Astmul bronşic

ASTMUL BRONŞIC

DEFINIŢIEAstmul bronşic este o boală a căilor aeriene manifestată:

anatomic prin modificări de calibru (stenoze, obstrucţii) cu caracter difuz şi variabil, uneori progresiv,

clinic cu dispnee şuierătoare (wheezing), tuse, fiziopatologic cu un substrat de hiperreactivitate particulară

bronşică la stimuli unici sau multipli, funcţional o disfuncţie ventilatorie obstructivă de grad variabil,

simptome şi fenomene anatomice care cedează spontan sau după tratament, complet sau parţial.

FACTORI CARE PROVOACĂ ACCESE ASTMATICE: Decelarea lor se face anamnestic şi apoi prin teste de provocare,

inhalatorii sau cutanate, specifice, în laboratoare specializate.1. Factori alergici, în general, intervin cu o anumită periodicitate

sezonieră sau legată de expunerea la aceştia: praful de cameră polenurile transmise de insecte, vânt sau iarbă, sporii de mucegaiuri sau fungi. alergenii domestici din fanerele sau dejecţiile câinilor, păsărilor,

pisicilor, cailor, hamsterilor. medicamentele: astmul indus de aspirină. alergeni alimentari: lapte, ouă, peşte, cereale, fructe, coloranţi

alimentari (ex. tartrazina). 2. Factori infecţioşi virusuri: adenovirusuri, rinovirusuri, virusul sinciţial respirator la

copii, bacterii: Haemophilus, Str. pneumoniae. 3.Factorii ocupaţionali: medicamente, produse din fermele de animale, 4. Efortul fizic poate declanşa, la 5-10 minute după încetarea efortului,

1

Bolile aparatului respirator

5. Factorii psihologici: au rol de trigger la persoane cu hiper-reactivitate bronşică. 6. Alţi factori: poluarea atmosferică cu SO2, NO2. refluxul gastroesofagian bolile căilor respiratorii superioare

TABLOU CLINIC Forme de astm bronşic (AB)

1. AB cu accese intermitente, 2. AB cronic,3. Starea de rău astmatic.

4. AB alte tipuri: criza AB, Astm indus de aspirina, Astmul din Aspergiloza, Astm cu eozinofilie marcata CHURG - STRAUSS.

EXPLORĂRI PARACLINICE Examenul sputei poate fi caracteristic: mucoasă, aderentă,

opacă, gălbuie în infecţii. Examenul sângelui:- leucocitoză cu eozinofilie Examenul radiologic cardio-pulmonar: în astmul acut uşor si

mediu, aspectul poate fi normal; în astmul sever sau în criză, poate indica o stare de hiperinflaţie

Electrocardiografic : tahicardie sinusală, P pulmonar, axul QRS deviat spre dreapta, hipertrofie ventriculară dreaptă, bloc de ramură dreaptă, aritmii cardiace, modificări care sunt permanente în astmul cronic şi dispar după terminarea crizei în astmul acut.

Spirometria măsoară volumele şi debitele ventilatorii.

Teste specifice alergologice se efectuează în laboratoare specializate: teste cutanate (skin prick test) cu alergenele comune în comparaţie cu

o soluţie de control, cu citire la 15-20 minute,

2

Astmul bronşic

intradermoreacţii cu alergen, riscante întrucât pot provoca reacţii anafilactice,

RAST (Radio Allergo Sorbent Testing) pentru IgE,Aceste teste evidenţiază prezenţa unei hipersensibilităţi faţă de

alergen, fără a demonstra că aceasta este responsabilă de hiperreactivitatea bronşică.

ALTE TIPURI DE ASTM BRONŞICStarea de rău astmatic reprezintă: acces astmatic sever, prelungit cu durata de peste 24 de ore şi care nu cedează la medicaţia uzuală în doze adecvate; manifestări severe respiratorii, cardiovasculare, neurologice şi ale gazelor sanguine;posibile decese.

Manifestări clinice:A. respiratorii: dispnee intensă, cu polipnee, poziţie

antidispneizantă, ortopnee( intrarea în acţiune a musculaturii respiratorii accesorii coarda sternocleidomastoidianului), tiraj. Stetacustic: absenţa ralurilor, aproape silenţiu respirator.

B. cardiovascular: variabilitatea tensiunii arteriale (hipertensiunea arterială/ hipotensiune arterială şi şoc), tahiaritmii (tahicardie sinusală, aritmii cardiace), puls paradoxal.

C. neurologic: iniţial anxietate, apatie, somnolenţă, comă respiratorie.

D. gazele sanguine: hipoxemie, hipercapnie, acidoză respiratorie.

AB indus de aspirină :asocierea sensibilitatea la aspirină şi polipoza nazală reprezintă sindromul Vidal-Fernard-Samter.

DIAGNOSTICDiagnosticul AB este realizat: clinic în criză; prin mijloacele

paraclinice, dacă pacientul este surprins într-o perioadă de acalmie.Diagnosticul severităţii AB este obligatoriu, întrucât din acesta decurge tratamentul. Se integrează, în acest scop, mai mulţi parametri, după cum se vede în tabelul de mai jos.

TRATAMENTTratamentul AB este dificil, întrucât frecvent agentul etiologic nu

poate fi decelat sau nu poate fi îndepărtat.

3

Bolile aparatului respirator

Obiectivele tratamentului în AB sunt:1. controlul crizelor de dispnee2. profilaxia crizelor şi a cronicizării AB3. ameliorarea calităţii vieţii pacientului, cu menţinerea parametrilor

profesionali şi sociali în limite normale.Mijloacele de tratament sunt:

A. Educaţia pacientului.B. Controlul factorilor de mediu.C. Tratamentul medicamentos: bronhodilatatoare (simpaticomometice, parasimpaticomimetice si metilxantine), antiinflamatoare (corticoizii)

Terapia alternativă: Ketotifenul (Zaditen); Imunosupresoarele – methotrexatul; Sărurile de aur au aceeaşi indicaţie ca imunosupresoarele.

TRATAMENTUL STĂRII DE RĂU ASTMATICStare de rău astmatic (astmul acut sever) se tratează într-un serviciu de terapie intensivă respiratorie. Tratamentul cuprinde următoarele gesturi:

I. Oxigenoterapie.II. Ventilaţia mecanică

III. Administrare de b2agonişti inhalatori; IV. Corticosteroizi administraţi intravenos (hidrocortizon

hemisuccinat sau metilprednisolon), apoi corticoizi per os (prednison).V. Xantine injectabile (aminofilină sau enprofilină).

VI. Alte mijloace:A. antibiotice, întrucât o infecţie pulmonară poate fi responsabilă de declanşarea stării de rău astmatic,B. hidratarea corespunzătoare a pacientului,C. gimnastică respiratorie.

4