TRILOGIA

HOUSE OF GARDSPRTMUL VOLUM

CULISELE PUTERII

MICHAEL DOBBS

ATAGLA REGE

E

tfr

INTRODUCERE

CAnd am scris Atac la rege, in 1990, ca o continuare a

romanului Culisele puterii, am ftcut-o, in parte, pentru cIaveam convingerea cd iahtul regal se indrepta spre ape tulburi.

$i s-a dovedit ci aveam dreptate. Am scris despre c[snicii cu

probleme, scandaluri financiare, controyerse politice 9i umiliripublice qi, in anii care au urmat, Familia Regali a plrut sivrmeze scenariile imaginate de mine cu o tenacitate neobositi.

Uneori mi se pirea cI divergi indivizi participau la un concurs

pentru a primi roluri in poveste. Daci intenlia cirlii era de

a lansa un avertisment, a$a cum presupun ci a fost, atunci a

eguat complet. Casa de Windsor avea si indure unele dintrecele mai grele momente. Iahtul aproape s-a scufundat qi uniimembri ai echipajului au fost aruncali peste bord.

Regele meu ficfional nu este, pur s,i simplu, o versiune a

prinlului Charles - au existat mulli moqtenitori ai tronului care

au avut dlficult5li gi am fost parlial inspirat de mai mulli -, dar

anumite comparalii erau inevitabile. CAnd am inceput s[ scriu,

era clar cI i se destrima cisnicia, in ciuda tuturor infirmiriloroficiale, aga ci am decis ca personajul meu regal si nu aibisofie. Sper ci nimic din ce am scris nu a fost interpretat ca lipsd

de respect, pentru cI nu aceasta a fost intenlia mea.

IO MICHAEL DOBBS

in orice caz, in ciuda acelor ani grei, at6t Altela Sa Regali,

cAt qi institufia regal[ qi-au demonstrat tenacitatea Ei puterea

de redresare, iar astdzi se bucur[ de o stimi publici mai mare

decit in urmi cu cAteva decenii. Iahtul regal continui si

navigheze.

La fel qi Francis Urquhart. Dup[ aproape 30 de ani de

cdnd l-am creat, qi-a dezvoltat o via{6 proprie - in cir}i,

in televiziunea globali -, ca un personaj care a fost citat atAt in

parlament, cit gi in presi. Blnuifi ci s-a gugotit despre el s,i pe

la colprile unor palate? Ei bine, s-ar putea spune asta, dar eu

n-o si comentez...M.D.2013

PROLOG

los cu regii. Ocupd prea mult spasiu.

Erazi:ua in care urmau sd-l omoare.

il conduserd prin parc, escortat de doui companii de

infanterigti. Se adunaseri mulli oameni qi iqi petrecuse

aproape toati noaptea intrebindu-se cum vor reacfiona

acegtia cAnd il vor vedea. Cu lacrimi? Cu batjocuri? Vorincerca si-l ripeasc[ pentru a-I duce intr-un loc sigur sau ilvor scuipa cu dispre{? Depindea de cine-i pl5tise mai bine. Darnu urmd nicio izbucnire; mullimea rimase abetuti, speriati,

inci nevenindu-i si creadi ce urma si aibd loc in numele ei. O

femeie t1nlrd [ip[ gi leEini ctnd trecu pe lAngi ea, dar nimeninu incerci si-l impiedice in drumul lui pe terenul inghe{at.

Paznicii il gribeau.

in cdteva minute ajunser[ in Whitehall, unde fu glzduitintr-o clmiruld. Era trecut de ora zece, intr-o dimineali de

ianuarie, si se agtepta ca, in orice moment, si audi cioclnitulin ugi care il va chema. Dar ceva ii relinuse; nu venird pdnd

aproape de doui. Patru ore de aqteptare, de demoni care-irodeau curajul, fbcdndu-l s[ simtl cI se niruie pe diniuntru.in timpul nopfii ajunsese la o senindtate, la o senza(ie de pace

12 MICHAEL DOBBS

sufleteasce, aproape o stare de gralie, dar, cu trecerea grea

gi neanticipatl a minutelor care cregteau pAni ajungeau ore,

calmul fu inlocuit de senzalia ingrozitoare de panic[ ce incepea

undeva in creier gi se intindea prin tot corpul lui pentru a

se scurge in intestine qi vezici. GAndurile i se amestecari qi

cuvintele la care se gAndise, meqtequgite cu grijl ca si pund

in lumind dreptatea cauzei lui qi si acuze logica lor suciti,

dispdrurl brusc. infipse unghiile adAnc in palme; cuinva igi va

gisi cuvintele cAnd va veni vremea.

Uqa se deschise. Cipitanul apiru in intrarea slab luminat5L gi

{bcu un semn scurt gi sobru din cap. Nu era nevoie de cuvinte.

il luare gi in cAteva secunde ajunse in sala de bal, un loc pe

care il preluia pentru tavanul pictat de Rubens gi pentru uqile

magnifice din lemn de stejar, degi acum ii era greu si distingi

detaliile prin intunericul nefiresc. Ferestrele inalte fuseseri

parlial zidite sau acoperite cu scAnduri in timpul rlzboiului,pentru a fi mai uqor de apirat. Doar la una dintre ferestrele cele

mai indep[rtate, unde baricadele fuseseri d[rAmate, o aurl de

lumini puternicl qi cenugie inconjura ga:ura, ca intrarea intr-o

altl lume. Coridorul format din qirul de soldali ducea direct

pAn[ la ea.

Doamne, dar ii era frig. Nu mincase nimic de ieri, refuzase

masa pe care i-o oferiseri gi era recunoscitor pentru mantia pe

care o ceruse, ca si nu tremure. Nu ar fi fost bine si fie vlzuttremurdnd. S-ar fi crezut ci e din cauza fricii.

Urci doui trepte strdmbe din lemn gi inclini capul cAnd

trecu prin dreptul ferestrei pentru a ajunge pe platforma pe

care o inlllaseri rapid afar6. Erau cinci-gase b[rba]i pe scena

de lemn abia construitd, in timp ce fiecare loc din jur era

ticsit de mii de oameni care mi$unau - pe jos, in trisuri, pe

acoperiguri, aplecdndu-se la ferestre si in alte locuri cu vedere

Atac la rege 13

bunil Cu siguranli, acum ar fi trebuit sI reaclioneze intr-unfel. Dar, cAnd p[gi in lumina stridenti gi in cAmpul lor de

vedere, nelinigtea acestora ingheli in vAntul tlios gi siluetele

rdmaserl ticute qi triste, tot nevenindu-le sd. cread6. Aga ceva

nu era cu putin{i.infipte in scena pe care stdtea erau patru cirlige de fier.

Daci s-ar fi luptat, i-ar fi legat mdinile gi picioarele cu franghii

de cirlige, dar asta arita doar cit de pulin il infelegeau. Nu

avea sI se lupte. Se niscuse pentru un sfirqit mai demn. Ar fispus doar cAteva cuvinte mullmii qi ar fi fost suficient. Se rugica sl5biciunea pe care o simlea in genunchi s[ nu-l trildeze;

fusese deja trldat destul. ii inmAnarl o bonetl mic[ in care igi

vAri cu mare griji plrul, de parci s-ar fi pregitit doar pentru

o plimbare prin parc cu solia Ei copiii. Trebuia si le ofere un

adevirat spectacol. igi aruncl mantia la plmint pentru a putea

fi vizut mai bine.

Doamne! Frigul trecu prin el de parcd gerul ii ajunse la

inima ce bitea nebunegte gi o impietri pe loc. inspiri adinc qi

dureros ca s[-gi revin[ din goc. Nu trebuia s[ tremure! $i iat6-l

in fala lui pe clpitanul gdrzli regale care, in ciuda vremii, avea

broboane de sudoare pe frunte.

- Doar citeva cuvinte, c[pitane. dg vrea si spun cdteva

cuvinte. iqi chinui mintea in c[utarea lor.

Clpitanul flcu un semn negativ din cap.

- Pentru numele lui Dumnezeu! PAn[ gi cel mai simplu

om din lume are dreptul la cdteva cuvinte.

- Cele cateva cuvinte ale dumneavoastri m-ar costa viala,

Sire.

- La fel cum vorbele gi gindurile mele m-au costat viala

pe mine. Cipitane, credinlele mele m-au adus in acest loc.

Vreau si le impirtigesc pentru ultima dati.

14 MICHAEL DOBBS

* Nu vI pot l6sa. Sincer, imi pare riu. Dar nu pot.

- Mi refuzi chiar gi acum? Calmul din vocea lui fu inlocuit

de vipaia indignirii gi de un val nou de panic6. Totul mergea

prost.

- Sire, nu depinde de mine. Iertafi-mi.C[pitanul intinse mina ca si-i atingi bra{ul, dar prizonierul

fbcu un pas in spate, cu o privire mustritoare.

- Poli sdL mi reduci la tlcere, dar nu mi vei transforma

niciodati in ceea ce nu sunt. Cipitane, eu nu sunt Iaq. Nu am

nevoie de bralul dumitale!

Cipitanul se retrase sp[sit.

Venise vremea. Nu mai putea urma niciun cuvdnt gi nicio

intArziere. Niciun subterfugiu. Acesta era momentul in care

atet ei, cAt gi el vor vedea dincolo de aparenle 9i vor descoperi

ce fel de om era cu adevirat. iqi umplu inci o dati plimAniicu aer, ag5lAndu-se de viali cAt de mult putu, in timp ce privicerul. Preotul spuse ci moartea era triumful suprem asupra

r[ului lumesc gi al durerii, dar el nu gl'si nicio inspira]ie,

niclo razd, de lumini care s[-i dezviluie calea, nicio salvare

cereasci, doar cerul dur ca o1elul al iernii englezegti. iqi dlduseama ci pumnii ii rimiseseri incleqta{i, cu unghiile infipte

?n carne; se for{i sd-qi deschidi palmele gi le lisi in jos, pe

lingi pantaloni. O rugiciune tlcuti. inci o respiralie. Apoi se

apleci, mullumind lui Dumnezeu ci genunchii lui inci mai

aveau destuld putere ca sl-l ghideze, ldsAndu-se in jos incet si

cu grafie, aga cum repetase in camera lui in timpul noplii, qi se

intinse pe platforma tare din lemn.

Cu toate astea, nu se auzi niciun sunet din mullime.

Cuvintele lui poate ci nu i-ar fi in[ltat sau inspirat, dar

mlcar l-ar fi reabilitat. Fu copleqit de furie cdnd realiz| cdt

de ingrozitor de nedrept era totul. Nu avea nicio $ansi si se

Atac la rege 15

explice. Se uiti deznidijduit inci o dati la felele oamenilor,

bnrba{ii qi femeile in numele cirora ambele tabere luptaseri inrizboi gi care aveau acum privirile goale, nigte pioni negtiutori,

ca intotdeauna. Dar, chiar daci erau to{i nigte neghiobi, erau

oamenii lui, gi pentru salvarea lor avea obligafia sd lupte

impotrirla celor care foloseau legea pentru propriul beneficiu.

Pierduse, dar dreptatea cauzei lui ar fi fost cu siguranflcunoscuti la s{hrqit. La sfArgit. Ar fi fbcut totul din nou, daclar fi avut inci o qansI, inci o viali. Era datoria lui, nu avea de

ales. Nu mai mult decAt avea acum de ales pe acea sceni goalidin lemn, care incl mirosea a rigin[ gi a rumegug proaspit. $ivor inlelege, nu-i aga? La sfArgit...?

O scindur[ scAr]Ai l6ngi urechea lui stAngi. Fe]ele dinmullime pireau inghelate in timp, ca intr-o vasti pictur[murali. Nu-gi mai putea controla vezica - din cauza friguluisau a groazei? Cdt va mai dura...? Ar Ii trebuit si se concentreze

sau poate si se roage? Si se concentreze! iEi fixI privirea pe

un biielel, nu mai mare de opt ani, in zdrenle, cu o dAride firimituri pe birbia m6njiti cu noroi, care se oprise dinmestecat o bucati de piine s,i ai cirui ochi ciprui gi inocen{i

se ciscaserS din pricina aEteptSrii qi erau acum concentrali

pe un punct aflat Ia vreo 30 de centimetri deasupra capului

lui. Doamne, dar ii era atAt de frig, mai frig dec6t ii fusese

vreodatil Si, dintr-odati, cuvintele pe care se chinuise atdt de

mult si 9i le aminteasc[ niv[liri in mintea lui, de parcl cineva

i-ar fi desferecat sufletul.

$i, in anul 1649, il luari pe suveranul Charles Stuart,

apdritorul credin{ei gi, pe linie descendentd, regele de drept al

Marii Britanii gi Irlandei, 9i ii tiiari capul.

16 MICHAEL DOBBS

La primele ore ale unei zile de iarni, intr-un dormitor cu

vedere la gridina de 40 de acri a unui palat care nu existase pe

vremea cA'nd Charles Stuart plecase pe lumea cealaltl, urmagul

lui se trezi tresirind. Gulerul c[migii pijamalei era umed 9i

lipit de gAt, iar el zdcea cu fala in jos pe o pern[ tare ca piatra

gi pitati de sudoare. Cu toate astea, se simfea rece'.. rece ca

un mort. Credea in puterea viselor gi in capacitatea lor de a

dezlega misterele din profunzimile sufletului gi avea obiceiul,

latrezire,s[ scrie tot ce-gi amintea, intinzindu-se dupi agenda

pe care-o |inea cu acest scop lAngi patul lui. Dar nu qi de data

asta. Nu avea nevoie. Nu ar fi uitat niciodati mirosul mullimii

amestecat cu cel de rigini qi rumeguq, nici culoarea grea Ei

metalicl a cerului sau acea dupl-amiaz[ geroasi. Nici ochii

ciprui 9i inocenli ai biiatului cu birbia murdarl de firimituri.

Nici senzalia de disperare ingrozitoare pe care o simlise pentru

c[-l impiedicaser[ sl vorbeasc5, ficAndu-i sacrificiul fbri sens

qi moartea zadarnicd. Nu va uita niciodati lucrurile acestea.

Oricdt de mult ar incerca.

PARTEA INTAI

CAPITOLUL I

Sd nu treci niciodatd pe un pod necunoscut cdldrind un

elefant.

Proverb chinezesc

Decembrie: prima sipt[rndni

Nu fusese o invita{ie neoficiali, el nu fhcea nimic neoficial.

Fusese o chemare insistenti, aproape poruncitoare, de la unbirbat mai obignuit si comande decAt s[ lingugeasc[. O agtepta

la rnicul dejun qi nu-i trecuse prin minte cd ar fi. putut si-lrefuze. Mai ales in aceazi, cAnd schimbau prim-minigtrii, unulafari, altul la rAnd, gi triiasc[ voinfa poporului! Avea si fie ozi a judecd{ii.

Benjamin Landless deschise uga personal, ceea ce ei ise piru ciudat. Era un apartament flcut si impresioneze,

proiectat cu prea multd griji qi impersonal, unde te-ai agtepta

si te intAmpine dacd nu un portar, atunci mlcar o secretard

sau un asistent personal, care si-1i facl o cafea qi si te flateze

in timp ce se asigurd ci nu fugi cu vreunul dintre tablourileimpresioniste care impodobesc perelii. Landless avea o fa{ilatl, rosie ca pruna, gi clrnoasi, care incepea si se lase ca o

20 MICF{AEL DOBBS

Iumdnare linuti prea aproape de flacir[. Era masiv, iar mAinile

ii erau aspre ca ale unui muncitor gi avea o reputafie pe mlsurX.

Imperiul ziarului Chronicle fusese construit spirgind greve 9i

distrugAnd cariere; chiar el, alituri de al1ii, distrusese 9i cariera

omului care, chiar atunci, agtepta si meargl la Palat ca sirenunle la puterea gi prestigiul postului de prim-ministru.

- Domnigoar[ Quine. Sally. Sunt atdt de bucuros ci ai

putut si vii! Voiam si te cunosc de multl vreme.

$tia ci era o minciunl. DacI ar fi vrut s-o cunoasci piniacum, cu siguranll ar fi aranjat asta. O insoli in camera

principal[, in jurul clreia era construit aPartamentul de lux.

Perelii exteriori erau in intregime din sticli rezistenti la impact,

oferind o panorami magnifici a clidirilor Parlamentului de

dincolo de Tamisa, gi o jumitate de pidure plrea si fi fost

sacrificati ca si acopere podeaua cu modele complicate. Nu

era r[u pentru un biiat de pe strizile lituralnice din Bethnal

Green.

O conduse spre o canapea supradimensionatl, din piele, in

fala clreia era o misull de cafea incircatl cu tlvi cu mincare

fierbinte de micul dejun. Nu se vedea nicio urml a angajatului

ascuns care trebuie si fi preparat recent mincarea 9i s[ fi intins

gervelelele apretate de in. Ea refuzl mdncarea, dar el nu se

simli ofensat. iqi dldu jos sacoul Ei se foi pe lAngl farfuria lui,

in timp ce ea lul o ceagcS' de cafea neagri gi agteptl.

iEi minci micul dejun foarte concentra! eticheta 9i

manierele la masi nu erau punctele lui forte. ii oferi pulinlconversafie, concentrindu-gi aten]ia mai mult pe oul decit pe

ea qi, pentru o weme, ea se intrebi dacl el regreta ci o invitase.

Deja o ficea si se simt[ vulnerabili.

- Sally Quine. Nlscut[ in Dorchester, Massachusetts. La

doar 32 de ani !i-ai {Icut deja o reputa}ie ca realizatoare de

Atac la rege 2l

sondaje de opinie. Si tocmai in Boston, care nu e un orag unde

sl-i fie ugor unei femei printre toli acei irlandezi prostovani.

$tia totul despre asta; se c[sitorise cu unul dintre ei. Landless

igi fbcuse temele, ii scotocise prin trecut; gi voia s5-i arate asta

clar. Ochii lui ii ciutarl reacfia de sub nigte sprtncene uriage

incilcite ca nigte franghii. Boston e un oraq frumos, il cunosc

bine. Spune-mi, de ce ai l5sat tot ce-ai construit acolo gi ai venitsi o iei de la capit in Anglia? Delazero?

FIcu o pauzd, dar nu primi niciun rispuns.

- Din cauza divorlului, nu-i aga? $i a morlii copilului?Observi grimasa de pe figura ei qi se intrebi daci era

inceputul unei crize de furie sau dac[ se va indrepta spre uqi.Dar gtia c[ nu vor fi lacrimi. Nu era genul acela de femeie, iarasta se vedea limpede in ochii ei. Nu era nefiresc de slab[ sau

trasi prin inel cum cerea moda actuali, frumuselea ei era maiclasici, goldurile poate erau cu vreun centimetru mai largiclecAt ar trebui, dar toate curbele erau bine definite. O prezen{6

imaculati. Avea tenul neted, intunecat gi mai fin decdt orice

trandafir englezesc, iar trisiturile ii erau desenate cu griji, de

parci ar fi fost {hcute cu dalta unui sculptor. Avea buze plinegi expresive, pomelii ina\i, pirul lung era des gi de o nuanliatAt de inchisd de negru cd se gAndi ci ar putea fi italianci sau

cvreicd. Totugi, cea mai exceplionali trlsiturl a ei era nasul,

drept gi un pic mai lung, cu un capit turtit care ii nrdcnea

cdnd vorbea qi niri care se dilatau in funclie de intensitatea

emoliilor. Era cel mai provocator gi senzual nas pe care-l

vizuse weodatl; nu se putea abline sd nu gi-l imagineze pe o

perni. Cu toate astea, ochii il deranjau, parcl nu-qi aveau loculpe fala ei. Erau'migdalali, plini de nuanle tomnatice de ciprui-itrimiu gi verde, strilucitori ca ai unei pisici, dar ascunqi inspatele unor ochelari supradimensionali. Nu sclipeau cum ar fi

22 MICHAEL DOBBS

trebuit si sclipeascd ochii unei femei, cum probabil sclipiseri

odati, se gindi. Aveau o nuanli de neincredere, de parcd at fr

{inut un secret.

Ea se uita pe fereastri, ignorAndu-I. Mai erau cAteva

siptimini pAni la Cr5,ciun, dar nu se simlea veselia in aer.

Spiritul festiv zicea aruncat in rigolele prin care curgea apa

gi, cumva, nu pirea o zi propice pentru a schimba prim-

rniniqtrii. Un pescirug adus pe continent de furtunile de pe

Marea Nordului se roti in fala ferestrei, iar {ipetele 9i insultele

Iui strdb5.turi prin geamul termopan, din invidie pentru micul

lor dejun, inainte ca pasirea si se indeplrteze privdlindu-se pe

cerul involburat. il urm[ri disp[rhnd in cenugiul cerului.

- Domnule Landless, s[ nu v5, aqtepali s[ fiu suplrat[ sau

jignit[. Faptul ci avefi destui bani gi putere si v[ face{i temele

nu mi impresioneaz5. Nici nu mi flateazd. Sunt obignuiti cu

oamenii de afaceri de virstl mijlocie care flitteazd' cu mine.

Insulta era inten{ionati; voia ca el sl gtie cI nu putea s[ scape

fbri o ripostl. Vreli ceva de la mine. Nu gtiu ce, dar v[ voi

asculta. AtAta vreme cAt e vorba de afaceri.

iEi incruciqi picioarele incet s,i inten{ionat, ca el s[

observe. Din copilirie nu mai avea nicio indoiali ci b[rba]ii

ii giseau corpul atrigltor, iar atenlia lor excesiv[ insemnase

ci nu alrrsese niciodati ocazia si-gi trateze sexul ca pe ceva ce

trebuia preluit, ci doar ca Pe o unealti pentru a-gi face drum

printr-o lume dificild gi meschinl. Hotirise de mult ci, dacl

sexul era valuta vietrii, atunci ea il va transforma intr-un activ

de afaceri, care si-i deschidi ugile ce altfel ar rimAne inchise.

$i bnrbatii puteau si fie niEte progti de incredere.

- Egti foarte directl, domnigoari Quine.

- Prefer si vorbesc direct decit pe ocolite. $i pot intra in

jocul dumneavoastrl. Se agezl din nou pe canapea gi incepu

Atac la rege 23

si-si numere degetele cu manichiurd perfectl de la mAna

stAngi. Ben Landless. Vdrsta... ei bine, de dragul vanitiliiclumneavoastri bine cunoscute, si zicem ci n-ali ajuns la

vArsta a treia. Un ticilos dur care s-a ndscut in sirdcie gi acum

controleazi una dintre cele mai mari operaliuni de presi din

Iilra asta.

- in curAnd, cea mai mare, o intrerupse el vorbind incet.

- in curAnd veli prelua United Newspapers, spuse ea d6nd

din cap, cind prim-ministrul pe care l-afi nominaLizat,suslinut

de dumneavoastrl gi ales, practic, cu mina dumneavoastri,

va prelua puterea in cAteva ore si va da la o parte micileinconvenienle ale politicii de fuziune si monopol ale predece-

sorului siu. Trebuie si fi sirbitorit toati noaptea, mi mir c[al'efi apetit pentru micul dejun. Dar ave]i o reputafie de ominsa{iabil. in toate privin}ele. Vorbea aproape seducdtor, cu

un accent care fusese glefuit gi inmuiat, dar nu eliminat. Voiaca oamenii s-o observe Ei si le rimAni. intipiritl in memorie,

s-o poatd recunoaste dintr-o mutr1ime. Aga ci incS pronun{avocalele ca in New England, cu o idee mai lungi qi mai leneqe

clecAt la Londra, d6.nd adesea senzalia de duritate, de parci s-ar

fi auzit direct de la cazile de ajutor de gomaj din Dorchester.

Aga ci la ce te gAndegti, Ben?

Un zAmbet juci pe buzele ca de cauciuc ale patronului de

trust de presl, dar ochii lui rimaseri nemigca{i, umirind-oindeaproape.

- Nu e nicio afacere. L-am suslinut pentru ci am crezut cicra cel mai bun pentru aceasti slujbi. Nu existd nicio risplatiprivati. O si risc gi eu, ca toati lumea.

Ea binui cd. era la doua minciuni din conversa{ie, dar oI recu cu vederea.