Aspecte privind principalele efecte ale inﬂ aiei · că valoarea banilor este mai mică decât...

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2017 75

Aspecte privind principalele efecte ale infl aţiei

Prof. univ. dr. Radu Titus MARINESCU ([email protected])

Universitatea „Artifex” din BucureștiDrd. Doina BUREA ([email protected])

Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Tudor SAMSON ([email protected])

Academia de Studii Economice din București

Abstract

Infl aţia este prezentă în orice economie, astfel că aceasta nu poate fi controlată în totalitate ci doar infl uenţată. În momentul apariţiei infl aţiei se creează un dezechilibru deoarece preţurile încep să crească, iar puterea de cumpărare a monedei naţionale scade. Infl aţia afectează diferite persoane în mod diferit. Acest lucru este din cauza scăderii valorii banilor. Atunci când prețul creşte sau scade valoarea banilor, unele grupuri ale societăţii câștiga, iar altele pierd. Cuvinte cheie: producţie, infl aţie, fl uctuaţia preţurilor, bunuri şi servicii, venituri fi xe/fl exibile Clasifi carea JEL: E31, E64

Introducere

În general, există două grupuri economice în fi ecare societate, grupul de venituri fi xe şi grupul de venituri fl exibile. Oamenii care fac parte din primul grup pierd şi cei care aparțin celui de al doilea grup castiga. Motivul este faptul că fl uctuatia preţurilor, în cazul diferitelor bunuri, servicii, active, etc nu este uniformă. Atunci când există infl aţie, majoritatea preţurilor sunt în creştere, iar ratele de creştere a preţurilor individuale diferă semnifi cativ. Preţurile unor bunuri şi servicii creșc mai repede, altele mai încet, iar altele rămân neschimbate.

Literature review

Anghelache și Manole (2016) au analizat corelația dintre produsul intern brut, rata infl ației și rata șomajului în cazul României, subliniind impactul ultimilor doi indicatori menționați asupra creșterii economice. King și Watson (2012) oferă dovezi privind diferitele evoluții ale infl ației reale și ale infl ației fundamentale, respectând în același timp un set de date caracterizat printr-o pierdere semnifi cativă a cotei de venit a forței de muncă. Malmendier și Nagel (2016) consideră că experiența infl aționistă este semnifi cativă în percepția individuală asupra acestui indicator, modifi că modelele de învățare adaptive

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 201776

existente, într-o abordare orientată spre vârstă, care evidențiază diferența dintre grupurile mai tinere și cele mai în vârstă. Anghelache, Gheorghe și Voineagu (2013) au descris instrumentele dedicate măsurării și analizei infl ației, autorii apreciază metodologia solidă asociată cu indicele Laspeyres, Paasche, Fisher, Walsh, Lowe, Young sau Divisia și, de asemenea, conturează Importanța cunoștințelor teoretice și practice privind infl ația, având în vedere impactul său major asupra sistemului macroeconomic. Trehan (2015) a subliniat preferința profesioniștilor de prognoză față de datele de bază privind infl ația, cărora li se acordă o importanță mult mai mare în ceea ce privește modelarea, pe seama datelor privind infl ația globală, în timp ce gospodăriile acordă mai multă încredere seturilor de date care descriu comportamentul recent al infl ației . Anghel (2015) analizează evoluția infl ației în România pentru orizontul de timp al anului respectiv și subliniază nivelul ridicat al acestui indicator în România, studii ulterioare, pentru un orizont diferit, publicat de Anghel, Anghelache și Manole (2016) ), Anghelache, Niță și Badiu (2016), Anghel, Anghelache, Samson și Stoica (2016), ajung la aceeași concluzie generală, care subliniază valoarea proeminentă a ratei infl ației. Anghelache, Mitruț și Voineagu (2013), Anghelache et.al. (2007) au prezentat instrumentele statistice macroeconomice, concentrându-se asupra sistemului conturilor naționale, cartea lor cuprinde o analiză semnifi cativă a fenomenului infl ației. Popescu și Ciurlău (2013), Ionescu (2007), Dornbush, Fisher și Startz (2007), Crețoiu, Cornescu și Bucur (2011), Bucur (2010), cărți de referință în studiile macroeconomice, Rețeaua sa de corelație macroeconomică și impactul asupra economiei naționale. Anghelache și Sacală (2015) au prezentat conceptul infl ației atât din punct de vedere teoretic, cât și din punct de vedere practic, abordând aspecte importante privind evoluția istorică a gândirii legate de infl ație, metode de bază utilizate pentru a identifi ca și măsura mărimea și dinamica fenomenului. Ang, Bekaert și Wei (2007) au analizat caracteristicile a patru metode de prognoză aplicate în cazul infl ației în Statele Unite ale Americii și susțin că anchetele sunt cea mai efi cientă metodă, în comparație cu celelalte trei și combinațiile de Metodele examinate și testate. Del Negro și Eusepi (2011) au subliniat necesitatea unor variații de timp ale țintei de infl ație, referindu-se la o anumită perioadă, datele lor respingând cazul agenților cu informații imperfecte, au prezentat un set de modele care nu au putut da O imagine completă asupra evoluției variabilei. Velde (2009) a analizat sistemul economic al Franței într-o perioadă trecută a istoriei, din punctul de vedere al efectelor reducerii monetare monetare asupra altor indicatori desemnați, și declară că experimentul nu a reușit să atingă reducerea prețurilor în Aceeași sumă cu masa monetară, în timp ce alți indicatori direcționați au crescut. Anghelache și Manole (2015) au analizat fundamentele relației dintre șomaj


și infl ație, ca fenomene cu impact observabil asupra economiei românești.

Anghel (2014) a proiectat un model econometric care explică corelațiile dintre cursul de schimb al monedei naționale și infl ația din România, rezultatele indicând o infl uență mai mică decât semnifi cativă a cursului de schimb sub observația unor modele de evoluții foarte diferite pentru cele două indicatori. Fuhrer (2012) studiază infl ația asociată cu economia Statelor Unite, el subliniază rolul major al așteptărilor infl aționiste pe termen scurt în explicarea indicatorului în ultimele două decenii, în timp ce așteptările pe termen lung sunt mai puțin semnifi cative în acest domeniu. Anghelache, Anghel, G., Manole și Lilea (2016) au prezentat conceptele și instrumentele de modelare economică, instrumente care pot fi folosite în analiza și prognozele infl ației. Anghelache, Anghelache et. (2015) au studiat indicele prețurilor populației pentru economia românească, subliniind aspectele majore dezvăluite de dinamica macroeconomică în cadrul evoluției globale a Uniunii Europene. Ascari și Ropele (2009) susțin că infl ația tendințelor are un impact semnifi cativ asupra rezultatelor precedente în literatură, în timp ce acest factor nu trebuie subestimat atât în studiile teoretice, cât și în cele practice. Armantier et.al. (2015) au comparat rezultatele privind anticipațiile infl aționiste obținute dintr-un studiu cu comportamentul respondenților într-un experiment special conceput și au evidențiat corelația dintre cei doi factori. Bordo, Dueker și Wheelock (2008) analizează corelația dintre infl ație, politica monetară și condițiile pieței de acțiuni din Statele Unite ale Americii, o concluzie cheie se referă la rolul important al băncilor centrale în reglementarea stabilității pieței fi nanciare.

Metodologia cercetării și date

Efecte majore ale infl aţiei sunt: efecte asupra redistribuirii venitului şi avuţiei; efecte asupra producţiei; alte efecte. Există două moduri de a măsura efectele infl aţiei asupra redistribuirii veniturilor şi a bogăţiei într-o societate. În primul rând, pe baza modifi cării valorii reale a acestor venituri, urmare a următorilor factori: salarii, chirii, dobânzi, dividende şi profi turi. În al doilea rând, pe baza distribuţiei mărimii veniturilor în timp, ca urmare a infl aţiei şi anume, veniturile celor bogaţi au crescut, iar cele ale claselor de mijloc şi sărace au scăzut din cauza acesteia. Infl aţia aduce schimbări în distribuția veniturilor reale pentru cei care au venituri în bani relativ infl exibile, precum şi pentru cei care au venituri in bani relativ fl exibile. Clasele sărace şi de mijloc suferă din cauza salariilor, care sunt mai mult sau mai puţin fi xe, în comparaţie cu preţurile mărfurilor, care continuă să crească, efectul rezultat, conducând la starea de sărăcie. Pe de altă parte, oamenii de afaceri, industriaşi, comercianţi, deţinătorii de proprietăţi


imobiliare, speculatorii, au venituri şi câștiguri variabile în timpul creşterii preţurilor. Această din urmă categorie de persoane devine bogată. Astfel, există un transfer nejustifi cat de venituri şi bogăție de la cei săraci la cei bogaţi. Ca urmare, cei bogaţi se răsfață în bogăţie şi consumul excesiv, în timp ce clasele sărace şi de mijloc trăiesc în mizerie şi sărăcie lucie. Apartenenţa la grupurile ale caror venituri din câștigurile sau pierderile rezultate din infl ație, depinde de cine anticipează infl aţia şi cine nu. Cei care anticipează corect infl aţia, pot ajusta veniturile lor actuale, în funcţie de: puterea de cumpărare, împrumuturi, activități de creditare împotriva pierderii de venit şi avere din cauza infl aţiei, deci prin urmare, nu au de suferit din cauza infl aţiei. Persoanele care nu sunt în măsură să anticipeze şi să prezică rata infl aţiei în mod corect, astfel încât să poată adapta comportamentul lor economic, în consecinţă, au de suferit. Imposibilitatea de a anticipa corect infl aţia conduce la redistribuirea venitului şi a averii, în practică rezultatul fi ind că unele persoane câştiga în timp ce alții pierd. Rezultatul net este redistribuirea veniturilor şi a averii. Efectele infl aţiei asupra diferitelor grupuri ale societății sunt discutate mai jos: • Debitori şi creditori: în timpul perioadelor de creştere a preţurilor, debitorii şi creditorii câştiga şi pierd. Atunci când prețurile cresc, valoarea banilor scade. Deşi debitorilor le revine aceeaşi sumă de bani, ei plătesc mai puțin în ceea ce privește bunurile şi serviciile. Acest lucru se datorează faptului că valoarea banilor este mai mică decât atunci când au împrumutat bani. Astfel, povara datoriei este redusă şi debitorii câştigă, iar pe de altă parte, creditorii pierd. Deşi se întoarce aceeaşi sumă de bani pe care le-a împrumutat-o, ei primesc mai puțin în termeni reali, deoarece valoarea banilor scade. Astfel, infl aţia aduce cu sine o redistribuire a bogăției reale în favoarea debitorilor la costul creditorilor. • Salariaţii, cum ar fi funcţionari, profesori, şi alte categorii sociale pierd atunci când există infl ație. Salariaţii pot câștiga sau pierde în funcție de viteza cu care salariile lor se adaptează la creşterea preţurilor. În cazul în care sindicatele lor sunt puternice, ele pot primi salariile indexate în functie de indicele costului vieții, astfel, ele pot fi în măsură să se protejeze de efectele negative ale infl aţiei, dar problema este că există un decalaj de timp între creşterea salariilor către angajați şi creşterea preţurilor. În cazul în care sindicatele au încheiate clauze contractuale pentru o perioadă determinată, salariaţii pierd atunci când prețurile continuă să crească în cursul perioadei contractului. • Pensionarii, şomerii, benefi ciarii de asigurări sociale, etc., toate aceste persoane pierd, deoarece acestea primesc plăţi fi xe, în timp ce valoarea banilor continuă să scadă cu creşterea preţurilor.


• Titularii de capitaluri proprii sau investitori: persoanele care dețin acțiuni sau titluri ale companiilor câştigă în timpul infl aţiei, pentru că

atunci când prețurile sunt în creştere, activitățile afacerilor cresc profi turile companiilor. Urmare a creşterii profi turilor, dividendele cresc într-un ritm mai rapid decât prețurile. • Investitorii în obligaţiuni, titluri de valoare, etc., care primesc o rată fi xă a dobânzii pierd în timpul infl aţiei, deoarece aceştia primesc o sumă fi xă, în timp ce puterea de cumpărare este în scădere. • Oamenii de afaceri de toate tipurile, cum ar fi producătorii, comercianții şi deținătorii de proprietăți imobiliare câștigă pe termen scurt în timpul perioadelor de creştere a preţurilor. Astfel, atunci când prețurile producătorilor sunt în creştere, valoarea inventarului bunurilor în stoc, crește în aceeaşi proporție, deci ei obţin un profi t mai mare atunci când vând mărfuri afl ate în stoc. La fel este cazul cu comercianții pe termen scurt. Dar producătorii, pe termen lung, îşi diminueaza profi turile, deoarece costurile bunurilor nu se ridică în raport cu creşterea preţurilor bunurilor lor. Acest lucru se datorează faptului că prețurile materiilor prime şi a altor factori de producţie şi salariile nu se ridică imediat la nivelul creşterii preţurilor. Deținătorii de bunuri imobiliare îşi cresc profi tul în timpul infl aţiei, deoarece, prețurile de creştere a proprietății funciare au o evoluţie mai rapidă decât nivelul general al preţurilor. • Agricultorii sunt de trei tipuri, proprietari, arendaşi, şi lucrătorii agricoli fără pământ. Proprietarii pierd în timpul creşterii preţurilor, deoarece aceştia primesc chirii fi xe. Dar arendaşii care dețin şi cultivă fermele lor câştigă, pentru că prețurile produselor agricole cresc mai mult decât costul de producţie, pentru că prețurile cumpărărilor şi vânzărilor de terenuri nu se ridică în aceeaşi măsură ca şi creşterea preţurilor la produsele agricole. Pe de altă parte, muncitorii agricoli fără pământ sunt grav afectaţi de creşterea preţurilor, deoarece salariile lor nu sunt majorate de către proprietarii de fermă, deoarece sindicalismul este absent printre ei, iar prețurile bunurilor de consum creşte rapid. • Guvernul se comportă ca un debitor de câştiguri mici în detrimentul gospodăriilor, care sunt principalii creditori. Acest lucru se datorează faptului că ratele dobânzilor la obligațiunile de stat sunt fi xe şi nu sunt ridicate pentru a compensa creşterea preconizată a preţurilor.Cu o infl ație, chiar şi valoarea reală a taxelor este redusă. Astfel, redistribuirea bogăției în favoarea guvernului ca benefi ciu revine la contribuabili. Deoarece contribuabilii guvernului sunt grupurile cu venituri mari, ele sunt, de asemenea, creditorii guvernului, pentru că ei sunt cei care dețin obligațiuni guvernamentale. În calitate de creditori, valoarea reală a activelor lor este în declin, iar în calitate de contribuabili, valoarea reală a datoriilor lor, de asemenea, scade în timpul infl aţiei.


Referitor la efectele asupra producţiei, atunci când prețurile cresc, producția fi ind în creştere este încurajată. Producătorii câștigând profi turi avantajoase, ei investesc mai mult, în vederea obţinerii unor profi turi mai mari în viitor. Acest lucru tinde să crească ocuparea forței de muncă, de producţie şi venituri. Dar acest lucru este posibil doar până la nivelul complet de ocupare. Creşterea în continuare a investițiilor dincolo de acest nivel va duce la presiuni infl aționiste severe în economie, deoarece prețurile cresc mai mult decât producția când resursele sunt pe deplin angajate. Deci, infl aţia afectează în mod negativ producția de după nivelul de ocupare deplină. Efectele adverse ale infl aţiei asupra producţiei sunt: • Alocarea necorespunzătoare a resurselor: infl aţia determină alocarea necorespunzătoare a resurselor, atunci când producătorii deturnează resurse din producția esențială pentru bunuri neesențiale din care ei se așteaptă la profi turi mai mari. • Modifi cările în sistemul de tranzacții: infl aţia duce la schimbări în tranzacțiile produse de producători. Ei dedică atenție la transformarea banilor în stocuri sau alte active fi nanciare sau reale. Aceasta înseamnă că timpul şi energia sunt deturnate din producția de bunuri şi servicii şi unele resurse sunt utilizate nechibzuit. • Reducerea producţiei: infl aţia afectează în mod negativ volumul producţiei, deoarece speranța creşterii preţurilor, împreună cu creşterea costurilor factorilor de producţie aduce incertitudine. Acest lucru reduce producția. • Reducerea calităţii: creşterea continuă a preţurilor creează o piață a vânzătorului. Într-o astfel de situație, producătorii produc şi vând produsele de bază sub-standard, în scopul de a obține profi turi mai mari, astfel că se ajunge până la falsifi cări de mărfuri. • Acumularea: producătorii profi tă cel mai mult din creşterea preţurilor, ca urmare a stocării mărfurilor, generând în consecință pe piață, o diminuare artifi cială a mărfurilor. Apoi, producătorii vând produsele lor pe piața neagră, conducând astfel la o creştere a presiunilor infl aționiste. • Reducerea de economisire: atunci când prețurile cresc rapid, tendința de a economisi scade, deoarece mai este nevoie de bani pentru a cumpăra bunuri şi servicii la fel ca înainte de infl aţie. Economisirea redusă afectează în mod negativ formarea de investiții şi de capital, ca urmare producția este împiedicată. • Obstrucţionarea capitalului străin: infl aţia împiedică afl uxul de capital străin, deoarece creşterea costurilor materialelor şi a altor factori de producţie fac investiţiile străine mai puțin profi tabile. • Încurajează speculaţiile: creşterea rapidă a preţurilor creează incertitudine în rândul producătorilor care se compromit în activități


speculative, în scopul de a face profi turi rapide, în loc de a se angaja în activități productive, care să contribuie la obţinerea de diverse tipuri de materii prime necesare în producţie. Infl aţia conduce la o serie de alte efecte, care sunt în conformitate cu: • Guvernul: infl aţia afectează guvernul în diferite moduri. Aceasta ajută guvernul în fi nanțarea activităților sale prin sistemul infl aționist. Deoarece veniturile bănești ale populației cresc, guvernul colectează sub formă de impozite, deci, veniturile guvernului cresc în timpul creşterii preţurilor. Mai mult decât atât, povara reală a datoriei publice scade atunci când prețurile sunt în creştere. Dar cheltuielile guvernamentale cresc odată cu creşterea costurilor de producţie ale proiectelor publice şi a întreprinderilor şi creşterea cheltuielilor administrative ca prețurile şi salariile vor crește. Pe ansamblu, guvernul câştigă sub infl ație, deoarece creşterea salariilor şi a profi turilor răspândeşte iluzia de prosperitate în interiorul ţării. • Balanţa de plăţi: infl aţia presupune sacrifi carea avantajelor de specializare şi diviziunea muncii internaționale. Aceasta afectează în mod negativ balanța de plăţi a unei țări. Atunci când prețurile cresc mai rapid în ţara de origine decât în țări străine, produsele autohtone devin mai scumpe în comparație cu produsele străine. Acest lucru tinde să crească importurile şi să reducă exporturile, făcând astfel balanța de plăţi nefavorabile pentru ţară. Acest lucru se întâmplă numai în cazul în care țara urmează o politică fi xă a cursului de schimb. Dar nu există nici un impact negativ asupra balanței de plăţi în cazul în care ţara este în sistemul cursului de schimb fl exibil. • Cursul de schimb: atunci când prețurile cresc mai rapid în ţara de origine decât în țările străine, aceasta reduce rata de schimb în raport cu monedele străine. • Colapsul sistemului monetar: dacă hiperinfl aţia persistă şi valoarea banilor continuă să scadă de multe ori într-o zi, ea în cele din urmă duce la prăbuşirea sistemului monetar, aşa cum sa întâmplat în Germania după primul război mondial. • Social: infl aţia este un pericol social. Prin lărgirea distanței dintre bogaţi şi săraci, creşterea preţurilor creează nemulţumiri în rândul maselor. Presaţi de creşterea nivelului de trai, lucrătorii recurg la greve care duc la pierderi în producţie. Atraşi de profi t, oamenii recurg la tezaurizării, falsifi care, fabricarea de produse care nu corespund standardelor, speculaţii, etc. Toate acestea reduc efi cienţa economiei. • Politic: creşterea preţurilor, de asemenea încurajează revolte şi proteste de către partidele politice opuse guvernului, iar dacă se adună nemulţumiri acestea pot să devină incomode şi pot aduce căderea guvernului. Multe guverne au fost sacrifi cate pe altarul infl aţiei.


Concluzii

Astfel, infl aţia redistribuie veniturile de la salariați şi grupurile cu venituri fi xe la destinatari de profi turi, şi de la creditori la debitori. În ceea ce priveşte redistribuirea de avere, cei foarte săraci şi foarte bogaţi sunt mai susceptibili de a pierde, decât grupurile cu venituri medii. Acest lucru se datorează faptului că cei săraci dețin puțină bogăție ce o au în formă monetară şi au puține datorii, în timp ce cei foarte bogaţi dețin o parte substanțială a bogăției lor în obligațiuni şi au relativ puține datorii. Pe de altă parte, grupurile cu venituri medii sunt susceptibile de a fi puternic afectate de datorii şi dețin o anumită bogăție în stocuri, precum şi în active reale.

Bibliografi e

1. Ang, A., Bekaert, G. and Wei, M. (2007). Do Macro Variables, Asset Markets, or Surveys Forecast Infl ation Better?. Journal of Monetary Economics, 54 (4), 1163-1212

2. Anghel, M.G., Anghelache, C., Manole, A. (2016). Some aspects regarding the infl ation evolution during the last period. Romanian Statistical Review, Supplement,.8, 104-109

3. Anghel, M.G., Anghelache, C., Samson, T., Stoica, R. (2016). Analysis of index prices of population consumption reveals a moderation through fi scal measures. Romanian Statistical Review Supplement, 12, 146-154

4. Anghel, M.G. (2015). The Infl ation (Consumer Price) Evolution. Romanian Statistical Review Supplement, 1, 128-132

5. Anghel, M.G. (2014). Econometric Model Applied in the Analysis of the Correlation between Some of the Macroeconomic Variables Romanian Statistical Review Supplement, 1, 88-94

6. Anghelache, C. and Manole, A. (2016). Elemente semnifi cative privind corelaţia dintre ritmul de creştere a PIB, rata infl aţiei şi rata şomajului. ART ECO - Review of Economic Studies and Research, 7 (1), 10-13

7. Anghelache, C., Niţă, G. and Badiu, A. (2016). The Infl ation (Consumer Prices) in the Romanian Economy. Romanian Statistical Review Supplement, 1, 99-102

8. Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A. and Lilea, F.P.C. (2016). Modelare economică, fi nanciar-monetar-bancară şi informatică, Bucureşti: Editura Artifex

9. Anghelache, C. and Sacală, C. (2015). Some Theoretical Aspects regarding the Infl ation. Romanian Statistical Review Supplement, 6, 5-11

10. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Dumitrescu, D., Dragomir, B. and Soare, D.V. (2015). Index of Population Consumption Prices. Romanian Statistical Review Supplement, 4, 65-71

11. Anghelache, C. and Manole, A. (2015). The Correlation between Infl ation and Unemployment. „Economica” Scientifi c and Didactic Journal, 1 (91), 15-123

12. Anghelache, C., Mitruţ, C. and Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naţionale. Bucureşti: Editura Economică

13. Anghelache, C., Gheorghe, M. and Voineagu, V. (2013). Metode şi modele de măsurare şi analiză a infl aţiei. Bucureşti: Editura Economică

14. Anghelache, C. (coordonator), Isaic-Maniu, A., Mitruţ, C., Voineagu, V., Dumbravă and Manole, A. (2007). Analiză macroeconomică. Teorie şi studii de caz. Bucureşti: Editura Economică


15. Ascari, G., Ropele, T. (2009). Trend Infl ation, Taylor Principle, and Indeterminacy, Journal of Money, Credit and Banking, 41, 1557–1584

16. Armantier, O., Bruine de Bruin, W., Topa, G., Klaauw, W. and Zafar, B. (2015). Infl ation Expectations and Behavior: Do Survey Respondents Act on their Beliefs?. International Economic Review, 56 (2), 505-536

17. Bordo, M.D, Dueker, M., Wheelock, D. (2008). Infl ation, Monetary Policy and

Stock Market Conditions, NBER working paper No. 1401918. Bucur, I. (2010). Macroeconomie. Bucureşti: Editura C.H. Beck19. Creţoiu, Gh., Cornescu, V. and Bucur, I. (2011). Economie. Bucureşti: Editura

C.H. Beck20. Del Negro, M. and Eusepi, S. (2011). Fitting Observed Infl ation Expectations.

Journal of Economic Dynamics and Control, 35 (12), 2105-213121. Dornbush, R., Fisher, S. and Startz, R. (2007). Macroeconomie. Bucureşti:

Editura Economică (McGraw-hill/Irwin, New York, 2004)22. Fuhrer, J. (2012). The Role of Expectations in Infl ation Dynamics. International

Journal of Central Banking, 8 (1), 137-16523. King, R. and Watson, M. (2012). Infl ation and Unit Labor Cost. Journal of Money,

Credit and Banking, 44 (Supplement 2), 111-14924. Ionescu, C. (2007). Economie, volumul I, Macroeconomie. Bucureşti: Editura

Economică25. Malmendier, U. and Nagel, S. (2016). Learning from Infl ation Experiences. The

Quarterly Journal of Economics, 131 (1), 53-8726. Popescu, Gh. and Ciurlău, C.F. (2013). Macroeconomie. Bucureşti: Editura

Economică27. Trehan, B. (2015). Survey Measures of Expected Infl ation and the Infl ation

Process. Journal of Money, Credit and Banking, 47 (1), 207-22228. Velde, F. (2009). Chronicle of a Defl ation Unforetold. Journal of Political

Economy, 117 (4), 591-634

Aspecte privind principalele efecte ale inﬂ aiei · că valoarea banilor este mai mică decât...

Documents

Transcript of Aspecte privind principalele efecte ale inﬂ aiei · că valoarea banilor este mai mică decât...