Atacuri şi semnalizări

A. SemnalizăriSemnalizările se împart în 3 categorii:- numărătoare : arată numărul de cărţi în culoarea jucată. Poate fi

- standard = mic-mare nr. impar, mare-mic= nr. par- upside-down: mic-mare=par, mare-mic=impar

- preferinţă : - se referă la interesul partenerului de a juca o anumită culoare. Sunt 2 sisteme de bază de marcare a preferinţei pe defose(prima defosă esenţială):

-Lavinthal: -se defosează din culoarea care nu place, defosa unei cărţi mici arătând preferinţa pentru culoarea mai mică, o carte mare pt. culoarea mai mare

-Italiene (romane): impar=place culoarea defosată, par mic= place culoarea mai mică în rang , par mare=place cul. mai mare în rang- atitudine: - se referă la atitudinea faţă de culoarea atacată. Poate fi:

-standard: carte mare = place atacul-upside-down = mic place atacul

B. Atacuri

1. A-4-a sau a-3-a, a-5-a- La NT – de preferat atacul cu a-4-a prezintă următoarele avantaje

- folosirea Regulii lui 11 de partener (11 minus cartea atacată minus numărul de cărţi mai mari decât carte atacată din mort si din mâna partenerului = nr. de cărţi mai mari decat cartea tacată deţinute de declarant)

- uneori se poate ascunde a-5a carte în culoare prin jocul unei cărţi mari (nu se joacă ulterior cartea mai mică = nr. impar de cărţi)

- daca se atacă a-3-a, a-5a, a-3a din 4 cărţi poate fi o carte importantă- La culoare – se preferă atacul a-3-a (din 3 sau 4), respectiv a-5-a din 5 – se comunica mai repede numărul de cărţi deţinute în culoare, combinate cu a-2-a (mare, dacă e posibil prima) din nimic, pentru a se comunica si daca există onor sau nu.

2. Atacuri din onoria) Standard

- As – din As-Rigă sau chiar fără Rigă – cere partenerului să marcheze preferinţă sau atitudine (de obicei o semnalizare italiană)- Riga - din As-Rigă sau Rigă-Damă – cere partenerului să marcheze numărătoare în culoarea respectivă- Celelalte atacuri sunt cap de secvenţă sau cap de secvenţă interioară, pe care partenerul marchează, in funcţie de ce s-a discutat numărătoare sau atitudine. De reţinut că nu e indicat de atacat capul de

secvenţă fără cel puţin al 3-lea onor din secvenţa interioară (K din KQ9, Q din QJ8, J din J108)

b) Journalist- As – din AQJ10(x), AKJxx, AKJ10(x) – cere partenerului să contribuie cu onorul care îl are, sau în caz contrar să dea numărătoare- Riga – din As-Rigă sau Rigă-Damă – cere partenerului să marcheze atitudinea faţă de culoarea respectivă- Q –din QJ9(x) sau KQ109 cere deblocarea 10 sau Valet de la partener, sau în caz contrar numărătoare- J = weak lead – din J10 fară onor superior- 10 = strong lead – promite cel puţin un onor superior (AKQ). Combinaţii din care se ataca 10: AJ10, A109, KJ10, K109, Q109. În consecinţă din secvenţe 109xxx se ataca 9.

Fiind prea multe cazuri incluse în atacul cu 10, mulţi experţi au îmbunătăţit convenţia după cum urmează:

-10 – zero sau 2 onori superiori (din 109x, AJ10, KJ10)-9 – zero sau 2 onori superiori: (din 98x, A109, K109, Q109)

Această conv. este cunoscută sub numele de 10-9 codat (sau 0-2)-9 –din 98x sau H98x(x) –evident daca nu se joaca 10-9 codat, caz in care din H98x se ataca 8

c) Rusinow – se atacă al doilea onor dintr-o secvenţă (exemplu din QJ se atacă J), pe care partenerul marchează după caz numărătoare sau atitudine, cu excepţia:

- K=strong lead, cere deblocare onor de la partener sau numărătoare- A=cere o semnalizare italiană

Acest sistem de semnalizări a fost practicat cu succes de Blue Team în anii 60

Semnalizări ulterioare

1. Numărătoare din restante- din 3 cărţi iniţial, dacă prima carte a fost jucată forţat (am pus onor de exemplu), se joacă carte mai mare din cele 2 rămase -din 4 cărţi iniţial, ulterior se joacă ceam mai mică -din 5 cărţi iniţial, ulterior se joacă a-4-a sau dacă se poate, a douaDacă este cazul să se facă o deblocare, aceasta primează faţă de marcare distribuţiei din restante

2. Lavinthal în culoareAvând în vedere că de multe ori până să ajungem să facem defose poate să fie prea târziu, o semnalizare mai eficientă este Lavinthal în culoare. Exemple (considerăm că se foloseşte numărătoare standard):a)deţinem într-o culoare 2 6 9. Se joacă prima oară 2 – numărătoare, apoi:

- 2-6 - preferinţă cul mică- 2-9 – preferinţă cul mare în rang- 6-9 – apel viloent culoarea mare în rang

b)deţinem în culoare Q 8 6 2. Se joacă prima oară 8 – numărătoare, apoi:- 8-6 culoarea mare în rang- 8-2 culoarea mică (6-2 apel violent)

Dacă cartea a-2- a este importantă, nu se poate folosi Lavinthal în culoare3. Apelul SMITH – atitudine faţă de atacul făcut de partener la FĂRĂ ATU, o carte mare la levata a doua = mi-a plăcut atacul4.Preferinţă pe atu:- mic-mare – preferinţă pt. culoarea mai mică în rang- mare-mic - preferinţă pt. culoarea mai mare în rang- uneori când s-a atacat la tai, ecou = 3 cărţi

Sisteme de semnalizăriFiecare axă îşi poate alege o combinaţie de semnalizări, dar în timp s-au materializat următoarele 2 sisteme:

Standard:-numărătoare standard (mic-mare impar)-atitudine standard (mare place)-din 2 cărţi se atacă cea mai mare-din 3 cărţi mici se atacă mijlocia şi apoi mare-din 4 cărţi mici – prima sau a doua-din 3-4 cărţi cu onor – a-3-a, şi apoi mica-din 5 cărţi cu onor a-5-a-din 6 cărţi cu onor a-4-a

Avantaj: numărătoare rapidă din număr impar de cărţi, mic=imparDezavantaj: neclaritate uneori când se atacă din 4 cărţi

UDCA (upside down count and attitude )- numărătoare upside-down (mic- mare par, mare-mic impar)- atitudine upside-down (UDA =mic place)-din 2 cărţi mici se ataca cea mai mică-din 3 cărţi mici se atacă cea mai mare-din 3 cărţi cu onor se atacă a-2-a-din -din 4-6 cărţi cu onor (10+) se atacă a-4-a şi apoi se joacă una mai mare-din 5 cărţi cu onor se atacă a-4-a şi apoi se joacă una mai mică

Avantaj: numărătoare rapidă din nr. par de cărţi, claritatea atacului din 3 cărţi, mic=par Dezavantaj: din 5 cărţi trebuie aşteptat ecoul pt clarificare

Combinaţie Standard UDCA 2 6 6 22 6 8 6, urmat de 8 8, urmat după preferinţă de 6

sau 2 (Lavinthal)2 6 K 2 62 5 6 9 6, urmat după preferinţă de

5 sau 2 (Lavinthal)5 urmat de 6 (unii jucători atacă 2 )

2 5 6 K 5 urmat de 2 2, urmat dupa preferinţă de 5 sau 6

2 5 6 8 K 2 urmat după preferinţă de 5, 6 sau 8 (Lavinthal)

5 urmat de 2

2 5 6 7 9 6 urmat de 7 7 urmat după preferinţă de 6, 5, 2

2 5 6 8 10 K 6 urmat de 5 sau 2 2 2 3 5 6 8 10 6 urmat de 5 sau 2 5 urmat de 6 sau 8

Concluzii:- orice sistem de semnalizări bine însuşit e bun- nu se semnalizează întotdeauna, ci numai atunci cand e nevoie- cand numărătoarea intr-o culoare este cunoscută, orice carte în culoarea respectivă este semnal de preferinţă (dacă nu se joacă Benjamin sau Vinje)- la culoare cand pe mort se afiseaza singleton sau dubleton în culoarea atacată, se semnalizează preferinţă- la FA cand pe mort se afisează o structură ce demonstrează că atacul a fost prost, se semnalizează preferinţă- de obicei resursele flancului sunt limitate. De multe ori incercarea de a dezvolta noi culori da levate suplimentare adversarului- Semnalizarea unei culori imposibile arată lipsa dorinţei ca partenerul să joace în cealaltă culoare