asta e la genii

download asta e la genii

of 3

Transcript of asta e la genii

  • 8/18/2019 asta e la genii

    1/3

    Cazuri celebre de personalitate

      Mihai Eminescu 

    Inteligenţa s-a manifestat încă din copilărie. În mai toate cazurile,marii gânditori au fost atraşi de lectură ca un magnet, reuşind să-şi formezecunoştinţe vaste şi temeinice. Stăteau zile întregi , perioade lungi de timp,cu ochii nedezlipiţi de paginile cărţilor.

    hiar din copilărie, !minescu s-a remarcat printr-o memorie şi oimaginaţie ieşite din comun. Imaginaţia reproductivă şi creativă semanifestau cu precădere în ceea ce priveşte darul de a povesti. "uterea luide asimilare era foarte mare şi foarte rapidă. Ideile şi anumite imagini îlurmăreau până la o#sesie. $vea un fel propriu de percepere. %$m o inimă

    şi o minte ciudată. &imic nu pătrunde în ele nemi'locit. ( idee rămâne lamine zile întregi la suprafaţa minţii, nici mă atinge, nici mă interesează.

     $#ia după multe zile, ea pătrunde-n fundul capului, s-atunci devine prinaltele, ce le-a fi găsit acolo, adâncă şi înrădăcinată. Simţirile mele sunt totastfel. "ot vedea un om căzut mort în uliţă şi momentul întâi nu-mi face nicio impresie a#ia după ore reapare imaginea lui şi încep a plânge plâng multşi urma rămâne neştearsă în inima mea), scria !minescu despre felul săude a gândi. !minescu citea mult şi cu o repeziciune uimitoare.

    !minescologii susţin că nu citea cuvânt cu cuvânt, ci cuprindea întreagafrază.

    %eea ce caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui!minescu este o aşa de covârşitoare inteligenţă, a'utată de o memoriecăreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată nu-i mai scăpa *nici chiar înepoca alienaţiei declarate+, încât lumea în care trăia el după firea lui şi fărănici o silă era aproape eclusiv lumea ideilor generale ce şi le însuşise şi leavea pururea la îndemână. *itu /aiorescu, !minescu şi poeziile lui+ %$m

    cunoscut foarte de-aproape pe un om de o superioară înzestrareintelectuală0 rareori a încăput într-un cap atâta putere de gândire. !ra pelângă aceasta un mare poet *I.1. aragiale, Ironie+ %!ra inteligent, aveaochi frumoşi, deştepţi, şi era peste tot simpatic. 2or#ea îndrăzneţ ca şicand te-ai fi cunoscut cu el cine ştie de când. *Ioan (rga, ardelean, l-acunoscut întâmplător pe !minescu adolescent+ %ititor pasionat, el era

  • 8/18/2019 asta e la genii

    2/3

    unul din cei mai adânci cunoscători ai lim#ii, literaturii şi istoriei noastre dincele mai întunecate vremuri. 3e multe ori, a tre#uit să-şi dea paraua guriipentr-un manuscris vechi, ori o carte rară descoperită în vrafurile muceziteale vrunui #uchinist. 4igurile marilor voievozi şi întâmplările din vechime, de

    mult ce le gândise, se deşteptau în el clare ca nişte evocări din propria luiviaţă. 5ătrânul /ircea şi #ătălia de la 6ovine cu acei sprinteni călăreţi ce%roiesc după un semn şi în caii lor săl#atici #at cu scările de lemn7 suntviziuni puternice, e o lume vie, pe care poetul o vede desluşit în toatedetaliile şi de aceea ne-o descrie aşa de plastic şi de sugestiv). *$leandru2lahuţă+

    Mircea Eliade !liade, dependent de lectură /ircea !liade şi-a manifestat din

    copilărie spiritul creativ şi inteligent, cu o curiozitate îndreptată, în special,către lectură. !ra avid de lectură şi citea orice carte îi cădea în mână.

     $ intrat în conflict cu tatăl său nu-l lăsa să citească decât#asme şi povestiri, considerând că romanele sunt imorale şi dăuneazăeducaţiei copilului. /ai mult decât atât, tatăl i-a interzis să mai citească, lasfatul învăţătorului, pentru că cititul îndelungat îi va agrava miopia de caresuferea. /ircea !liade a putut să se spună poruncii tatălui şi continua săcitească ascuns în pod, în pivniţă sau în grădină. %3ar cum aş fi putut *şi

    mă între#, acum, cine ar fi putut8+ să-mi mena'eze ochii într-un timp cândaproape în fiecare săptămână descopeream un nou autor, alte lumi, altedestine8 Încercam totuşi să mă apăr, citind fără ochelari, cu #ăr#ia lipită decarte, sau închizând când un ochi, când celălalt, sau apăsându-mi ochelariipe nas, sau schim#ând #ecurile, când al#astre, când al#e, când sla#e,când puternice. $poi, când ochii îmi lăcrimau şi mi se împăien'eneau de-a#inelea, treceam în odăiţa de alături şi mă spălam cu apă rece,menţionează !liade într-una din lucrările sale. !fectele negative ale lecturii

    prelungite devin destul de serioase în condiţiile în care a'unge să nudoarmă decât patru ore pe noapte. (#oseala acumulată i-a provocat, la unmoment dat, pierderi de cunoştinţă. 1umea cărţilor avea asupra sa un efecthipnotic.

    Hermann Oberth, si#ianul care a lansat prima rachetă cu com#usti#illichid, şi 4riedrich $l#ert 5oc9, inventatorul fi#rei tetile sintetice :ermann

  • 8/18/2019 asta e la genii

    3/3

    (#erth este considerat unul dintre părinţii astronauticii mondiale, fiindinventatorul conceptului de ardere în etape a com#usti#ilului şi a %efectului(#erth iar 4riedric9 $l#ert 5oc9 a inventat fi#ra tetilă sintetică. :ermann(#erth s-a născut la Si#iu în anul ;, urmând studiile universitare în

    medicină la /unchen. $ fost medic militar iar în ;=;? a realizat uneperiment #azat pe lansarea unei rachete, eperiment la care a asistat şiministrul german al răz#oiului. $ revenit ca şi cadru universitar la /unchenşi apoi la @ottingen şi şi-a definitivat lucrarea de doctorat despre ştiinţarachetelor în ;=AB, la Cniversitatea din lu' &apoca. )$ceasta esterespinsă de mediul ştiinţific fiind considerată utopică. :ermann (#erth îşipu#lică totuşi lucrarea cu eforturi financiare considera#ile, născând astfel odură polemică în presa de specialitate a acelor vremuri, eplică istoricul

    6ăzvan "op. Savantul locuieşte la 5erlin între ;=A< şi ;=A=, fiindconsultant ştiinţific al primului film S4 din istorie, intitulat )4emeile de pelună. (#erth se mută definitiv din Si#iu în ;=B