rodare duce la ob ţ inerea cab la ju lu i do r i t .

Aceas ta tehno log ie a re avan ta ju l de a f i acces ib i lă la un n ive l m in im de do ta re cu apara tu ră . P r in t re a l te avan ta je pe care le o fe ră aceas tă aceas tă tehno log ie a r f i de amin t i t fap tu l că p r in metoda de p ro iec ta re cu a ju to ru l ca lcu la to ru lu i , p rogramul fo los i t l a ob ţ ine rea desenu lu i o fe ră pos ib i l i t a tea de a ob ţ ine ma i mu l te cop i i i den t i ce , a jungându-se as t fe l l a o p roduc t i v i ta te des tu l de r id i ca tă .

Des ign-u l ca re se aprop ie de ce l indus t r ia l câ t ş i p rec iz ia ce o o fe ră aces t p rocedeu sun t a l te avan ta je a le aces te i tehno log i i .

Dar aceas tă tehno log ie a re s i dezavan ta je le cum ar f i p re ţu l des tu l de r id i ca t .

Desenarea cab la ju lu i se poa te face ş i manua l , ca în cazu l de fa tă .Pe fa ţa p laca tă a cab la ju lu i se desenează c i rcu i tu l do r i t , după care se acoperă cu mate r ia le rez is ten te la u rmato ru l p roces ce l de corodare .

C i rcu i tu l poa te f i acoper i t cu marker spec ia l p revăzu t pen t ru aces t t i p de p roces sau lac fo to rez is ten t .

2.Corodarea cabla ju lu iCorodarea p lăc i i se face în t r -o so lu ţ ie de c lo ru ră fe r i că în

rapor t de 2 :1 (două păr ţ i apă ş i o par te c lo ru ră fe r i că ) . Pen t ru ca p rocesu l ch im ic să f ie câ t ma i rap id se recurge la încă lz i rea so lu ţ ie i ş i to t pen t ru rap id i ta tea opera ţ ie i se fo loseş te un genera to r de bu le de a re care a re ro lu l de a a tenua so lu ţ ia ş i de a o sch imba la supra fa ţa ce u rmează a f i co roda tă . As t fe l p rocesu l de corodare a re loc în t imp ma i scur t de te rminând c reş te rea p roduc t i v i tă ţ i i .

După corodare p laca se cură ţă de lacu l fo to rez is ten t p regă t ind opera ţ ia u rmătoare (găur i rea) .

10

3.Găur i reaGăur i rea se face cu un burgh iu de 0 ,8 mm la padu- r i l e ce con ţ in

p iese ş i cu un burgh iu de 1 ,5 mm la padu- r i l e conec to r i l o r . Cu d iamet ru l de 5 mm se fac găur i de p r indere pe supor tu l păr ţ i i de comandă. După găur i re se cură ţă ş i se f in i sează p laca p regă t ind-o pen t ru opera ţ ia de monta re a p iese lo r .

4.Montarea p iese lorAşezarea ş i l i p i rea p iese lo r pe supor tu l de s t i c lo tex to i l cab la t

se face in ma i mu l te e tape : -Se cură ţă cab la ju l de s t ra tu de lac fo to rez is ten t . Aceas ta se rea l i zează p r in spă la re în t r -o so lu ţ ie de ace tonă cu a ju to ru l une i pensu le , după care se c lă teş te cu apă . -După uscare se recurge la ş le fu i rea supra fe ţe i de cupru cu un şmi rghe l foa r te f in pen t ru a un i fo rmiza supra fa ţa de cupru as t fe l încâ t neun i fo rmizăr i le da to ra te p rocesu lu i de găur i re să f ie îndepar ta te . -Se ş te rge supra fa ţa ş le fu i tă cu ace tona după care se ap l i că cu o pensu lă un s t ra t sub ţ i re de c lo fon iu top i t ş i ames teca t cu sp i r t . -P lan ta rea componente lo r în locur i le co respunză toare în con fo rmi ta te cu schema e lec t r i că . -L ip i rea componente lo r se face cu a ju to ru l unu i p is to l de l i p i t ( sau s ta ţ ie de l i p i t ) fo los indu-se f ludor ş i sacâz(pen t ru decapararea supra fe ţe lo r ca re u rmează a f i l i p i te ) .

5.P lantarea ş i cos i tor i rea componente lorÎ na in te de l i p i rea te rmina le lo r componente lo r pe fa ţa p laca tă a cab la ju lu i impr imat am e fec tua t amp lasarea ş i imp lementa rea componente lo r e lec t ron ice în găur i le aces tu ia , având în vedere regu l i l e u rmătoare : - Plan ta rea p iese lo r se face u rmând schema e lec t r i că ; - Î n f i ecare gaură a cab la ju lu i se in t roduce un s ingur te rmina l ; - Componente le se montează în poz i ţ ie o r i zon ta lă sau ver t i ca lă .La p lan ta rea în poz i ţ ie o r i zon ta lă a p iese lo r se va avea în vedere ca marca ju l să f ie v i z ib i l , pen t ru a fac i l i t a iden t i f i ca rea componente lo r în caz de de fec ţ iune ; 11

11

- Pent ru c reş te rea v i teze i de ech ipare a p lăc i i cu componente es te necesară fo rmarea p rea lab i lă a te rmina le lo r p r in tă ie rea ş i po l i za rea aces to ra în fo rma cea ma i avan ta joasă pen t ru monta re ; - Pent ru a reduce so l i c i ta rea te rmică a une i componente es te necesară o d is tan ţă su f i c ien tă a componente i fa ţă de p laca impr imată câ t s i o lung ime su f i c ien tă a te rmina le lo r .În genera l d ispoz i t i ve le semiconduc toare sun t sens ib i le la şoc te rmic (pu tând f i d i s t ruse la l i p i re ) . C i rcu i tu l i n t regra t LM317 se va monta u l t imu l pen t ru a nu se supra încă lz i i ş i să nu ex is te r i scu l d is t ruger i i p r in amba la re te rmică .

Componente le ma i vo luminoase ş i ma i g re le (po ten ţ iomet re , borne) au fos t f i xa te adecva t pe carcasă cu a ju to ru l unor p iese mecan ice corespunză toare (p iu l i ţe , şa ibe) .După p lasarea p iese lo r , aces tea se cos i to resc , ia r te rmina le le se ta ie .

6.Ver i f icăr i ş i rezu l ta te exper imenta leMăsura to r i i l e se fac pe to t parcursu l luc ră r i i ş i pu tem spune că iden t i f i căm ma i mu l te t ipu r i de măsura to r i cum ar f i : - măsură to r i de p ro iec ta re ; - măsură to r i de paramet r i i mecan ic i ; - măsură to r i de paramet r i i e lec t r i c i .

Aces to r măsură to r i l i se impun ver i f i că r i d ras t i ce în vederea ob ţ iner i i de rezu l ta te câ t ma i bune .Măsură to r i l e ş i ve r i f i că r i l e d in p ro iec ta re se fac de regu lă în p ro iec ta rea cab la ju lu i pe ca lcu la to r p r in de f in i rea măr im i lo r f i z i ce a le p iese lo r , a supor tu lu i cab la t , e tc .

Măsură to r i l e ş i ve r i f i că r i l e paramet r i l o r mecan ic i se fac în rea l i za rea carcase i monta ju lu i .

Măsură to r i l e ş i ve r i f i că r i l e paramet r i l o r e lec t r i c i se impun în aceas tă luc ra re ş i se fac oda tă cu punerea în func ţ iune a monta ju lu i . Aces tea de te rmină p r in va loarea lo r buna func ţ ionare a monta ju lu i .

7.Mater i i pr ime s i aux i l ia re pentru rea l izarea lucrăr i i

12

Pent ru rea l i za rea luc ră r i i am fo los i t u rmătoare le mate r ia le : - componente ş i c i r cu i te e lec t ron ice ac t i ve ş i pas ive

- rad ia to r pen t ru răc i rea surse lo r de tens iune s tab i l i za tă

- t rans fo rmator coborâ to r de tens iune

- cordon de a l imenta re

- borne de ieş i re , comuta to r , po ten ţ iomet ru

- carcasă

8.Punerea în funcţ iune a monta ju lu i

Punerea în func ţ iune se face după un con t ro l a ten t a l monta ju lu i as t fe l încâ t să nu se d is t rugă p iese la o even tua lă e roare de monta j .

9.Montarea in carcasă

Montarea în ca rcasă se face mecan ic p r in găur i rea carcase i în locur i le p revăzu te pen t ru monta ju l supor tu lu i de s t i c lo tex to l i t cab la t , u rmând ca aceas ta să f ie p r ins în şu rubur i . Carcasa surse i s tab i l i za te de tens iune es te făcu tă d in a lumin iu .

6.Calculul economic

13

REZISTENŢE = 3RONNr. Denumire Valoare Tip Preţ Cantitate

1. Rezistenţă 240Ω R1 1 1

2. Rezistenţă 1,5K R 2 2

CONDENSATORI = 62RONNr. Denumire Valoare Tip Preţ

1. Condensator 2,2nF C1,C2,C3,C4 8

2. Condensator 1000μF C5 30

3. Condensator 100nF C6,C7 6

4. Condensator 330μF C8 15

5. Condensator 10μF C9 3

SEMICONDUCTORI = 40,5RONNr. Denumire Valoare Tip Preţ

1. Led D1 2

2. Potenţiometru 5KΩ P1 30

3. Tranzistor de putere LM317 IC1 8,5

CABLAJ IMPRIMAT = 40RON

14

Nr. Denumire

1. Clorură ferica ½ l

2. Cablaj simplu placat

3. Lac fotorezistent

4. Solutie revelatoare

5. Lac protector

TOTAL =352RONNr. Denumire Preţ Cantitate

1. Cablu alimentare 80 1

2. Intrerupător bipolar 20 1

3. Fuzibil rapid 250V/1A 2 1

4. Transformator 160 1

5. Borne 20 2

6. Buton pentru potenţiometru 15 1

9. Carcasă 15 1

ORE DE LUCRU : 25 ore de lucruTOTAL PROIECT : 3+62+40,5+352TOTAL PROIECT: 457,5 RON

7.SSM şi Protecţia mediului

Î n p rocesu l de rea l i za re tehno log ică a luc ră r i i am respec ta t u rmătoare le norme de p ro tec ţ ie a munc i i :

15

- Une l te le de mâna u t i l i za te să f ie con fec ţ iona te d in mate r ia le co respunză toare opera ţ i i l o r ca re se execu tă ; - Une l te le de mâna cu ac ţ ionare e lec t r i că sau pneumat ică ce sun t do ta te cu p ie t re de po l i zo r , pânze de f ie răs t rău să f ie p ro te ja te împot r i va a t inger i i ; - Une l te le de mâna p revăzu te cu a r t i cu la t i i , cum ar f i : f oa r fec i , c leş t i cu o cons t ruc ţ ie robus tă , să nu p rez in te f recăr i mar i sau joc in a r t i cu la ţ i i ; - Coz i le , mânere le une l te lo r de mână să f ie ne tede , f i xa te b ine ş i cu d imens iun i ca re permi t p r inderea lo r s igură ş i comodă; - Toate une l te le de mână au fos t ve r i f i ca te cu a ten ţ ie la începu tu l l uc ru lu i ; - Mengh ine le să f ie f i xa te de bancu l de luc ru ş i monta te as t fe l încâ t să as igure în t impu l luc ru lu i o poz i ţ ie comodă, neobos i toare - Une l te le de percu ţ ie d in o ţe l să f ie execu ta te con fo rm STAS-ur i lo r ş i no rme lo r în v igoare ; - Apara tu ra e lec t r i că ş i une l te le ac ţ iona te e lec t r i c t rebu ie să f ie lega te la pământ ; - Siguran ţe le să f ie monta te cu capac de p ro tec ţ ie pen t ru a p reven i a rsur i l e p rovoca te p r in a rderea fuz ib i lu lu i ; - L ipsa tens iun i i se cons ta tă numai cu a ju to ru l i nd ica to ru lu i de tens iune ; - Este in te rz isă depoz i ta rea de vase cu l i ch ide in f lamab i le pe carcasă sau în aprop ie rea a l imenta to ru lu i .

Legă tu r i l e mob i le ce se vor execu ta în t impu l încercăr i lo r de labora to r vo r f i as t fe l execu ta te încâ t să as igure c i rcu la ţ ia persona lu lu i în cond i ţ i i de secur i ta te ş i o p ro tec ţ ie s igură în ceea ce p r i veş te i zo la rea conduc toare lo r e lec t r i ce d in do ta rea labora to ru lu i .

Mese le de luc ru vor f i acoper i te cu covor e lec t ro izo lan t în cazu l în ca re se execu ta depanarea surse i . De asemenea, se va acoper i cu covor e lec t ro izo lan t ş i supra fa ţa pardose l i i pe care se a f lă persona lu l în p rocesu l de luc ru . Es te in te rz isă conec ta rea a l imenta r i i f ă ră a ver i f i ca în p rea lab i l s iguran ţe le p ro te ja te cu capace . Cab lu r i l e de a l imenta re se vor conec ta ma i în tâ i l a apara tu ra ce t rebu ie a l imenta tă ş i apo i la re ţea .

La surse le de a l imenta re în genera l apar p rob leme, in cazu l unu i scur tc i rcu i t l a borne de ieş i re , su rsa es te p ro te ja tă la scur tc i rcu i t .

To tuş i în cazu l în ca re scur tc i rcu i tu l s -a r menţ ine în t imp înde lunga t , pun tea redresoare se încă lzeş te ş i poa te ch ia r să se d is t rugă . Pen t ru aceas ta es te recomandat să luâm măsur i pen t ru imed ia ta lu i în lă tu ra re .

16

De ce le ma i mu l te o r i scur tc i rcu i tu l apare în monta ju l pe care sursa î l a l imentează . În aces t caz vom remed ia e fec tu l d in consumator . Ch ia r ş i l a un curen t ma i mare absorb i t de consumator , p ro tec ţ ia su rse i ac ţ ionează ş i nu permi te încă lz i rea componente lo r sa le , luc ru ce duce în t imp la de te r io ra rea lo r .Îna in te de a începe depanarea vom e fec tua un con t ro l v i zua l a l s tă r i i componente lo r u rmăr ind dacă : - Ex is tă p iese înnegr i te de fun ing ine , fap t ce cer t i f i că încă lz i rea exces ivă ş i even tua l d is t rugerea componente i ; - Ex is tă te rmina le deconec ta te - Ex is tă cab la j ne în t re rup t ca u rmare a şocur i lo r mecan ice sau te rmice ; - Ex is tă l i p i tu r i p ros t e fec tua te ; - Ex is tă s iguran ţe în t re rup te .

Procesu l tehno log ic de depanare pe care î l vom respec ta es te u rmatoru l : - Prec izăm s imptomul ; - Efec tuăm ana l i za schemei ; - Stab i l im per fo rmanţe le a fec ta te p r in ve r i f i că r i ob iec t i ve cu apara tu l de măsura ; - Stab i l im e ta ju l de fec t ; - Stab i l im per fo rmanţe le a fec ta te de de fec t ; - Î n cadru l e ta ju lu i de fec t , se suspec tează de de fec ta re ş i se ver i f i că ob iec t i v componente le cu p robab i l i t a te de de fec ta re mare ; - Diagnos t i ca rea ş i reparea de fec tu lu i ; - Se ver i f i că func ţ ionarea după în lă tu ra rea de fec tu lu i .

Protecţia mediului

17

a. Lucrări la echipamente care conţin ulei

Riscuri: poluarea solului-scurgeri de ulei de la echipamente, scapari de ulei la

efectuarea operaţiei de completare cu ulei, scurgeri de carburanţi de la utilajele

executantului.

Măsuri de protecţie: dotare cu materiale absorante şi cu recipienţi de rezervă pentru a

colecta eventualele scurgeri.

b. Lucrări la echipamente care conţin SF6 .

Riscuri: -poluarea solului - scurgeri de carburanţi de la utilajele executantului

-poluarea aerului - scapari de gaz(SF6) in atmosfera

Măsuri de protecţie: dotare cu recipienti de rezerva pentru a colecta eventulale

scurgeri, materiale absorbante

c. Lucrari la bateriile de acumulatori

Riscuri: scurgeri de acid

Măsuri de protecţie: dotare cu substanţe neutralizate

d. Lucrări la bateriile de condensatori (cu/fara policlorobifenili-PCB)

Atentie - PCB este o substanta deosebit de toxica si periculoasa

Riscuri: poluarea solului - scurgeri de ulei de la TT, TC, condensatori

Măsuri de protecţie: dotare cu materiale absorbante

e. Producerea de deşeuri

18

Colectarea selectiva si depozitare in locurile special amenajate.

Valorificare - când, prin contract, este responsabilitatea executantului. (Conform

procedurii POOM-001)

f. Deteriorarea vegetaţiei şi a solului

Măsuri de protecţie: reducerea la minim a efectelor distructive asupra vegetatiei şi la

refacerea terenului la terminarea lucrarii.

Substanţe periculoase: Uleiul electroizolant, acidul din bateriile de acumulatori, uleiul

electroizolant cu PCB din bateriile de condensatori.

8.ANEXE

19

9.Bibliografia

20

- Rev is ta CONEX CLUB - februar ie 2001

- T rans fo rmatoru l e lec t r i c – Gheorghe Pantea

- Măsurăr i e lec t r i ce ş i e lec t ron ice – Eugen ia I sac 1991

- Sursa de tens iune – www. fo rum.so f tped ia .com

- Sursa de tens iune – www. ro .w ik iped ia .o rg

21