Stiri 17 iunie 2020, a doua parte

  Reţelele din comerţul modern îşi eficientizează businessul: cinci din nouă jucători au mai puţini salariaţi deşi au deschis magazine noi Cristina Roşca 17.07.2020, Comerţul modern este o industrie de peste 3.000 de magazine de tip supermarket, hipermarket, cash&carry, discount sau proximitate modernă. La nivelul comerţului modern, în 2019 a fost raportat un număr mediu de 79.000 de salariaţi, cu doar 400 mai mulţi ca în anul anterior, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor publice. Au fost analizate nouă dintre cele zece reţele moderne deoarece Lidl nu şi-a depus bilanţul pe 2019, deci nu a fost inclusă în raport.

Dintre cele nouă reţele care şi-au publicat rezultatele, cinci au raportat un număr mai mic de salariaţi, este vorba de Auchan, Mega Image, Carrefour, Metro Cash&Carry şi Cora. Francezii de la Auchan spre exemplu au cu aproape 1.500 de salariaţi mai puţin ca în 2018.

La polul opus, Profi şi Penny Market au continuat să angajeze masiv, respectiv 3.700 şi 550 de salariaţi. Lanţul de supermarketuri şi magazine de proximitate Profi a fost şi reţeaua care s-a extins cel mai rapid cu circa 250 de magazine noi anul trecut, în timp ce Penny Market a deschis 20 de unităţi de tip discount.

Cinci dintre cele nouă reţele de comerţ modern din România au raportat la finalul anului trecut un număr mai mic de

1

salariaţi comparativ cu 2018, deşi aproape toţi jucătorii au continuat să se extindă.

Comerţul modern este o industrie de peste 3.000 de magazine de tip supermarket, hipermarket, cash&carry, discount sau proximitate modernă. Anual se deschid 300-400 de magazine noi, iar jucătorii anunţă continuu planuri tot mai ambiţioase de expansiune. 

Tot guvernul vorbeşte despre necesitatea creşterii producţiei în România, şi nu a consumului, dar producţia lipseşte din top 10 sectoare finanţate prin IMM Invest. Pe primele locuri sunt: transporturile, construcţiile, agricultura şi comerţul 17.07.2020,

♦ Comerţul, de la cel cu amănuntul, la auto, comerţ online şi până la comerţ cu ridicata este cel mai bine reprezentat în top 20 sectoare după numărul de IMM-uri finanţate 

♦ Comerţul este şi cea mai mare „industrie“ a României după cifra de afaceri totală din 2018. Producţia lipseşte din top 10, abia pe locul 20 se află fabricarea pâinii. 

Topul sectoarelor de activitate care au obţinut cele mai multe aprobări ale cererilor de finanţare de la băncile înscrise în programul IMM Invest este condus de transporturi, cu 7,8% din total şi un număr de 764 de companii finanţate, urmat de construcţii, cu 4,4% din total şi 434 de IMM-uri finanţate. 

2

Agricultura se află pe locul al treilea printre acele sectoare cu cele mai multe cereri de finanţare aprobate de bănci, cu 3,3% din totalul cererilor, însă este vorba de companii care au codul CAEN 111, adică se ocupă cu cultivarea cerealelor şi plantelor leguminoase, nu cu procesarea lor.

Circa 326 de companii care au drept activitate cultivarea cerealelor şi plantelor leguminoase au primit aprobarea băncilor din IMM Invest. 

Comerţul, de la cel cu amănuntul, la auto, comerţ online şi până la comerţ cu ridicata este cel mai bine reprezentat în top 20 sectoare după numărul de IMM-uri finanţate.

Comerţul este şi cea mai mare „industrie“ a României după cifra de afaceri totală din 2018. Astfel, cumulat, 1.226 de companii care au drept obiect comerţul au obţinut aprobare din de finanţare din partea băncilor din IMM Invest. 

Doar unul dintre sectoarele de activitate cu cele mai multe cereri de finanţare aprobate este din producţie, şi anume fabricarea pâinii, prăjiturilor şi a produselor de patiserie, deşi reprezentanţii FNGCIMM spuneau că banii din acest program sunt meniţi „să activeze funcţia de producţie în economie“. Până pe 15 iulie, 100 de companii care au codul CAEN 1071 - fabricarea pâinii, prăjiturilor şi a produselor de patiserie au primit acord de finanţare de la băncile înscrise în IMM Invest. 

Sectoarele de activitate menţionate în top conţin cereri aprobate de bănci, dar trimise înapoi la Fondul de Garantare pentru aprobarea finală, deci nu se ştie câte au beneficiat de finanţare până în prezent.

Potrivit unor antreprenori întrebaţi de Ziarul Financiar, sunt proiecte depuse chiar în prima zi de IMM Invest, 27 aprilie, care au primit banii pe 2 iulie, cum este cazul producătorului de lacuri şi vopsele Sarcom din Râmnicu Vâlcea, însă sunt şi cazuri de companii care nu au primit banii nici acum, precum cel al agenţiei de turism Danco Pro. 

Sectoarele de activitate menţionate în top conţin cereri aprobate de bănci, dar trimise înapoi la Fondul de Garantare pentru aprobarea finală, deci nu se ştie câte au beneficiat de finanţare până în prezent.

Potrivit unor antreprenori întrebaţi de Ziarul Financiar, sunt proiecte depuse chiar în prima zi de IMM Invest, 27 aprilie, care au primit banii pe 2 iulie, cum este cazul producătorului de lacuri şi vopsele Sarcom din Râmnicu Vâlcea, însă sunt şi cazuri de companii care nu au primit banii nici acum, precum cel al agenţiei de turism Danco Pro. 

3

Afacerile în comerţul cu ridicata au crescut cu 4,7% în luna mai, față de luna precedentă InCont.ro , 17 iulie 2020

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, în termeni nominali, a crescut, în luna mai 2020, faţă de luna precedentă, ca serie brută cu 4,7%, informează vineri Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele INS arată că cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 4,7%, datorită creşterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+18,0%), comerţul cu ridicata nespecializat (+15,1%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+14,5%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+11,7%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+10,2%) şi comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+5,4%).

Scăderi s-au înregistrat în comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-25,4%) şi în comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-5,3%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 0,6%.

Potrivit INS, la nivel comparativ mai 2020 faţă de mai 2019, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 9,1% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-16,0%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-15,8%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-11,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-9,8%), comerţul cu ridicata nespecializat (-7,1%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-4,8%) şi comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-3,3%). Comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii a crescut cu 1,8%.

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2020, comparativ cu luna mai 2019, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 8,0%.

Datele oficiale relevă, totodată, că în primele cinci luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului anterior, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata

4

(cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în termeni nominali, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 4,2%, datorită creşterii comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+31,4%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+12,3%), comerţului cu ridicata nespecializat (+5,1%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+4,2%) şi comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+2,6%). Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-13,5%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-2,2%) şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-0,7%).

În ianuarie - mai 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 2,0%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Guvernul vrea ca magazinele să perceapă o garanție pentru ambalaje și PET-uri, pentru ca acestea să fie returnate și reciclate, sistem care...deja există. Profit.ro Profit.ro scris astăzi, 15:00 Perspectiva - la Videoconferința Profit.ro Social Guvernul vrea ca magazinele să perceapă o garanție pentru ambalaje și PET-uri, pentru ca acestea să fie returnate și reciclate, sistem care...deja există. Perspectiva - la Videoconferința Profit.ro

Ministerul Mediului lucrează la un proiect de modificare a legislației, astfel încât magazinele să perceapă o garanție pentru ambalaje și PET-uri, pentru a crește cantitățile reciclate, a declarat ministrul de resort, Costel Alexe, în cadrul unei dezbateri online pe această temă. Care este perspectiva în retail și e-commerce va fi explicat de mari jucători la Videoconferința Profit.ro, transmisă în direct la postul de televiziune Profit TV.

Detalii pot fi văzute AICI "Lucrăm în acest moment la un proiect care să ne ajute pe noi toți ca țară și pe toți cei care sunt implicați în această industrie, autoritățile locale de asemenea, la un proiect care să transforme România din țara gropilor de gunoi în țara reciclării, pentru că astăzi aruncăm cantități impresionate de materiale reciclabile la groapa de gunoi, care în mod normal ar trebui să fie depozite ecologice de deșeuri", a spus Alexe, arată Agerpres. Guvernul a decis însă deja, în vara anului 2018, prin ordonanță de urgență, instituirea unei garanții bănești de 0,5 lei/ ambalaj pentru ambalajele primare reutilizabile utilizate pentru produse destinate consumului populației, începând cu 31 martie 2019.

Astfel, comercianții sunt obligați să accepte de la clienți returnarea ambalajelor reutilizabile în schimbul a 0,5 lei pentru fiecare ambalaj. Din 2022, garanția

5

pentru ambalaje va trebui achitată de comercianți și pentru ambalajele nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1-3 litri. Dacă nu ar fi adoptat ordonanța, România ar fi riscat trimiterea în judecată de către Comisia Europeană pentru neimplementarea acestor obligații privind reciclarea ambalajelor din comerț și altor obligații privind deșeurile. Acum, ministrul s-a referit și la un sistem de garanții și returnare.

"Vrem ca fiecare dintre noi să-și poată duce ambalajele goale exact din locul de unde au fost cumpărate, în supermarketuri sau alte spații special amenajate pentru acest lucru. De exemplu, atunci când vă cumpărați o sticlă de băuturi răcoritoare, acea sticlă să poate o garanție simbolică pe care să o primească cetățeanul român imediat ce a returnat ambalajul gol. Este mult mai simplu așa", a afirmat oficialul. El a amintit că în România se reciclează doar 14% din deșeuri, ceea ce este foarte puțin.

GLOBAL

Economia mondială a scăzut pentru a cincea lună consecutiv în iunie Adevărul Financiar Acum 44 de secunde

Economia mondială a scăzut pentru a cincea lună consecutiv în iunie, dar ritmul de declin s-a redus în intensitate, conform indicatorului PMI, arată o analiză a Băncii Transilvania. Sectorul de servicii a revenit pe creștere în iunie (indicatorul ISM în urcare cu un ritm lunar de 11,7 puncte la 57,1 puncte, maximul din februarie), evidențiindu-se ameliorarea comenzilor noi și producției, pe fondul eliminării graduale a restricțiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare și mix-ului relaxat de politici economice.

Știrile macroeconomice, perspectiva implementării unui nou program fiscal-bugetar de susținere a economiei, informațiile din sfera companiilor (Uber) și evoluțiile din piețele internaționale de materii prime au avut impact pe piața financiară luni. Rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani a crescut la 0.678%, indicele Dow Jones a urcat cu 1,8%, iar dolarul s-a depreciat cu 0,89% comparativ cu moneda unică europeană (cursul BCE).

În zona euro volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a crescut cu 17,8% lună/lună în mai, după ajustările din martie și aprilie determinate de incidența pandemiei. În dinamică an/an comerțul cu amănuntul a scăzut pentru a treia lună la rând în mai, dar cu un ritm în atenuare la 5,1%.

Perspectiva intrării în ciclul economic post-pandemie pe termen scurt, semnalele de continuare a unui mix relaxat de politici economice pe termen

6

mediu, știrile companiilor (Commerzbank) și dinamica cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime au influențat piața financiară luni. Rata de dobândă la titlurile de stat germane la 10 ani a stagnat la -0.432%, indicele pan-european EuroStoxx 50 a crescut cu 1%, iar EUR/USD s-a apreciat cu 0,9%, la 1.1325 (referința BCE).

UNIUNEA EUROPEANA

Iohannis, despre negocierea bugetului UE: Ţinem neapărat să avem o sumă suficient de mare pe coeziune şi pe politică agricolă. Sunt relativ optimist 17 iulie 2020, 11:23 de News.ro

Iohannis, despre negocierea bugetului UE: Ţinem neapărat să avem o sumă suficient de mare pe coeziune şi pe politică agricolă. Sunt relativ optimist Klaus Iohannis Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri la Bruxelles că în negocierea bugetului multianual pentru perioada 2021-2027, va face eforturi ca România să obţină sume consistente din banii europeni în special pentru coeziune şi pentru politica agricolă.

„Noi avem nevoie de aceşti bani pentru şcoli, autostrăzi, căi ferate şi multe alte programe ce pot fi acoperite din aceste sume”, a explicat şeful statului Ştiri pe aceeaşi temă USR, despre DNA-ul pădurilor: Dacă voia un text de lege mai bun, Orban... „Începem astăzi (vineri - n.r.) un Consiliu European foarte special. Dorim să negociem două teme mari, grele în legătură cu banii europeni. E vorba de bugetul multianual pentru 2020-2027 şi aici pentru România sunt două chestiuni foarte importante, noi ţinem neapărat să avem o sumă suficient de mare pe coeziune şi pe politică agricolă. Noi avem nevoie de aceşti bani pentru şcoli, autostrăzi, căi ferate şi multe alte programe ce pot fi acoperite din aceste sume. Evident pentru agricultură dorim să folosim sume consistente pentru a moderniza agricultura românească”, a afirmat Klaus Iohannis vineri la Bruxelles. Acesta a vorbit şi despre al doilea pachet care este negociat şi anume cel pentru revigorarea economică în contextul crizei de COVID-19.

„Al doilea pachet mare e cel destinat revigorării economice, e un pachet pe care contăm, sunt bani folosiţi pentru refacerea economiei cauzată de criza de COVID-19. Aici avem bani care se dau sub formă de împrumuturi, dar o parte,

7

sperăm şi mai mare, vor fi bani care nu trebuie returnaţi, sunt aşa-numite granturi, bani pe care îi vom folosi pentru modernizări, digitalizare, pentru sistemul educaţional, social şi multe altele. În total se negociază sume foarte mari. Azi şi mâine sunt foarte hotărât să mă bat pentru interesul României, în aşa fel încât să obţinem un rezultat consistent”, a completat preşedintele României. Şeful statului a spus că este „relativ optimist că în final pentru România sumele vor fi consistente”.

„Dacă m-aţi întreba dacă vom finaliza discuţiile azi şi mâine, cred că nimeni nu poate răspunde. E un scenariu optimist să finalizăm discuţiile azi şi mâine. Mă aştept la negocieri destul de complicate, e chiar posibil să trebuiască după un timp să revenim să finalizăm aceste negocieri. E vorba de bani mulţi pe care îi discutăm şi pentru România e o şansă să obţină o finanţare consistentă”, a conchis Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis participă, vineri şi sâmbătă, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles. Reuniunea va fi dedicată negocierii bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 şi Planului european pentru relansare economică.

C.E. a publicat Raportul anual privind concurența pentru 2019 meatmilk 17 iulie 2020

Comisia Europeană a dat publicității Raportul privind Concurența, pentru anul 2019.Evident, documentul se referă la perioada ante-Covid-19. Însă, cuprinde și un rezumat care face referire la perioada de acum, rezumatul purtând semnătura doamnei Margrethe Vestager, Vicepreședintă executivă a Comisiei. Iată acest text:

”La sfârșitul anului 2019, puțini erau cei care ar fi putut să prevadă că evenimentele de la începutul anului 2020 urmau să schimbe în mod dramatic lumea în care trăim și economia mondială. Pandemia de COVID-19 a însemnat o schimbare de paradigmă din multe puncte de vedere și am fost nevoiți să ne adaptăm rapid și să regândim modul în care funcționăm.

8

Cred că suntem îndreptățiți să afirmăm că, în ceea ce privește politica în domeniul concurenței, Comisia a răspuns așteptărilor. În conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, statele membre pot acorda sprijin întreprinderilor pentru a remedia o perturbare gravă a economiilor lor.

În martie 2020, Comisia a adoptat un cadru temporar care să le permită statelor membre să se asigure că întreprinderile dispun de lichidități suficiente și să contribuie la menținerea locurilor de muncă și a continuității activității economice în timpul pandemiei de COVID-19.

În prima jumătate a anului 2020, pe măsură ce criza a evoluat, Comisia a extins de trei ori acest cadru temporar pentru a răspunde nevoilor statelor membre și ale întreprinderilor, inclusiv prin acordarea de sprijin suplimentar pentru dezvoltarea și fabricarea unor produse importante în contextul pandemiei de COVID-19, prin subvenții salariale și prin recapitalizări.

Adoptarea cadrului temporar și a modificărilor ulterioare arată modul în care Comisia a fost în măsură să reacționeze, să se adapteze la circumstanțe în continuă schimbare și să găsească soluții pentru a răspunde acestor circumstanțe, nepierzând din vedere necesitatea asigurării unor condiții de concurență echitabile pe piața unică.

Pentru că vom avea nevoie ca piața noastră unică să revină în forță. În mod inevitabil, pandemia de COVID-19 a afectat și alte domenii ale politicii în domeniul concurenței. În martie 2020, în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței, Comisia și autoritățile naționale din domeniul concurenței au publicat o declarație comună cu privire la modul în care intenționează să aplice normele antitrust în timpul crizei.

Comisia și autoritățile naționale din domeniul concurenței au declarat că vor facilita măsurile necesare și temporare care vizează găsirea de soluții pentru deficitele de aprovizionare generate de pandemie. Însă, în același timp, acestea au avertizat că nu vor ezita să intervină în cazul în care criza ar fi folosită pentru a disimula practici anticoncurențiale. În domeniul antitrust, Comisia a publicat, în aprilie 2020, o comunicare privind cadrul temporar care a oferit orientări întreprinderilor.

În această comunicare, Comisia a stabilit modul în care va proceda pentru evaluarea proiectelor de cooperare devenite necesare din cauza pandemiei de COVID-19, cum ar fi aprovizionarea cu medicamente și echipamente medicale. În ceea ce privește concentrările, după o perioadă inițială în care DG Concurență a publicat un aviz prin care se solicita întreprinderilor să amâne notificările, activitățile din acest domeniu au continuat cu foarte puține

9

perturbări în ceea ce privește atât cazurile simplificate, cât și cazurile mai complexe.

O spun cu mândrie: serviciile Comisiei s-au ridicat la înălțimea provocării pe care o reprezintă această criză fără precedent. Un număr foarte mare de notificări privind ajutoarele de stat au fost evaluate într-un interval de timp extrem de scurt. Controlul concentrărilor economice în UE a continuat să funcționeze, Comisia respectând termenele legale și onorându-și, în același timp, obligațiile juridice.

Aplicarea măsurilor de asigurare a respectării normelor antitrust a continuat fără întârzieri semnificative. 2 Dar să nu uităm realizările din 2019. Acțiunile întreprinse de Comisie în 2019 au acoperit o gamă largă de sectoare care promovează existența unor piețe deschise și eficiente în UE. Politica UE în domeniul concurenței a continuat să sprijine principalele priorități politice ale Comisiei legate de piața internă, cum ar fi digitalizarea, impozitarea echitabilă, energia și clima.

Comisia și-a demonstrat capacitatea de a aplica cu strictețe normele de concurență care sancționează atât acordurile anticoncurențiale dintre întreprinderi, cât și întreprinderile care abuzează de pozițiile lor dominante în detrimentul consumatorilor. În 2019, Comisia a adoptat 15 decizii de sancționare a comportamentelor anticoncurențiale.

Comisia a finalizat, de asemenea, patru cazuri antitrust bazate pe procedura de cooperare voluntară. În 2019, 382 de fuziuni au fost notificate Comisiei. În pofida unei ușoare scăderi în cifre absolute față de 2018, numărul notificărilor din 2019 a rămas la un nivel foarte ridicat. Majoritatea concentrărilor notificate în 2019 nu au ridicat probleme de concurență. În 2019, Comisia a adoptat 362 de decizii în materie de concentrări economice și a intervenit în 19 cazuri.

Au fost interzise trei concentrări, zece concentrări au fost autorizate, sub rezerva angajamentelor asumate, în prima fază, iar șase au fost autorizate, însoțite de măsuri corective, după a doua fază. Cele mai multe măsuri corective acceptate de Comisie în 2019 au constat în cesionări de active corporale sau necorporale, ceea ce confirmă preferința Comisiei pentru măsurile corective structurale. Comisia a adoptat 308 decizii în materie de ajutoare de stat în 2019.

Comisia a aprobat o serie de scheme de ajutoare de stat care permit statelor membre, de exemplu, să îndeplinească obiective de mediu, să instaleze rețele în bandă largă de foarte mare capacitate și să finanțeze cercetarea în industriile-cheie. Un al doilea proiect important de interes european comun (PIIEC) pentru dezvoltarea bateriilor, la care participă șapte state membre, a fost autorizat în 2019. În plus, Comisia a continuat să depună eforturi pentru a se asigura că

10

statele membre nu acordă anumitor societăți selecționate avantaje fiscale necuvenite, care să le permită să evite plătirea impozitelor care le revin.

Pentru a se asigura că acestea rămân adecvate scopului, evaluarea normelor în materie de concurență a continuat în 2019, în conformitate cu orientările Comisiei privind o mai bună legiferare. În cazul normelor antitrust, a continuat evaluarea Regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare aplicabil acordurilor orizontale, a Regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare aplicabil acordurilor verticale, a Regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare aplicabil sectorului autovehiculelor și a Regulamentului de exceptare pe categorii de ajutoare aplicabil consorțiilor. În cazul concentrărilor,

Comisia a continuat evaluarea anumitor aspecte procedurale și jurisdicționale ale controlului concentrărilor economice în UE. În ceea ce privește ajutoarele de stat, a continuat verificarea adecvării normelor incluse în modernizarea ajutoarelor de stat și a altor norme. În ianuarie 2020 a fost inițiată o evaluare a Comunicării privind definiția pieței.

Majoritatea piețelor sunt supuse, în prezent, unor schimbări radicale, în special transformările fundamentale generate de digitalizarea în curs a societății. Trebuie să ne adaptăm, cu toții, producători, consumatori, factori de decizie politică și, nu în ultimul rând, noi, autoritățile responsabile cu aplicarea politicii în domeniul concurenței. Dacă vrem să rămânem utili, nu trebuie să ne mulțumim cu situația de față, ci să ne reevaluăm modul în care acționăm, pentru a învăța din experiență și, dacă este necesar, pentru a ne revizui instrumentele de punere în aplicare.

Acesta este motivul pentru care i-am însărcinat pe cei trei consilieri speciali să întocmească raportul „Politica în domeniul concurenței pentru era digitală”, care a fost publicat în aprilie 2019. Potrivit concluziei consilierilor speciali, cadrul juridic de bază în materie de concurență este solid și suficient de flexibil 3 pentru a proteja concurența în era digitală.

Cu toate acestea, consilierii speciali au insistat asupra faptului că ar trebui acordată o atenție deosebită puterii de piață a platformelor digitale. După o analiză aprofundată bazată pe raportul consilierilor speciali și pe alte rapoarte recente, Comisia a lansat, în iunie 2020, o consultare publică pentru a analiza dacă este necesar un nou instrument de concurență care să permită soluționarea problemelor structurale de concurență în timp util și în mod eficient. Pentru a se asigura buna funcționare a piețelor la nivelul întregii economii, uneori nu este suficient să se asigure respectarea riguroasă a normelor existente în materie de concurență.

11

În completarea asigurării respectării normelor, poate fi necesară reglementarea sectorială, pentru a se evita disfuncționalitățile pieței. Acest lucru ar putea fi valabil în cazul piețelor dominate de platforme digitale care acționează în calitate de controlori ai fluxului de informație (gatekeepers). Competitivitatea presupune concurență, atât pe plan intern, cât și pe plan mondial.

Politica în domeniul concurenței nu asigură, în sine, competitivitatea. Este nevoie ca aceasta să fie completată cu o politică industrială eficace, care să creeze condițiile necesare pentru ca antreprenorii să își realizeze ideile și care să le permită întreprinderilor de toate dimensiunile să prospere și să se dezvolte. În comunicarea sa din martie 2020, intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa”, Comisia și-a prezentat viziunea cu privire la ceea ce dorește să realizeze UE până în 2030 și după această dată. Economia UE este deschisă și strâns interconectată cu restul lumii.

Cu toate acestea, deschiderea noastră poate fi utilizată pentru a denatura concurența pe piața unică, de exemplu, de către întreprinderile străine care beneficiază de sprijin din partea statului. Avem nevoie de instrumentele adecvate pentru a aborda efectele negative ale subvențiilor străine.

Acesta este motivul pentru care, în iunie 2020, Comisia a lansat dezbaterea pe această temă, prin publicarea unei Cărți albe privind crearea unor condiții de concurență echitabile pentru toți în ceea ce privește subvențiile străine.

În concluzie, normele de bază ale UE în materie de concurență sunt și în momentul de față la fel de relevante ca în momentul în care au fost stabilite prin tratat, în urmă cu peste 60 de ani. Împreună cu autoritățile naționale din domeniul concurenței din UE, Comisia va continua să aplice aceste norme în mod echitabil, pe baza faptelor, a dovezilor și a unei analize riguroase, respectând totodată procedurile aplicabile.

O concurență efectivă pe piața internă stimulează inovarea, dinamismul și creșterea economică, ceea ce este în beneficiul tuturor. Politica în domeniul concurenței va contribui la realizarea obiectivelor ambițioase ale mandatului actualei Comisii, printre care se numără ecologizarea economiei, conturarea viitorului digital al UE și consolidarea unei economii în serviciul cetățenilor.

Creștere moderată pe piața europeană a cărnii de pasăre meatmilk 17 iulie 2020

Producția de carne de pasăre din UE a continuat tendința de creștere în 2019, datorită creșterii, deși într-un ritm moderat (+ 1,6%), se arată într-o analiză asupra sectorului cărnii, efectuată de Comisia Europeană.

12

Până la finalul anului 2020 creșterea ar trebui să continue (+ 1,2%), deoarece consumatorii înlocuiesc carnea mai scumpă cu păsările de curte. Cu toate acestea, închiderea serviciului alimentar ar trebui să aibă un impact anual asupra produselor mai dificil de vândut cu amănuntul (rațe, bibilici, porumbei și prepelițe).

În 2019, prețurile broilerilor au rămas aproape de media de 5 ani. De la începutul anului 2020, prețurile au fost peste nivelul anului trecut, din cauza ofertei strânse și au fost impulsionate în continuare de stocarea aferentă Covid-19 la mijlocul lunii martie.

Cu toate acestea, prețurile au scăzut rapid, sub media de 5 ani, în principal,  din cauza unei scăderi abrupte a prețurilor din Polonia. Se estimează că consumul pe cap de locuitor va continua pe trendul său în creștere în 2020, până la 23,6 kg (+0,2 kg).

Comerț în creștere moderată la carnea de pasăre

Importurile de carne de pasăre din UE au crescut moderat, cu 1,8% în 2019 (+ 2,9% în Marea Britanie, + 1,3% în alte țări). Importurile din Marea Britanie sunt în mare parte piept și pulpe. În schimb, importurile din alte țări sunt în cea mai mare parte piept și produse prelucrate de o valoare mai mare, destinate în mare parte serviciilor alimentare. Prin urmare, probabil că importurile vor scădea ușor în 2020.

În 2019, exporturile UE de carne de pasăre au crescut cu 6,7%, datorită cererii puternice la nivel mondial (+ 2,3% în Marea Britanie, + 9% în alte țări). Transporturile au crescut în majoritatea principalelor destinații, în special în Africa de Sud (+ 62%), Filipine (+ 40%), Vietnam (+ 34%) și China (de patru ori).

13

În 2020, exporturile ar trebui să crească, în timp ce cererea rămâne ridicată, dar într-un ritm moderat, deoarece focarele de gripă aviară (de ex. Polonia), au dus la interdicții, inclusiv de la cei patru de mai sus.

Acest lucru va pune presiune asupra exporturilor UE și va duce probabil la o schimbare a fluxurilor comerciale, cu excepția Chinei, unde Polonia este singura țară din UE care exportă volume semnificative în acest moment.

C.E.: 10 miliarde de euro pentru inovații în tehnologii ”verzi” meatmilk 16 iulie 2020

Comisia Europeană a lansat prima cerere de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, unul dintre cele mai mari programe din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, finanțate din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Fondul pentru inovare va finanța tehnologii revoluționare pentru energia din surse regenerabile, industriile mari consumatoare de energie, stocarea energiei și captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon.

Acesta va impulsiona redresarea verde prin crearea de locuri de muncă la nivel local adaptate exigențelor viitorului, deschizând calea către neutralitatea climatică și consolidând poziția Europei de lider tehnologic la scară mondială.

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans a declarat: „Această cerere de propuneri vine exact la momentul potrivit. UE va investi 1 miliard EUR în proiecte promițătoare, care au ajuns la maturitate pentru a fi lansate pe piață, cum ar fi hidrogenul curat sau alte soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru industriile mari consumatoare de energie.

Vom sprijini, de asemenea, stocarea energiei, soluțiile pentru rețeaua energetică și captarea și stocarea dioxidului de carbon. Aceste investiții pe scară largă vor

14

contribui la relansarea economiei UE și la o redresare verde care să ne conducă la neutralitatea climatică în 2050.”

Pentru perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare va aloca aproximativ 10 miliarde EUR obținute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în plus față de veniturile nedistribuite ale predecesorului Fondului pentru inovare, programul NER 300.

Prima cerere de propuneri va oferi finanțare în valoare de 1 miliard EUR sub formă de granturi pentru proiecte de mare anvergură în domeniul tehnologiilor curate, pentru a le ajuta să depășească riscurile legate de comercializare și de demonstrația la scară largă.

Acest sprijin va ajuta noile tehnologii să pătrundă pe piață. În cazul proiectelor promițătoare care nu sunt încă gata pentru comercializare, se rezervă un buget separat de 8 milioane EUR pentru asistența destinată dezvoltării proiectelor.

Cererea de propuneri este deschisă pentru proiecte în sectoarele eligibile din toate statele membre ale UE, Islanda și Norvegia. Fondurile pot fi utilizate în cooperare cu alte inițiative de finanțare publică, cum ar fi ajutoarele de stat sau alte programe de finanțare ale UE.

Proiectele vor fi evaluate în funcție de potențialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, potențialul lor de inovare, maturitatea financiară și tehnică, precum și potențialul de aplicare la scară largă și de rentabilitate. Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 29 octombrie 2020. Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanțare și de licitație al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii privind întreaga procedură.

Context

Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulentele financiare adecvate pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească acum în următoarea generație de tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să ofere întreprinderilor din UE avantajul primului venit pentru a deveni lideri la nivel mondial în domeniul tehnologiei.

Fondul pentru inovare va fi pus în aplicare de Agenția Executivă pentru Rețele și Inovare (INEA), în timp ce  va acorda asistență pentru dezvoltarea de proiecte unor proiecte promițătoare care nu sunt gata de a fi puse pe deplin în aplicare.

............................................................

15

BULGARIA

Măsura COVID-19 în Bulgaria – cuantum pe fermă! Comisia Europeană n-a acceptat plata pe ha sau cap de animal! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 17 iulie 2020

Bulgaria, la fel ca România și celelalte state membre, pregătește plata sprijinului excepțional pentru fermierii afectați de criza COVID-19. Decizia primită de către bulgari de la Comisia Europeană ar putea da peste cap inclusiv calculele fermierilor din România. Țara vecină avea în plan, la fel ca Guvernul nostru, o plată directă, proporțională cu suprafața și efectivele de animale, pentru compensarea pierderilor cauzate de criza COVID-19. Răspunsul de la Bruxelles a fost însă negativ, iar sprijinul discutat la acest moment pentru agricultori și crescători de animale vizează o plată forfetară cu un plafon de 7.000 de euro.

Guvernul bulgar a suplimentat sprijinul UE cu 25%

Guvernul de la Sofia a aprobat miercuri, 15 iulie, circa 60 de milioane de euro, adică 120 de milioane de leva, sprijin pentru fermieri prin intermediul a ceea ce bulgarii numesc Măsura COVID-19 în care se vor utiliza bani din programul pentru dezvoltare rurală. De precizat că pentru a se ajunge la această sumă, guvernul bulgar a suplimentat suma cu 20 de milioane de leva, obținând acordul CE pentru a face acest lucru. ”În afară de cele peste 100 milioane de leva pe care le vom plăti, vom oferi o cofinanțare de 25% din partea statului, astfel încât bugetul să ajungă la 120 de milioane de leva în domeniul de aplicare al PDR”, a declarat pe 9 iulie ministrul Agriculturii, Desislava Taneva, la BNT.

Comisia Europeană nu a acceptat pe unitate de suprafață sau pe cap de animal

Bulgaria se pregătea, la fel ca România, să achite sume pe cap de animal și pe unitate de suprafață în sectoarele afectate de criză, așa cum sunt legumicultura, pomicultura sau cultura trandafirilor. După ce Comisia Europeană (CE) nu a aprobat propunerea Bulgariei în cadrul sub-măsurii de compensare extraordinară COVID-1 care trebuia plătită pe suprafață sau cap de animal, s-a propus plata sprijinului pe categorii de ferme, cu sume forfetare.

16

Sprijinul maxim poate ajunge la 7.000 euro/fermă

Bulgaria va respecta limita europeană de 7.000 de euro pentru plata sprijinului pe exploatație, iar beneficiarii ajutorului din fonduri UE și co-finanțare națională vor fi producătorii agricoli care au depus anul acesta și anul trecut cerere pentru subvențiile pe suprafață sau animale. În cazul apicultorilor se va folosi baza de date din programul de ajutor de minimis pe care Bulgaria l-a acordat anul trecut.

Fermierii depun o cerere unică pentru Măsura COVID-19

Pentru a beneficia de sprijin, fermierii bulgari vor trebui să depună o cerere unică la agenția de plăți, informează agroclub.bg. Campania de depunere este programată să demareze luna viitoare, iar plățile să se efectueze în luna septembrie, până la începutul lunii octombrie, finalizându-se înainte de începerea campaniei de plăți pentru avansul din subvențiile anuale.

Trei direcții de sprijin în Măsura COVID-19

în Bulgaria, Măsura COVID-19 va avea trei submăsuri. Astfel, COVID-1, prima dintre ele, va viza plăți forfetare pe suprafață și pe efectivele înregistrate, valoarea sprijinului fiind proporțională cu dimensiunea pentru sectoarele afectate – Fructe și legume, Trandafir, Viță de vie, Plante ornamentale, Creșterea animalelor și Apicultură. A doua submăsură, COVID-2, vizează celelalte culturi, creșterea porcinelor și a păsărilor, aceste exploatații urmând că beneficieze de o subvenție pe angajat – în cuantum de 30 de leva/salariat în fermele vegetale, adică aproximativ 15 euro/persoană, de 245 de leva/angajat (125 euro/persoană) la fermele de suine. și de 430 de leva/angajat (219 euro/persoană) la fermele de păsări.

Cea de-a treia direcție de sprijin, submăsura COVID-3, va fi pentru pentru IMM-uri de procesare, care vor avea două alternative, beneficiarul alegând ce să solicite: fie un ajutor de 270 de leva per angajat, fie unul în acord cu pierderile înregistrate din venituri, care trebuie să fi avut o scădere de minim 20% pe patru luni în acest an, cu un plafon de 50.000 de euro.

Iată care sunt sumele care, potrivit Agri.bg, au fost calculate la acest moment să fie achitate fermierilor bulgari prin Măsura COVID:

Fructe

până la 1,5 ha – 750 BGN, echivalentul a 383,5 euro

peste 1,5 ha până la 5 ha – 1.700 BGN, echivalentul a 870 euro

17

peste 5 ha până la 10 ha – 4.000 BGN, echivalentul a 2.000 de euro

peste 10 ha până la 20 ha – 8.000 BGN, echivalentul a 4.000 de euro

peste 20 ha până la 30 ha – 12.000 BGN, echivalentul a 6.100 de euro

peste 30 ha – 13 500 BGN, echivalentul a 6.900 de euro

Legume în spații protejate

până la 0,5 ha – 2.700 BGN, echivalentul a 1.380 de euro

peste 0,5 ha la 1 ha – 5.000 BGN, echivalentul a 2.550 de euro

peste 1 ha până la 2 ha – 9.000 BGN, echivalentul a 4.600 de euro

peste 2 ha – 13.500 BGN, echivalentul a 6.902 euro

Trandafiri

până la 1 ha – BGN 900, echivalentul a 460 de euro

peste 1 ha până la 5 ha – 4.000 BGN, echivalentul a 2.000 de euro

peste 5 ha până la 10 ha – 7.000 BGN, echivalentul a 3.500 de euro

peste 10 ha până la 20 ha – 10.000 BGN echivalentul a 5.100 de euro

peste 20 ha – 13 500 BGN, echivalentul a 6.902 euro

Viță de vie

până la 1 ha – 300 BGN, echivalentul a 153 euro

peste 1 ha până la 5 ha – 1.500 BGN, echivalentul a 766 euro

peste 5 ha la 10 ha – 2.500 BGN, echivalentul a 1.280 euro

peste 10 ha până la 30 ha – 5.000 BGN, echivalentul a 2.550 euro

peste 30 ha la 50 ha – 9.000 BGN, echivalentul a 4.600 de euro

peste 50 ha – 13 500 BGN, echivalentul a 6.902 euro

Plante ornamentale

18

până la 1 ha – 2.000 BGN, echivalentul a 1.000 de euro

peste 1 ha până la 5 ha – 8.000 BGN, echivalentul a 4.000 de euro

peste 5 ha la 10 ha – 12.000 BGN, echivalentul a 6.000 de euro

peste 10 ha – 13 500 BGN, echivalentul a 6.902 euro

Ovine și Caprine

de 10 buc. până la 49 buc. – 500 LV, echivalentul a 255 euro

de 50 buc. până la 99 buc. – BGN 900, echivalentul a 460 de euro

de 100 buc. până la 199 buc. – 1.800 BGN, echivalentul a 920 euro

de la 200 buc. până la 299 de bucăți – 2.200 BGN, echivalentul a 1.120 euro

de la 300 buc. până la 499 buc. – 3.000 BGN, echivalentul a 1.530 euro

de la 500 buc. până la 999 buc. – 7.000 BGN, echivalentul a 3.580 euro

de la 1000 buc. până în 1999 – 9.000 BGN, echivalentul a 4.600 euro

peste 2000 buc. -13 BGN 500, echivalentul a 6.902 euro

Bovine

de 5 buc. până la 9 buc. – 500 LV, echivalentul a 255 euro de 10 buc. până la 49 buc. – 1.500 BGN, echivalentul a 766 euro de 50 buc. până la 99 buc. – 3.500 BGN, echivalentul a 1.790 euro de 100 buc. până la 249 buc. – 9.000 BGN, echivalentul a 4.600 euro peste 250 buc. – 13.500 BGN, echivalentul a 6.902 euro

Bivoli

de 10 buc. până la 49 buc. – 1.500 BGN, echivalentul a 766 euro de 50 buc. până la 99 buc. – 4.500 BGN, echivalentul a 2.300 euro de 100 buc. până la 200 buc. – 9.500 BGN, echivalentul a 4.850 euro peste 200 buc. – 13.500 BGN, echivalentul a 6.902 euro

Apicultură

până la 49 buc. – 250 LV, echivalentul a 127 euro

19

de 50 buc. până la 99 buc. – 500 LV, echivalentul a 255 euro de 100 buc. Până la 149 buc. – BGN 700, echivalentul a 350 euro de la 150 buc. până la 299 buc. – 1.300 BGN, echivalentul a 660 euro de la 300 buc. până la 499 buc. – 1.700 BGN, echivalentul a 870 euro peste 500 buc. – 3.000 BGN, echivalentul a 1.530 euro

De precizat că valorile de mai sus pentru sprijinul prin Măsura COVID-19 au fost prezentate la o întâlnire online între Ministerul Agriculturii și reprezentanții fermierilor. Cuantumurile sunt transmise spre aprobare printr-o procedură scrisă Comitetului de monitorizare al PDR 2014-2020, după care Bulgaria a transmis către CE modificarea programului.

SUA

DuPont introduce culturile CHOOZIT® BC 02 destinate producătorilor de brânzeturi pentru pizza meatmilk 17 iulie 2020

Conform unui comunicat transmis redacției Meat.Milk, DuPont Nutrition & Biosciences (DuPont) a anunțat lansarea culturile CHOOZIT® BC 02, o nouă alternativă pentru producătorii de brânzeturi utilizate la prepararea de pizza.

O parte a portofoliului de ingrediente DuPont ™ Danisco®, noua cultură se alătură CHOOZIT® BC 01 ca o formulare proprie, este concepută pentru a ajuta producătorii de brânzeturi să creeze valoare adăugată și flexibilitate pentru clienții lor de servicii alimentare, permițându-le să obțină o brânză pentru pizza

20

de calitate, consistentă, utilizabilă într-o o gamă largă de cuptoare din întreaga lume, zi de zi.

Culturile CHOOZIT® BC oferă avantaje esențiale, incluzând condiții de prelucrare robuste, controlul de rumenire, o mai bună flexibilitate pentru coacerea pizzei în cuptor, calitatea consistentă a brânzei, fără modificări de textură înainte de mărunțire și un risc mai mic de deteriorare.

Culturile propuse sunt soluții ”clean label”, spre deosebire de multe alternative de pe piață care sunt formulate cu aditivi.

În acest fel, CHOOZIT® BC îi ajută pe producătorii de pizza să satisfacă preferințele consumatorilor pentru produse naturale, folosind în același timp mai puțină apă, un volum mai mic de zer și mai puțină energie pentru uscarea zerului. Producătorii de pizza au încercat de mult timp să obțină culoarea preferată a brânzei, folosind soluții naturale, până la lansarea cu succes a anului trecut a CHOOZIT® BC 01 pe piața europeană.

Până în prezent, CHOOZIT® BC01 este în uz comercial la un număr semnificativ de producători de brânză pentru pizza și se află în fazele de aprobare în țările cheie din întreaga regiune europeană. Aceste țări reprezintă aproximativ 77% din brânza pentru pizza, produsă în Europa.

„Pe măsură ce crește cererea în întreaga industrie mondială de pizza, producătorii de brânză au căutat soluții pentru a îmbunătăți substanțial calitatea și consistența produsului lor”, a declarat Annie Mornet, manager global de produse, Cheese Cultures, la DuPont Nutrition & Biosciences. „Am introdus anul trecut CHOOZIT® BC 01 și am constatat că clienții sunt foarte mulțumiți de performanțele sale unice.

Producătorii de pizza au confirmat faptul că CHOOZIT® BC 01 oferă un control mult mai bun la rumenire, pentru aceeași calitate a brânzei, iar pentru unele procese particulare de fabricare a brânzeturilor de pizza au reușit să folosească cu 25% mai puțină apă, în procesul de brânză pizza.

„CHOOZIT® BC 02 face un pas mai departe”, a continuat ea. „Cu CHOOZIT® BC 02 prezentăm o ofertă și mai puternică producătorilor de brânzeturi, care trebuie să producă în volume industriale. Culturile au fost concepute pentru a asigura cinetica de acidificare potrivită și caracteristicile proteolitice, pentru a gestiona randamentul și mineralizarea brânzei.

Metabolizarea diferitelor specii permite un consum mai bun de zaharuri, în special galactoză, pe tot parcursul procesului. Mai mult, CHOOZIT® BC 01 și 02 sunt o formulare biologică și alternativă, care duce la o robustete mai mare”.

21

SANATATE si GASTRONOMIE

Verdino este pariul de trei milioane de euro pentru mâncarea viitorului De Adevărul Financiar Acum 38 de minute

Compania Salconserv Food, deținută de oamenii de afaceri Raul Ciurtin și Eberhart Răducanu, a investit trei milioane de euro în brandul Verdino, cu produse pe bază de proteină de mazăre.

Compania Salconserv Food a început producția la sfârșitul anului 2018, încheind 2019 cu o cifră de afaceri de 8,3 milioane de lei și 80 de angajați și estimează o creștere de până la 12,2 milioane de lei în 2020.

Produsele Verdino – printre care burgeri, mici, carne tocată, cârnaciori, dar şi brânzeturi – oferă aceleași satisfacții iubitorilor de carne, având un gust similar și aceeași textură. În afara faptului că nu conțin carne sau lapte, produsele Verdino sunt bogate în fibre și proteine și sunt fără lactoză, soia și organisme modificate genetic.

“Verdino este fundația pentru o categorie complet nouă de produse și suntem mândri că putem spune că mâncarea viitorului se produce și în România. Am început anul acesta primele exporturi cu produsele plant-based Verdino. Am semnat primele contracte de distribuție pentru câteva țări din Europa, un contract de distribuție pentru SUA și suntem în negocieri cu mai mulți potențiali distribuitori pentru produsele noastre și în alte țări din Europa, dar şi din Canada și China”, a declarant Eberhart Răducanu, CEO Salconserv Food.

Produsele Verdino se găsesc în marile rețele comerciale – Cora, Auchan, Profi şi Rewe, dar compania livrează şi prin propria platforma online.

Alimentele pe bază de plante devin din ce în ce mai căutate datorită cererii în creștere a consumatorilor pentru produse care să îndeplinească criterii de sustenabilitate. De aceea, producătorii se orientează către astfel de alimente la nivel mondial și folosesc tehnologii performante, inovând pentru a obține alimente similare ca gust cu cele pe bază de carne.

22

Mazărea este considerată proteina viitorului pentru că în producția unui kilogram de mazăre se consumă cu 87% mai puţină apă și se emite cu 90% mai puțin CO2 decât în producția unui kilogram de carne

Piața globală a cărnii pe bază de plante a fost estimată la 12,1 miliarde de dolari în 2019 și este preconizat că va ajunge la 27,9 miliarde de dolari până în 2025, cu o rată anuală de creștere de 15% (Euromonitor 2019).

Good Food Institute a comunicat că vânzările de alimente din carne bazate pe plante au crescut în SUA cu 38% între 2017 și 2019, iar o cercetare de piață recentă a Nielsen a indicat o creștere cu 279,8% în timpul pandemiei de coronavirus.  Și în Marea Britanie s-a constatat că aproape opt milioane de oameni au consumat mai multe alimente vegane de la începutul pandemiei.

Durabilitatea produselor pe bază de plante și preocupările legate de impactul negativ al cărnii asupra sănătății determină interesul consumatorilor și modificări ale obiceiurilor de consum. Pe plan mondial, piața alimentară bazată pe plante este de așteptat să ajungă la 120 de miliarde de dolari până în 2025, potrivit companiei globale de consultanță AT Kearney.

Verdino este brand românesc, produs la Mediaș de compania Salconserv Food și reprezintă viitorul, fiind o mâncare cu impact zero asupra planetei.

Fructul verii: Trucurile care te ajută să alegi un pepene dulce, chiar dacă nu îl încerci Cristina Popescu

Pepenele rosu, cunoscut si ca pepene verde sau lubenita este fructul indragit de toata lumea in timpul verii. Acesta este numai bun pentru a fi consumat rece si, continand o cantitate mare de apa este ideal si pentru hidratare. In plus este plin de vitamine si minerale, benefice organismului.

Cu toate acestea, alegerea pepenelui ideal nu este un lucru usor pentru toata lumea. Daca doresti sa alegi un pepene bine copt si gustos, trebuie sa tii cont de cateva trucuri pe care vanzatorii le tin secrete.

23

1. Verifica-i codita!

Aceasta trebuie sa fie inca verde, ceea ce inseamna ca pepenele a fost cules recent. O codita uscata, sau lipsa acesteia indica faptul ca pepenele a fost cules de mult timp si este posibil sa nu mai fie bun pentru consum.

2. Verifica aspectul cojii acestuia

Poate parea dubios, insa coaja penenelui spune multe lucruri despre fruct. Pentru ca pepenele sa fie bine copt, sa nu fie stricat sau crud, coaja acestuia trebuie sa fie lucioasa, curata si intacta (sa nu aiba crapaturi). Nu alege niciodata un pepene care avea deja dop facut, deoarece riscul de a se strica rapid este foarte mare.

3. Cauta o pata galbena pe coaja acestuia

Un pepene bine copt trebuie sa aiba o pata galbena pe coaja. Aceasta se formeaza in locul in care pepenele a stat pe sol, inainte de a fi cules. Daca pata este alba sau alb-verzuie, inseamna ca pepenele a fost cules crud.

4. Bate cu degetele in coaja pepenelui

Un pepene bun pentru consum nu trebuie sa sune a gol. In momentul in care un pepene suna a gol, inseamna ca este trecut, iar continutul, de cele mai multe ori este putred, chiar daca aspectul cojii pare ideal.

5. Coaja trebuie sa fie tare!

Coaja pepenelui trebuie sa fie tare, peste tot. Daca are portiuni de coaja moale, inseamna ca pepenele este putred si nu poate fi consumat.

DOSAR

Folosirea corectă a anvelopelor pe combine – un factor în creșterea profitului agricol! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 17 iulie 2020

Fermierii trebuie să calculeze totul la sânge înaintea unui an agricol. Dincolo de semințe și produse de protecție a plantelor, un loc important în balanța de venituri-cheltuieli este reprezentat de mașini și utilaje. Alegerea anvelopelor poate fi direct proporțională cu profitul înregistrat la final de an.

24

Agricultorii au nevoie de analize precise pentru a decide cu ce anvelope „să încalțe” tractoarele sau combinele. Daunele pe care le pot suferi anvelopele de la resturile vegetale, consumul de carburant condiționat de diferitele presiuni, tasarea solului, toate sunt elemente-cheie din calculele fermierilor. De la Michelin vine soluția ideală pentru toate problemele fermierilor.

https://youtu.be/s2Py9ex_gsY

Anvelopa Michelin Ultraflex le oferă fermierilor cadrul ideal pentru a lăsa deoparte grijile și pentru a evita surprizele neplăcute, mai ales în perioada recoltatului. Ce înseamnă asta? Toate daunele ce pot apărea pe anvelope pot fi eliminate prin ajustarea presiunii. „Pentru a se stabili presiunea adecvată a unei anvelope Michelin folosită pe combină, este nevoie să luăm în calcul mai multe aspecte: condițiile de lucru, un buncăr plin, un buncăr de combustibil plin, masa totală a header-ului atașat combinei. De asemenea, și utilizarea combinei în pante”, a explicat Florin Constandache, Account manager Michelin.

CARACTERISTICILE ANVELOPELOR MICHELIN ULTRAFLEX PENTRU RECOLTAT

• Capacitate mare de încărcare cu presiune scăzută

• Uzură redusă a anvelopelor pe carosabil și durata de viață sporită

• Carcasa Ultraflex și compușii speciali din cauciuc asigură o bună anduranță

• Tracțiune și flotație

• Rezistența excelentă la agresiuni și la acumularea căldurii

• Compactare redusă a solului, deci o grijă mai mare pentru terenul agricol

Care sunt avantajele folosirii anvelopelor Michelin Ultraflex? Toate testele au demonstrat o economie de combustibil de până la 10%, dar și un plus de producție de 4%, datorită compactării scăzute. Un pont important de la Michelin îl reprezintă utilizarea anvelopelor CerexBib și CerexBib 2. „Permit utilizarea acestora cu până la 40% mai multă sarcină față de anvelopele standard.

25

Anvelopa Michelin îi dă liniștea necesară fermierului de a se ocupa de alte activități în fermă”, a completat Florin Constandache.

Pentru a vedea tot portofoliul companiei Michelin, puteți intra pe site-ul oficial https://agro.michelin.ro/ro, unde veți găsi detalii despre toate tipurile de anvelope care se folosesc în agricultură.

* * *

Nou de la Crama Histria! Ammos Blanc 2019, cupaj de Riesling, Sauvignon Blanc și Chardonnay Adriana Popescu 16 iulie 2020

“Ammos Blanc 2019 e nou-nouț, abia îmbuteliat, iar anul acesta are, pe lângă Riesling de Rhin și Sauvignon Blanc, și Chardonnay”, a declarat, în premieră, pentru SuperVinuri.Ro, Paul Fulea, proprietarul Cramei Histria.

Ammos Blanc 2019 este un vin alb, sec, cu tarie alcoolică de 13 grade, obținut după ce a stat pe drojdii fine optluni.

Deja îl vedem potrivit pentru zilele toride de vară, la terasă, lângă un mix de pește lcu fructe de mare la gratar

Potrivit lui Paul Fulea, acesta se va găsi pe piață în magazinele specializate, în horeca, dar și online, în magazinele partenere.

O altă noutate a cramei dobrogene, în această vară, este seria degustărilor organizate în țară – Hypnose by Histria – despre care puteți afla din timp, urmărind pagina de facebook a cramei.

* * *

26

Villa Vinea va lansa un spumant rose în gama Cuvee Celest Adriana Popescu 16 iulie 2020

Villa Vinèa pregătește un nou spumant, de data aceasta, rose, în gama Cuvée Celést, obținut din Pinot Noir, a declarat, în exclusivitate, pentru SuperVinuri.Ro, Micea Matei, directorul general al cramei transilvănene.

Noul spumant, creație a vinificatorilor cramei, Misi Denes și Celestino Lucin, obținut prin metoda tradițională (așadar, cu minimum 9 luni fermentație în sticlă), cu aciditate ridicată, specifică terroir-ului transilvănean, va fi lansat în vara anului 2021.

“Suntem axați pe dezvoltarea portofoliului de vinuri superpremium, așa că lucrăm la produse care se adresează cunoscătorilor. Am lansat, anul acesta, Villa Vinèa Premium Rosé 2019, produs din Pinot Noir, care a câștigat deja o medalie de aur la IWCB TeleVINARIUM 2020”, ne- a mai precizat Mircea Matei. 

Având în vedere succesul de care se bucură spumantul premium alb, unic pe piața locală –  Cuvée Celést –  cupaj de Fetească Regală, Riesling de Rin şi Pinot Noir (vinificat în alb), medaliat cu argint în cadrul aceluiași cocnurs, am spune că merită așteptarea.

Cuvée Celest Rose va fi disponibil în magazinele proprii (online & oflline) ale cramei, în magazinele specalizate de vin și în Horeca.

Tot ca noutate, producătorul de vin de pe Valea Târnavelor a anunțat și lansarea unor magnumuri pe acest palier.

Cu alte noutăți ale cramei, strategiile adoptate în această perioadă în care restricțiile impuse de prevenirea răspândirii coronavirusului au afectat industria vinlui, precum și estimări pentru producția anului 2020, vom reveni într-un amplu interviu acordat de reprezentanții Villa Vinèa exclusiv pentru SuperVinuri.Ro.

27

Top 5 terase (restaurante și wine baruri) cu peste 100 de vinuri Adriana

Popescu14 iulie 2020 Grapes - The Wine Bar

Pentru iubitorii de vin și going out care își doresc să încerce și alte vinuri față de ceea ce găsesc în retail, fie etichete speciale pentru horeca, mai rare ori de colecție sau care caută restaurante cu o diversitate ofertantă de sortimente, SuperVinuri.Ro a făcut o listă de restaurante și wine baruri care au peste 100 de vinuri. Ne referim, în această perioadă, evident, la terase, până când legislația va permite deschiderea localurilor în interior.

Este un top care tine cont atât de numărul de etichete și de diversitatea acestora, dar și de diferite concepte unicat sau limitate pe piața locală pe care aceste locuri le oferă, fie că vorbim de degustări, paringuri food and wine sau de anumite oferte speciale.

Totodată, am încercat să cuprindem acele locuri care dau posibilitatea degustării cât mai multor etichete la pahar pentru că nu toată lumea este dispusă să cheltuiască foarte mult pe o sticlă, dar și a cumpărării vinurilor pentru acasă la un preț mai mic (preț de magazin, în lipsa taxei de dop).

Crama Le Bistrot Francais

28

Le Bistrot Francais, restaurantul cu aproape 1.000 de vinuri

Chiar dacă este un restaurant din segmentul premium – fine dining -, deci nu tocmai accesibil, am așezat în fruntea acestei liste Le Bistrot Francais (Episcopiei nr. 3)  pentru că, din câte am cercetat noi, are unul dintre cele mai extinse și variate meniuri de vin din țară. “Mai precis 954, fără cele disponibile la pahar”, ne-a precizat Călin Căpușan, directorul restaurantului. De altfel, Le Bistrot Francais a fost premiat de prestigioasa publicație americană Wine Spectator, de 5 ori până în prezent, pentru cartea sa de vinuri.

Totodată, restaurantul are cea mai cuprinzătoare ofertă de șampanii ad litteram de la noi (în sensul adevarat de șampanie, produsă  în Champagne) și anume, 60 de etichete.

Vinurile sunt din toată lumea, iar cele de peste hotare sunt importuri proprii – din Franța și Italia, Spania și Portugalia, America de Nord, Africa de Sud, Australia ș.a. Grand Cru-uri, etichete Millesime de peste 20 de ani, vinuri super premium din Bordeaux și Chablisuri rare se regăsesc printre acestea. Printre cramele listate se numără unele din cele mai prestigioase case de vinuri din lume: Bollinger, Egly-Ouriet, Dom Perignon, chateau-uri din Bordeaux – Cheval Blanc, Pape Clement, Smith Haut Lafitte -, crame italienești prestigioase – La Spinetta, Tenuta San Guido, Tenutta dell’ Ornellaia, din Spania și Portugalia – Bodegas Emilio Moro, Bodegas Cepa 21, din America de Nod – Beringer, Opus One.

Dar și crame premium, de notorietate, cât și de tip boutique, mai mici, din România se regăsesc printre acestea: Davino, Vinarte, Serve, Domeniile Franco Române, Licorna, Avincis, Prince Stirbey, Viila Vinea, Liliac,7Arts, Crama Oprisor, Cramele Recas ș.a.

Deși ar fi greu de ales exemple dintr-o selecție atât de vastă, sigur sunteți curioși despre prețuri. Iată și câteva etichete din România: Caprice Clos de Colombes Fetească Albă & Riesling 2016 – 150 lei, Avincis spumant nefiltrat – 185 lei, Prince Stirbey Crâmpoșie Extra Brut  – 210 lei, Balla Geza Stonewine 2015 – 195 lei, Cramele Recaș Cuvee Uberland 2015 – 260 lei, Vinarte Cabernet Soare 2001 – 425 lei, ediții Flaboyant Davino din ani diferiți (2006, 2010 până la 2015) de la 330 lei la 1100 – în funcție de an, 1000 de Chipuri Sforile Sfințești 7 2014 – 2100 lei – care pare și cel mai scump românesc de aici.

De peste hotare: Cremant de Loire Brut Langlois-Château – 150 lei, Langhe Nebiolo 2015 La Spinetta – 230 lei, Blanc Fumee de Pouilly Barre a Mine 2016 Michel Redde & Fils – 420 lei și mai sus – Sassicaia Tenuta San Guido 1999 – 3400 lei. Nu lipsesc nici Magnumurile (1,5 l), iar ca o curiozitate, cel mai

29

scump la acest capitol este o șampanie – Cristal Rosé Millésimé 1988 Louis Roederer -16.500 lei.

28 de sortimente sunt disponibile si la pahar, majoritatea străine și câteva românești. Aici sunt și 3 șampanii,  3 vinuri de desert, un rose, iar restul – un raport echilibrat între albe si roșii. Iată și câteva prețuri:  Il Nero di Casanova 2015 La Spineta – 45 lei, Sancerre Blanc 2018 Domaine Vacheron – 65 lei, Bollinger rose 80 lei.

Meniul restaurantului este, așa cum spuneam, unul premium, de la caviar și stridii, dar și preparate cu trufe negre de Transilvania, la steak-uri de Wagyu și Black Angus și diferite dish-uri semnături ale casei.

The Grapes – 400 de vinuri și Wine Flights – concepte de degustare din cele mai bune etichete

Grapes – The Wine Bar (Mărășești 2B București), wine bar-ul fondat de Adrian Jipa – desemnat cel mai bun somelier român la concursul Trofeul Someleriei A.S.R 2016 – deși înființat de un an, a câștigat rapid popularitate. Asta și datorită diversității etichetelor de vin, degustărilor organizate în parteneriate cu diferite crame, dar și popularității somelierului român.

Wine bar-ul are acum 400 de etichete, inclusiv spumante, prosecco, șampanie și vinuri fortifiate, majoritatea și la pahar. Prețurile variază de la 16 lei – Frizzante Domeniile Urlați sau Busuioacă de Bohotin Hermeziu, la 27 lei – Greco de Tufo Mastroberardino, spre 47 lei – Negroamaro Cantine san Marzano. Puteți consulta aici integral meniul.

Cu asemenea diversitate, ar fi păcat să nu gustați din mai multe vinuri. Puteți alege din cele două selecții de degustare Wine Flight – 5 pahare a câte 75 cl. “Hello România” are: Monogram Fetească Albă Davino, Crâmpoșie Selecționată Prince Știrbey,  Busuioacă de Bohoti Hermeziu, Negru de Drăgășani Avincis,  Fetească Negară Gramofon – alegere foarte reușită ce surprinde frumusețea terroir-ului mai multor regiuni vitivinicole ale țării noastre – 64 lei. Și “Bella Italia” stă foarte bine:  Greco di Tufo Mastroberadino, Lugana Turbiaa Cantine Bulgarini, Tramari Rose Cantine San Marzano, 

30

Antario Barollo, Sessantanni Primitivo di Manduria Cantine San Marzano – 79 lei.

Periodic, au loc degustări foarte bune în care sunt prezentate o serie de vinuri ale unei crame de către un reprezentant al acesteia, însoțite de asocieri culinare.

Vinto Gastro Wine Bar. Peste 200 de etichete, 50 diponibile la pahar 

În Timișoara, Vinto Gastro Wine Bar (Florimund Merci 4) se descrie ca un loc inspirat de natură şi de vin, cu meniu sezonal, în tandem cu cele 4 anotimpuri, precum și de cultura culinară a diferitelor regiuni viticole.

Lista de vin are în jur de 230 de etichete, iar 50 sunt diponibile și la pahar. Vinto are o serie de importuri proprii, de exemplu, Tenuta Giustini – selecția Vinto – importată și distribuită exclusiv în România și vinurile Cesani.

Toate vinurile sunt disponibile și în  e-shop , cu livrare în toată țara. Din recomandările celor de aici, iată câteva exemple: 7Arts Cabernet Sauvignon 75 lei, Otella Lugana 83 lei, Chateau Miraval Rose 110 lei, Chateau Puech Haut Prestige 105 lei.

31

Poesia – 200 de vinuri din toată lumea pentru un meniu rafinat 

Ne întoarcem în București, în ordinea inversă a numărării etichetelor, la Poesia (Aviatorilor 76) – un fine dining, cu peste 200 de vinuri premium și super premium, din toate colțurile lumii. Marea majoritate sunt de import (80%) dar găsim și vinuri premium românești.

Se regăsesc printre acestea, 9 șampanii, dintre care nu lipsește Billecart Brut Rose – și cea mai scumpă – 580 lei, 9 spumante și prosecco de la 160 lei – de exemplu, Cuvee Prestige Domeniile Pancu, dar si Prosecco Rivalta Convivio, vinuri de la mari crame din Italia – Gaja, Ca’ dei Frati, Mastroberardino, Ornellaia, din Franța – Chateau Fuisse, Christian Moreau, din Lumea Nouă, Spania, Germania, Ungaria, România și Republica Moldova.

Fără îndoială că fiecare preparat din meniul restaurantului – unul foarte rafinat – de la tartar de langustine și King crab, la mușchiuleț de Mangalița și Chateaubriand cu trufe își găsește corespondent cu succes în lumea oenologică.

Poesia are amenajată la subsol și o cramă pentru păstrarea vinurilor

Wineful – wine bar-ul cu toate etichetele disponibile și la pahare de 150 ml și de degustare – 70 ml 

Wineful Tapas & Wine (George Enescu 11) a adunat peste 150 de etichete – 80% românești, 20% străine și toate pot fi degustate și la pahar, ne-a precizat Elena Oglindă, CEO Wineful. Este singurul wine bar din cele enumerate în lista noastră unde proprietarii au ales această opțiune, deși toate au condiții optime de depozitare și desfacere (vedeți mai jos).

32

Printre etichetele “speciale” se numără Opus One Robert Moldavi – cel mai scump vin – 250 lei – pahar tasting, 500 lei paharul, 2300 lei sticla, dar sunt și etichete de la crame românești mici – 1000 de Chipuri, Marcea,  7 Arts, Avincis, care nu se regăsesc în multe locuri la noi, însă au început să fie din ce în ce mai căutate.

Nu vă speriați însă, aveți ce alegela prețuri foarte rezonabile: Cleștar – Dagon Clan 8, 16 , 80 lei, Carmenere Reserva Casa del Bosque 9, 18, 90 lei, Fetească Neagră – Gramofon 13,  26, 120 lei, Rose M de Minuty 14, 26, 120 lei.

Merită amintite sunt și serile de pairinguri food and wine care au loc periodic, precum cele cu sushi și Gewurztraminer și Raclette au Vin, în parteneriat cu Amis de la Fete.

O noutate adusă de Wineful este primul abonament la vin ales de somelieri din România. Vinurile sunt doar de la crame românești, fiind însoțite de ghiduri cu povestea cramei, note de degustare și recomandări de asociere cu mâncarea. “Vinurile din fiecare lună sunt surpriză și mereu altele, scopul nostru este să îi ajutăm pe iubitorii de vin să descopere crame și vinuri noi, să-și educe gustul și să învețe mai mult despre vin din ghidurile din abonament. Wine bar-ul Wineful Tapas & Wine este o extensie offline a conceptului ce are aceeași misiune cu a abonamentului”, a precizat Elena Oglindă.

Ce mai este interesant aici e că în e-shop, specialiștii Wineful dau recomandări de vin pentru diferite ocazii – “vestea cea mare”, brunch, cină romantică sau pentru diferite persoane – pentru ea, pentru prieteni, pentru șef ș.a.

33

Corrido – în jur de 300 de vinuri, în două variante de prețuri – de consumat în restaurant și to go

O listă impresionantă de vinuri, frumos structurată pe țări și regiuni vitivinicole- în cazul României – am găsit la Corrido în Iași (Lascăr Catargi 16), un restaurant mediteranean cu influență spaniolă și totodată “Casa del Vino”, cum se mai numește în secundar. Găsim aici circa 300 de etichete, 20 disponibile și la pahar. Iar pe lângă  meniul mare de vinuri, mai există încă o listă de vinuri “speciale”, atât românești, cât și străine.

Restaurantul oferă posibilitatea de a cumpăra vinuri și pentru acasă la prețuri mai mici. Iată și câteva mai greu de găsit, să le zicem (cu ambele prețuri): Prințesa și bobul de mazăre Fetească Albă & Viognier 2014 Clos Des Colombes 130 /108 lei; Avincis Rose Cabernet Sauvignon & Merlot 80 / 66 lei, Apogeum Tohani 185 /154 lei.Vinuri speciale sunt disponibile doar de consumat în restaurant, iar ca exemple, enumerăm: Orange Domeniul Vlădoi – 100 lei, Blanc de Blanc Chardonnay Casa Panciu – 125 lei,  Genius Loci Negru De Drăgășani & Novac Prince Stirbey – 145 lei,  3 Fete Negre Fetească Neagră 2013 & 2014 & 2015 Aurelia Vișinescu – 190 lei

Pe lângă saloanele de restaurant, Corrido are și o frumoasă cramă amenajată la subsol, pentru evenimente și degustări.

Localuri cu peste 100 de etichete de vin mai sunt atât în București, cât și în țară -, însă așa cum ați observat, noi am făcut un top care ține cont de anumiți factori care le particularizează, pe lângă varietatea vinurilor.

Condiții de depozitare și desfacere 

Dacă sunteți curioși cum se păstrează atât de multe vinuri, restaurantul trebuie să aibă în primul rând un spațiu măricel de depozitare cu temperatură controlată și / sau frigidere de capacitate mare. Iar dacă are și multe etichete disponibile la pahar, este necesar un dispozitiv special de păstrare a vinurilor desfăcute în stare optimă pentru a fi servite timp îndelungat și evident, pentru a evita pierderile.

De exemplu, la Wineful, pentru depozitare, există 3 frigidere de vin La Sommeliere cu temperatură controlată pe fiecare etaj, fiecare din ele cu o capacitate de 220 de sticle, ne-a spus proprietara wine bar-ului, Elena Oglindă.

În ceea ce privește aprovizionarea, aceasta a precizat: “Nu ne facem stoc foarte mare, ci preferăm să comandăm mai des de la furnizori. Comandăm în număr mai mare ce vinuri se consumă mai des, iar pe cele scumpe, destul de rar.”

34

Pentru păstrarea îndelungată a vinurilor desfăcute, se folosește, de regulă, Coravin – dispozitiv care permite servirea vinului fără a deschide dopul sticlei prin introducerea unui ac fin înterior. Prin dop intră în sticla argon alimentar care creează presiune suficientă pentru ca vinul să iasa prin ac si să fie servit. Dupa ce acul iese din dop, acesta se închide imediat în așa fel încat vinul nu va curge. Pentru că greutatea argonului este mai mare decat cea a aerului, el formează un strat protector imediat deasupra vinului, astfel încât vinul nu va oxida.

* * *

ANAR: Autoritatile locale sa curete apele de deseuri Agroromania.ro 17 Iul. 2020

Administratia Nationala "Apele Romane" (ANAR) anunta ca autoritatile locale trebuie sa curete apele de deseuri. Anuntul lor e facut drept avertisment, avand in vedere prognoza meteorologilor pentru perioada urmatoare.

"Specialistii Apelor Romane iau permanent masuri de intretinere a cursurilor de apa, conform programului de gospodarire a apelor. Din cauza precipitatiilor abundente prognozate, ANAR avertizeaza autoritatile locale ca exista riscul ca depozitele de deseuri ramase pe malurile apelor sa blocheze sectiunile de scurgere a apelor si sa provoace inundatii cu impact local major. De aceea, autoritatile locale sunt atentionate sa verifice si sa indeparteze cu maxima urgenta, acolo unde exista, depozite de deseuri si materiale lemnoase pe malurile si in cursurile de apa. De asemenea, trebuie sa verifice modul in care sunt intretinute santurile si rigolele pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale. Totodata, populatia este avertizata sa nu mai arunce deseuri in apa si pe malurile apelor, sa-si curete santurile si rigolele proprii pentru a asigura scurgerea apei", precizeaza sursa citata.

35

 Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) a emis, vineri, avertizari Cod portocaliu de inundatii, valabile pana luni, pe rauri din 17 judete, precum si doua Coduri galben de viituri ce vizeaza 23 de cursuri de apa.

 Bazinele hidrografice afectate de avertizarile hidrologice emise vineri sunt: Viseu, Iza, Tur, Somes, Mures, Crisuri, Bega Veche, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus si Prut.

Avertizarile au fost transmise unitatilor bazinale din subordinea ANAR, respectiv Administratiilor Bazinale de Apa (Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Siret, Prut-Barlad), care, la randul lor, au trimis informari Sistemelor de Gospodarire a Apelor (aflate in subordinea Administratiilor Bazinale de Apa), precum si Inspectoratelor Judetene pentru Situatii de Urgenta (IJSU) si autoritatilor locale.

* * *

Studiu: Salariile în România sunt mult mai scăzute decât productivitatea. ”Nu se pune problema ca majorările salariale să ameninţe activitatea economică” InCont.ro, 17 iulie 2020

Salariile în România sunt mult mai scăzute decât productivitatea şi, contrar a ceea ce se spune în spaţiul public, creşterile salariale din ultimul deceniu au fost însoţite de creşteri echivalente ale productivităţii muncii, arată un studiu elaborat de Friedrich-Ebert-Stiftung România şi Syndex.

În acest context, autorii analizei spun că dezbaterea publică trebuie să se reorienteze spre creşterea productivităţii, nu către limitarea creşterilor salariale.

Documentul prezintă o analiză detaliată a chestiunii productivităţii, plecând de la aspecte teoretice şi până la relaţia dintre productivitate şi salarii aşa cum arată ea în România astăzi.

"Un nivel scăzut al productivităţii într-adevăr nu poate asigura salarii mari. Aceasta nu este însă problema României, unde salariile sunt comparativ mult mai scăzute decât productivitatea. Mai mult, contrar a ceea ce se spune în spaţiul public, creşterile salariale din ultimul deceniu au fost însoţite de creşteri echivalente ale productivităţii muncii. Discursul dominant din spaţiul public este totuşi înşelător de la bun început, din moment ce vorbim de un raţionament strict în termeni de rate de creştere, a cărui asumpţie principală este existenţa unui punct de echilibru originar între nivelul productivităţii şi nivelul remunerării muncii. Neluarea în calcul a distribuţiei valorii adăugate între muncă şi capital face ca discursul public despre productivitate să fie unul extrem de partizan, scopul fiind de fapt limitarea creşterilor salariale şi

36

menţinerea unui raport cât mai mare între productivitate şi costuri, fără ca angajatorii să facă eforturi investiţionale şi organizaţionale pentru creşterea productivităţii. Nu e deci deloc întâmplător că tema productivităţii apare în spaţiul public doar atunci când situaţia de pe piaţa muncii tinde să împingă salariile în sus. Vorbim de o critică moralizatoare a creşterilor salariale dublată de denunţarea presupusei iraţionalităţi economice a acestora", se menţionează în studiul 'Chestiunea productivităţii - controverse şi clarificări', prezentat de Ştefan Guga, consultant în cadrul Syndex România.

Potrivit studiului, dacă ne uităm la raportul dintre productivitatea muncii şi costurile cu forţa de muncă, costurile cu forţa de muncă sunt atât de reduse în România, încât nici nu se pune problema ca majorările salariale să "ameninţe cu adevărat activitatea economică la nivel macro". Atfel, pe termen mediu şi mai ales pe termen lung, situaţia se poate schimba, drept pentru care dezbaterea publică trebuie să se reorienteze spre "problema cu adevărat importantă: creşterea productivităţii, şi nu limitarea creşterilor salariale".

"În ultimii ani, tema productivităţii a căpătat o prezenţă constantă în spaţiul public din România, în special în asociere cu subiectul creşterilor salariale. De la politicieni şi funcţionari de rang înalt la presă şi reţele de socializare, s-a conturat un consens general şi foarte vizibil cum că productivitatea (mai exact, productivitatea muncii) reprezintă o limită obiectivă pentru creşterile salariale sau, mai precis, că salariile din România cresc prea rapid în raport cu productivitatea. Ideea este foarte simplă: din moment ce salariile sunt plătite din valoarea adăugată rezultată din activitatea economică, o creştere prea mare a acestora limitează investiţiile, reduce profiturile şi ameninţă astfel sustenabilitatea activităţii economice pe termen mediu şi lung. În spaţiul public din România, acesta a fost în ultima perioadă probabil cel mai puternic argument împotriva creşterilor salariale de orice fel", precizează documentul.

Studiul mai arată că în cazul României, ponderea redusă a salariaţilor în totalul populaţiei ocupate duce la o subestimare a productivităţii muncii în comparaţie cu alte ţări. De asemenea, preţurile joacă un rol extrem de important, existând o legătură puternică între preţurile reduse şi productivitatea redusă din România.

"Nu e vorba doar de preţurile de piaţă, ci şi de preţurile practicate pentru transferurile de bunuri şi servicii între filialele companiilor multinaţionale. Fără a avea la dispoziţie cifre exacte, este destul de plauzibil că în cazul României aceste preţuri duc la subestimarea productivităţii, corolarul direct fiind supraestimarea ei în alte ţări. Anumite distorsiuni pot fi evitate printr-o analiză mai atentă; altele (cum este cazul preţurilor de transfer) ar necesita o reevaluare din temelii a modului în care se contabilizează activitatea economică", susţin autorii studiului.

37

Potrivit sursei citate, chiar dacă productivitatea muncii în România a crescut semnificativ şi relativ constant în ultimele două decenii, ea a rămas la un nivel scăzut în comparaţie cu ţările occidentale şi chiar şi cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Distorsiunile metodologice şi dificultăţile de măsurare datorate preţurilor nu explică decât parţial acest decalaj, problema ţinând în atât de structura economiei, cât şi modul ei de funcţionare. Documentul arată că nu este însă deloc vorba despre calităţile morale şi educaţionale ale forţei de muncă din România, ci de probleme ce ţin de tipul de activităţi dezvoltate în România şi de gestiunea foarte multor firme.

Syndex România, membră a grupului Syndex, realizează expertize economice şi sociale pentru sindicatele româneşti şi pentru reprezentanţii salariaţilor români în structurile de dialog social de dimensiune europeană. Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) este o fundaţie politică germană non-profit care promovează valorile social-democraţiei şi are oficii în peste 90 de ţări.

* * *

Vinul de azi: Enira Grande Cuvee 2015 Povești cu Profit Vinul de azi: Enira Grande Cuvee 2015 Profit.ro scris astăzi, 09:05 Bessa Valley Grande

Cuvee 2015 este un vin elegant și echilibrat, realizat dintr-un mix interesant de struguri din soiurile Merlot, Syrah, Cabernet Sauvignon și Petit Verdot.

Maturat în butoaie noi, realizate din stejar franțuzesc, Grande Cuvee 2015 are o culoare vibrantă și intensă. Buchetul scoate în evidența tentele de fructe de pădure, prune, nuci și stejar, în vreme ce gustul este bine definit, zemos și puțin condimentat, perfect echilibrat de taninurile catifelate. Postgustul este lung și memorabil, cu ceva arome de ciocolată și vanilie. Se recomandă degustarea acestui vin la 13-15 grade Celsius, alături de preparate ceva mai consistente, cu carne sau cu mâncăruri condimentate.

* * *

38

Previous Next "Vom deschide, în doi-trei ani, în România, 10 hoteluri cu 1.300 de camere" - Luc Gesvret, Accor Eastern Europe . 16 iul, 2020 | Răzvan Zamfir | ECONOMICA.net

Accor va deschide șapte hoteluri în 2020 în România, cu 800 de camere, iar investițiile partenerilor companiei în dezvoltarea acestora vor depăși 60 de milioane de euro, și plănuiește deschiderea altor zece, cu 1.300 de camere în doi-trei ani. În prezent, reţeaua Accor din România numără nouă hoteluri, am-plasate în Bucureşti, Sibiu, Sighişoara şi Arad, totalizând un portofoliu de 1.130 de camera

Hotelurile operează sub brandurile Pullman, Novotel, Mercure şi ibis Styles. În 2019, rata de ocupare a tuturor acestor hoteluri a fost de 76%, iar cifra de afaceri totală a fost de 170 de milioane de lei, cu 11% mai mult faţă de anul precedent. Pandemia venită din China în 2020 a schimbat, însă, datele problemei, iar turismul, hotelurile au fost și sunt printre cele mai afectate de impactul măsurilor luate de guverne pentru a proteja țările de creșterea explozivă a infectărilor.

„A fost o perioadă cu mari provocări pentru întreaga industrie a turismului. După o criză medicală neașteptată, suntem ușurați acum să vedem că în multe țări din Europa centrală și de est s-au relaxat restricțiile de călătorie și încep să se redeschidă zborurile comerciale de linie. Acum, după luni de izolare, oamenii simt mai intens ca oricând nevoia de a se reconecta cu prietenii, cu familia și vor dori să viziteze, să redescopere destinații și să se bucure de escapade turistice în perioada verii. Asta înseamnă că hotelurile pot, din nou, să primească turiști și să transforme momentele de zi cu zi în experiențe autentice de conectare… nu doar digitale, așa cum am fost obișnuiți în ultima perioadă. Redeschidem hotelurile din toată Europa și, desigur, pe cele din Europa de Est: două treimi dintre hotelurile aparținând rețelei noastre s-au redeschis din prima săptămână a lunii iulie. În România, am început să redeschidem hotelurile, treptat, din luna mai, iar în iulie am ajuns la 90% din hoteluri operaționale, inclusiv cel inaugurat la finalul lunii iunie. Avem în plan să deschiderea tuturor hotelurilor din portofoliu în următoarele săptămâni, având ca prioritate siguranța și grija față de clienții noștri”, spune Luc Gesvret, Chief Top Line Officer, Accor Eastern Europe.

39

Viitorul? Cine poate ști? Aproape mai dificil decât situația actuală e faptul că e imposibil să faci speculații despre viitor. Companiilor, din orice domeniu, le e foarte greu să-și refacă planurile de afaceri deoarece lucrurile sunt în ceață. Se vorbește despre un val doi al pandemiei, în România numărul infectărilor a crescut accelerat în ultima perioadă din cauza nerespectării regulilor de protecție solicitate de guvern, și există temeri pentru apariția unei noi stări de urgență, care ar bloca iar activitatea în multe firme, inclusiv pentru hoteluri. „Să faci astăzi speculații despre viitor este ca și cum ai încerca să ghicești în cafea. Este cu atât mai greu cu cât ne confruntăm cu o situație necunoscută. Totuși, sunt surse care previzionează că va fi nevoie de o perioadă de 2-3 ani pentru a reveni la cifrele din 2019. Orice criză este, în egală măsură, un șoc și o oportunitate de a te reinventa, cu reziliență și creativitate. Poate fi un prilej să îți evaluezi business-ul și mixul de clienți sau să creezi oferte adaptate grupurilor țintă de nișă. În plus, aceste situații tulburi sunt un imbold de a inova și regândi experiența oferită turiștilor și de a răspunde mai bine nevoilor viitorului”, explică Luc Gesvret. Dar, conform lui Luc Gesvret, compania are deja, în Europa de Est, primele hoteluri care au înregistrat un grad de ocupare de 100% mai multe zile la rând. Citește și: Ce salariu și ce pensie are guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în 2020?

„Avem previziuni promițătoare pentru unele destinații de vacanță în perioada verii, bazate pe cererea din partea membrilor programului nostru de loialitate ALL și pe turismul intern. Revenirea prioritară a turismului domestic nu este o surpriză pentru noi. Ne așteptăm ca timpul petrecut în familie și vizitele la prieteni și rude, cel mai probabil cu mașina, să revină primul. Restricțiile de călătorie și incertitudinea economică se vor traduce cel mai probabil într-un procent mai mare al turismului domestic și al călătoriilor în proximitate. Cred că hotelurile care se adaptează rapid și sunt susținute de branduri puternice, expertiză, loialitate și un ecosistem solid de distribuție, vor avea șansa să revină sau chiar să depășească rezultatele ultimului an mai repede decât hotelurile private, independente, care nu beneficiază de același nivel de vizibilitate și reputație pe care le oferă un brand recunoscut”, susține Gesvret. Tranzacții cu hoteluri? E cert faptul că o serie de hoteluri își vor schimba proprietarul sau managementul în această perioadă și nu e exclus ca unele să-și închidă porțile complet, pentru a reapărea sub alte coordonate. Dar, din nou, viitorul e foarte greu de estimat.

„Criza a fost resimțită extrem de greu în industria de turism. În calitate de hotelieri pasionați, am fost extrem de impresionați să vedem hotelurile din Europa cum se închid unul câte unul. În acel moment, ca lideri pe piața europeană, am simțit că trebuie să acordăm mai mult sprijin și susținere proprietarilor de hoteluri. În prezent, proprietarii de hoteluri contactează grupul

40

Accor pentru a-i susține în dezvoltarea celei mai bune strategii, bazată pe asocierea cu rețeaua noastră de distribuție și programele noastre de loialitate.

În Europa suntem extrem de activi, oferindu-le asistență și permițându-le să beneficieze la maxim de orice oportunitate de business disponibilă. Suntem un partener excelent, pentru că beneficiem de branduri cu cea mai bună rată de conversie, precum Mercure, Greet sau ibis Styles, iar investitorii sunt mai interesați ca oricând să găsească soluții. Din cauza situației actuale, proprietarii de hoteluri sunt nevoiți să vândă și caută oportunități, vom analiza aceste potențiale proiecte cu atenție, concentrând-ne în același timp cu prioritate pe găsirea de soluții pentru partenerii existenți”, susține Gesvret. Citește și: Deficitul public ar putea ajunge la 9%, fără majorarea pensiilor Grupul Accor are, în prezent, o echipă de peste 300.000 de experți în domeniul ospitalității, care dirijează peste 5.000 de hoteluri din 110 țări. În Europa de Est, companie are o rețea de aproape 150 de proprietăți, printr-un portofoliu de branduri complementare, și-a consolidat prezența pe segmentul de lux, odată cu deschiderea Raffles Warsaw Europejski și pregătește alte lansări, cum sunt Fairmont Golden Prague și noul Swissôtel Bucharest.

„În România deținem o rețea solidă de nouă hoteluri în București, Sibiu, Arad și Sighișoara, care totalizează 1.130 de camere. Având în vedere interesul crescut al partenerilor, Accor va deschide în 2020 încă șapte hoteluri, totalizând peste 800 de camere. Primul hotel a fost deschis pe 22 iunie. Ibis Styles Bucharest City Center este unul dintre numeroasele hoteluri noi, emblematice, ale ibis Styles ce se deschid în România - urmat de ibis Styles Bucharest Aeroport și ibis Bucharest Politehnica în următoarele luni. Deschidem noi hoteluri interesante în destinații-cheie precum Mercure Timișoara, ibis Styles Galați și Mercure Galați care se deschid în această vară, și ibis Timișoara în octombrie. În plus, în următorii 2-3 ani, Accor a securizat un plan de dezvoltare solid în România, care înglobează 10 noi proprietăți și peste 1.300 de camere, având în centru Swissôtel Bucharest, un viitor hotel de 5 stele care va fi de referință în capitală, plus multe alte branduri noi care vor fi lansate pe piața românească”, arată Luc Gevsret. Și e firesc ca Accor să se uite atent la piața românească, atâta vreme cât gradul de ocupare al hotelurilor administrate de companie a fost de 76% anul trecut. E drept, anul acesta a apărut criza medicală, dar viața și business-urile trebuie să meargă înainte, poate mai precaut, dar trebuie să înainteze.

„România beneficiază de un potențial uriaș de dezvoltare hotelieră, care s-a tradus anul trecut într-o creștere a numărului de turiști și o rată de ocupare de 76%. Este totuși prea devreme să vorbim despre cifrele din 2020, având în vedere că am redeschis rețeaua hotelieră din România cu câteva săptămâni în urmă. Credem, însă cu tărie că pasiunea oamenilor pentru călătorii și dorința de

41

a descoperi peisajele și orașele extraordinare din România vor atrage un număr mare de turiști locali și străini”, spune Gevsret. Schimbările aduse de pandemie Deoarece anul acesta situația turismului este una specială, compania a răspuns prin adaptarea politicii de prețuri, prin implementarea unor oferte flexibile și ușurarea restricțiilor privind anulările pentru clienții B2B, oferind pachete care includ și experiențe de descoperire a orașului sau momente în familie. „În privința adaptării la noua situație, trebuie să regândim sistemul de primire și cazare, prin implementarea măsurilor sanitare dezvoltate împreună cu Bureau Veritas. Sănătatea, siguranța și bunăstarea echipei noastre, a oaspeților și a partenerilor au fost mereu o prioritate pentru noi, iar acum, când lumea își revine treptat, aceste aspecte sunt și mai importante. Rămânem precauți și ne asigurăm că redeschiderea hotelurilor noastre se realizează în condiții de maximă siguranță și conform cu reglementările și instrucțiunile autorităților locale”, spune Gevsret.

Accor și-a unit forțele cu Bureau Veritas pentru dezvoltarea etichetei ALLSAFE, care înglobează noile standarde de curățenie și prevenție și certifică respectarea lor în toate hotelurile addministrate de companie și aplică măsuri specifice de siguranță și prevenție în toate unitățile. A fost intensificat programul de curățenie în zonele publice, unde sunt dezinfectate frecvent suprafețele și a implementat oriunde a fost posibil sistemul de check-in, check-out și plată contactless. Iar distanțarea socială se aplică în toate spațiile comune, iar angajații Accor au beneficiat de programe complexe de training privind siguranța și igiena.

Ce se poate estima „Vestea bună este că, în comparație cu precedenta criză, acum gradul de îndatorare este mult mai scăzut, pârghiile pe care le avem sunt mult mai bune, iar băncile sunt în poziția de a susține mai bine revenirea economică. Sprijinul guvernului este vital pe termen scurt, în sensul de a asigura o schemă de lucru care să permit hotelurilor să păstreze angajații loiali, dar și personalul nou competent, iar pe termen lung să poată asigura sănătatea industriei hoteliere din România, astfel încât să putem ține oamenii competenți în țară”, punctează Luc Gevsret. Iar, potrivit acestuia, pe termen lung, industria ospitalității este șansa României, dezvoltarea noului terminal al aeroportului din București, a aeroportului din Brașov și a altor infrastructuri de acest gen, vor asigura creșterea industriei și garantarea de noi locuri de muncă, ceea ce este de o importanță vitală. „Siguranța a marcat o nouă paradigmă a experienței hoteliere. Pe termen scurt trebuie să ne concentrăm toate eforturile pentru a oferi oaspeților noștri servicii la cele mai înalte standarde de siguranță și grijă”, conchide Gevsret.

* * *

42

Veri răcoroase în adăpost cu sistemele DeLaval Ferma 17 iulie 2020 Stresul de caldură în adăposturile pentru bovinele de lapte este de acum o provocare rezolvată, datorită sistemelor integrate de ventilatoare și pulverizatoare DeLaval. Fermierii care folosesc o stație voluntară de muls Voluntary Milking System (VMSTM) sau orice alt sistem automat de muls știu cât de importantă este menținerea constantă a numărului de vizite ale vacilor la aparatul la muls și, în același timp, cât de greu se obține acest lucru în cazul în care animalele sunt expuse riscului de stres termic.

Iată 7 avantaje ale sistemelor DeLaval, esențiale pentru a le asigura vacilor un microclimat confortabil și stimulativ pentru producția de lapte în timpul verilor toride.

1. Răcorire prin pulverizare la frontul de furajareDeLaval a dezvoltat un sistem de pulverizare în zona frontului de furajare, care economisește energie și vă menține vacile în mișcare, chiar și în zilele călduroase de vară. Sistemul este potrivit și pentru adăposturile obișnuite.Atunci când ventilația cu ventilatoare nu este suficientă, pulverizarea la frontul de furajare are un rol esențial în menținerea temperaturii corpului vacilor la nivelul potrivit. În sistemele obișnuite, instalația de ventilare trebuie să funcționeze toată ziua la frontul de furajare pentru a avea acces toate animalele. Cu toții știm că linia de furaje din adăposturile cu muls automatizat nu este complet constantă. Și apoi puteți pierde sute de litri de apă, se va crea un mediu murdar și umed și se va consuma multă energie pentru alimentarea ventilatoarelor.

43

2. Control complet cu ajutorul senzorilorÎn sistemul nostru de control al microclimatului, dotat cu mecanism de reglare conectat la senzorii din zona de hrănire, putem împărți linia de furajare în segmente diferite. În prezența animalului, când se activează senzorii cu fascicul de lumină, un ciclu de răcire este declanșat fix în acea secțiune a frontului de furajare. Deci, deplasarea animalului spre frontul de furajare este stimulată atât prin hrană, cât și prin confortul termic creat. Iar când vacile au constant un aport normal de furaje, producția de lapte este pe măsură. Mai departe, în zona de așteptare la robotul de muls avem senzori care declanșează automat răcorirea vacilor. Sistemul nostru de control oferă posibilitatea de a regla și automatiza complet toate ciclurile de răcire din diferite zone.

3. Vacile revin periodic în zona de confort termic Cu sistemul nostru de răcorire stimulăm circulația vacilor în direcția corectă. Animalele vor fi determinate să mănânce, să dea lapte și să se odihnească. Atunci când vacile aflate în decubit încep să se încălzească, ele știu că vor fi răsplătite la frontul de furajare. Când merg la muls, vacile vor fi din nou recompensate pentru ceea ce ele oricum trebuie să facă.

4. Sistemul de ventilare potrivit și economicPentru a răcori și a menține umiditatea optimă, aerul trebuie să circule cu o viteză mare. Cu ajutorul ventilatoarelor speciale DeLaval DDF1200, cu palete de ventilator special create, asigurăm un debit de aer ridicat cu o rază lungă de acțiune. În acest fel, aveți nevoie de mai puține ventilatoare și de mai puțină energie pentru un rezultat excelent de răcorire.

5. Temperatură corporală optimă constantăA menține temperatura optimă a corpului vacii este esențial. Eficiența sistemului nostru de răcire a fost testată în ferme. Temperatura corporală optimă a fost menținută prin cicluri de răcorire regulate. Am prevenit astfel efectul de durată al stresului termic asupra producției de lapte și reproducției.

44

6. Răcoriți doar acolo unde este nevoie

Sistemul DeLaval de răcorire a vacilor este proiectat și adaptat pentru zonele în care stresul termic are cel mai mare impact: boxa, zona de așteptare la muls și frontul de furajare. În timpul hrănirii, vacile care se confruntă cu stres termic mănâncă mai puțin, rezultând mai puțin lapte. În plus, supraîncălzirea în boxă sau în zona de așteptare poate inhiba eliberarea laptelui.

7. Frecvența și durata pulverizărilor

Un sistem integrat de ventilatoare și pulverizatoare cu apă asigură o răcorire eficientă, în timp ce vacile așteaptă să fie mulse sau sunt la frontul de furajare. Sistemul oferă un echilibru optim între dimensiunea picăturilor și unghiul de contact, pentru a împinge apa prin stratul de păr al vacii și pe piele. Acest lucru maximizează transferul de căldură și valorificarea eficientă a apei. Fără acest echilibru, apa este irosită: fie stă deasupra stratului de păr al vacii, fie e aruncată pe sol. Frecvența și durata variabilă a ciclului pot fi setate pentru a asigura o răcorire optimă pentru diferite niveluri de căldură și condiții meteorologice.

CONTROL INTEGRAT ÎN ADĂPOST

Pentru un confort termic optim, sistemul DeLaval poate fi programat să pornească doar în condițiile meteorologice în care va funcționa eficient, printr-un control integrat care poate fi conectat la senzori ce monitorizează temperatura, curenții de aer și umiditatea în interiorul și în afara adăpostului. Comenzile tactile simple vă permit să selectați și să activați diferite programe de ventilare la temperaturi diferite, pentru a obține același rezultat final - confortul vacilor. Acest lucru vă permite să beneficiați la maxim de soluția de răcorire a vacilor, fără cheltuielile inutile în cazul folosirii sistemului atunci când nu are efect. Dar mecanismul de reglare a sistemului integrat face mult mai mult. Cu un singur regulator puteți programa toate sistemele din adăpost să lucreze împreună: iluminare, ventilație și chiar manipularea gunoiului de grajd.

Contact: Ing. Cosmin Batis, Nr. Telefon +40 744 341 112, mai multe pe această temă , www.delavalcorporate.com

* * *

45

DOLIU in presa romaneasca! VOCEA de radio si televiziune a satului romanesc s-a stins din viata In iul. 17, 2020 Daria Diaconiuc

A plecat dintre noi un mare iubitor al satului românesc – Gheorghe Verman. Acesta a fost și director general adjunct al radioului public. Verman avea doar 78 de ani. El a fost cunoscut pentru emisiunea „Iarba verde de acasă”, atât de urmărită nu doar de radioascultătorii din mediul rural, ci şi de cei din întreaga ţară, dar şi pentru emisiunea „Viaţa Satului” pe care a condus-o la TVR timp de peste 20 de ani. Gheorghe Verman s-a născut la 10 martie 1942 la Constanţa. Din anul 1969 a lucrat la Radioteleviziunea Română, afirmându-se ca realizator de emisiuni şi ca manager. El este fondatorul rețelei Departamentului Studiourilor Teritoriale și Locale din Radio România și a postului Antena Satelor. Dintre miile de emisiuni pe care le-a realizat, de-a lungul timpului, nu puține sunt astăzi în Fonoteca de Aur a Radioului și în arhiva de aur a Televiziunii. Domeniul predilect l-au constituit emisiunile economice, cu accent pe cele destinate  agriculturii.

După anul 2000, Gheorghe Verman s-a manifestat şi ca autor al unor cărţi consacrate civilizaţiei rurale şi spiritualităţii naţionale.

A fost distins cu ordine şi medalii care au exprimat aprecierea cu care a fost înconjurat acest incontestabil profesionist al microfonului: Marele Premiu acordat de Federaţia Agricultorilor Privatizaţi din România, Premiul Bursei de Mărfuri Maritime şi de Mărfuri – Constanţa, titlul de Megaradiofononist, acordat de Consiliul de Administraţie al SRR, cel de „senator de onoare“, acordat de Universitatea din Sibiu, „Meritul Academic” acordat de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh.- Ionescu-Şişeşti”, Premiul Special la Gala Superlativelor VIP (16 ianuarie 2002), Marele premiu al Fundaţiei culturale “Nişte ţărani” (2005), Ordinul pentru Merit în grad de cavaler.

* * *

46

* * *

47