Academia de Studii Economice Bucuresti

Asociatia salvati Dunarea si Delta

Student: Bucataru Petru Alexandru

Grupa: 1321

Seria: A

2014

ASOCIATIA SALVATI DUNAREA SI DELTA

Problema de Mediu:Impactul antropic asupra Dunarii si Deltei Dunarii

1. PREZENTARE GENERALA

1.1 Scurt Istoric

Asociația Salvați Dunărea și Delta si-a început activitatea in anul 2004 printr-o actiune de protest la adresa vecinilor de la est care doreau să construiască un canal navigabil peste cadavrele pelicanilor şi pescăruşilor. Gestul de protest impotriva planurilor Ukrainei a atras atentia agentiilor de presa internationale si a determinat nervosul vecin rasaritean sa-si mai opreasca putin draga. In momentul de fata lucrarile la canal sunt incerte. Autoritatile europene accepta tacit situatia, Ukraina se face ca lucreaza. Iar noi asteptam vremuri mai bune din punct de vedere al protectiei naturii. In 2005, SDD a organizat primul simpozion national sub sloganul “Avem o Delta. Cum procedam?”. Evenimentul aduna factorii de influenta din si pentru Delta Dunarii in vederea dezbaterii si solutionarii problemelor cu care se confrunta regiunea. Simpozionul a ajuns in 2012 la a șasea ediție și este reconoscut drept cel mai important eveniment dedicat politicilor publice referitoare la Delta Dunarii. În anul 2006, (și) ca urmare a presiunii tot mai puternice venite din partea SDD, pescuitul sturionilor în scop comercial a fost interzis pentru o perioadă de zece ani, prin Ordinul 262 privind conservarea populaţiilor de

sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România. Demersul conservaționist reprezintă o soluție de salvare de la dispariție a “dinozaurilor” vii din apele Dunării si Deltei Dunării. Din anul 2007, SDD organizeaza evenimentul central din România dedicat Zilei Internationale a Dunarii, sarbatorita anual, pe data de 29 iunie, in toate tarile riverane. În martie 2008, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta a realizat o analiză a eficienţei justiţiei în lupta împotriva braconajului în Delta Dunării. Aceasta analiză a fost făcută publică printr-un protest organizat în faţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care se atrăgea atenţia asupra problemei braconajului în Deltă. Tot printre realizarile SDD din 2008 se numara proiectul de promovare a politicilor de mediu in Delta, prin care guvernul a fost determinat sa adopte un nou “Regulament-cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii”, din pacate incalcat foarte des de catre majoritatea autoritatilor locale. În 2009 am inițiat “D’ale Gurii Dunării” – Festival de tradiții culinare şi etnoculturale dedicat Deltei. Festivalul a devenit cea mai importanta sărbătoare dedicată tradițiilor deltice. Prin acest proiect demonstrăm că patrimoniul gastronomic şi cultural al zonei poate realmente constitui o resursă de dezvoltare durabilă pentru populaţia Deltei Dunării. In 2010 am avut onoarea de a avea alături de noi la festivalul “D’ale Gurii Dunării” doi comisari europeni: Dacian Cioloș, Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, și John Dalli, Comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor. Prezența distinșilor oaspeți a fost un semnal de recunoastere a contribuție a Asociației noastre la bunăstarea comunităților locale și la protecția mediului din Delta Dunării. În 2011, ca urmare a constării situației dezastruoase a accesului la servicii medicale de bază în Delta Dunarii, am inițiat programul “Copii sănătoși în Delta Dunării” care urmărește îndeplinirea a două obiective: educație pentru sănătate și facilitarea accesului la servicii medicale. Astfel, am adus această problemă pe lista priorităților guvernamentale și au fost realizați pași mici, dar importanți pentru ameliorarea situației din zonele izolate. În 2012 am preîntâmpinat cu succes un nou atac la adresa patrimoniului unic pe care îl deţine România şi că am contribuit la transformarea în cutumă a unei interdicţii vitale pentru acest patrimoniu. Principalul rezultat al demersului nostru este faptul că vânătoarea este în prezent, şi cel puţin până în vara lui 2013, interzisă în RBDD. Concret, am reuşit să obţinem ordinul nr. 2487 al Ministrului Mediului şi Pădurilor care interzice specific acest lucru, precum şi un refuz al Preşedintelui României de a promulga legea care legaliza vânatoare. 

1.2 Structura Organizatorica ORGANIGRAMĂ

COMISIA DE CENZORI

PREŞEDINTE

DIRECTOR EXECUTIV

CONSILIULDIRECTOR

MEMBRII DE ONOARE

PRESEDINTELE

Reprezintă organizaţia în relaţiile cu alte organizaţii, organele şi organismele de stat, ale administraţiei cât şi cu cele similare prin obiectul de activitate, interne şi internaţionale, angajând-o faţă de acestea prin semnătura şi ştampila fundaţiei. Încheie acte juridice de dispoziţie, conservare, reprezentare şi administrare în numele şi pe seama Fundaţiei, putând semna valabil în numele acesteia ori de câte ori este nevoie

CONSILIUL DIRECTOR

Consiliul Director este organul suprem de conducere întrunindu-se în şedinţe

ordinare şi extraordinare la solicitarea unuia dintre membrii Consiliului Director, el

fiind format din 5 membrii. Aceşti membrii se întrunesc o dată pe an, în şedinţe

ordinare fiind convocat în scris, cu minimum 14 zile înainte de data fixată,

menţionându-se data şi ordinea de zi; sedintele extraordinare pot fi convocate de

orice membru al Consiliului Director precum şi de directorul executiv, cu 2 zile înainte

de data şedinţei.

Atribuţiile Consiliului Director al Asociatiei Salvati Dunarea si Delta sunt:

a) stabileşte strategia generală şi programele Asociatiei;

b) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli Asociatiei;

c) aprobă bilanţul contabil al Asociatiei;

d) alege şi revocă cenzorul sau comisia de cenzori;

e) înfiinţează filiale ale Asociatiei în ţară sau în străinătate;

f) aprobă încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama Asociatiei;

1. Directorul executiv

Directorul executiv este angajat contractual al Asociatiei. Angajarea şi revocarea sa se

realizează de către Preşedintele Consiliului Director, conform legislaţiei în vigoare.

Atribuţii:

ASISTENT RELAŢII PUBLICE

COORDONATOR PROIECTE

a) reprezintă fundaţia în relaţiile cu terţii, încheind acte juridice de conservare şi

administrare, precum şi de reprezentare în numele şi pe seama Asociatiei.

b) asigură conducerea operativă a fundaţiei între şedinţele Consiliului Director;

c) Directorul Executiv poate fi împuternicit de unul din membrii Consiliului Director

să îl

reprezinte la şedinţele extraordinare ale Consiliului Director;

d) asigură realizarea proiectelor şi programelor aprobate de Consiliul Director;

e) prezintă rapoarte Consiliului Director privind activitatea sa şi a personalului

fundaţiei;

f) propune aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţului contabil,

regulamentului de ordine interioara;

g) planifică şedinţele ordinare şi extraordinare ale Consiliului Director şi stabileşte

ordinea de zi;

h) întocmeşte organigrama Asociatiei şi o supune aprobării Consiliului Director;

2. Cenzorul sau comisia de cenzori

Sunt desemnaţi de către Consiliul Director pe o perioada de trei ani şi revocaţi tot de

către acesta, are competenţă de a verifica gestiunea financiara a Asociatiei asupra căreia se

întocmeşte un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director.

Atribuţiile cenzorului sau comisiei de cenzori:

1. verifică activitatea financiar-contabilă a fundaţiei, gestionarea patrimoniului

acesteia, afilialelor şi a sucursalelor;

2. verifică concordanţa cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri şi cheltuieli;

3. realizează informarea legislativa curentă privind activitatea financiar-contabilă;

4. întocmeşte un raport de cenzor, anual, care să cuprindă concluziile rezultate din

verificări şi propunerile pentru optimizarea activităţii ulterioare Asociatiei;

5. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv şi nu

poate

încheia acte de gestiune sub nici un motiv.

1.3 Domenii De Activitate

SDD desfasoara actiuni de advocacy in vederea imbunatatirii politicilor publice pentru Delta Dunarii. Cele trei mari

subiecte abordate de SDD în campaniile de advocacy sunt: pescuit,  reconstructie ecologica si biodiversitate, patrimoniu cultural.  Pescuit În ultimii ani braconajul a atins cote dramatice in RBDD. Exista estimari care pun semnul egal intre cantitatile de peste extrase legal si cele braconate, aprox. 11000 tone anual. Consecintele acestei stari de fapt sunt vizibile: scaderea dramatica a efectivelor de peste din Delta Dunarii, saracirea comunitatilor – cantitati mari de peste ajung pe piata neagra, dezechilibrarea ecosistemului deltaic. Masurile de combatere a braconajului reclama o schimbare radicala a modalitatii de gestionare a pescuitului in RBDD. Viziunea SDD pentru un pescuit sustenabil in RBDD include: - gestionarea comunitara a zonelor de pescuit,- demararea operatiunilor de reconstructie ecologica in RBDD- deblocarea Programului Operational de Pescuit (POP) si sprijinirea masiva a investitiilor in programe de repopulare piscicola si renaturare,-  inasprirea sanctiunilor pentru braconieri si declararea braconajului ca fiind fapta ce prezinta pericol social;  Reconstructie ecologica si biodiversitate In RBDD o suprafata de aproximativ 80000 de ha a fost transformata in teren agricole si zone pisciole. Aceasta suprafata a fost rupta din RBDD, in urma politicilor de indiguire initiate de comunisti. Dupa 1989, suprafata aflata in mare parte in posesia Consililului  Judetean Tulcea a fost concesionata pe perioade de timp cuprinse intre 10 si 40 de ani. In anul 2011, noua Lege a RBDD – Legea 135/2011 pentru modificarea Legii 82/1993 privind constituirea RBDD, declara procesul de recontructie ecologica ca fiind de interes national oferind pentru prima oara potentiale cai de rezolvare a “problemei concesiunilor” din RBDD. SDD considera vital procesul de reconstruire ecologica a polderelor agricole si piscicole din RBDD si militeaza pentru pornirea grabnica a acestuia. Reconstructia ecologica este cheia pentru stoparea pierderii alarmante a biodiversitatii RBDD. Viziunea SDD pentru implementarea acestei politici cuprinde: - elaborarea si adoptarea unui nou Plan de management pentru RBDD (2013 – 2018) care sa cuprinda termene clare in vederea reconstruirii ecologice a zonelor agricole si piscicole din RBDD- evaluarea anuala a fiecarei concesiuni (agricole si piscicole) din Delta Dunarii in conformitate cu legea 135/2011 pentru modificarea si completarea Legii 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.- asigurarea unui sistem judicios de compensatii pentru Consiliul Judetean Tulcea pentru terenurile care vor iesi de sub incidenta contractelor de concesiune.- mobilizarea de surse financiare destinate exclusiv reconstructiei ecologice – in cadrul programelor AFM sau POS MEDIU.   Patrimoniu cultural In anul 2008 a fost adoptat Regulamentul cadru de urbanism pentru RBDD. Acesta prevede o serie de conditii necesare protejarii si conservarii patrimoniului cultural imobil al RBDD. Printre aceste conditii amintim: interzicerea cladirilor cu aspect montan, acoperisiurile vor fi numai din stuf, tigla, olane, interzicerea detaliilor din inox, termopan, interzicerea cladirilor mai mari de doua etaje, promovarea culorilor specifice satelor deltaice: albastru, verde, alb, gri. In momentul de fata Regulamentul cadru de urbanism nu este transpus in legislatia locala si nici respectat in situ, la ridicarea noilor constructii. Patrimoniul rural deltaic se degradeaza ingrijorator, identitatea locului pierzandu-se definitiv. Viziunea SDD pentru stoparea fenomenului si implementarea politicilor pro patrimoniu cuprinde: - traspunerea imediata in regulamentele locale a Regulamentului cadru de urbanism pentru RBDD,- inasprirea sanctiunilor pentru nerespectarea conditiilor de constructie pe teritoriul RBDD,- evaluarea obiectivelor de patrimoniu cultural din RBDD,- subventii financiare locale acordate lucrarilor de conservare a obiectivelor de patrimoniu, 

2.Relatiile ONG de mediu cu toate categoriile de operatori care au atributii in domeniul managementului de mediu

2.1. Relatiile de colaborare cu operatorii guvernamentali

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Acţionează pentru a proteja mediul şi resursele naturale, pentru a garanta

generaţiei actuale şi celor viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică şi progresul social. Protecţia Mediului acoperă 3 subdomenii de activitate: conservarea resurselor naturale; evaluarea şi ameliorarea calităţii mediului; gestiunea deşeurilor şi produselor chimice.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului   şi Sportului Pe baza consultării celorlalte instituţii şi ministere interesate, proiectează,

fundamentează şi aplică strategia globală a învăţământului, stabileşte obiectivele sistemului de învăţamânt în ansamblul său, precum şi obiectivele educaţionale pe niveluri şi profiluri de învăţământ.

În acest scop exercită atribuţii precum: elaborează împreună cu alte ministere strategia colaborării cu alte state şi cu organismele internaţionale specializate în domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice; controlează modul de respectare a normelor financiar-contabile, de execuţie bugetară şi de administrare a patrimoniului din sistemul naţional al învăţământului de stat; încaseaza taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi recunoaşterea actelor de studii, conform legii.

Garda Naţională de Mediu

Atribuții principale: - controlează activitățile cu impact asupra mediului inconjurator, și aplică sancțiuni

contravenționale prevăzute de legislația in domeniul protecției mediului; - controlează modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind

protecția mediului, inclusiv măsurile stabilite prin programele de conformare pentru activitățile economico-sociale și respectarea procedurilor legale în emiterea actelor de reglementare;

- exercită controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore și/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, în vederea prevenirii și limitării riscurilor de poluare;

- participă la intervențiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluărilor asupra factorilor de mediu, și la stabilirea cauzelor acestora și aplică sancțiunile prevăzute de lege;

- verifică sesizările cu privire la încalcarea legislației în vigoare în domeniul protecției mediului;

- cooperează cu celelalte autorități și organisme internaționale de mediu și participă la proiecte și programe derulate in domeniul protecției mediului.

2.2. Relatii cu alte ONG-uri

1. Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta a derulat, în cursul anului 2011, un proiect în domeniul managementului deșeurilor: Reţeaua Naţională a Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Proiectul este derulat în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi cu Ministerului Mediului şi Pădurilor, susţinut financiar de Coca-Cola Hellenic. Tema discuţiilor a vizat importanţa rolului Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară în gestionarea deşeurilor, provocările pe care le întâmpină aceste structuri şi principalele probleme din domeniul managementului deşeurilor. De asemenea, au fost discutate oportunităţile de dezvoltare a capacităţii instituţionale a ADI-urilor, precum şi analizarea măsurilor de creştere a ratei absorbţiei fondurilor europene pentru care Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară reprezintă potenţiali beneficiari.

La aceste întâlniri au luat parte preşedinţii şi directorii Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară care se ocupă de gestionarea deşeurilor în judeţele din fiecare regiune, reprezentanţi ai Organismelor Intermediare pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu, directorii Agenţiilor Regionale pentru Protecţia Mediului, reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Pădurilor, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri.

2. “Economia sociala – o solutie pentru mediul inconjurator” este un proiect initiat de Asociatia “Salvati Dunarea si Delta” in parteneriat cu Eco-Rom Ambalaje SA si co-finantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, 2007-2013 “Investeste in oameni!”. Obiectivul principal al proiectului este sprijinirea procesului de management al deseurilor prin facilitarea integrarii pe piata muncii a grupurilor vulnerabile din Romania.

Desfasurat pe o perioada de trei ani, proiectul va fi implementat in patru regiuni de dezvoltare ale tarii si prevede infiintarea unor structuri de sprijin regionale, dintre care una va fi infiintata in Delta Dunarii. Acestea vor functiona sub forma unor centre de resurse ce vor asigura sprijinul necesar crearii si functionarii intreprinderilor sociale. Structurile de sprijin vor fi compuse din cate patru specialisti si un coordonator de centru.

3. Asociatia Salvati Dunarea si Delta in parteneriat cu Coca-Cola Hellenic continua demersurile de dezvoltare a unor strategii de gestionare a deseurilor, prin implementarea solutiilor de management pentru deseuri intr-o zona din vecinatatea municipiului Pitesti, in comunele Budeasa – Bascov – Merisani. 

In luna mai s-a desfasurat prima intalnire de lucru din cadrul proiectului Salveaza raul Arges!, la sediul Administratiei Bazinale Arges-Vedea din Pitesti – Managementul deseurilor in comunitatile riverane Argesului. Grupul de lucru a reunit reprezentanti ai autoritatilor si institutiilor cu putere de decizie si actiune in ceea ce priveste managementul deseurilor si apelor – Serviciul Gestiune Deseuri din Ministerul Mediului si Padurilor, mai multe directii din cadrul Administratiei Bazinale Arges-Vedea (ANAR), Agentia Regionala pentru Protectia

Mediului, Consiliul Judetean Arges, Comisariatul Judetean al Garzii de Mediu, Primariile Bascov si Baiculesti, SC Apa Canal 2000 SA Pitesti, Salubritate 2000 (membru Eco-Rom Ambalaje), Asociatia Partener pentru Tine.

4. Prin proiectul “Monitorizarea aplicării legislaţiei europene privind deşeurile în România”, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta şi Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis au iniţiat Coaliţia pentru România Curată, care să îndeplinească rolul de monitor al aplicării legislaţiei deşeurilor în zece judeţe - Argeş, Braşov, Cluj, Constanţa, Harghita, Iaşi, Maramureş, Tulcea, Vâlcea şi municipiul Bucureşti.

Coaliţia reuneşte 12 organizaţii neguvernamentale de mediu: Braşovul Verde (Braşov), Floare de Colţ (Cluj), Mai Bine (Iaşi), Kogayon (Vâlcea), Mare Nostrum (Constanţa), Eco Pontica (Tulcea), Valea Verde (Maramureş), Amoeba Eco Center (Harghita), Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis (Bucureşti), Partener pentru Tine (Argeş), Viitor Plus - Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă (Bucureşti), Salvaţi Delta (Bucureşti).

Coaliţia pentru România Curată a urmărit, prin acest demers, atât transpunerea directivelor europene în legislaţia naţională, cât şi implementarea şi aplicarea acestora în cele zece judeţe. Activităţile monitorizate vizează următoarele tipuri de deşeuri:- deşeuri urbane (nepericuloase):

* depozitarea deşeurilor/depozite neconforme;* valorificarea deşeurilor (colectare selectivă/reciclare);* valorificarea energetică a deşeurilor;* gestionarea nămolurilor generate de staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti;

- deşeuri periculoase:* gestionarea uleiurilor uzate

- finanţarea activităţilor din domeniul gestionării deşeurilor prin utilizarea resurselor financiare comunitare:

5. “Conservarea biodiversitatii prin cultivarea ecoturismului si a traditiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor locale de pescari din Delta Dunarii” este un proiect al Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, cofinantat din fonduri GEF (Global Environment Facility), are un scop foarte ambitios: încurajarea ecoturismului si a traditiilor locale pentru dezvoltarea durabila a unei comunitati rurale de pescari din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Comunitatea aleasa este Mahmudia, iar partenerii proiectului sunt Asociatia „Salvati Dunarea si Delta”, Fundatia Principesa Margareta a României, Asociatia Pescarilor profesionisti, Fiii Deltei, Comunitatea rusilor-lipoveni, Asociatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile în Mediul Rural din Mahmudia, Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si Primaria Mahmudia.

Pescuitul industrial este o activitate cu un puternic impact asupra ecosistemelor

acvatice ale Deltei Dunarii. Reducerea în sine a acestei activitati, fara un impact negativ asupra populatiei, nu poate fi facuta fara derularea unui program de reconversie profesionala a locuitorilor Deltei spre activitati economice alternative, aducatoare de venituri, cum ar fi eco-turismul, mici afaceri de producere a unor produse specifice Deltei Dunarii, reînvierea unor

traditii locale (prelucrarea stufului si papurei) etc. Acest lucru si-l propune Asociatia „Salvati Dunarea si Delta” prin proiectul GEF „Conservarea biodiversitatii prin cultivarea ecoturismului si a traditiilor locale ca alternative pentru dezvoltarea durabila a comunitatilor locale de pescari din Delta Dunarii”. 

2.3. Relatii cu operatori individuali

Voluntari

Acestia se regasesc in cadrul activitatii ONG-ului si in cadrul proiectelor.Principalii sponsori si parteneri media sunt: UniCredit Tiriac Bank, BCR S, Hellenic

Coca-Cola, Heineken Romania SA, Petrom, Vodafone Romania, Cosmote Romania, Cez Group, Galeria Real, ERNST& YOUNG, Neogen, Top Voyage, Stop CO2, Realitatea Catavencu, Gradina Botanica Bucuresti, Zile si Nopti Bucuresti, Discovery Channel, Media Image etc.