Ilustratiacopertei:V.AGALOPOL

1978

BUCURESTI

UJca-

colectiacristal

CUPRINS

Cuvintinainte

I LEMNUL $1 UNELTELEDE PRELUCRARE.

Prineipalelespeciide lemnSemifabrieateledin lemnMateriale auxiliareOrganizarealoeuluide muncaUnelte~i dispozitive '.

II METODE GENERAt.EDE LUCRU

Masurarea~itrasareamaterialuluiOperatiide preluerarea lemnului.

A. Taiereaeu ferastraulB. Rindeluireamaterialului.C. Gaurireamanualaa lemnuluiD. Daltuirea(seobirea)lemnuluiE. Fasonarealemnului.

Imbinarea~i asamblareapieselor ~iobiectelorFurniruirea suprafetelor...Partile 'eonstruetivealeobieetedrFinisarea obiectelor

A. PregatireasuprafetelorB. Finisarea propriu-zisa

LueraridetraforajPirogravarealemnuluiIntarsiiBueuriadea deseoperiformeCrestaturiin lemn .

222

,. colectiacristal

5

7

715

192324

35

35

37

37

4248

50

53

5663

6668697174818591

93

III LUCRA'ft1p1\ACTICE

LueraridetraforajPiesepentru~ahSuportpentrurezematearteaMasaeuseaunele(jucarie)SuportdebirouRama pentrufotografieSuportpentruziar.e~irevisteCasete traforateVeioze

Modelepentruintarsii ~Obiectedeuzgospodarese,mobilier,joeuri,diverse

Tava de servitCutiepentrusareNotesde bueatarieCalendardepereteJardiniereJardiniera. modularaSuportde loriUmera~simpluSuport'pentruoglindademinaSuportde luminariRaft bibliotecaMasa demontabilaTaburetSeaunelsimpluSeauneldin ~ipciCuiereu politaRaftSuport paravanRamapentruoglindaMasut;i-deservitMiWt;i smdptatli,pentruterefan~au'W!S cOO fior:i

Masa-birouBanehetiOWer:e,pentrucapiiPl'tt~U1:apn

Pat-sertar

102

102

102

lOS

105

109

109109

111118

124

126

126

133

133

134

135

137

144

145

145

150

154

155

156

169

170

172

174

176

176

176

179

180

180

183

190

190

223

Lector: GHEORGHEFOLESCUTehnoredactor: GABRIELA ILIQPOLOS

BjLn de tipar 18.9.1978.Apdrut 1918.Comandanr. 1186. TtraJ: S9000 ex. bro~ate.Coli de

tipar: 14.

Dulap ..... 192Umera:;;pentru sacou:;;ipantaloni. 193Miisutii fantezie ... 195Miisutii individualli .. 195Dullipior de colt . 197Cart cu roti de rulmenii .. 197Tir cu inele ... 199La tinta, cu ming$ .. 2l>0Galerii pentru perdele . 202Cuiere 209Scliunel rotund 211Dullipior cu polite 214Scaunel leaglin .... 217Raft de perete . 217

....s-

t~..\0

Comandanr. 80383CombtnatulpOl~llI'af1cCasa SclnteU"

Plata Sctnte~ 1, Bucur~Republica Soc1allstARomania!;1

eelectiaeristal

economiefsau creeaz4conditii lTt4t bun vietii ome1U!stf.Se stiede demultca padureambunatatesteclimatul,fe-resteogoarelede influentadaunatoare(& vnturilor, asi-guranivelul constantal apelor,purificaaerul,n paduri.crescsi se dezvoltaanimalelesalbaticecare snt vnaterational,de om,crescfructesi flori, copaciistabilizeazasolul.In jurul oraselor,padurileconstituiezonede agre-ment.

Prin lucrareade fata, autorul!si dorestesa familia-rizezepencepatoriCu semifabricateledin ~emn,cu modulde confectionarea unor obiectedin lemn si sa sugerezeidei astfel nct executareaobiectelorsa poatafi facutacu uneltect mai modeste.LUCTarileil.econstructii siamenajarede mobilierprin mijloaceproprii nu au dreptscopsa concurezeproductiade mareseriecomercialasinici sa se ia la ntrecerecu obiecteleoferitede mesteriicooperatori.Prin realizareapersonalaa ntretinerii sauchiara confectonariiunorobiecte'litilesi dedecorn gos-podarie,se realizeazao sporirea confortuluisi functio-nalitatiiinterioarelor,o reducerea cheltuielilorsi o ocu-patieplacutil,mplinitadesatisfactiin timpulliber.Miculateliergospodarescpoatefi plasatoriunde,n functiedeconditiiled~caredispunem;uneleactivitatidescrisenaceastacartenicinuaunevoiedeunspatiuspecial.

In acelasitimp, lucrareapoatefi utila cercurilordespecialitatedin scoli, care si desfasoaraactivitateanateliereledelucraripractice.

Lucr(irilesugeraten cartese pot confectionacu materialecesegasescn comert.

AUTORUl

6

colectiacristal

1.LEMNUL SI UNELTELEDE PRELUCRARE

PRINCIPALELE SPECII DE LEMN

Lemnulesteun tesutorganicformatdin celulevege-tale.El formeazamateriade subcoajatlrunchiuluisi cra-cilor arborilor.Insusirile lui snt determinatede modulcumsnt asezatecelulelein trunchiularborelui.Dacapri-vim cu ochiulliber o cracasauun trunchiretezat,obser-vamca n afaraseafla scoartasau coaja,iar n interiorlemnul.Intrescoartasi 1emnsegasesteun stratdecelulevii, denumitcambium(po-pular,mzga),careare rolul saformezelemnspreinteriorsi coajaspreexterior,n timpulcndcrestearborele,dinprimavarapnatoamna.

raze

medu\ae

Fig. 1.Sectiunetransversal.aprintr-untrunchi 7

I;n fiecarean, lemnulprimestecte un nou nvelisdejur mprejur,numitinel anualsau"rod" anual.Acestinelanual se observausor la unelespeciica molidul,pinul,stejarul,frasint~l,salcmulsi altele,pe cndla salcie,mes-teacan,mar,par, se observamult mai greu.In cuprinsulunui inel anual,careare o grosimede ctiva milimetri,distingemlemnulde primavara,care contineun numarmarede vasepentrucirculatiaseveisi careare un as-pect mai spongiossi mai putin dens. Inspre toamna,lemnulnu mai crestecu aceeasiiuteala,deci circulatiaseveisefacemaincet,iar lemnulcarese formeazae maidenssi ia o culoaremai nchisa.Acestaestelemnuldetoamna.Lemnuluide primavarai se mai spunesi lemntimpuriu,iar lemnuluidetoamna-lemn trziu. In lemnultrziu,celulelesntspecializatecasarezistegreutatiitrun-chiului,crengilor.

In afarade ineleleanualecu lemntrziu si timpuriu,peo taieturaperpendicularapelungimeaunui busteanseobservanistelamecaremergdinspreinteriorultrunchiu-lui sprecoajasi carese numescraze medulare.Ele sntformatedin celulecare nmagazineazasubstantehrani-toare.Pe masurace arborelenainteazan vrsta,parteadinspreinterioria o coloratiediferita,prin faptulca ce-lulele mbatrinescsi devin mai uscate.Aceastaportiunese numesteduramen si aparedistinct numai la unelespecii.Ineleleanualemaitinere,din zonaimediataa scoar-tei, si pastreazao culoaremai deschisasi formeazaal-bumuL El se deosebestede duramenprin faptul ca aremaimultaapasi estemaiputinrezistent.

Albumul estemai ~or atacatde insectesi ciupercidectduramenul,careare celulelemai sarace n apa sioarecummaimineralizate..

Moduldeformarea lemnuluiseobservasi sestudiaza;"pe celetrei directiiale sale,pe carese pot executataie-'turi (sectiuni)si anume: .

a) Sectiuneatransversala,adicataieturacarese faceperpendicularpe axul trunchiului.(Retezareaesteo sec-tiunetransversala.) .

b) Sectiunearadiala,carese facen lungul trunchiu-ilui, n directiarazelormedulare,si anumede la coaja!spre maduva.(Despicarealemnuluise face n sectiunea;:

8 radiala.)

colectiacristal

Fig. 2 Sectiuni lemnn lemn

coaja/

c) Sectiuneatangentiala,care este o taieturalongi-tudinalansa facuta perpendicularpe razelemedulare.

Lemnulprivit prin acestesectiunisi punen valoaredesenulsi luciul.

Pe ntregulglob crescaproximativ100000de speciiforestieredin carese cunosccirca30GOO.O partedintreacesteacrescn Europa- si n taranoastra---:,asa-numi-telespeciiindigene,iar altelen tarileAfricii, Asiei,Ame-riciietc.,denumitespeciiexotice...

Dintre speciileindigeneenumeram:stejarul, fagul,molidul,bradul,ciresul,nucul,teiul,paltinul,mesteacanuletc.,iar dintre cele exoticeamintimspeciilede mahon,palisandru,nucafrican,teak,mansonia,parafrican,lamii,nucamericanetc.. '.

Lemnulspeciilorforestierespoateclasifican functiede punctulde vederedin carE~-lprivim. Astfel putemdeosebi:

Din punctul de vedereal tariei lemnului (esenta):- lemne f oar tem oi: plopul, saIcia, molidul,

bradul,pinul;- lemne moi: mesteacanul,teiul,alunul,castanul,

platanul,mahonul,pinulsilvestru;- lemnede t ar i e mi j loc i e: ulmul, otetarul,

pinul negru;- Lemne t ari: gorunul, frasinul, marul, parul,

visinul;- lemnef oar t e ta r i: fagul,carpenul,stejarul,

tisa,salcmul,cornul;- lemneextr em de t ari: gaiaeul,abanosul.

colectiacristal

9

Din punctuldevedereal finetei lemnului:_ lemneete rog ene (vargate):rasinoase,stejar,

frasinetc._ lemne omogen e (uniforme): tei,plopetc.

vin punctdevedereal speciei:_ speci i dera S i noase: bradul, molidul,

pinul,tisa,laricele(el~mentelecarele alcatuiescsnt dis-puseuniform,lemnulesteformatdintr-unsistemdevaseincompletenumitetraheide.Pe lngaacestea,lemnulpre-zintacanalesi pungi cu rasina.Frunzelesnt sub formade acecaredureaza2-3ani ; toamnacadnumaio parte.dinele);

_ specii defo i oase: stejar,plop,fag,cires,mesteacan,tei,frasin,salcm,anin,carpenetc.;

_ specii dele mn cu str u ctur il fin a,indigene,folositepentruobtinereafurniruluiestetic:nuc,cires,par, prun. La unelespecii,lemnultrunchiuluiarein ntregimeaceeasiculoare.

Duplt diferenta de coloratie intre partes interna (du-ramen)si ceaexterna(alburn)a lemnului:_ specii cu dur amen color at: pin, larice,

stejar,castan,nuc,salcm,ulm,ciresetc.;_ speciicudur amen n ecolor at: molid,brad,

mesteacan,tei,carpen,paltin,fagetc.Dementionatcalemnuldeduramenareproprietatime-

canicesuperioareceluidealburn.Caracteristicilecareridicavaloarealemnului,pe lnga

rezistenta'si durabilitate,snt: luciul,desenuldeasezareafibrelor,ondulatiileacestorasi culoarea.

Desenul lemnului (textura) estedeterminatade formasi grupareaelementeloranatomicealelemnuluisi maialesde numarul,marimea,pozitiaporilorsi razelormedulare,latimeasi uniformitateacresterilor.Din acestpunctdevedere,mentionamca lemnecu texturadeosebitde fru-moasa: nucul,frasinul,stejarul,paltinul,ulmul,mestea-canul,plopuletc.,maialesdacalemnulprovinedin arboricu cresterineregulate,cu mici noduri sau excrescente(glme).

Culoarea lemnului. In modobisnuitlemnulare o cu-.10 loaregalbuie-bruna,dar poatelua nuantelecelemai va-'

colectiacristal

riate,dela alb la negru.Arborii sepot clasificadupacu-loarealor n :

- culoareaalba: paltin,carpen,castansalbatic,ploptremurator,molid;

- culoarealba-galbuie:mesteacan,tei,brad;- galben-rosietic:stejar,cedru,salcm;- roscata: anin,cires,mahon,tisa,trandafir;- brun: prun,palisandru,nuc,maslin,Ulm;- negru:speciideabanos;- violeta: amarand;- rosie: santal;- brun-verzuie:teak.Sub actiuneaunordaunatori- de celemai multeori

subactiuneaciupercilor- lemnulsi modificaculoareadevenindalbastrui,roscatetc.

Cnd omul dorestesa influentezeculoarealemnului,acestlucru se facecu substantechimicespeciale(baituri)saudiferitetehnologii,pentrua mari calitateaunorspeciicomunesi pentruimitareaunor speciide lemn exotice.

Astfel, fagul aburit devinebrun roscat; nucul, dincenusiudevinecafeniu,prinbaituire.

Luciul lemnului depindede o seriede factoriprintrecarementionam:structura,substantelecomponente,gra-dul denetezimea suprafetei.Luciul poatefi uniformsauintermitent,formnd "ape". Din acestpunct de vederedeosebim:

- luciu mat asos: paltinul, platanul,mahonul;- luciu ar g i ntiu: mesteacanul,paltinulcu fibre

ondulatesi nodulete"ochidepasare";- luciu aur i u: makore.Mirosul lemnului. In general,lemnuluscatnu aremi-

ros,darvolatizareasubstanteloraromatepecarele continepoateimprimalemnuluiunmiroscaracteristic.

Au mirosplacutsi persistent:laricele,bradul,zimbrul,santa1ul,trandafirul.

Au mirosneplacut:otetarul,salcmuletc.,mai alesnstareverde.

Enuntareacelorctorvatrasaturispecificealearborilorm.aicunoscuti,din careseobtinematerialdelucrupentrumobila,a avutmenireasa facaposibiladoaro primacu-noastereteoretica;cei pasionatiurmeazasa continuedin'PI10prieinitiativaobservatiileasupraparticularitatiloral'- 11

colectiacristal

borilor, sa ntocmeascaeventualealbumecu mostredefurnir din speciidiferite,facndastfelposibilarecunoas-terearapidaa lor.

Uneoriavemposibilitateasa colindampaduri,parcuri,gradinibotanice,sa cunoastemarborii"n picioare",alte-ori procuramlemnulcojit si taiat n scndurisaufurnir ;n acestcaznu putemdeterminaspeciadect prin anali-zareafibrelordupaculoare,miros,greutate.

PROPRIETATILE LEMNULUIA. Proprietati fizice:Umidiiatea eS,tecantitateade apa pe careo contine

lemnulla un momentdatsi careseexpriman procentedin greutatealui.

Lemnul,avndo structuraporoasa,areproprietateasaabsoarbasi sa mentinao cantitatede apa.Continutuldeapaal lemnelorverziesten mediede50-60%.

Dupadebitare(taierean scndurila gateren fabricilede cherestea),lemnulpierde,prin uscarenaturala(asezatn stive n depozite)cca 50% din cantitateade apa pecare o contine.Uscarease facemai repeden uscatoriispeciale.

Trebuiesastimca lemnulestebunpentrulucrunumaidacaesteuscat.Lemnuluscatn aer liber, la climatariinoastre,contine12-15% apa.

Lemnul perfectuscatmai continetotusi o cantitatemicade apace intra n compozitiachimicaa celulelorsicarenu disparedect prin ardere.(Un bat de chibritaprins este umed lnga flacara,ceea ce confirmacelespusemaisus.)

Umflarea esteproprietateape careo are lemnuluscatde a-si mari volumulprin absorbtiaapei din atmosferij.,atuncicndestepus ntr-un loc careare o umiditatemaimaredecta lui. (Deaici pornescnecazurilecu mobilierulsi parchetulasezaten camereigrasioase.)

Contragereaeste inversulumflarii, adicamicsorareavolumuluiprin pierdereaapei,cnduscareasefacerepedesaula temperaturamare.Contragereada nasterela crapa-turi 'internesi externesau la deformatii.Pentrua evitaacestedefecte,uscarease facesistematic,respectndteh-

l2 nologiileadecvate.(Acesteoperatiunisefac,de obicei,n

colectiacristal

fabrici.)Conservareasi pastrarease facesubsoproanesimagazii.Fenomenulde umflaresi contragerea lemnuluiproduceceeacesenumeste"jocullemnului"si acestacon-stituieunul din celemai mari dezavantajeale lemnuluin lucrariledetmplarie.

Greutatea specifica. Greutatealemnuluivariazadupaspeciesi dupagraduldeumiditate.Cu ct porii lemnuluisntmaimarisi maimulti,c1J.att lemnulestemai "usor"si ajungemai repeden stareuscata(eliminareaapeisefacentr-un timpmai scurt).Raportuldintregreutateasivolumullemnului,masuratelaumiditateade15%(careesteconsideratanormala),definestegreutateaspecifica,ce semasoaran gf/cm3saukgfjm3.

De exemplu,molidul,aninul,plopul,teiul augreutateaspecificantre 0,40-0,60gf/cm3si pot fi clasificatecalemne usoare.Pinul negru,paltinul,nucul,au g,reutateaspecificantre 0,60-0,70gf/cm3si pot fi clasificatecalemnede greutatemijlocie.Fagul,stejarul,salcmul,ulmulau greutateaspecificacuprinsantre 0,70-0,80 gf/cm3sipotfi clasificatecalemnegrele.

Foarte"usor" estelemnulde balsaprovenitdintr-unarboretropicalsi utilizat la confectionareade machetedeavionsaude ambarcatii.(Estede zeceori mai "usor"dectbradul.)

B. P l'op i .et at i mecani ce:Elasticitateaesteproprietatealemnuluide a revenila

formasi dimensiunileinitiale,dupacea disparutfortacarel-a deformatsi carenuadepasitlimitaelasticitatii.

Cele mai elasticelemnesnt: frasinul, mesteacanul,cornul,salcia,alunul.

Rezistentaesteproprietateapecareo arelemnulde ase opune unei deformaripermanentesau ruperii subactiuneafortelor care-l supunla ntindere,apasare,n-doire,rasuciresau la taiere.Umiditatealemnuluiinflu-enteazarezistenta:lemnu,lcu umiditatemareare rezis-tentamica.Unelespeciidelemn,subactiuneaunorcutite,se despicausor (procedeupentruobtinereasitei si sin-drilei): molidul,bradul,aninul,fagul,stejarul.Dintrelem-nelecaresedespicagreumentionam:ulmul,cornul,pru-nul,salcmuletc.

Duritatea esteproprietateape careo are lemnulde ase opunepatrunderiiunui corpstrain mai tare dectel, 13

colectiacristal

14

care i-ar puteadeformasuprafata.Duritatealemnuluideterminan ultima instantausurintasau greutateadeprelucrarecu diferiteuneltetaietoare(rindele,dalti,bur-ghie)saupatrundereacuielor,suruburilor.

Cu ct lemnulestemaidur,cu att seprelucreazamaigreu(maialesmanual),seopunemaimult la patrundereacuielorsi suruburilor,pecarensale retinemaibinedecHun lemn mai putin dur. Specii dure: ca.rpen,corn etc.

nu,.abilitiUla.u trainiciaeste proprietateape careo are lemnulde a-fi pastramult timp insusirilenaturaleca lemnsanatos.Trainicialemnuluidepindede structuralui, desubstlUltelechimicepe carele continesi poatedi-feri dupaconditiilen careestepus.Astfel,in aer liber,in apasi aeruscat,stejarul,ulmul si pinul dureazamulttimp(sutedeani),pecindfagul,plopulsi teiul,maiputin.Pentru marireadurabilitatii,lemnul se impregneazacusubstantechimicesau se arde fiuperficial(de exemplu,stlpiicareseplanteazan pamnt).

DEFECTELE LEMNULUIOriceatlomaliicare'se producn crestereanormalaa

arborilorau dreptrezultatreducereacalitatilorlemnului.Defectelemai pot apareasi cu ocaziadebitarlin semi-fabricate,a transportuluisau n timpul pastrariisi con-servariilui n depozite,soproane,magazii,din cauzaunorfactorica frigul, vintul, insecte,raniri, manipularidefec-tuoase,uscarefortataetc.

Celemaifrecventedefecteale lemnuluisint : curbura,crapaturi,fibra rasucita,crestereacreata(ondulareafi-brelor),nodurile(resturiledecrengiramasen lemndupataiere).

O scnduracu noduriestegreudeprelucrat: rezistentaeste slaba cnd nodUrilesnt necazatoare,iar nqdurileuscatecad,producndlipsurin masalemnoasa.

Pungilecu rasinase intlnescla speciilede rasinoase(molid,brad).Ele sint golurin lemn,umplutecu rasina.

Putregaiulesteun defectprovocatdeanumiteciupercicaresehranesccusubstantelecesegasescn celulelelem-nului; din aceastacauza,lemnul si schimbaculoarea,compozitiasi rezistenta,sesfarmausor,devenindinutili-zabil. Lemnulcu putregainu estebun nici pentrufoc.

Scorburilen copaciapardela putregai.Cu timpul,copaculseusuca.

Gaurilede insecte(cari)apardupaatacarealemnuluide catreunele insectexilofage.Larvele atacaalburnullemnului,.sapndo sumedeniede galerii.Constructiilefa-cutedin lemnsi atacatede carii se prabusesc,iar obiec-

.telesesfarmasisepulverizeaza.Sparturileapar din manipulareanecorespunzatoare

(trntiri)a scndurilordin mijloacelede transport.La confectionareaobiectelorde tmplariese are n

vederealegereamaterialuluicu multa grija, tinnd contdedefectelepe carele aresi dedestinatiapecareo damobiectuluilucrat.Estedela sinentelescamaterialulbunpentrulucrutrebui'~safiesi bineuscat.

SEMIF A,BIUCATELE DIN LEMN

Din lemnulrotund(busteni),prin anumitetehnologii'deprelucrare,seobtinsemifabricatele,carese folosescnlucrariledetmplarie.

FURNIRUL esteo fsie subtirede lemnobtinutaprinderularea sau decupareabusteanului.Exista mai multefeluridefurnke :

a) Furnire de fatii, decorativesau estetice,folositepentruacoperireasuprafetelorla mobila,tmplarieartis-ticaetc..

b) Furnirede bazii(blinduri),folositeca stratdebazapentruaplicareafurnirelordecorativepepanouridepanel,placiaglomerate(PAL)etc.

c) Furnire tehnicefolositedrept elementcompanentpentrupanelesi placajeetc.Dupaspeciilelemnului,furnirelepotfi :

--- furnire de foi oase taI' i: stejar, nuc, fag,frasin,ulmetc.;

- furniredefoi oase moi: tei,plop,salcieetc.;- furnire de II"aS i n oase: brad, molid, pin, du-glasetc.;

Dupaprovenienta,furnirelepotfi : .- furnireind i gen e: nuc,paltin,stejar,ulm etc.; 15

colectiacristal cQlectiacristaI

17

colectiacristal 2

Plansetelededesensnt facutedin placajdetei de 10sau1~mm grosime.

Placajulgrossausubtirede fagsegasestela oricede-pozitdevnzareacherestelei.

Plansetelesi placajul pentru traforaj se gasesclaoricelibrarie.

Placajul subtirepentruplanoaresau navomodelesegasestela magazinelespecializategen "Cutezatorii"sau"Ciresarii"dinBucuresti.

PANELUL esteun semifabricatformatdintr-unmiezde sipci'ngustede rasinoasesi furnire groase(blinduri)'dinfag,teisauanin.

Panelul constituieo materieprima deosebitapentrumobila.(De obicei,se acoperacu furnire decorative.)Selivreazan formateavnd dimensiunile:450X 1750mmpna la 1830X 3660rom,iar ca grosimi: 16, 19, 25, 30,35,40,45mm.

PLACILE AGLOMERATE DIN LEMN (PAL) sntsemi-fabricatesuperioarerealizateprin aglomerarealemnuluimaruntitsub forma de aschii (particule)mici, cu liantisintetici.Materialulestefolositla fabricareamobilei,tm-plarieiinterioaren constructiietc.

Dupagreutateaspecifica,PAL seclasifican :- placiusoare,pnala 450k~f/m3;- placisemigrele,ntre450-750 kgf/m3;- placigrele,peste750kgf/m3In functiede modul de finisarese deosebescurma-

toareletipurideplaci: slefuite,lacuite,vopsite,furniruite,melaminate(n diferiteculori si modelede desene,uneleimitnd desenulfurnirului), caserate,plusate,metalizateetc.

ExtindereafabricariiPAL cu calitatilesale'deosebiteducela nlocuireapaneluluisi la economisireamaseilem-noaseprin valorificareadeseurilorde lemn.Se gasescladepozitelede vnzarea materialelorde constructii.

PLACILE DIN FIBRE DE LEMN (PFL) snt produsesub forma de panouridin fibre de lemn obtinuteprinmpslireafibrelor cu ajutorul unui liant sub influentasimultanaa temperaturiisi presiunii.Existaplacicuofataneteda(cealaltaesterugoasa),placicuambelefetenetede,placi acoperitecu furnir, placi acoperitecu pastame-

Fig. 3. Semifabricat.din lemn

a - furnirb, c - placajd - panel

c

d

Q

b

~t

- ,- -~ - .--;-

.........::::

_ furnireex otic e (dinspeciiproveninddepealte~continente):mahon, trandafir, palisandru,lami, parafricanetc.

Grosimeafurnirelorvariazantre 0,2si 6 mm astfel:- furnire de fata: 0,5- 1mm;- furnire de baza: 1- 4 mm;_ furnire tehnice:0,2- 6 mm.PLACAJUL esteunsemifabricatformatdintr-unnumar"

de foi de furnire ncleiate,cu directiafibrelor succesive.orientateperpendicularsausubdiferiteunghiuri.Numarul:1foilor(straturilor)defurnireste,deregula,farasot.

Celemai subtiripl;:tcaje,de 1mmgrosime,facutedinpaltin sau mesteacan,se folosescpentru machete,pla-noare,navomodele.

Pna la 5 mm grosime,placajulare,de obicei,3 foilde furnire din carefurnirul de la mijloc este mai gros...~

Placajulselivreazan formatede1250X 1250mmpna.1la 2500mmX 1250mm.

Snt placajesi mai groase,cu mai multestraturi defurnir, de 8, 10, 12, 15, 20, 25 mm,din fag sau din tei.

colectiacristal

16

18

d e

19

colectiacristal.

Fig. 5. Elementeleunei scnduri

cont

tejituro

~oOla

It'ig. 4. Cheresteaa - laturoib - sCndura

tivitac - dulapd - scnduranetivitae - sipcaf - rigla

CherasteauQde rasinoaseselivreaza, de obicei, insortimentetivite.

Cheresteauasemai mpartesi tn clasedecalitateundesetinecontdedimensiunilesideieetelelenwu1ui.

De obicei,amatoriilucreazi cu cl1eresteasubscurtasi scurtasau cu defeuri recuperabileoarestfit folositepentruIUcrlril~mici.

MATERIALE AUXILIARE

CLEIURI. Pentru mbinarea,asamblareapieselorsisubansamblelor,aplicareadeaccesoriisi fumiresefolosesccleiurile. Dupa provenienta,c1eiurilepot fi naturalesisintetice.

1*

canicanalbitasau colorata,placimelaminaten diverseculorisi desene,emailate,perforate.

PFL sntutilizatela mobila,ambalaje,constructii,mij-loacedetransport,peretidespartitori,tablii,magazii,ga-raje,spatela mobilier,suportdebazapentruintarsiietc.

Se livreazan placi dimensionateca placajul.Se ga-sescla depozite.Pentruconstructiiexterioarese folosescPFL melaminate..

PLACILE INNOBILATE snt produsedin aschii delemn(PAL) saufibre delemn(PFL) acoperitepeunasau'ambelefetecu filme derasinisintetioesaufolii demasaplastica.Se folosesc,n moddeosebit,n industriamobilei,la fabricareamobileidebucatarie,a mobileidemareserie,a mobilieruluicomercialca si n amenajariinterioaa-ealelocuintelor(tavane,lambriuri, bai, pereti desparti

oVom prezentacleiurilecle mai folositen lucrarileexecutatemanualsi carese gasescn comertla magazi-nelecuprodusemetalo-chimice:

tCleiul de oase, care se livreazan placi de 180 x180mm,n granulesausubformadepraf.

Cleiul de piele se fabricadin resturide piei de ani-male.Selivreazamacinat(ambalat)saun placi.

Cleiurile de oasesi pielese folosesccalde.De felulcumse f.aceprepararealor n ateliere(fierberea)depinderezistentambinarilorsicalitatealucrarilor.

PREPARAREA CLEIULUI DE TIMPURIE (DE GE-LATINA). Cleiul degelatina(depielesauoase),pentruaputeafi folosit,trebuiefiert la "bain-marie".In acestscop,sepot folosidouacutii deconservegoale,unamaimaresi altamai mica(de diametrediferite),taiatela capete.Imprejurulcutieimici se nfasoarao srmadin care sefac douabratelaterale,cu ajutorulcaroracutiamicaestetinutan suspensien cutiamare.Unul din brate- cellung- poateservidreptmner.

Cleiul macinatsau faramitatse pune n cutia mica,'ntr-ocantitatepotrivita(cca112 din cutie),seadaugaaparecect saacoperecleiul si selasapnaa douazi, pentrua absorbiapa.Cutiamicaseintroduceapoin cutiamaren carese toarnaapa,astfelnct sa depaseascanivelulcleiuluidin cutiamica.Sepunela un focpotrivit(aragaz,resouelectricsaucu lemne).Cleiulfierbede la apacaldace nconjoaracutia mica,evitndu-seastfel arderealui,mirosulneplacutetc. Se amesteca,din cnr;!n cnd, cuo 10paticadelemn,pentrua evitalipireacleiuluidecutie.Fierbereaestegata atunci cnd a disparutspuma,iarcleiulsentindesi sementinepe10patica.

Dacacleiulestepreaconsistent,seadaugaapan timpulfierberii.

Cleiuldetmplariesefolosesten starefierbintesi deaceeaseva ncalzidefiecaredatanaintede folosire.Nutrebuiepreparatn cantitatimari,deoarecedeselencalzirii scaddin calitati.

Duparacire,n cutiacucleisetoarnaun stratsubtiredeaparececarenaintederencalziresearunca.

Lipireapieselorsefaceprin ungereasuprafetelorcu opensuladin coajadetei si presarecu dispozitivedestrnssau,cndpieselesntmici,prinfrecareaacestora.

Amcetul esteun cleisinteticdeculoarealba,casmn-tna (chiararemirosulacesteia)si se livreazan bidoanedeplasticdediferitecapacitati.Lipestelemn,hrtie,pnza,materialeceramice.Dupalipire, pieselede lemnse pre-seazasi seasazala cald.Cleiul se folosesteasacumesten ambalaj,faraa puneapapesteel saua-l ncalzi.

Prenadezul esteun clei pe baza de cauciucsinteticcareseprezintasubformadesolutie.Peliculelecleiurilorpebazade cauciucsnt foarteelasticesi rezistentela apa.Sepastreazan bidoanede tablasausticlacu guramare,binenchisepentrua nu seevaporasolventul.Ca solvent,pentrudiluare,sefolosestetiner.

Suprafetelede ncleierenu trebuiesa aibaurme degrasimi.Pentrua obtineo bunaaderenta,suprafeteleseslefuiesccu hrtie abrazivade granulatiemare,pentruadevenirugoase.Dupaceseungcu peliculesubtirisi binentinse,se lasa10-12minutecasa se evaporesolventul,apoisuprafeteleseapropiesi sepreseaza,dela centruspremargini,prin f.recaresau batereusoara.Dupa24de orencleiereaestencheiata.

Cleiulprenadezestefolositla aplicareaHDS pecanturisau fete,precumsi acoperireacanturilor cu furnir. Deasemenea,se folosestela lucrarilede tapiteriepentrun-cleiereastofeipelemnsi ncleieridepoliuretan.

Atentie! Prenadezulestetoxic si inflamabil.Folositnsapentrusuprafetemici, n camereaerisitesi departedesursedefoc,nuprezintapericole.

MATERIALE DE SLEFUIT. Inaintede a fi acoperitcupeliculedelacsauvopsea,lemnultrebuiesafie slefuit,operatieprincaresuprafetelelui capatanetezime.

Operatiade slefuke se face att nainteaoperatiilordetranspunerea modelelordetraforaj,precumsi a celordesculpturasaupirogravare,ct si dupaefectuareaaces-torlucrari,darntr-omasuramaimica.

Slefuirease facecu materialeabrazivesub formadepastasi, celmaimult,pesuportdehrtiesaupnza.

Hrtia de slefuit estecunoscutasi sub denumireadehrtiesticlata(glaspapir),deoareceprimadataa fost rea-lizatacug,ranuledesticla.

Hrtia de slefuit se clasifican diversetipuri dupanatura,duritateasigranulatiaabrazivului. 21

colectia cristal colectia cristal

TipuriledehrtiedeslefuHpoartainitialeleH (hrtie)'S (sticla),E (electrocorund),C (cremene)si CS (carbudesHiciu),la careseadaugao cifrareprezentndmarime,granulatiei,deexemplu,HCS 70.

Pnza deslefuitsefabricadintr-otesaturadebumbarezistentasi flexibila.Estefolositan moddeosebitslefuireapieselorcurbe.Estepreferatan loculhrtieidslefuitprinfaptulcaareo duratamaimaredefolosire;

AsezaJreagranulelorpoatefi rara saudeasa.Hrt~saupnzadeslefuitcu asezareararaa granulelorsef,losestela slefuirealemnuluimoale,iar ceadeasala slefuirealemnuluitare.Hrtiase livreazan coli formati'zate,iarpnzadeslefuitincolisibenzi.

Alte'matenalefolositela slefuit 'i,Liberuldetei (rafie)segasestesubfonnadefirelun~

n coajadetel.SefolosestenaintedeIacuirepentruob~ltinereaunuiluciudeosebitprin eliminareacapetelord~'fibradelemn. '

Parul decalsefoloseste,subformadeghemn acelasiscopcaliberuldetei.

Talasulsaulna delemn(celfolositla ambalareabor-canelorde sticla)estentrebuintatca si liberulde tei.

MATERIALEFOLOSITELA FINISAREBaitul esteun lichidcolorant,caresefolosestela CO.,l,1

lorarealemnuluipentrua scoatein evidentadesenulsHpentruaimitaspeciidelemnpretios.Segasestesubformadegranulesaupulberefina.Sedizolvain apacaldasau\apadeploaie.Pentrua aderamaibinela lemnseadaugaputinotet.Preparat,sepastreazan sticlenchisesi laintuneric.. ,

Uleiurilevegetaleseobtindin semintedein, cinepa,floarea-soareluLInaintede folosire,uleiulse fierbein

"sticlescufundaten apa.(Sepoatecumparagatapreparat.)Uleiularerolul dea formaprin intinderepesuprafatalemnuluio peliculafinacareconstituieo baZaputernicadelegaturantrepeliculadelacsaudevopseasi lemn,ndeplinindroluldegrund.Uleiereasuprafeteilemnuluiconstituiecelmai ieftinsi celmai simpluprocedeudefinisare.

Chiturilesepreparan atelierdinprafdecreta,fainadelemnsi cleipnaseobtineo pasta.Chituldeuleise

22 preparadinuleidein fiert,prafdecretasi un colorant.

colectiacristal

Chiturileseaplicacuspaclulpentruastupareamicilordefecte":crapaturi,gauri,aschieri.Se lasasa se usuce,apoiseslefuiestepentrua seobtineo suprafatanetedapeeareseaplicalacsauvopsea.

Lacuri.Sefolosesclacurideuleisaunitrolacuricaresedaucu pensulemoi.Lacurilese dilueazacu petrosinsautiner.

Vopsele.Sntgatapreparatentr-ogamacoloristicava-riata,iarprincombinareseobtinaltele,porninddela cu-loriledebaza.

Ceruri. Pentrufinisarealemnuluise folosestecearadealbinesauparafina.

Solventipentru lacuri si vopsele:Alcooltehnic(cu-loaremov)- pentruselac;petrosin,benzina,petrolpentruvopsele;tiner- pentrulacurisi vopsele.Toateacestesubstantesntinflamabile.

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Pasiunea,atuncicndexista,ne va ajutasagaSimsiacasalocpentruactivitateapecareondragim.Omagazie,ocamerademansarda,balconul,uncoltdegaraj,sopron,chiarbucataria,varan curtesubun pom,nepot oferiacelloc pentruatelierulnostrucel putinpentruuneleactivitati:pirogravura,traforaj,intarsii,crestaturinlemn.

Atelierulpoatefi universal,adicasipentrualtelucrari:lacatuserie,electronica,planorism,navomode1ismetc. Omasasi un dulapior(sauo valiza)atrnat,eventual,deperete,ar puteafi suficient.Importantanu estensaatt marimeaspatiuluide caresedispunepentruame-najareaunuilocdeliucru,ctmodulcumseorganizeaza.

Pastr~reauneiordiniexemplaren timpullucruluisidupaterminareaacestuiasimplificamunca,prinevitareaunoroperatiisimiscariinutile,mentinecaracterulatractivalindeletniciriirespective.

Unelteleseasazala ndemna,n ordineaoperatiilQrsiafrecventeicucaresntfolosite.

Fiecareunealtatrebuiefolositanumaipentrudestinatiaeisiferitadeloviturisaumurdarie. 23

colectiacristal

Obiectelesaupieselen lucrusegrupeazan functiedefaza de lucru n carese afla. Dupaterminarealucrului,securatadeprafobiecteleprelucrate,rindelelesedesfundade talas,ferastraielesedesoordeazaetc.,apoi serepunlalocul lor. Se adunadeseurilesi se pun ntr-o laditacuaceastadestinatie; ele pot folosi la alte lucrari. Nuparasimloculdemuncapnanu facemcurateniesi aerisim"atelierul".

In afarade ordine,trebuiesa mai res.pectamo regulaelementara- timpulde odihnaal celordin jurul nostru.Operatiilezgomotoaseseprogrameazapentruanumiteore,cnd nu deranjam.Pentru amortizareazgomoteloresterecomandabilsa se plasezebucatide cauciucsau stofasubpicioarelemesei.Esteabsolutnecesarsa se respecteregulilede prevenirea incendiilorsi accidentelor,descrisela fiecareoperatiedeprelucrare.

UNELTE SI DISPOZITIVE

MASA-TEJGHEA. Estecelmaiimportantdispozitivnatelier,deoarecela masa-tejghease executamajoritateaoperatiill!>rdeprelucrarea lemnului,demontaresi finisareaobiectelor.

Masa-tejgheasepoateconfectionacu mijloaceSimple.Se deosebestede tejgheauapropriu-zisaprin faptul calipsescpieselemobile~estrnscu surub.In schimb,asacumseveden figura,masa-tejgheadispunedealtepiese.

Aceastamasapoateaveaun caracterpermanent,peeaputndu-semontasi o menghinamicapentrudiferiteoperatiidelacatuserie.

Fata mesei este confectionatadintr-un dulap grosde 50-60rom din fag sau stejar (poatefi si din altespecii),lungde 110cmsi lat de 30cm.Aproapede capatsemonteazapiesataiatan "V" carearedouacuieascutitepentrua puteafi folositala sprijinireasi fixareapieselorde lemnn lucru.Fixareamaterialuluise facepe cantntaieturan "V",iar pelatime,capatulscnduriisereazeman cuielede pe vrfurile pieseitaiatan "V".Locasulsefolosestepentrutaiereamaterialuluicuferastx:aul.Va ave~

24 o largimede 70-80 mm si adncimeade 100mm,fiind

colectiacristal

ITJ pene

Fig. 6. Masa-tejghea

plasatla 30 cm de celalaltcapat.Dacascndurapentrufata este mai subtiren jurul locasului,se mai poatengrosalocul prin adaugareaunor bucati de scndura.Fixareamaterialulu!n locasse face cu panade lemn.4proapede capetesnt douascndurifixatecu suruburi,iar n acesteavor fi facutescobituripentru ca fata sapoataintra n picioarelepostamentului.Acestepieseaugrosimeade60-70mmsi latimeade70-80mm.

Postamentulsecompunedin douapicioarelegatentreele cu o piesace sefixeazacu penede lemn.Estede lasinentelesca postamentultrebuiesa fie greupentruanu se misca; pentru aceastase pot folosi dulapi grosidin lemn de esentatare.Masa-tejgheaestecompletde-montabila,putnd fi montataoriunde.Pentrurindeluireapieselormailungisefolosestesuportulmobil. 25

coleetiacristal

miner 27

brat

colectiacristal

29Menghinadelemn

Fig. Il.

colectiacristal

c) Ferastraulpentrucrestatse folosestela executareacepurilorsi scobiturilordeschisesaupentru taieturifinelapieselemici.

d) Ferastraulpentru taiat furnir se ntrebuinteazala croireafoilor de furnir, cu careseacoperasuprafetelepanourilor.

Pentru folosireaferastraului,dintii acestuiase cea-prazuiescsi se ascutcu pile triunghiularepe masuradintilor.

Ceaprazuireaestendoireaalternativaa dintilor instngasi n dreaptapentruca taieturasa fie mai largadectgrosimeapnzei; n felulacestasemicsoreazafrecareantre pnza si lemn.Dupa un timp, se refaceceaprazulcaresenchidedincauzafolosiriindelungateaferastraului.

Pentruoperatiade ceaprazuiresi ascutirese folosesteo menghinade lemncarese prindela masa-tejghea.In-doireadintilor se face cte putin, ca sa nu se rupa, sin mod egal,mai nti pe o parte,sarindcte un dinte,apoise ntoarcepnza.Operatiadeceaprazuirese facecucheiadeceapraz.

Dintii seascutdupaceaprazuire,cu pile triunghiulare.Seasazapila n golula doidinti si sefac 3-4miscari

perpendicularepe fata pnzei ascutindu-sepieptul unuidinte si spateleceluilalt.Toatemiscarilepilei snt per-pendicularepepnza.

Seascutdintiiprinsin falcilemenghinei,apoisemutapnza,pna cnd se terminade ascutittoti dintii. Dintiibine ascutititrebuiesa aibaformatriunghiulara.Ca sanurugineasca,pnzeledeferastrauseungcupetrol.

Uneltepentrudaltuirea(scobirea)lemnului.Executarean lemna gaurilorserealizeazacuajutorul

burghielor, caren timpulntrebuintariiau o miscarederotatien jurul axei si una de naintaren directiaaxei.

b

Fig. 10Ferastraie

a - ferastrau,de potrivitcumnermobil

b - ferastraudecrestatc - ferastrau"coada de,!

vulpe"d - ferastrau"coada

soarece"e - ferastraulat cucoamf - ferastraude Potrivi

cu minerdreptg - ferastraudetaiatfur.,

nir9

///------ - ~#,....~,/" .... ,. )

",/ ..., ".--

t__ ~:=pn / / .

-=';;;;;:-...':'::::d

e

colectiacristal

28

a'b

Uneltepentrudaltuirea(scobirea)lemnuluiDaltHesnt uneltecarese htrebuinteazan tmplari~

la executareadiferitelorscobi'turipentrumbinareapiese-lor cu cepuri,pentrunfrumusetarea(sculptura)sau exe-cutarealocasurilorpentruaccesoriilemetalice.

Formele.sidimensiuniledaltilordepinddefelul lucrari-lorlacaresentrebuinteaza:

- dalta groasa- folositapentru scobituriadnci;- dalta lata - folosita pentruscobiturimai putin

adnci;- daltasemirotunda- folositapentrusanturisemi-

rotunde;

coadaumar

lama

miner

&I

~",1J

inel

tais sau gura

FiQ.14. DaltidetUnplarie,

1 1

Pentruoperatiadedaltuiresefolosescciocanede lemndediferiteforme,confectionatedin lemndeesentatare-fag,carpen,frasin,ulm,salcm.

Uneltepentrurindeluire.Pentrundreptarea,netezi.ree.si fasonarealemnuluila

dimensiuniledoritesefolosescrindelele.Dupaformasi moduldentrebuintarese.deosebescmai

multetipuriderindele:- rindeauaci op1itoare - dupacumo aratasi

numele,servestela rindeluireadin grosa materialului;corpulestengust,gura taisuluiestesemirotundapentrua fi manevratamai USOl', talasul.estegros.Gura rindeleiestelarga; 31

baFig. 13.Burghie(a-melc,cucentru,elicolldal,defrezat)si dispo-

zitivedenvirtireaburghielor(b-vrila, mner,coarba)

Fig. 12.Pregatireaferstrliuluia - ceaprazuireadintilorb - ascutireadintilor

Burghiele&nttijedeQtelprevazutecumuchiitaietoare.Ele audiferiteformesi potfi rotitecuajutorulmnerelor,coarbelor,vrilelorsaumasinilorelectricedemna(pistol).

Celemai ntrebuintateburghiefolositela executareagaurilor pe cale manualasnt cele rotite cu ajutorulcoarbei.

Burghielenvrtitecuajutorulmnerelorsemainumescsfredele..

30

colectiacristal colectiaeristal

- rindeaua f a t uit oare are corpulmailat, taisuldrept; este folosita la ndreptareaurmelor lasate derindeauacioplitoare,talasuldesprinsestemai subtire;

- rindeaua d ub1a se folosestepentru netezireafina a suprafetelorcareau fost rindeluiten prealabilcurindeauafatuitoare,precumsi la netezireapieselorscurtesi aducereaacestorala dimensiuniprecise.Pe fatacutituluiesteaplicatun contrafiercare are rolul de a maruntitalasulsideanulasacutitulsaiapreaIllult.

Rindelelese confectioneazadin lemn de carpencareestetare,rezistentla loviturisi la frecare.Dintrerindeleledetip specialmentionam:

- rindeaua"geal au", caresedeosebestederindelelecelelalteprin lungimeacorpuluicare estede cea60 cm,iar latimea7-8 cm.Ca si la rindeauadubla,cutitulareun contrafier.La parteadin fata, gealaulare un mnerde formaspeciala.Uneori corpul esteprevazutcu unbutonn parteadin fata n carese lovestecu ciocanulpentruslabireacutitului.Se folosestepentrundreptareasuprafetelor;

- rindeaua"gura de br oasca", servestela exe-cutareasiajustareaunorfalturi la usi si la ferestre.Corpulrindeleiareolatimede2-3cm ;

-.

33

DQ

colectia cristal 3 - Atelierul fanteziei

Mentionamca existamai multetipuri de rindele,darcelementionatesntsuficiententr~unatelierpentruama-tori.Acesteuneltesegasescla magazineledespecialitate.

UneltepentrufasonarealemnuluiUneltelefolositepentrufasonareasi netezirealemnU-

lui snt:- raspele;- pile;- razuitor.Uneltepentrudespicatsi cioplit lemnulSnt lucrari de tmplarien gospodarie,mai ales n

mediulrural,cndsefolosescastfeldeunelte:- toporul(micsaumare);- barda;- cutitoaia;- tesla.Unelte si dispozitivefolosite la mbinareasi asamblarea

pieselor:- ciocanede otel ntre 200-600 g, cu sectiunea

patrata;- clestepentruscoscuie;- clestepatent;- priboi,saudorn,folositn atelierpentruafundarea

capetelorcuielorSubnivelulsuprafetei;

- rindeauade fa 1t uit, se deosebestede rindeauagurade broascaprin formacutituluisi a talpiiprevazutacu o marginede sprijin, care are rolul de a conducerindeauan timpullucrului.Se folosestepentruexecutareafalturilor,deexemplu,larame.

Fig. 16.Rindele ngustea - "guradebroasca"b - defaltuit

c

Fig. 15.Rindele'a - cioplitoareb - fatuitoarec - dublad - gealau

ba

d

.~'"-

'li ~ "_:e

35

colectiacristal

.~~?>~

Fig. 19.LatimeacheresteleiSi masurareacu metrul

II. METODE GENERALEDE LUCRU

~~

MAsURAREA SI TRASAREA MATERIALULUI

3*

~

Masurarea. Aflarea dimensiunilormaterialului,piese-lor senumestemasurare.Instrumentelede masuratle-amenumeratla nceput.Importantesteca masurareasa sefacacorectasezndinstrumentelepe muchiiledreptealepieselor.Instrumenteletrebuiesaaibacifreclare,nusterse.Metrulpliant sauruletade buzunarsepastreazacurate,seferescdelovituri.

~..~"

Fig. 17.Uneltepentrudespicatsi cioplita - toporb - barda'c - tasli

Fig. 18.Cutitoaia

Q

colecpacristal

- surubelnite;- vaspentruclei ;- clestidestrnspieselencleiate;- cutia de taiat n unghi - pentru

ramelor.Alte dispozitivesi accesoriifolosite :- menghinade lemnpentruceaprazuireasi ascutirea

ferastraielor;- cheiadeceapraz;- piatrade ascutit,de formaprismatica,la care SI

faceascutireabruta a cutitelorde riridelesi'a dalti]orpiatradeascutitcu ulei- la caresefaceascutir,finaacutitelor.

34 - polizormicdemna,spaclu,pensuleetc.

Fig. 21.Trasareacu dreptarul

colectiacristal

OPERATII DE PRELUCRARE A LEMNULUI

A. TAIEREA CU FERAsTRAuLDupa operatiade trasarea pieselorurmeazacroirea

acestoracuajutorulferastraielor.Mai ntisefacescurtareamaterialului,adicataiereatransversalape linia trasatacuajutotulecherului cu talpa.Daca materialulestelung,se asazape douascaune,cu capatulcareca~enparteadreapta.Ne folosimde ferastraulncordatsau "coadadevulpe",tinndcu minastngabucatacarecade,ca sanurupa si din cealaltaparte.Planul pnzei ferastrauluin-cordatsi planul bratelortrebujesa formezeun unghi 37

la economiede materialsi de efort. Fiecarepiesava fiverificatadaca corespundedesenuluisau modeluluidelucru.

Fig. 22.Potrivirea.si trasareacu zgrieciul

Fig. 20. Folosireaecheruluicu talpaa - trasareab - verificarea

Masurareasefacedirectatuncicnd citimimediatdi-mensiuneasi indirectcucompasuriledelungime,interiorsi .exteriorcnddupamasurareacu acestea,deschizaturalorse asazape metrusaupe rigla gradata;Operatiase face.n locurilegreu accesibilepentrumasurareacu metrul'direct:gauri,diametrullacilindru,sferaetc.

Trasarea. Insemnareape materiala dimensiunilorsi"formelorpieselorsenumestetrasare.Ea estenecesarapen-tru executareacelorlalteoperatiideprelucrareca taiereacuferastraul,rindeluirea,gaurirea.daltuireaetc..si sefaceodatacumasurarea.

Trasareape materialulnerindeluitnumaiadimensiu-nilor pieseisenumestetrasare bruta. Insemnareape ma-terialulrindeluita dimensiunilorsi formeipieseise nu-mestetrasarefina.

Pentrutrasarese foloseste,cel mai mult,creionuldetmplarie,care estemai lat. Cnd se traseaza,folosinddreptarulsau echerulcu talpa, creionulse tine putin;'raplecatspredreapta. :)

Sevorevitaliniile duble,prinanulareauneia(carenu!estecorecta)cuolinieondulata. ".

Trasarealiniilor paralelese face cu zgrieciulatuncicndcelputinuncantsio fatasntrindeluite. '

Liniile curbese vor trasacu compasulde lungime,cu florarul,cuo atasi un cui.O trasarebinefacutaduce

colectia cristal

36

3$

coIeePacristal

Fig. 25. Executareacrestaturilorcu ferastraiele

prelucrare,aceastaparte cade,piesaramnndla dimen-siunileindicatedesemn.Bunafixarea materialuluiducela evitareaaccidentelorsi 'executareade taieri corecte.

'.' . 'll;,...

Trebuiesaseacordeatentiela ncordareasi descoro~teaferastraului.Ferastraieletaiecu dintii nainte.La nceputsepuneo bucatade lemnpe semnsi se trageferastraulnapoi pna si face pnza loc, apoi cursa ferastrauluidevinedin cen cemaimare.Spresfrsitultaierii.sedamai ncet cu ferastraulpentru evitarearupturilor dematerial.Luminatrebuiesacadapepiesaastfelnctsasevada ct mai bine semnuldupa'care se face taierea.Miscarilevor fi uniforme,urmarindcapnzasafie mereuperpendicularape material.Nu se apasape ferastrau;eltaiesubactiuneaproprieigreutati.

Taiereacepurilor,a soobiturilordeschisese face cuferastraiecucoamasaudecrestat.

- Taierealongitudinala(spintecarea)sefacen urmatrasariicu dreptaruln lungul axei.Dacascinduraeste

a

bratulfierastraulLi

3~Fig. 2$.Potrivireaferastrauluiincordat

Fig. 24.Taiereatransversalacuferastl'aulincordat

de cca30,lucru ce se realizeazaprin rotireamnerelor,verificndtotodatacapnzasanu fie strmba.Pieselemaimicise fixeazanclinatn locasulmesei-tejghea,si vor fintaritecu pana.Fata de semnultI~asat,deosebimurma-toareletaieturi:

- Taieturipesemn,cndmijlocultaieturiicorespundecu mijlocul semnului,n cazuln oareambelepiesecareseseparasntntrebuintate.

- Taieturi pe lnga semn.Taieturase face paralelcu semnulcareramnepe piesala o micadistanta.Prin

colectia cristal

3&

colectiacristal

41

colectiacristal

Fig. 27. Taiereacu fe-rastraul la cutia de ta-

iat n unghi

Taieturileinterioarese fac cu ferastraul"coadadesoarece"sauferastraulcu pnzangustala careun capatse agatade mner. Mai nti se executao gaura cuburghiul.

- Taiereafurnirului se face prin manevrareafe-rastrauluispecialde cantuldreptarului.Contactultrebuiesafiepermanent.

PREVENIREA ACCIDENTEWR LA TAIEREACU FERAsTRAUL

La nceputul taierii se pune o .buc~tlcadelemn pe semnpna cnd si face pnza"loc.Nueste recomandabilsa se tina degetuldrept re-zemator. Se va fixa materialul cu pana lamasa-tejgheain asa fel ca sa nu vibreze(circa20cm.deasupramesei).Sa nu se balansezecorpul prea mult n timpultaierii.

Nu se apucaferastraulde pnza,ci de brat saupunte.

In mijloacele de transport, pnza fierastrauluincordat se ntoarce cu dintii spre punte si seacoperacu hrtie groasa.Dupa terminarea lu-crului, ferastraielese descordeazaputin si se

asazala loculstabilit.Un ferastrau neeeaprazuitsi neascutitducelaefectuareaunui lucru de proastacalitate si laefort inutil.

Fig. 26.Taiere longitudinala cu ferastraul "coada de vulpe"taiereacurba n interior cu ferastraul"coadade soarece"

lunga,aceastase asazape douascaune.Ca si la taiereatransversala,se tine cont ce fel de taierese face fatade semn.

Taierealongitudinalase face mai usor dect taiereatransversala,deoarecefibrele nu mai opun rezistenta;de aici nsasi risculdea taiastrmb.Cnd totusitaieturaa luat-o strmb,se apleacaramaferastrauluin partean carea luat-ostrmbsi seda mai ncetpnaseajungela taiereanormala.Este bine sa evitamaceastasituatie,deoarececnd se facetaiereape semn,ambelepiesesntnecesare. '

In timpultaieriitrebuieavutao tinutalejera,aplecn-du-nedupaferastraucufiecarecursa.Cndpieselemicisetaie la masa-tejghea,se sta la capatulmeseicu piciorulstngnaintesi pioioruldreptnapoiputindesfacut.

Taiereapanourilorse face cu ferastraul"coadavulpe".

- Taiereacurbase face cu ajutorulferastrauluicordatcu pnza ngusta sau cu ferastraul "coadadesoarece",respectndaceleasiregulide taiere,rotindma-terialulputin cte putin spre stnga,sau aplecndramaferastrauluispredreapta.Taieturava fi perpendicu1arapefetelematerialului.

- Taierean unghise facela cutiade taiat n unghicarese confectioneazan atelier.Taieturilen unghi sntnecesare.la mbinarearamelorsaua altor piese.Taiereasefacecuferastraulcupnzasubtire,latasi cudintii mici.

40

apasareasa sefacadeopotrlva,SI pe corn,si pe calcI.Miscariledenceputsa fie bruste(anu seexagera).Re-tragerearindelei,pentrua ncepeo nouacursa,sefaceprintr-usoaranclinarea acesteiape unadin muchiiletalpii,pentruaevitauzurainutilaacutitului.Cndtrebuieluat putinde pe suprafa,tamaterialului,miscarilevorfi scurte.Suprafataderindeluitseverificacu dreptarulasezatpelatimeapieseisauasezatndiagonala.Verificareaceamai simplasi destUlde eficientaesteprin vizare,aplecndun capatal piesein jos si privindcu un ochi.(celalaltse nchide).Ordineafolosiriirindeleloresteceadescrisalaprezentare:

1) rindeauadoplitoare,2)rindeauafatuitoare,3)rin-deauadubla.

La nceputulcursei,perindeauagealause apasanu-maicumnastnga,peparteadinfataa corpului,iar cudreaptase mpingedemner.Cndrindeauase sprijinan ntregimepesuprafatapiesei,seapasadeopotrivapeambelecapete,iar dnd a ajunsla extremitateaacesteia,seapasape calci(cumnastng.asesustinecapatuldinfata).Mnuirearindeleigealause facepetoatalungimeapiesei,urmarindrindeauaprinpasimicipnala capatulpiesei,pentrucatalasuldesprinssafiecontinuu.

Cndfatasi cantulcorespundverificarilor,setraseazapefatasi pecantunsemndistinctivcucreionul,numitsemnuldefata.

La rindeluirean capata pieselorsefolosesteoricaredinrindeleledendreptatn afaradecioplitoaresi gealau./

Pentruevitareaaschieriicantuluiopus,rindeluir.easefacedindouaparti: nti pnala jumatate,din1;r-()parte,

43Fig. 29.Mnuirea rindelelor

calciiul

Fig. 28.Elementelerindelei

cornul

B. RINDELUIREAMATERIALULUIRindeleledescrisepot fi folositela diferiteoperatii

in functiededestinatiarindeleisi a pieselorcese pre-lucreaza.

Rindeluireauneiscndurisefacencepndcufata,apoicuuncantoFatacuratasi cantulcurattrebuiesafacaununghide90,lucruceseverificacuecherulcutalpa,mu-tndu-ldinlocn locpefatascndurii,sprelumina,pnace limbaecheruluise asazaperfect.Pe fatacuratasetraseazacudreptarulsi creionulct vomluadin cantulcelalalt,iar pe cantulcuratsetraseazact vomlua dinfatacealalta.Scindura,n final, va arataca un para-lelipiped.

La rindeluire,materialulse a.sazacu fatape masa-tejghea,rezematcu capatulde opritorulcu celedouacuie,iarpecantn interiorultaieturiin"V."

Se tinecontca fibrelelemnuluisa fie n sensulderindeluirepentrua se evitarindeluirean raspar"saucontrafibrelor.Pozitiacorpuluiesteasemanatoare,ingeneral,cuaceeadelataiereacuferastraul.

Cuminastngaseprindecornul,iar cu minadreaptacorpulrindelei,n imediataapropiereacalciului.Miscarilesprenaintesefacattct seajungecuminile,aplecindcorpulduparindea.La nceputulpieseiseapasapecornulrindelei,iar spresfrsitulpieseiseapasapecalcipentrua nu tesi capatul.Cnd rindeauase gasestepe piesa,

42

~()lectiacristj;ll colectiacristal

apoise inverseazapiesasausensulde rindeluire.Cutitulrindelei se scoateputin n afara pentru ca efortul demnuiresafiemicsi talasulfin.

Executareapieselorcilindricecu rindeauase face nfelul urmator: se executaun paralelipipedcu bazapa-trata(ctdiametrulcilindruluideexecutat),se traseazalacapetedouacercuri,iar rindeluirease face pe muchii,ct lungimeapiesei,pna ce acesteadispar,ajungndu-selacircumferinteletrasateinitialla capete.

Montareasi demontareacutitului rindeleiCnd rindeauas-a nfundatcu talaspreamult, gura

cutituluis-.astirbitsaucutitulia preamultdin lemn,estenecesarademontareacutituluipentrunlaturareatuturorneajunsurilor.

Ftg 30. Demontareacutitului larindea

Se apucarindeauacu mna dreaptade talpa (parteasprecalci),se rastoarnacu luminan jos, n mnastnga,douadegetetin panasi cutitul,iar celelaltetrei snt pecorpulrindelei.Se aplicalovituri cu ciocanulde lemnncalciul rindelei (parteamai bombata)pina se slabestecutitul,datoritaalunecariilui peplanulnclinatal corpuluirindelei.

Pentrumontareacutitului,se prinderindeauan mnastngacu luminan sus:Se introducepanasi cutitul nlocasavnd grija ca parteaplanaa peneisa fie pesteparteapl~naa cutitului.Se bateusorciocanulde fier npana,apoiselovestecutitulpnacndiesesuficienttaisuldingurarindelei.Sefixeazabinebatndn pana.

Verificareacutituluise face privind dinsprecorn petalpa.Dacacutitulareun coltscosin afara,secorecteaza

44 prin lovituri aplicatelateralpe cantulcutitului.Trebuie

colectia cristal

evitatantepenireaputernicaa penei,carepoateproducecrapareacorpuluirindelei.

Fig. 31.Montareacutituluila rindea

Fig. 32. Verificareacutitului

Pentrudemontareacutituluirindeleigealau,corpuleiSesprijinacu capatuldinspremnerpe tejghea,iar mnastngal cuprindelateral din capatulopus. Loviturilepentruslabireacutitului seaplicacu ciocanuln partead~deasupraa corpului.Fixareasi potrivirease facen ace-lasimodcalarindeauascurta.

Suprafetele rindeluite vor fi cu att mai netedecu ctcutitul va fi scosmai putin n afara planului talpii. Cutitulscospreamult,desprindeun talasmai grossi se produc.aschieriprin smulgereafibrelor de lemn, iar talasuln-funda scobitura rindelei, mpiedicndastfel evacuareasan afara.Rindeauan acestcazsemnuiestegreu. 45

colectia cristal

47

cb

colectiacristal

a

ASCUTIREA CUTITELOR DE RINDELECalitateasuprafetelorrindeluiteprecumsi efortulne--

cesarla desprindereatalasuluidepindn maremasuradeuzurasi de corectaascutkea cutitelorrindelelorfolosite.Folositpreamult,pe suprafetenu tocmaicurate(cunisip,cuie,noduri),cutitul se poatetoci sau stirbi. Ascutireacutitelorde la rindele,dalti care s-au uzat se face pepietrelede ascutitdin gresienaturalasau pe pietredeascutitartificiale.Formelepietrelarde gresiepat fi prismaticesau circulare(piatrade tacila,polizoareelectricesaumanuale).

Ascutireasefacen douafaze:1. Ascutireabrutapepiatradegresiesaula tacilapna

cindtesiturase ndreapta,stirbituriledispar,iar pe guracutituluiaparea suvitade metalnumita"ata". Tesiturasa fie camdedauaori grasimeacutitului,sa aibasupra

Fig 35.Ascutirea cutitelor derindeapepiatradeulei

Fig. 34.Verificarearindeluirii prinvizare

PREVENIREA ACCIDENTELORLA RINDELUIRE

Incepitoriisepot accidenta,din neglijenti,curindeauacndnu aufixatbinescndura,cndseumbli cumnala gurarindeleipetaisulcutitului, masade lucruesteaglomeraticu uneltesimaterialecarenu snt necesare.ciocanelesardin coadisaucel de lemn estecrapatsi sespargesau cnd se sufla.talasuldin luminiaceastasaren ochi (se ristearna.rindeauasitalasulcade),ori cndrindeauasedesfundacumnasi nu cu o panadelemn.C"mdla demon-tarearindeleise apuca.numaipanasi cutitul,In urmaloviturilorcu ciocanulcorpulrindeleisaren altaparte.Si talasulpoatefacetaieturisauntepaturi,de aceease nllUurAcndestepreamultpemaai.

Fig. 33. Verificarea, ~ ca __~ __ ~_ rindeluiriicu

~ - --.;;:_ dreptarul//: ~--~ ~ , a - dreptarul

. c--- b _ asezareadrep-

~~~o?" .:-~-c~- it!J!J tarolul

colectiaeristal

46

fata'planasaucurbataputinsprenauntru.Cndsuprafataesterotunjita,ascutireaestegresita.Pe piatraprismatica,ascutireasefaceasezndcutitulcu tesiturapepiatra,apa-sndsi miscndcutitulnaintesi napoi.Pe piatrasepuneapacasanu sedecaleascacutitul.Operatiaserepetapnaseterminaascutirea.

2. Ascutirea fina sau definitiva se facepe pietreledeascutitcuulei,pentrua ndepartaatasi a obtineuntaisfincaresanu zgriesuprafatapieselor.Seungepiatracu uleimineralamestecatcu petrol,n parti egale.Cutitul,sede-plaseazade-alungulascutisului,naintesi napoi,petoatasuprafatapietrei.Se fac si miscaricirculare.Din cnd ncnd,sentoarcecutitulcu fatapentrucaatasafie ndoitasi invers.Se continuamiscarilepna cnd dispareata.Sestergecutitulcu o crpa.Ascutireafina semaipoatefacesi peglaspapirfin asezatpeo suprafatanetedasi tare.

C. GAURIREA MANUALA A LEMNULUITaiereacircularasi n adncimea lemnului,folosind

uneltelenumiteburghie,senumestegaurire.Burghielesnt tije de otel prevazutecu muchiitaie-

toarede diferite formecaretaie prin nvrtireatijei njurul axei cu ajutoruldispozitivelorde nvrtire: mne-rul, coarba,vrila,etc.

Gaurilen lemn se fac cu urmatoarelescopuri:- sa mpiedicecraparealemnuluila batereacuielor;- pentrumontareasuruburilorcu capcrestatsaucu

piulitaetc.;- sacre.ezelocasuripentrucepuricilindrice;- sa formezelocasulunor accesoriimetalicecarese

monteazan lemn(broaste,nchizatori);- la taieturiinterioare,pentruferastraul"coadade

soarece",dalti etc.;- sa formezediversemotivedecorativepe suprafata

pieselor.Executareacu usurintaa gaurilorcu peretiinetezise

asiguraprinfolosireaunorburghiebineascutite.Gaurirealemnuluisepoatefacesi cubormasinasaucu J'

masinaelectricademna(pistol).Se traseazamainti centrulprintr-unsemn(x).Cnd

se gaurescmaimultepiesen pachet,se traseazasemnul'48 numaipeceadedeasupra.

colectiacristal

Fig. 36.Mnuirea coarbei

J

In timpul gauririi, burghiul trebuie sa stea perfectperpendicularpe piesa.Fixat bine n mandrinacoarbei,burghiulesten prelungireaaxeiderotatie.

Pieselepot sta verticaln locasulde prinderea me-sei-tejgheasi atuncigaurkease faceorizontal.Ciupercacoarbeiestecuprinsan mnastngasi sereaze,madecorp,n regiuneastomacului,iar cudreaptasenvrtestemnerul,mansonnsensulacelorceasornicului.

Pieselestau orizontal,fixate de masa-tejgheacu su-ruburidestrnsdin lemnsaumetal,avndgrijasaseaseze

o bucatadelemnsubpiesepentrua nu serupematerialulla iesireaburghiului.In cazulacesta,gaurirease facenplanvertical,respectndaceleasireguli.

Gaurile pot fi limitatesau strapunse.Cnd conteazaadncimeagaurii, pe burghiu se ataseazamansoanedelemncarei oprescnaintarea.Dacase folosescmaimultemansoane,ultimulsentepenestecu aschiidelemnpentrua nu cadeasi celelalte.Cndsegaurestematerialulpentrucuiesausuruburi,pentrua faceo fixarebuna,diametr.ulburghiuluitrebuiesafie maimicdectal cuiuluisausuru-buluipentrulemn.

La gaurireamaterialuluicu vrila se pastreazaaceleasireguli. Dispozitivulacestafolosesteburghie subtiri. Setinemnadreaptapeciupercasi cu stngasemanevreazamansonuln sussi n jos.

Cnd se fac douagauri foarteapropiate,burghiularetottimpultendintasaalunecen gauradejafacuta.Pentrua evitaacestinconvenient,se punen gauraun dop deesentatare (fag,carpen,stejar)si numaidupaaceease 49

colectiacristal

c*

Fig. 37.Mnuireadaltil 51

mleetiaeristaI

Mnerelela daltisefacdinlemndeesentatare(corn,frS'"sin,fag,carpen).

Actionareaasupradaltilorsefacecumna(la daltilemaimici)sauprinlovituricuciocanuldelemn(ladalt~maimari).

Formatulsi dimensiuniledaltilorsntn functieden-trebuintarealorsidemoduldeactionare:

'- dalti~oase- caresefolosescla scobituriadnci;- daltilate(grosimeaestemaimica),folositepentru

scobiturisuperficialesi pentrufasonarealemnului;- daltisemirotunde,folositepentrusanturirotunde;- dalticu taisulin formadeunghi,prinexecutarea

desanturinformadeunghi.Modul de lucru cu daltileScobiturilepot fi limitate,strapunsesi deschise,si-

tuatepefatasaucant,la extremitateapieselorsaun in-teriorullor. Scobiturilestrapunsenu sedaltuiescnumaidintr-oparte,ci dinambeleparti,cite,jumatatedin fie-careparte.

Latimeascobituriiestede faptct latimeadaItii(pedaltiestescrisalatimea).

Pentruexecutareascobituriise facemai nti tra~sareafolosindcreionul,zgkieciul,echerulcutalpa,metrul.

Piesaestefixatapemasa~tejgheacuunsurubdestrns(maisprecapat,astfelncit loculdescobiresa cadape

incepeexecutareaceleide-.adouagauri.Sescoatedopuldupaterminare.

Burghiele'seascutcupileprofilatecorespunzator,prin-zndu-Ien menghina.Dupantrebuintare,burghieletre-buiestersesi eventualunsecuuleimineralsauvaselinapentrua fi feritedeoxidare.Eleseasazan locurispe-dalepentruanuselovidealteunelte,carele potstirbi.

PREVENffiEA ACCIDENTELOR LA GAURIRE

colectia(ristal

In folosireauneltelorde gAuri,trebuierespec-tateurmAtoarelereguli:- pieselesefixeaZibinepentrua nu semiscasaurAsturna;- fixareasiguraa burghiuluiin mandrinacoar-beisauvrilei;- minerelela sfredelese fac din lemntaresisefixeazibine;- transmitereaburghielornu se facecu virfulnainte,ci cucapAtul;- nu se puneIDnape burghiuimediatdupAgaurirepentruci estefierbinte;- masa.de lucrutrebuiesi fie curatasi si sepastrezeordinen asezareapieselorsi a altorunelte.

D. nALTUIREA(SCOBIREA)LEMNULUIEsteoperatiadeprelucrarealemnuluicaresefacecu

urmatoarelescopuri:- la executareasoobiturilorpentrumbinareapie-

selor;- la executarealocasurilorpentruaccesoriilemetalice

(broaste,balamale,zavoareetc.);- la fasonareapieselorprin tesireamuchiilor,nde-

partareacleiului;- la executareasculpturilor(crestaturisauscoaterea

nreliefaunormodeleetc.).Daltuirease facecu uneltelenumitedalti,caresint

ntr-omarevarietate,maialescelede sculptura.Daltaaredouapartiprincipale:lamasi mnerul.Lamala uncapatestelatitasi ascutita,iar la celalaltcapatareun

50 umarsi unv1rf(coada)pentruaputeafi fixatan mner.

unul din picioare).Daltase asazan pozitieverticala,cutaisul si tesiturasprenauntru,cca 1 mm fata de linie,se lovestecu ciocanulde lemnpna cnd taisulpatrundecca5 mm,sescoatedaltasi semutamai n interior,la odistantade 10-15mm,se batecu ciocanulde lemn ti-nnd-ototn pozitieverticala,apoisefolosestecao prghiepnacnd ieseaschiaformatantre celedouataieturi.Secontinuaastfelpna aproapede capatulcelalalt,cnd sentoarcedaltacu tesituranauntru.Peretii scobituriitre-buiesa fie verticali; pentruaceastase ntoarcedaltacutesituraspreinterior.

Conturulscobiturii nu se faceniciodatacu dalta,de-oarecepiesasepoatespargeprin loviturileaplicatedaltii.Daca scobitura este strapunsa,se ntoarcepiesaavndgrija sa fie trasatasi pe parteaopusa.Dupaterminareascobiturii,aceastasecuratausorcudaltasaucuun raspel.Soobiturilenu se slefuiesccu glaspapir;ele trebuiesaramnaaspreatuncicndpieselesencleiaza.

Se controleazaadncimeascobitmilorcu metrul. Intot timpul lucruluise va mentinepozitiaverticalasi co-rectaadaItii.

La executareasanturilorcu ajutoruldaltilorde scobitse fac nti crestaturisi apoi se urmarestedesprindereaaschiilor.Grosimeaaschieipoatefi modificataprin schim-bareanclinariidaltiifatadesuprafatapiesei.

La soobirealocasurilorpentru accesoriilemetalice,dupace s-a facuttrasarea,se cresteaza'cu daltalata fi-breleprin taieturiperpendicularedejur mprejur,apoisendeparteazaaschiile..

La fasonareacantmilorconcave(sprenauntru),daltase asazacu tesiturasprepiesa,iar n cazulneteziriisauciopliriicanturilor convexe,daltaseasaza cu tesiturain sus.

La ascutireadaltilor, se folosescaceleasipietre simetodecalaascutireacutitelordedndele.

Taisul cutituluitrebuiesa fie fin, de 2S0_30pentrudaltin caresebatecuciocanulsi de 15_20pentrudaltila careseactioneazaprinapasare.

Pentruamariduratadefolosireadaltilorestenecesar:52 - sanufiencalziteputernic(sedecalesc);

colectiacristal

- sanu se.batacu ciocanede fier n mneruldaltilorsaucu CIOcanegrelede lemnn daltilesubtiri,careseactioneazaprinapasare;

- sa nu se desprindaaschiiprea groasela scobirefortndaplecareadaltii(sevarupe); ,

- sanufieaseutitepepolizoarecupietreaspre.PREVENIREA ACCIDENTELORLA DALTUIRE

- materialultrebuiesa fie binefixat pe masadelucru;- daltilesi ciocanelesafie binefixaten cozi;- sa se foloseascaciocaneadecvatemarimiidaltilor;- mnerelesa aibafetelenetede,fara aschii;- mnerelesa fie binecentraten coada;- transmitereadaltiisefaceprinznd-odelamapentruca celalaltsa o apucede mner;- nu setinemnan faia daltii (poatealuneca.n mna);- n truslLsaupemaslL,dlLltileseasazan asafelnctsanuproducaaccidente;- mnereledaltilorsa nu prezintecrapaturi.

E. FASONAREA LEMNULUIEste operatiade prelucrarea lemnuluiprin care se

dauanumiteforme pieselor(rotunjiri, tesituri,bombari,netezirifineetc.).

Fasonareasefacecuurmatoareleunelte:Raspelele, uneltecare au dinti n forma de ciocuri

scoasedin planul corpului.Spre deosebirede pile, auuneoricoadaterminatacu un rotund ngrosatcare for-meazamnerul.CelorcareQU au, li se monteazamnere.Raspeleleau formediferitepentrua aveao maimaren-trebuintare.Astfelexista:

- raspeledreptunghiularecu canturileparalele;- raspeledreptunghiularecu canturilearcuite;- raspelesemirotunde,maingustesprevrf ;- raspelerotunde,maisubtirisprevrf ;- raspeluldecizmarie,cudanturamaifina.Raspelul,ca si pila, se folosestetinndu-sede vrf cu

mnastngasidemnercudreapta.Seasazaoblicpesupra-fatapieselor,faraoapasareputernica.

Raspeleledreptunghiularesau celesemirotundecu ofataplanase folosescla rotunjireacanturilordreptesauconvexesi la tundereafumirului pe muchiilepanourilor 53'

colectiacristal

...- .Fig. 38.Raspelesi pile

I coleetiaeri&tal

La operatiilede fasonarese va aveagrija ca:- pilelesi raspelelesa aiba mneren bunastare;- nu seplimbamnapedanturapnelorsi ras-pelelor;- nu se plimbamna pe gura rizuitoruluisicutitoaieL

tplectiacrist;ll

IMBINAREA SI ASAMBLAREAPIESELOR SI OBIECTELOR

PREVENIREA ACCIDENTELORLA FASONARE

Razuitorulesteo lamadeoteldeformadreptunghiulara(saude altaforma),ascutitan moddeosebitpe un cantoCu ajutorullui se facenetezireadefinitivaa suprafetelorpieselordelemndeesentataren vedereafinisariiprinlus-truire sau Iacuire.Pieselepot aveasuprafeteplanesaucurbe,cu ntinderemaresau ngusta.Netezir,ease facelocal,pentruscoatereaanumitorpetedeclei sauaschieri,saupetoatasuprafata..

Razuitorulsetinenclinatpesuprafatapiesei.In lipsaderazuitorsepoatefolosisi o bucatade geamspartnsafara colturi.

Taierease face cu muchiilerazuitoruluicare, cndserotunjesc,serefaccu pila si cu a:scutitorulderazuitor.

Cutitoaiaesteformatadintr-o lama ascutitade otelavnddouacapetendoitesi ascutiten caresnt fixateceledouamnere.

Mnuireacutitoaieise facecu amndouaminile si sentrebuinteazapentrufasonareacozilordeuneltemaimari,cozi de topoare,sapa,lopataetc.,cnd nu se mai poatefolosirindeaua.Cutitoaiase folosestesi pentrudespicatmaterialul.

Obiectelepe carele executamsnt formatedin maimultepartinumitep ies e, re per e sau ele men t e.Acesteaformeazacomp1ex e si sub ansarob1uri.V.nirE;!;la qo~aSau.mai multepiesentre ele se numeste 55

furniruite.Celecu suprafatasemirotundasaurotundasefolosescla largireaunor gauri Si rotunjirea muchiiloracestora,precumsi la netezireasuprafetelorconcave.

Raspeluldecizmariese folosestemai mult la placaj.Pile le snt folositepentrunetezireaurmelorlasatede

raspelesaula fasonareapieseloratuncicndnuestenevoiesafie luatpreamult.

Formapilelor Estefoartevariata.Existapile: drept-unghiulare,semirotunde,patrate,rotunde,cu sectiuneacutit,ovale,rombice,triunghiulare.

Pilele,dupagradullor definete,potfi : aspre,semifinesi fine.

PentrulucrarUedetraforajsefolosescpilele"ac"care,deobicei,selivreazain truse.Elemaisntfolositesi pentrulacatuseriefina.

In timpulminuirii,pilasauraspelultrebuiesasedepla-sezepe toatalungimealor si trebuiesa se apesepe elenumaiatuncicndsntimpinse.

In caz de nfundarea dintilor,aeestiase pot curatajcu o periutade srma,n directiacrestaturilor.Dacaaucleisi rumegus,seafundantr-unvascu apacaldutasi se

54 stergcutalasuscat.

mb i nare. Executareatuturor mbinarilorse numesteasamb1are ..

Legaturantrepiesesi complexesefaceprinmaimultemetode: prin mbinaridetmplarie(cepuri)cuclei,numaicuclei,cusuruburi,culegaturimetalice,cucuie.

La un obiect,poatefi ntlnit unul saumaimultedinacestesistemedembinare.

Metodeledeasamblaresaumbinaredepindde desti-natiaobiectuluicareselucreaza.(Cerostar aveasaprin-demulucilela gardcu suruburicndmaiusorsi ieftinesteprincuie?) Astfel :

- mbinariletrebuiesafie simplepentrua fi usordeexecutatsiusordedemontatn unelecazuri;

- safie rezistentesi durabilen functiedemediulncarestasi desolicitarileobiectului;

- safie esteticesi potrivitecuscopulpentrucaresntfacute(formavariataa produselordin lemn,varietatilen constructiesi utilizaredeterminasi o varietatede m-binarI);

Subinfluentaumiditatiisi caldurii,lemnulsi modificaforma.Aceastaimpunereguli riguroasede asamblareapartilorcomponente.Alegereaceleimai bunemetodedembinarejoacaun rol importantn rezistenta,estetica,functionalitateasi pretuldecostal obiectului.

Imbinarilepot fi demontabile(cndsedesfacpe sub-ansamble)sinedemontabile:

- mbinarileprin ncleiere,cuie,cepurincleiatesntmbinarinedemontabile;

- mbinarileprin suruburi,cepuric~peneetc.,sntmbinaridemontabile.

Un obiectcu mbinaridemontabileestemai usor detransportatsi mutat.

1mbinareacu cepuri.Cele doua piesecare se unescsntprevazutela capete,unacu cep(unulsaumaimulte)si cealaltacu scobitura(depindede numarulcepurilor).

Cepulpoateaveaformaparalelipipedicasaucilindrica.Adncimeascobituriisauagauriitrebuiesafiecucea2mmmaiadncadectcepulpentrucarezemareasasefacapeumerii cepului.Cnd pieselese unesccu un singurcep,acestaeste1f3dingrosimeapiesei;la fel vafi si scobitura.

Indiferentcareestelatimeapieselordembinat,latimea.56 se mpartentr-un numar de parti egale,dar fara sot.

Fig. 39.1mbinari cucepuri

Pentrua determinamarimeacepurilor,ctsi ascobiturilor,cu ajutorulzgrieciuluiluamgrosimeascndurii,pecareotrasampeambelefetealecelordouacapetepentrumbinat.

La taiereascobituriideschise,taieturaestelipita desemnnauntru,iar pentrucep,lipita de semnn afara.In felulacestacepulintraputinfortatn scobitura.

Umeriicepuluidela marginisetaieastfelnct safiefoarteputinnclinatisprenauntru.Dupaterminare,pieselese solidarizeazaprin ncleieresi cuie de fier sau delemn.Aplicareacleiului se facecu o pensuladin coajadetei. Presarea(strngerea)cu suruburide strnssaucupenesi asezareala uscatse executanumaidupace s-averificatpozitiapieselorsi a unghiurilordintreele,pe osuprafataplana.

Imbinareapieselorprin cepurirotundesefacela mon-tareapanourilor.Se executagauricu burghiuln centrulsaucapatulpanouluin carese introducapoibucatimicicilindricede lemncarese lipesccu clei; parteacareiesedingaurasesocotesteoepsivaintrantr-unlocasdeformacilindrica.

Cepuriletrebuiesafiedinlemndeesentatare(fag)fiindsupusen modfrecventla solicitarimari.Diametrullorco-respundede celemai multe ori jumatatiigrosimiiele-mentului,deobiceicca8-10mm.

La asamblare,asacumammai aratat,sevor executadouagauride acelasidiametru,situateuna opusacelei-lalte.Dacacepuriletrebuiesaramnaascunse,peunadinpartigauravafi limitata. 57

colectiacristal colectiacristal

HFig. 41. Imbfna:redemontabila eueepalurtgitsi cu

pana

c.lfitiaeri&taJ

seazaCU suruburidestrns(ncazullipiriicu cleidegela-tinasauaracet),selasala locuscatsi cald.

Pieselelipite cu premdezau o alta:tehnicade asam-blare.Se ungam.belesuprafetece vin n contact,se lasa10-15minute,apoipieSelesesuprapunbatndpeobucatadelemn(ceva stape tlfia din piese)euciocanul,pe toatasuprafatadeeontact.Prenadezwestemult folositpentrulipireaHDSsau furniruluipeeanturi1epanourilor,pentrucanumainec-esitael~efitedepresare. I

lm'biMrea cu fUruburi esteo mbinaredemontabila.Sefoloseste'plfiW f.m1lliiareaaccesoriilormetalice,la obiec-telecarestutn locuriundecleiulnu rezista.Taria!1hbi-nariicusuruburidepindedespecialemnului,deadnCimeansurubarii,dediametrulsurubuluisi de direetiafibre10rlemnului.Suruburilepentrulemnau diferiteformesi cii..mensiuni.Pentruevitarearuginirii surUburile'se urtg Gllvaselina,grafitdiluatcu ulei etc.tn felul ac~taihtta simaiusor.Gaurilepentrusuruburilepentrulemnsnt:llaisubtiridectdiametru!celmaimareal suruburilorlpentru

, a fixa maibine.La capat,gaurilesefrezeazapentrune.careacapuluila surub,cu unburghiustelatsauCU o dalta.

.~ Il'b

Fig. 40. Imbinaren Ta, e - prin eher-tareb- cu eep11a

a

c

4!J:~

Imbinareaprinchertaresaula jumatatesefolosestemaimultcndsesolidarizeazaprincuie.

1mbinarid~on~a5ilecucepalungitsi cupana,folositen generalpentruconSolidareapicioarelorlatejghele,prinsentre ele prin legaturidemontabile.Imbinarease poatefacepecantsaupelat.Scobituran careseintroducepanatrebuiesafie mai lunga,pentruca extremitatilepeneisasereazemepepiciorsinupecapatulscobiturii.

Imbinareala 45sefolosestela totfelulderamepentrutablouri,deusi,def'erestreetC.

Acestembinaripot fi executatecu preciziefolosindcutiade taiat n unghipe careo putemfacen atelier.

Imbinareasesolidarizeazacu clei si cuiesaucu cepurifaIse.

Imbinareacuclei.Pieseleceseunesc,seungcucleidegelatina,araoetsau prenadez.Suprafeteletrebuiesa nuaibadenivelari,safie aspre.Dupaungereacuclei,sepre-

colectiacristal

58

ba

.Fig. 44.Montareasuruburilor(a)si scoatereacuielor(b)

colectiacristal

Utilizareacuielorde metalsimplificamai mult mbi-nareasi oferao rezistentasuficientapieselor,mai alesdacasnt nsotitesi deo ndeierea suprafetelorde mbi-nare.Odatacu batereacuiuluise strivestelemnul.Rezis-tentambinariin cuiedepindede tarialemnului,de di-rectiafibreJor,de adncimeade patrunderea cuiului,deformasidiametrullui. Cuiul trebuiesa intre n piesancaresefacelegaturacucirca2fa dinlungimealui.

O mbinarecupreamultecuienu nseamnacaestesifoarterezistenta.

Uneltelefolositela mbinareaprin cuiede fier snt:ciocanuldefier, clesteledescoscuie,dornulsaupriboiulpentruascundereaflorii cuiuluin masalemnului.La su-prafetelefinisate,lacurilecuielorsechituiescdeasupracuun chit din clei si creta,n culoareanaturalaa lemnuluisauvopsite,iar la suprafetelecaresedaucu baitsecolo-reazachitulcu bait,fainadelemn,cleisaucearacolorata.

Innadireapieselorn latime,lungimesi grosime.Sefac diversepanouria carorlatimedepasestedimensiuneacurentaa cherestelei(placide mese,rafturi, capacedinlemn pentrugaleti,putinaetc.).Uneori estenecesarsasealaturemai multescnduri,una lnga aUa,pentruaajungela dimensiunilecerute.

In acestcaz,panourilese fac prin alaturareapieselorpe cantud(careau fost rindeluite),prin lipirea lor, cucepuri rotundeascunse,cu cuie fara floare ascutitepeambelecapete,cu chingide legaturavizibilela suprafata, 61

b

Fig. 42.Imbinaredecolta - prin chertareb - cu cep 1/3

Q

Gaurilepentrusuruburilecupiulitaauacela:;;idiametrucacelal suruburilor.

Montareasi demontareasuruburilorse facecu suru-belnita,iar la cele cu piulite se folosescchei speciale.Gaurilepentrumontareasuruburilorsepotfacesi cu cuiemai subtiri.

Fig. 43.Verificareacu echerulde90

colectiacristal

Imbinareacucuiemetalicesaudelemn.Sntconstructii.de lemnla care se folosescnumaicuie de lemn (ca n!'vechime).Cuiul de lemn are o sectiunepoligonalasi selintroduce,fiind unscuclei,ntr-ogaurarotunda,facutacu1burghiulmelc.Cuielesebatperpendicularpelemn.Cuiele.:trebuiesa fie mai groasedect diametrulgaurilornct,baterealor sa se facafortat.Ele se fac din salcie,tei simesteacan,deoarecesnt elastice,pot fi usor presatesi.prelucrate.Cuielede lemn se folosescla mbinarilede)

80 colt,lacerceveleledela ferestre,la scauneetc.

I i I~'I L.:.-., I

@~

colectiacristal

Fig. 48.lnnadireapieselorn lungime

~.~

~~

FURNmumEA SUPRAFETELOR

Furniruireaesteoperatiaprincaresuprafete1eobiec-telordinlemndinspeciicomune,casi a panourilordinPAL, PFL saupanelsntacoperitecu furniresubtiridin 63

la capetesaupe mijloculpanourilor.Innadirean gro-simesefacetinndc(mtcacentItllineleloranualesafien aceeasiparte.Pieselesencleiazasausebatn cuie.

Pentrunnadirean lungimese folosescmaimultemetode:nnadirean formadepana,cu cepuriaplicate,princhertareetc.Estebinecain dreptulnnadiriisafiepunctdesprijin.

Cepurilesi scobituriledeschisese executacu feras-traulncordat,cudintiimicisi pnzalatasauferastraieledecrestat~

Existaomarevarietatedembinari,darlaconstructiilepropusen lucrare,asamblareaelementelorin complexesefacecuajutorulmbinarilordesprecareamvorbit.

Fig. 46.lnnadirean latime

Fig. 45.1mbinaricu cuie

Fig. 47.lnnadirean grosimeprin folosireadispozitivelordestrnscupene

colectiacristal

62

65

colectia cristal

pIeri destrins

5 - Atelierul fanteziei

Fig. 50. Incleiereapieselorprinjlresarecu placitari si surub

destrns

i~.Ii

baza,fixnddin locn locsuruburidestrnssaudispozitivedestrnscupene.Placadedeasupra(depresare)trebuiesafie din lemntaresi perfectplana.Se potpresamaimultepieseasemanatoare(aseznd ntre ele hrtii pentru se..parare).

Presareatrebuiesa se faca uniform pe ntreagasu-prafata; altfel ramnlocurinepresatesi furnirul va pre-zentaumflaturi.

Numarulde suruburidepindede marireasuprafeteidefurniruit,strngerealor facndu-sepeun rnd,pedouasauchiarmai multernduri, pnaatingsuprafata.Suru-burile se strng treptatsi cu atentie.Ultimelesuruburicaresestrngsntceledela colturi.

Cnd se folosesteclei prenadez,iurniruirea se faceaplicndcleipeambeleparticevin n contactiar apasareasefacecuunfierdecalcat(rece).

Dupace furnirul s-a uscat,se facetunderealui, adicataiereasurplusuluide pe margini,cu ajutorulbisturiuluisaucutitasuluibine ascutit.Se mai poatesi cu raspelul,aplecndu-lpemuchie,faraa-l danapoi.

Urmelede~c1.eisi hrtia gumatase nlaturaprin ra-zuiredupace n prealabilau fost umezitecu apa.Se dade-alungulfibrelorcu razuitorul.Dupaoperatiade tun-dere,sefurniruiescsi canturile(dacaestecazul),folosindprenadezsauclei cald,apoise faceslefuireasi finisarea.

speciivaloroasesi cu desenedeosebiten scopulde a leda un aspectmai placutprintr-un finisaj superior.

La panel,furnirul de fata se punepestecel de bazaalpanelului.La PAL siPFL seaplicadirect. .

Pentrua faceo furniruirecorecta,suprafeteletrebuiesa fie perfectplanesi se fac rugoasecu pnzade slefuitmai asprapentrua asigurao mai buna legaturantrefurnir si stratulde baza.Se pregatescsi secombinafoilede furnir, tinnd contde desenullemnului,lipindu-lepeunadinfete.cuhrtieg'umatan lungulmbinarii(rostului).(Locul de mbinarea furnirului trebuiesa fie perfect.).Retezareafoilor separatede furnir se face cu ajutorulfuastraielorde furnir saucu cutitasebineascutite,pre-sndcuundreptarloculdetaiere.

Datoritafaptului ca nnadiriledefectuoasenu pot firemediatedupancleiere,estenecesarsasefacauncontrolal felului de alaturarea foilor de furnir, naintede a fiaplicatepe panou.Furnireleasamblatese pastreazantrepanourigroasepentruanusescoroji.

Seungesuprafatade furniruitcu aracet,uniformdis-pussi seasazafurnirul asamblat,cu hrtiagumatan sus.Apoi sentindehrtie curatapestefurnir si ?esteaceastaseasazao placadelemn,cevamaimareca suprafatade

Fig. 49.Formedeasamblarea foilordefurnire

colectia cristal

64

PanQuriledin PAL sepotfurnirui pecanturicu ~nzide furnir l.1me2:ite,folosindclei de gelatina(d~oase,saUpllile)preparatmaLgros.Se Ufigcanturile,se ~sazaf.iade furnIr (avinddimensiunileputinmai mari)pe cantSise freacasuprafataprin apasarecu ciocanulde fier,saucontrafierulde la rindeauadubla,dela un capatla altul.In felul a~esta,cleiulse mprastiesi $urplusulieseafata.

La fel seprocedeazasi la cahturilecurbe,nuIfiaica nacestclizsevorbate2 cuisoareprinsen bucateledeplacajla capeteleflsieidefurnir (nusebatc61npletsi.sescotdupauscareafumirului).

Pieseleseas.azala uscat,iar la urmase'facetundereafurniruluisi slefutreasuprafetelor.

PAR'f1LE CONSTRUCTIVEALE OBIECTELOR

In componentaobiectelorde. tmplariese deosebesc;1urrnatareleparti constru~tive: elemE;!nte,'complexe,sub-ansarnblur:isi ansambluri..

Elementul (piesa,reperul)esteparteaceamai simplasi poateaveacele mai diVerseformesi dimensiuni.Incuprinsulobiectului,elementul poartli diferite- denU-miri~.a:

- stinghie: (sipca)simpla,profilata,sculptata,curbi-llinie.; "'~

- lonjef'on: stinghiede legaturalongitudinala; '- travtt8a : elementdelegaturatransversal;- montant: elementdelegaturavertical;__ borduta: stinghiedin lemn tare aplicatape can-

tudle vizibile ale panourilor,si pentruacoperireastruc-turiil(:!jfifi~uiramelor.Ele au rolul de a protejamargi-nile.sicoltutUe,maialesla panouri.Bordurilepotfi simplesauprofilate.din lemnmasiv,metalsaumaterialplastic.La colturisinttaiaten unghide45 ;, -glisieta,:sipci pentrualunecareasertarelor;.'.. -- sipci},de acoperire: elementfolosit"pentruacope-l'I1!arostuluila doUau~isau fere,stre.Estemontatap~a unadinusi.Poatefi simplasaucuprofile;

eol~acristal .

- bagheta:f''''''\"tablletraversa .. bagheta

Fig. 51.~ma CI.\ tablie 6f ..

colectia'eristal

_ soclu: ramade bazaa unei mobilecareare rolulde a o sprijini pe sol si careesteformatadintr-o ramadelemn,sprijinitape4piciorusede.lemntare;

- cornisa: esteun complexformatdin stinghiipro-filate carese asazaorizontalpe parteasuperioaraa uneimobilesaulagaleriin parteasuperioara;

b) Panoulesteuncomplexavndformadeplaca.Duparolul pecare-lpoartan produsulfinit,panourile

potfi : placamesei,usa,capac,spate,peretelateral,fund,tavan,polita.

La panouriledin PAL sau panelse folosescadausuridin lenmmasivmbinaien masaplacii,marindu-seastfelrezistentapentrumontareabalamalelorbanda.

c) Cutia esteun complexcompusdin patru sau maimultepanouri,ncheiatesub formade prismacu cepuridrepte,"coadaderndunica",cepurirqtundeaplicateetc.Cutia poatefi ntlnita ~ atare,fie sub alte denumiri,avnd aproximativaceeasiforma, de exemplu,sertare,lazi, corpurietc.

Subansamb'lulesteo gruparede elementesi complexecareconstituiepartedistinctala montare;placala masaesteun subansamblu.La un scaun,sezutul,spataruIcucele2 picioaredin spate,sipcilede legaturaa picio8'relo~snt,deasemenea,subansambluri.

Ansamblulesteprodusulfinit - obiectul.Efectuareamanualaa elementelor,acomplexelor(rame,

panouri,cutii) nseamnaefectuareaoperatiilorde prelu-crarea lemnuluidesprecare am vorbit mai nainte,cuuneltelesi dispozitiveledeserisen cadrulacestoroperatii,folosindlemnulca materieprima sub forman caresegasestela depozitelecu vnzaresau din deseurirecupe-rabile.

FINISAREA OBIECTELOR

Finisareaobiectelorsefacecuscopuldea daun aspectplacutobiectelorlucratesi totodatade a le protejadepraf,murdarie,umezealaetc.

Frumuseteanaturalaa diverselorspecii de lemn a68 fostntotdeaunaapreciatasi s""ancercatprin diferiteteh-

. colectiacrisbl

nologii pastrareaei timp ct mai ndeluIlgat,iar dacalemnuldin cares-a lucrata fost o speciecomuna,nf:t'U~musetareasas-afacutprinaltemetode.

In acesternduri vomvorbimai alesdespremetodeleaccesibileunui amator,asacumam prezentatsi celelalteoperatiunideprelucrarea lemnului.

Finisareaobiectelorse faceprin Iacuire,lustruire,ce-ruire,vopsireetc.De obicei,acesteoperatiisefac naintedeasamblarepentrucapeliculeledefinisajsaseaplicemaiusor.In cazulvopsirii,obiectelese pot finisa si dupamontare.

Pentruefectuareaoperatiunilorde finisare,estenece-saraopregatiren prealabilasuprafetelor.

A. PREGATIREA SUPRAFETELORRealizareaunorsuprafetenetede,de culoareuniforma,

fara asperitati,caresa permitao aderentaperfectasub-stantelordenfrumusetaresi protejare,sefaceprinurma-toareleoperatiipregatitoare:

- Umezirea suprafetelor. Pentru deschidereaporilorse umezestesuprafatacu un buretestorssaucu o crpacurata.Se evitaumezireaexcesivaa pieselordin placaj.Dupauscarencepeslefuirea..

- Slefuirea se facecu scopulde a stergeurmeledecreion,clei, pete si pentrunetezireafina a suprafetei.Hrtia sau pnzade slefuitse alegen functiede specialemnuluisi de felul finisajului.La nceput,pentru sle-fuireabrutase folosesteo hrtie cu granulatiemai mare,apoise umezestelemnul,se lasasa se usucesi slefuireasefacecu hrtiecugranulatiemijlocie,dupacareseume-zestedin nou, slefuindu-sela urma cu hrtie mai fina.

Sensulslefuirii estelongitudinal,cu usoaredeplasarilaterale.Pentruspeciide esentamoalese folosestehrtiamaiaspra,iar pentruspeciideesentatarehrtiemaifina.Hrtia saupnzadeslefuitseasazapeslefuitoarede dife-rite formeadecvatesuprafetelorsau profilelor.Slefuireaestede mareimportanta.pentruurmatoareleoperatii definisare. '

Slefuireasefacesi nainteanceperiilucrului,malalesla transpunereamodelelorde traforatsau de pirogravatcnd suprafatase ceresa fie curatasi fara asperitati,iardupapirogravare,o slefuiremai insistentaar dauna. 69

colectiacristal

_ Chituirea nseamnaastupareacu chit a micilorde-fectenaturalesaurezultatedin prelucrare,canodurimici,crapaturi,aschieri,ntepaturi,zgrieturi,rosturi rezultatedinnepotrivireambinarilor.

Chitul se obtinedin faina de lemn,praf de cretasiclei, care se amestecapna se face o pasta.Consistentapasteiestedeterminatade posibilitateadeapatrundengauri,faraasescurgedinele.

Cleiul trebuiesa fie n cantitatepotrivita,pentrua seputeaniveladupantarire.Chitul seaplicacu spaclulsaucu o lopaticadelemn.Dupauscare,seniveleazaprin sle-fuire. In-cazulsuprafetelorbaituite,aplicareachituluisefacedupauscareaprimuluistratdebait.

_ Baituirea estecolorarealemnuluipentrua scoatenevidentadesenulacestuiasi pentrua imitaspeciidelemnpretios.

Baiturilesntnistecolorantiorganicinaturaliobtinutidin substantenaturale~afrunzesaucoajaverdedenuca,saucolorantisinteticicarese dizolvan apacaldasaudeploaie.SegaSescsubformadegranule.

Baiturile au culori den~gru, maron,albastru,rosu,galben,din al caror amestecse obtin si alte culori sinuante. '

tn baitulobtinutprin dizolvareagranulelorse adaugaputinamoniacpentrua-i,mariadezivitatea.Culoareabai-tuluipoatefi mai inchisaprin adaugareade colorant,saumaideschisaprin diluarecu apa.Cantitateade bait tre-buiesa fie suficientapentrubaituireaobiectelornceputepentruca estegreusa se obtinaulterioraceel:lsinuanta.Solutiasefiltreazaprin tifon.Baitulseaplicacu pensulemoi,perii, buretecarese mnuiescde"'alungul fibrelor,de la un capatla altul, apoiperpendicularsi iarasilon-gitudinalpentrua se obtinesuprafeteuniformcolorate.

Surplusulsendeparteazacu periiuscate.Nu serevineasuprauneiportiunidupauscareabaitului.

_ Grunduiteaesteacoperireasuprafetelorcuo vopseamaislabadeculoaregalbena,albasauportocaliecarecon-stituiestratuldebazanumitgrund.In comertsegasestegrund pe baza de ulei. Se grunduiescnumai obiectelemai mari (usi, ferestre).Avantajulgrunduiriiesteca se

70 consumamaiputinavopsea.

c:olec:tiaC:l'istal

B. FINISAREA PROPRIU-ZISA

Dupa pregatireasuprafetelorurmed finisart!a.'.tr)

tele mici ca piesede sah,colieredin lemn etc.,caresescufundantr-unvascu lac si se lasapnase mbibabineculac,apoiseagatapentruuscare.

_ Lustruirea esteo operatiede finisarecaresereali-zeazaprin ntinderea.si depozitareasuccesivaa unei so-lutii de selacdizolvatn alcool.Lustruirea,ca si lacuireasefacepeobiectelecareauculoareanaturalasaubaituite.

Solutia(lustruI)seformeazadin 1/3selacdizolvatn 2/3alcooltehnic.Selaculse gasestesubformade solziporto-calii. Se introducentr-o sticla,apoi se toarnaalcoolsiseagitacontinutulpnasedizolvasolzii.Se filtreazaprintifon, dupace s-a linistit. Lustruirease facecu ajutorultampoanelordevataacoperitecu tifon.Miscarilesnt de-alungulfibrelor,circulareprin cercurimici,sauopturi.Seapasasi se strngecte putin tamponul.Se mai mbibadin cnd n cnd.Pentru a usuraalunecareatamponului,pepiesasepunctevapicaturideulei.Selustruiescobiec-telecusuprafatamaimare,intarsiileetc.Necesitndmano-perasi efortfizic,lustruireasefacemairar, nlocuindu-seprin Iacuire.

Vopsirea.In comert,vopselelesegasescntr-ogamava-riata,gatapreparatesi seaplica,deobicei,cu pensulesauprinpulverizare.

Inaintede aplicare,vopseleletrebuiebineamestecatesi adusela vscozitateanecesara,iar suprafetelede vop-sit trebuiesafiebinepregatiteprinslefuire.

Dacaobiectula maifostvopsit,securatade"'praf,pete,murdarie,spalndu-secu apa caldutasi detergent.Sestergebine, astfelnct n clipa cnd se aplicavopseauasa fie completuscat.Crapaturilesi gaurilemtcise astupacuchitamestecatcuputinavopsea(dinceapecareurmeazasa o folosim).Dacavopseauape obiectesteveche,scoro-jita, portiunilerespectivese rad cu glaspapirasprusauseardculampadebenzinasisenetezesc.

Cnd lemnularenoduri;seaplicaun stratde lac pesteacesteapentruanu crapasi a secoscovivopseauaulterior.

Inaintede vopsire, geamurilese chituiescdin nouatuncicnd chitul vechi este deteriorat.Se curatabineresturile.Pentrua nu murdarigeamulcuvopsea,seaplica

'72 peacestabandadelipit.

colectia cristal

Bandade lipit se folosestesi pentrucreareaunormo-deledin mai multeculori,pentruanimareasuprafetelormari,monotone.Pe un fonddeculoareuniformasedese-neazamotivedecorative.Dupa uscareavopselei,benzilesedeslipesc,iardesenulvaramnebineconturat.

Dulapul"n perete"ca si dulapurilecare tin loc dedebarainstalaten hol, terasa,balcon,mobilierpentrucopii,chiarusile pline interioare,cu putinafanteziepotdevenideosebitde atractive.Sepreferanuanteledeschise,paIe,estompate.

Pensulase stergepe margineacutieifara a aveapreamultavopseasi se mnuiestede sus n jos, cu o singurareveniren sensinvers.Se lucreazanumaicu vrful pen-suleisinuseapasa.

Vopsireacorectapresupuneo serie de operatii caresnt:

1) GTunduireacu grund ; vopseaslabapentruumple-rea porilor;

2). Slefuirea : d\.lpauscareagrunduluise faceo nete-zireperfectacuglaspapir.Sendeparteazapraful;

3) Chituirea: acoperireamicilor defectecu chit despac1uamestecatcuvopsea;

4). Slefuirea locurilorchituitedupauscareachitului;5).Vopsirea: se facecu pensulasauprin pulverizare

ntr-unsingursens.Armonizareaculorilor mobilieru1uicu interioruleste

un indiciu al bunului gust.Valorificnd prin culoareomobilaveche,i se poatemari duratade utilizarentr-uncontextesteticapal'te,original.Interesanteefectese obtinsi folosindnuantedeculoaredinportiunidespectruapro-piatesaun unelecazuricontraste,deexemplu,alb-rosu,alb-verde,alb-negru.

Dupavopsiresaulacuire,pensulelesespalan petra-sin,benzina,petrolsautiner.

Peteledeuleiurimineralesescotcu produsepetroliereca,neofalina,spirtdepetroletc.

Peteledeuleiurianimalesescotcuacetona.Dacasnt proaspete,petelede vopseade ulei sescot

cu neofalinasi cu petrol,iar dacasnt maivechi,cu tere-bentina. '73

colectia cristal

LUCRARI DE TRAFORAJ

Solventullaculuisauvopseleirespectivepoatescoatepetelede lac sau de vopsea(benzen,tiner, alcool,cloro-farm,tetracloruradecarbonetc.)

Emailurile snt vopsel