T R A N S I L V A N I A ORGANUL

A S O C I A Ţ I U N I I P E N T R U L I T E R A T U R A ROMANA Ş l C U L T U R A

P O P O R U L U I ROMAN.

DIRECTOR : Dr. C. DIACONOVICH.

1 8 9 8 .

E d i t u r a A s o c i a ţ i u n i i

^ , S I B I I U , 1898.

T I P A R I U L T I P O G E A F I F I A R C H I D 1 E C E S A N E .

III

Sumar .

Partea literară. (Numeral paginelor în partea literară se află sus la mijlocul paginei, iar în partea oficială pe

marginea exterioară a paginei) .

pag-I. Istorie.

D a c o - R o u m a i n s o u I t a l o - E o u m a i n s , de L. R e t h y 64

D r a g o ş Ioan , biografie dc I. St. Şuluţiu 25 D r a g o ş Ioan , o întregire de Iosif St.

Şuluţiu 103 S t a t i s t i c a R o m â n i l o r d i n T r a n s i l v a ­

n i a î n 1 7 3 3 , publ. de N. T o g a n 169

II. Sciinţă şi literatură A c a d e m i a r o m a n ă 92 B i b l i o t e c a t e a t r a l ă , de Drib 155 B r o t a c u l î n c r e d i n ţ a p o p o r u l u i 20 C a l e n d a r e n o u e 157 Cehi i , l i m b a ş i l i t e r a t u r a lor , de H .

O. J a r n i k ' 106 Cerc i lă , poveste de G. Todică 18 C h e s t i u n i or tograf i ce , de I. Trăi lă 10, 73 D e s c â n t e c e de d r a g o s t e (din Banat) 165

„ „ D i o c h i 167 D i f t o n g i i o a ş i ic î n l i m b a r o m â ­

n e a s c ă , de At. Marienescu 86 J a r n i k , Dr. Urban — o scrisoare 21 J e r t f a c r e ş t i n i l o r , de Dr. V. Szmigelski 66 M a s s i l l o n , cuvântările lui, apel de I oan

G e n ţ 67 P r o d u c ţ i u n e a n o a s t r ă l i t e r a r ă (Ra­

portul secretarului I. despre pro­ducţiunea literară română din pa­trie în timpul dela 1 Iulie 1897 -1 Iulie 1898) 113

pag. Ţ e r a n c e l e n o a s t r e în susţinerea por­

tului şi datinilor strămoşeşti , de Măria Cioban 152

T u b e r c u l o s a (un referat), Dr. I. B. 1

III. Economie. A n u a r f i n a n c i a r ş i e c o n o m i c . 216 Car tea s t u p a r i l o r s ă t e n i , de R. Sîmu • 66 R e u n i u n e a r o m â n ă d e a g r i c u l t u r ă

d i n c o t t . S i b i i u , raportul general al comitetului central 23

R e v i s t a E c o n o m i c ă 216

IV. Din sinul Asociaţiunii. A d u n a r e a g e n e r a l ă . Convocarea adu­

nării la Beiuş 105 — invitarea comitetului local 112

A s o c i a ţ i u n e a î n B ihor . Discursul de deschidere al preşedintelui şi res-punsul dlui los. Vulcan 141 •'

Xj>in d e s p ă r ţ e m i n t e 23, 70, 104, 140. 159. 214 D i s c u r s d e d e s c h i d e r e , rostit la des­

chiderea adunării generale a des-p&rţementului I Braşov 15/27 Mart. 1898 de Virgil Oniţiu 6 1 -

I a n c u A v r a m , Biografia, donată de I. St. Şuluţiu 22

L a f i n e a a n u l u i 161 M e m b r i i A s o c i a ţ i u n i i 68 Miron R o m a n u l f 146 S t i p e n d i i p e n t r u m e s e r i i 148 •

I V

Partea pag.

A b r u d , desp., Dr. L. P o p trimite 100 fl. 9 — şed. corn. cerc. din 24 Ianuarie 32 — anunţă ţinerea adunării cercuale 74 — şed. corn. cerc. din 20 Iunie 74 - - adunarea cereuală din 17 Iulie 170

A d u n a r e a g e n e r a l ă d i n B e i u ş , termi-nul ţinerii ei 58

— programul festivităţilor 113 — „ adunării 113 — proces verbal din şedinţa 1 176

II 177

— executarea concluselor ei 185 „ A g r o l o g i a " d e Dr. Gr. Maior, cumperată 52 Alba- Iu l ia , desp., adunarea cereuală

din 1 A u g u s t 189 — afacerea fostului cassar 190, 203

, .Albina, ' ' direcţiunea, dă 25 fl. la fon­dul G. Bariţiu, în locul unei cu­nuni pe sicriul lui Dr. A. Brote 3

— în causa loteriei de bani pentru casa naţională 8

— fundatoare la casa naţională 44 — dăruiesce 1000 fl. pentru scoală

Asociaţiunii 46

A l e x i c i , G. Dr., oferă schimb de căiţ i 63 A l e x i - Ş i n c a i , societate, cerc „Tran­

silvania" gratuit 207 A p o l d u l inf., şcoala, cere căi ţ i 187 „Aurăr ia" fundatoară la casa naţ. 47 B a b e ş , V i n e , donează „Memoriul-ma-

nuscript al contelui Emeric Mikd despre Români" 10

B ă l a , cerere de ajutor 178 B a l t e ş , Elena, cere dispensarea de di-

dactru a ficei sa le Măria, e levă în "ci. I. civ. 11

B a r i ţ i u , George , fondul , contribuiri 8 „Başo ta" , conferirea stipendiului 36 B a ş o t a , Basilin, în causa stipendiului

din fundaţiunea sa 10 B a ş o t a , Bas. , legitimează sporiul 119 B e i u ş , desp., constituirea 2

oficială. pag

B e i u ş , desp., organisare 35 — şedinţa corn. cerc. din 19 Martie 4

„ „ „ „ 8 Maiu 50 - n n n ii 27 Nov. 210

B i b l i o t e c a A s o c i a ţ i u n i i , conspectul publicaţiunilor intrate în 1897 11, 15

— cărţi intrate în sein. I, l e 9 8 7 4 - 7 5 — împărţire de cărţi la adun. gen. 175

— dulapuri noue 196, 202 — diare compactate 215

B i b l i o t e c i p o p o r a l e , ajutorarea lor 75, 115 B l a j , desp. şed. com. cerc. 21 /VIU şi

25 /X1I 1897. 5 — taxe însassate şi budget pro 1898 32 — şed. com. cerc. din 26 Iunie 70 — „ „ „ „ 7 Iulie 116 — „ n a ,i 30 Iulie 173 — adun. cerc. din 3 t lnlie 173 — şed. com. cerc. din 11 Dec. 213

B o c ş a , d e s p , constituire 194 — şed. com. cerc. din 15 Octobrc 204 — „ „ „ „ 10 Decembre 213

Brad , desp., adunarea cereuală din 14 A u g u s t 192

B r a n , desp., şed. com. cerc. din 5 Fe-bruare 1898 34

— cerere pentru împărţi rea desp. în doue 38 — şedinţa comit. cerc. din 12 Maiu 54 — adunarea cereuală din 7 Iunie 66 — anunţarea adunării agenturilor 115 — cere 85 fl. pentru ajutoare votate 204

B r a ş o v , desp., reconstituire 42 — şedinţa com. cerc. din 13 Aprile 51 — „ „ „ 25 Apr şi 11 Maiu 55 — „ „ „ din 30 Maiu 64 — „ „ „ „ 15 şi 23 Iunie 69 — adunarea cereuală din 26 Iunie 72 — şedinţa comit. cerc. din 14 Iulie 117

— » n a ii 2 4 A u g -

şi 23 Septembre 203 — şedinţa comit. cerc. din 4 Nov. şi

9 Decembre 213 — adunarea cereuală din 27 Nov. 213

\s€ LA Ua, 2 .

S u m a x .

V

pag- Pag-

Broju , I., cere o odae de studiu la C o m i t e t u l c e n t r a l , Asociaţ iune 50 — Şedinţa din 8 Iulie 1898 63

B r o t e , A . Dr., a testat Asociaţiunii 500fl. 48, 119 — Raport general 77, 113, 178 B u l i c r i a , D. , ofere diare 37 — şedinţa din 21 Iulie 1898 112 B u n e a , Aug. , propunerea dela Mediaş 179 — „ „ 28 Iulie „ 114 B u n e a , Ilie, cumperă ferestri vechi 11 — n „ *2 August „ 169 C a l e n d a r i s t i c a , spriginirea ei 57 — alegerea lui 181 „ C a r m e n Sy lva ," societatea, cere ajutor 72 — şedinţa din 28 August 1898 183 Cârţan , Gr., donează „Columna Tra- — „ „ 16 Septembre 1898 184

iană" de Pietro Santi Bartoli 4 — r> » 22 „ „ 185 Carte d e Cet i re p e n t r u ş c o a l e l e i n ­ — „ „ 6 Octobre „ 195

d u s t r i a l e , raport 2 — 17 200 C a s a n a ţ i o n a l ă , chestia loteriei de bani 8 — „ „ 2 3 Novembre „ 201

— membri f u n d a t o r i 3 3 , 4 2 , 4 3 , 4 4 , 4 7 , 4 8 , 6 8 , 74 — „ „ 8 Decembre „ 206 — donaţiuni, 41 , 50 , 64, 193, 197 — „ » 22 ,, „ 211 — cont separat la cassă 44 C o r d e s c u , D. R., donează monete vechi 198 — raportul comisiunii în causa loteriei 53 „Corv in iana" , donaţiune pentru casa — respunsul „Albinei" 71 naţională 50 — raport catră adunarea gen . 90, 115 C o s c i u c , cere scutire de taxa interna­

C a s s a Asociaţiunii, scontrarea 4 tului 174 — operaţiunile cuarralului I 44 C o s m a , Part., donează 30 monete vechi 48 — taxele încassate prin mandat postai 44 C o s m a , Gavril, donează un rând de — raţiociniu şi inventar 58, 94, 115, 178 haine ţerănesci 196 — Budget pro 1899 105, 178 „Crişana", fundatoară la casa naţion. 43

C a s s a de p ă s t r a r e (reuniune) în Seliste, C u m u l a r e a , posturilor dela Asociat . 196 fundatoare la casa naţională 48 D ă i a n , E . Dr., cere să fie invitaţi Ia

— se înscrie membru fundator al Asoc. 63 şedinţa comitetului central si mem­Ciora, Silvia, legit imează sporiul 69 brii suplenţi 205 Ciu le iu , D., cere dispensare dela di- D e s p ă r ţ e m i n t e l e , rapoarte anuale 33, 38, 49, 64

dactru a ficei sale Sultana, e levă — manipularea dotaţiunii lor 202 în cl. 111 civ. 39, 115 Dicio-S&n-M&rtin, desp. , şedinţa co­

— cere stipendiu 181 mitetului cerc. din 26 Dec. 1897 3 C lu j , desp., chestia unei fundaţiuni 2 - şedinţa com. cerc. din 30 Maiu 1898 56

— fund. „Tamaş" şi „Dr. Ramontiai" 39 — adunarea cercuală din 11 Iulie „ 169 — în causa averii „Tuliei" 68, 174 — şed. com. cerc. din 6 Dec. „ 213 — adunarea cercuală din 4 August 175 D i p l o m e noue 29 — în causa sumei de 50 ti. dela D o c o l i n , Fi l ip, ofere „Observatorul" a.

„Econo mul" 204 I — V I I eu preţul de 56 fl. 30 C o h a l m , desp., şed corn. cerc.din 1 Iulie 116 ,172 „Doina", fundatoară la casa naţion. 47

— adunarea cercuală din 1 August 172 D o n o l a , Leandro, donează „Columna — nu poate ţine adunare nouă 197 Traiană" de Pietro Santi Bartoli 4

C o m a n i c i u , I., mulţămesce pentru sti­ D r a g o ş , Traian, legi t imează sporiul 74 pendiu 117 E l i s a v e t a , Imperăteasa-Regină, f 184

C o m i t e t u l c e n t r a l , „ E m b r i o n u l 1 ' , societatea, cere „Tran­— Şedinţa din 3 Ianuarie 1898 1 si lvania" gratuit 32 — „ „ 3 Februarie „ 6 F i l e p p , Ana, cere interesele pe 1895 — „ „ 23 Februarie „ 14 după lăsămentul Gr. F i lepp 10 — „ „ 3 Martie „ 29 F o r r 6 , Gregoriu, lăsSmentul 202

„ „ 7 Apri le „ 37 F u n c ţ i o n a r i i Asoc , introducerea în oficiu 1 — „ „ 12 Maiu „ 45 — expeasariul speselor la adunarea — „ „ 9 Iunie „ 53 generală 187 - „ 7 Iulie „ 57 — numirea definitivă 211

V I

pag. pag.

„Furnica" , fundatoară la casa naţ. 74 M e m b r i n o u i , 12, 36, 44, 52, 66, 118, 169, Ganea , Ilie, cere ajutor 1 172, 183, 194, 197, 205, 215 Garo iu , N., fundator la casa naţ. 48 M e m b r i i A s o c , conspectul despre achi­G e o r g e s c u , î . , cere tipărirea cărţii tarea taxelor 25

sale „Povestiri economice" 63 M e m b r i r e p o s a ţ i 94 H a ţ e g , desp , aed. com. cerc. din 26 Iunie 70 Miclea , Pau, cere statutele Asoc . 10

— adunarea cercuală din 10 Iulie 116 M i c l e a , Trifon, în causa unui desp. „Haţ i egana" , fundatoară la casa naţ. 47 în Torontal 74 I a n c u , A., vendarea realităţilor din — donaţiune pentru casa naţională 197

lăsementul lui 54 Micu, Emilian, ofert de cărţi 30, 37, 52 — vadiul dela licitare 116 Moga, Ana , cere în chirie 2 odăi 206 — arenda lui Iosif Trif 194 M u n t e a n , loachim, dăruiesce mai multe

J a r n i k , Urban Dr., cere colecţia „Tran­ diare şi reviste 30 silvaniei" 10 Mureş , desp. adun. cerc. din 31 Iulie 172

I c l â n z a n , D., cere cărţi 33 N ă s e u d , desp., adunarea cercuală 209 I g n a t , Vasile , f 206 — şedinţa comitet, cerc. din 18 Nov. 210 I n s p e c t o r u l de s c o a l e , regularea exa­ „ „ „ „ 10 D e c - 213

menelor private 65 — taxe incassate 213 I o a n e t t e , A., vrea să rescumpere ave­ „Olteana", dar pentru casa naţională 193

rea testată Asoc. de loan Iancu 46, 57 O n i ţ i u , Virgil, ofere „Tribuna" anii I o r d a n , E.. cere dispensare de didaetru 70 I —1 V cu preţul de 40 fl. 29 I o v e s c u , E., cere document de emolu- Orăş t i e , desp , adunarea generală din

mentc 50 26 Septembre 1897 30 L ă p e d a t ş i Cr i şan , carte de cetire „Oravic iana", fundatoare la casa naţ. 42

pentru scoale industr. 2 Oravi ţa , desp., organisarea 207 L a t e ş , Vasile , cere ajutor 1 Orban, Sever, lăsementul 5 L e b u , Al., fundator la casa naţ. 68 P a t i ţ a , Rubin, donează monete vechi ctc. 70, 72 „Lipovana" , donaţiune pentru casa P o p , Dumitru, cere ajutor 32

naţională 41 P o p , Mihaiu, legit imează sporiul 170 L i u b a , Al., legit imează sporiul 171 P o p o v i c i , T., cere să se tipărească L u d o ş , desp., adunarea cercuală din cărţi şcolare pe spesele Asociat. 211

7 August 188 P o p - R e t e g a n u l , 1., cere tipărirea poe-L u g o ş , desp., organisarea 71 siilor sale poporale 7

— adunare constituantă 118 P u ş c a r i u , 11. Dr , donează o pungă

„ M a g y a r o r s z â g t o r t e n e l m i i o ldra jza a veche ţerănească 206

H u n y a d i a k k o r â b a n " 7 R e g h i n , desp., adunarea cercuală din

Maior, G. Dr., „Agrologia" p. I. cum­ 17 Iulie 191

pere tă 52 R e g u l a m e n t , pentru adunareagener . 57, 5 9 , 1 8 0

— cere ajutor pentru „Fitotechnia" 196, 201 — pentru bibliotecile poporale 114

Maior , Grigoriu, cere publicaţi i le Aso- R o m a n , Zinca, trimite 120 fl. stipendii 38

ciaţiunii pentru biblioteca popor. R o m a n u l , Miron f 200

din Braşov vcchiu 12 R u s s u , Emil, legit imează sporiul 116

M a n i u , Macedon, ofere „Amicul Fa­ S â n - M i c l ă u ş u l M a r e , desp., constituirea 198 miliei" şi „Observatoriul" spre cum- — afacerea sediului desp. 204 perare 30 — şedinţa com. cerc. din 15 Nov. 209

M a x i m de H o c h s t e n b e r g , Gr., donează S ă t m a r , desp., organisarea 35 o carte 118 — adunarea cercuală din 25 August 194

M e d i a ş , desp., şed. com. cerc. din 14 S c o a l ă d e fe te , adaus de scumpete Oct. 1897 49 pentru înveţători 5, 8

— şedinţa com. cerc. din 16 Iulie 1898 118 — catechet 5, 34, 197 — adunarea cercuală din 1 August , 192 — dispensări dela didaetru 8, 207

. taxe incassate 203 — conferenţa din 25 Decembre 1897 9

V I I

pag.

Ş c o a l a d e i e t e , conferenţa din 22 Ia­nuarie 1898. 11

— conferenţa din 27 şi 28 Ian. 1898 11 — raportul delegatului 12, 71, 206 — supraveghiarea e levelor . 32 — taxă la fondul de pensiuni 4 0 — lumina electrică 41 , 46 , 54 — conf. din 23 Martie 43 — demolarea zidului dinspre parc 45, 66 — plan de ore pe sem. 11 45 — transpune hartele oprite / 46 — consemnarea manualelor de înv. 49 — procurare de mijloace de înveţ. 49 — conferenţa din 9 Aprile 49 — „ 8 Iunie 65

5' » 16 „ 68 — >] JI 20 „ 69 — !) !) 27 „ 71 — raţiociniu şi budget 112 — instrucţie pentru purtarea socot. 115 — conferenţa din 19 Septembre 188 — „ „ 3, 5, 15, 19 Sept. 197 — „ „ 1 şi 19 Octobre 205 — remunerat, puterilor did. interne 205 — conferenţa din 2 şi 10 Novembre 207 — revisii le de clasă 207 — introducerea lui N. Vătăşan 207

S c o r ţ a n , Ioan, fondul, distribuire de cărţi religioase 7, 212

S e b e ş u l s ă s e s c , desp., taxe 38 — şed. com. cerc. din 6 Maiu şi 30 Iunie 72 — „ „ n » 28 Iulie 171 — adunarea cercuală din 1 A u g u s t 171

S e c r e t a r I „ sistemisarea postului, escri-ere de concurs 52

— resolvarea concursului 71 — raport despre producţiunea literară 169 — alegerea lui 181

Ş e d i n ţ ă f u r t u n o a s ă , pretinsă 12 S e l i ş t e , desp., taxe 12

— şed. com. cerc. 25 Ianuarie 1898 33

— « n „ 11 F e b r . „ 40 — „ „ „ 9 Maiu „ 53 — adunarea cercuală din 7 Iunie 64 — şedinţa com. cerc. din 3 Octobre 204

„ S e n t i n e l a " , dar pentru Casa naţ. 64 S i g h i ş o a r a , desp., adunarea cercuală

din 1 A u g u s t 193

pag-

Ş i m l e u desp., taxe incassate 38 — şed. com. cerc. dîn 7 Martie 1898 46 — adunarea cercuală din 4 Augus t 190

S i m u , R., cancelist, cere ameliorarea remuneraţiunii 188

S o c i e t a t e a d e l e c t u r ă a tinerimii g imn. din Blaj , cere „Transilvania" gratuit 204

„Speranţa" , donaţiune pentru casa naţ. 197 S t e r i u , Const. cav. de, donaţiune pen­

tru casa naţională 33 — fundator al casei naţionale 56

S t i p e n d i a ţ i i Asociaţiunii , lista lor 93 S t i p e n d i i , concurs 1 2 0

— conferire 187 — pentru meserii , 4, 14, 44 , 47, 199, 201

S t o i c a Sim., „Dietet ica poporală" ti­părită 37

— transpune 400 ex. „Dietet ica po­porală" pentru vendare 51

Ş u t a , George , donează o acţiune „Săt-măreana" 10

T ă m a ş , N., în causa fundaţiunii sale 54

T i m i ş o a r a , desp., pregătiri p. organis. 198 — organisarea 208

T i p o g r a f i a arch id . , cont pentru stam­pila şi sigilul Asociaţ iuni i 2

T i t l u l Asoc . , rectificat la cărţile fund. 55 „Trans i lvan ia" , preţul de prenumer. 6

— chestia stipendiilor pentru mese­riaşi 4, 14, 44, '47, 199, 201

Turda , desp., chestia adunării cerc. 174 — reorganisarea 199, 221

U n g u r e a n , Em., fundator la casa naţ . 42 V a s i l e , Aurel , legit imează sporiul 170 V ă t ă ş a n , N., cere să propună gratuit

la şcoala de fete 205, 207 V e r e i n fur s i e b . L a n d e s k u n d e , invi­

tare la adunarea sa iubilară 45 — participarea delegaţi lor 187

„Vlădeasa" , donează Asociaţiunii 5 fl. 2 0 5 V o d ă , Andreiu, cere se fie membru

fundator 192 V o i l e a n , M., cateehet la şcoala de fete 197 V o i n a , Vasi le , demisionează din postul

de director al desp. I. (Braşov) 11 W a g n e r , Sam., pretensiune pentru fe-

restrile noue 29

Uf*.—

T R A N S I L V A N I A O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII P E N T R U L I T E R A T U R A ROMÂNĂ ŞI C U L T U R A P O P O R U L U I ROMÂN.

Nr. I. Sibiiu, lan. — Feb>. 1898. Anul XXIX.

D E S P R E T U B E R C U L O S ! . — Un referat. —

în cele u rmătoare mi-am propus a me ocupa cu un morb cunoscut tuturora, lăţi t pe întreg pământul , aşa că ar pute fi numit morb universal şi internaţional. In adever tuberculosa nu cruţă pe nimeni, fie de ori-ce rassă şi din ori-ce ţară .

Conform însemnătăţ i i tuberculosei s a şi t r a t a t în fel şi formă; s'a scris pent ru lumea înveţaţi lor şi s'a scris pen t ru marele public a t â t de in teresat în causă. Durere însă, că mare par te din cele d_ise au resunat, în pus t i e ; publicul cel mare e consciu de pericolul, ca care acest flagel amenin ţă omenimea, dar nu se folosesce de remediile de aperare propuse şi pro­paga te de bărbaţ i i competenţ i .

I a t ă causa, pentru care doresc a întreţ ine pe cetitorii acestei reviste cu o nouă dare de samă asupra acestui morb universal.

Tuberculosa, în termin poporal oftica, hectica sau boala sacă, e veche ca şi omenimea. î n to tdeauna a fost un duşman pu­ternic al omului, care an de an a secerat şi seceră ancă mii de jertfe fără deosebire de rassă şi e ta te . Nu este morb, nici chiar înspăimentă toarea difterită, căruia să sucumba a tâ t ea vieţi ca şi tuberculosei .

Nu voiu înşira aici da te statistice obositoare şi plictisitoare, me mărginesc a constata , că în general 7 % ale caşurilor de moar te sunt causate de tuberculosa. Comparând cifra aceasta

/ *®^

2

cu imensul numer de boale, ne vom pu te uşor convinge, că e o cifră enormă.

E nqmai na tu ra l deci, că omenimea în to tdeauna s'a ocupat intensiv cu aflarea remedii lor c o r e s p u n 4 e t o a r e , pentru a pu te combate cu efect acest flagel general . In t impul mai nou bărbaţ i luminaţi , cu mul tă sciinţă, s'au dedicat în special stu­diului amenun ţ i t al acestui morb.

Combaterea ori-carui reu va succede numai atunci , dacă îi vom cunoasce genesa, şi dacă îl vom observa de cu vreme.

Vestitului scrutător , Dr. Rob. Koch, i-a şi succes a des­coperi causa tuberculosei în presenţa neapăra tă a unui microb numit bacilul tuberculosei, ale cărui calităţi cardinale sun t : 1. se desvoal tă numai la o t e m p e r a t u r a de 30—41 y C , îndeosebi la 37—38°C, adecă la t empera tu ra normală a corpului omenesc ; 2. este exclusiv părăsit, dar îşi susţine forţele vitale îndelungată v reme şi în lumea ex te rnă ; 3. putrefacţiunii, uscării şi înghe­ţării poa te resista luni de-alungul şi îşi conservă completa lui virulenţă.

Bacilul tuberculosei poa te a taca ori-care organ al corpului omenesc, în special dacă în u rma unei alte îmbolnăviri sau lesiuni şi-a perdut resis tenţa normală. Da r cu deosebire sunt expuse invasiunii acestui părăsi t plumânile, cari mai uşor slă­besc, căci sunt expuse directei influenţe a tempera ture i externe, p recum şi a diferitelor amestecuri stricăcioase din aer.

P e n t r u a pu te observa ivirea reului, e necesar a s tudia în ce chip se a ra tă s imptoamele lui.

Considerând că plumânile se îmbolnăvesc mai des de tu-berculosă şi tuberbulosa pu lmonară e cea mai desa^troasă, ne mărginim a schiţa în câteva puncte simptoamele — felul ivirii — acestui morb.

Simptoamele principale ale tuberculosei sun t : 1. tusa, la început seacă şi numai din când în când ; mai târcfiu uşoară, dar mai deasă, cu deosebire după culcare şi d iminea ţa ; 2. flegma lipsesce la început, cu t impul însă ea apare în a b u n d a n ţ ă ; 3. dispnea, adecă îngreunarea respiraţiunii , care e mai frecuentă şi mai superficială. — Cu aceste s imptoame progresează pa­ralel o slăbire evidentă a corpului.

3

Dela celelalte s imptoame t rebue să abs t ragem, căci pa r t e nu sunt esenţiale, pa r t e numai ar pu te încurca j udeca t a pu­blicului laic, neiniţ iat în misterele morbilor şi organismului nostru.

Avend în vedere bacilul tuberculosei şi s imptoamele tu-berculosei pu lmonare înşirate mai sus, vedem to toda tă şi di­recţ iunea, în care t rebue să pornim, dacă e să ajungem cândva a pu te lupta cu succes contra acestui flagel universal. Ba mai mult , considerând calităţile numitului bacii, vom ajunge la convingerea, că această luptă e anevoioasă, înde lunga tă ; şi că muncă g rea va recere aflarea unui remediu specific, care făcendu-i imposibilă existenţa în organismul nostru în conse-cuenţă să curme şi procesul destructiv din plumâni.

E dureros a constata , că sciinţa medicală nu a progresa t aşa de mult, ca să descopere un medicament specific; e du­reros, dar nu e permis a renunţa la luptă. Sciinţa şi acji scru­tează prin cei mai buni representanţ i ai sei ; ce nu e da t pre-sentului, ne poate aduce viitorul. D a r avem noi a tâ tea căi şi mijloace la îndemână, cari, şi dacă nu ne asigură biruinţa, cel puţin ne feresc de o sucombare ruşinoasă. Avem chiar şi unele medicamente , cari în anumite casări produc considerabile ame­liorări ; t rebuesc deci folosite ori de câte ori cere t rebuinţa .

Dacă e, ca combaterea unui morb grav să aibă resulta-tele dorite, o condiţ iune neapera tă mai e, ca să-1 supunem cât mai degrabă unui t r a t a m e n t de specialist. S imptoamele de mai sus fac posibil, ca şi omul laic să poată baremi pre­supune existenţa unui cas de tuberculosă pu lmonară ; la t o t caşul s imptoamele indicate avisează pe bolnav la medicul, care va sci apoi să constate definitiv felul morbului şi va sci lua măsurile necesare de combatere .

P r i m a mesură, ce t rebue luată, e profilactică, adecă de-a scuti pe ceealal tă lume de molipsire, prin bacilul tubercu­losei, care părăsesce p lumâna bolnavului împreună cu flegma. Mesurile profilactice se pot reasuma în u rmătoare le : F legma tuşi tă de bolnavi numai atunci devine periculoasă pen t ru alţii, când se uscă şi se ridică cu pravul în aer, de unde prin res-piraţ iune ajunge în plumâni. Spre a încunjura uscarea flegmei e neapera t de lipsă ca toţi , câţi tuşesc (căci ori-care tusă poate

4

fi suspectă de tuberculosă!) să arunce flegma în vase folosite exclusiv pen t ru acest scop, din acestea sau se nimicesce prin foc, sau se a runcă în latr ine. Obiceiul de-a scuipa pe podine şi în bat is te e aspru de condamnat , căci învoalvă în sine un mare pericol, abs t răgend cu totul dela pa r t ea bunei cu­viinţe.

î n felul acesta apoi se poate încunjura ivirea bacililor în aer şi se poa te ga ran ta , că conlocuirea cu un ofticos nu invoalvă în sine nici o primejdie.

î n pa ran tesă am mai adauge următoare le observăr i : Se susţine, cu deosebire din par tea publicului laic, că ar exista şi tuberculosă erecjită dela părinţi . Aceas ta e fals; tuberculosă nu se moştenesce, de cât numai o disposiţie, o înclinare spre tuberculosă. Cele mai mul te caşuri de tuberculosă eredi tară se esplică aşa, că copiii fiind în continuu contac t cu părinţi i ofticoşi, se molipsesc — în lipsa măsurilor de precauţ iune, amint i te mai sus.

Da, o înclinare spre tuberculosă, mai bine 4 1 S 0 debili tate corporală se poa te erecji; dar e cu put in ţă a o delă tura prin o învertoşare sistematică a corpului.

De-odată cu profilactica, t rebue supus bolnavul şi unui t r a t a m e n t medical .

A m cjis mai sus, că sciinţa, respective representanţ i i ei, sunt neobosiţi în cercetări le lor. Dar noi nu p u t e m conta prea mul t cu posibilităţile şi verosimilităţile viitorului. Medicina, şi anume terapia, t rebue să se îngrijască de present . Noi nu pu tem mângâia bolnavii cu viitorul îndepăr ta t şi nes igur ; t rebue să-i t r a t ă m după acel metod, pe care presentul îl cunoasce de mai bun, şi care s'a validitat prin un numer mai mare de succese. Aces ta e metodul lui Brehner, care se numesce „terapia igienico-dietetică a tuberculosei".

T o t ce se (\ice aici despre metodul lui Brehmer e t radus după un discurs al profesorului Leyden, ţ inut la congresul din Moscva (1897).

„Principiile acestui metod de cură sun t : 1. a legerea unei clime potr iv i te ; 2. aer bun, liber de p r av ; 3. nutr i re abun-d a n t ă ; 4. mişcare ; 5. executarea metodică a curei şi ins t ruarea pacientului în stabil imente de cură închise; 6. medicamente ,

5

cari sprijinesc celalalt t r a tament , dar nu sunt de o însSmnăta te hotăr î toare" .

1. Clima. Din cele mai vechi t impuri s'a susţ inut la medici şi la public părerea, că bolnavii de p lumâni t rebue să caute al tă climă. Aceas tă părere s'a susţ inut pană în dHele noast re . E a emanează fără îndoială dela observarea, că o boală se vindecă mai uşor atunci, când bolnavul părăsesce referinţele, între cari s'a ivit morbul, şi când pet rece în astfel de locuri, unde acel morb sau nu obvine de loc sau numai rar. In pu-blicaţiunile sale celebre asupra curabilităţii tuberculosei Brehmer a mâneca t de acolo, că bolnavii t rebuesc duşi în t r 'un loc, unde tuberculosă nu obvine; care, după cum cjicem noi acji, e imun faţă de tuberculosă. De aşa fel considera el anume regiunile mai înal te muntoase şi hotăr î elevaţ iunea lor diferit după si-tua ţ iunea geografică. P e n t r u Silesia deja la relativ mica înăl­ţ ime a Gorbersdorfului a găsi t imuni ta te cont ra tuberculosei .

P res t e to t această părere a găsit mulţi aderenţi . Bolnavii de plumâni s'au trimis în munţ i şi cu deosebire în Sviţera s'au înfiinţat pen t ru astfel de morboşi s tabil imente pe munţi , în pa r t e pe munţi înalţi. î n d a t ă aşi mai adauge, că acji aceste stabil imente de munte se bucură de cea mai mare încredere ca locuri climatice, şi eu însumi — d i ° e prof. Leyden — ancă sunt de părerea , că dela astfel de stabil imente, s i tuate la munte , pu tem no ta cele mai bane resul ta te . Da r o veritabilă imuni­ta te contra tuberculosei nu are nici clima muntoasă şi fără îndoială nu putem aş tepta nici o Influenţă direct v indecătoare asupra causei tuberculosei şi productelor acesteia. L a înălţi­mile, unde se află cele mai renumite stabil imente pentru bolnavii de plumâni, spontan obvine tuberculosă între populaţ ie , nu numai în Gorbersdorf ci şi în cele mai înalte regiuni muntoase ale Sviţerei. Acelaşi lucru e cunoscut şi despre munţi i înalţi ai Mexicului. Numai a t â t a se poate admite, că aici obvine tu­berculosă cu mul t mai rar, dar nu se poa te dovedi, că clima muntoasă ar ave o influenţă direct v indecătoare asupra tu­berculosei şi bacilului tuberculosei .

Influenţa favorabilă a climei muntoase e a se cău ta în aerul mai cura t al munţilor, în conţinutul mic de vapori al aceluia, în ceriul l impede şi luminos, în efectul ce-1 exerci tează

6

asupra sângelui, care devine mai bogat în globuli roşi, în fine în întregul fel de traiu, ce se pract ică la aceste locuri, dar clima însăşi nu e nici cerinţă necondi ţ ionată nici medicament sigur.

Aceas tă deducţ ie finală reiasă din împrejurarea, că încre­derea în influenţa vindecătoare a climei nici decum nu se mărginesce la munţi i înalţi .

Clima sudică face concuren ţă aerului de m u n t e ; numeroşi tuberculoşi călătoresc şi acji cău tând vindecare în căldura sudului.

T rebue să amintim şi clima de mare, al cărei excelent efect vindecător de asemenea e mul t lăudat . Influenţa sa se a t r ibue atmosferei umede, libere de prav. O mulţ ime de sta­bil imente de cură s'au înfiinţat pe insule, bolnavilor de p lumâni li s'au r ecomanda t cu insistenţă de repeţ i te ori călătorii pe mare , şi un medic rus, Dr. Mocintkovski, avu idea fără îndoială vrednică de amintire , de a arangia pent ru bolnavii de plu­mâni năi, cari să poată cerceta cele mai favorabile punc te ale pământulu i , de câte ori se schimbă t impul.

Nici locurile acestea climatice nu au vr 'un efect specific. P re tu t indenea , unde s'au stabilit s tabil imente sau locuri de cură, tuberculosa pu lmonară obvine spontan. Mult cerce ta ta şi l ăuda ta climă a Egipetului nu oferă o imuni ta te a indige­nilor. In Africa de sud, care după Levingstone e liberă de tuberculosa, se află la indigeni cele mai vehemente graduri ale boalei, şi to t astfel e şi în celelalte climate.

Pr in aceas ta nu se poa te c]ice, că clima sudică nu ar ti de folos — întocmai ca şi clima muntoasă , dar e de contes ta t efectul ei specific vindecător, absoluta-i necesi ta te pentru vin­decarea tuberculosei .

D a c ă ne în t rebăm, că oare pu tem t r a t a bolnavii noştri cu succes egal sau aproape egal şi în climatele noastre , t rebue necondi ţ ionat să răspundem, că da. Noi pu tem să-i oferim bolnavului şi în climatul nostru aer liber de praf şi o posiţie scuti tă de vent.

Ba îndrăznesc a afirma, că pentru mulţi pacienţi aceasta e chiar un favor, de oare ce acei pacienţi, cari trăiesc lung t imp în sud şi acolo s'au vindecat, reîntorcendu-se în patr ia lor nordică se expun unui mare pericol de-a se reci, anume îîi t imp de i a rnă ; şi de oare-ce numai un mic număr al acelora

7

poate petrece iarna to tdeauna în climate sudice, aşa o mare par te a succesului iarăşi se pierde, înda tă ce pacienţii se re 'n-torc în patr ie . Aceas tă obiecţiune nu se potrivesce la cură de mun te şi după pă re rea mea acesta e un motiv, de-a pre­feri cura de mun te şi clima muntoasă .

F ă r ă îndoială e un mare favor a exopera o ameliorare a bolnavului în acea climă sau în apropierea aceleia, în care bolnavul are să t răiască mai depar te . Doctoru l Knopf din New-York în t r 'un discurs celebru al seu s'a expr imat astfel: „Eu nu cred în efectul specific al vr 'unei clime, dar aflu de foarte esenţial, ca majori tatea bolnavilor tuberculoşi să se t ra teze şi vindece în aceeaşi climă, în care au să t ră iască şi să lucre mai tâ rdm.

2. 'Aerul. Cura de aer. Şi efectul aerului asupra bolna­vilor şi boalelor apar ţ ine lucrurilor mitice. Se basează pe vederi analoage curei climatice, anume că causa mul tor boale se află în aer şi că bolnavul t rebue scos din aerul, în care s'a înbolnăvit. Un aer mai bun îi introduce mai puţini germeni de boală şi permi te vindecarea morbului . Aşada ră aerului se atr ibuiau efecte v indecătoare specifice.

Astfel de părer i nu se mai po t susţine. Nici cel mai bun şi mai cura t aer nu e în stare să împedece desvol tarea baci-lilor in t ra ţ i în corp. Un efect specific nu i-se poa te atr ibui nici aerului, dar e consta ta t , că are însuşiri, cari se potrivesc la planul lui Brehmer. E un remediu igienic însemnat , care e în stare să influenţeze animator în t reg organismul, disposi-ţia, capabi l i ta tea de resistenţă. Folosirea îndelungată a curei de aer apar ţ ine remediilor întăr i toare, căci pacienţii se dedau cu aerul cura t şi nu se r e t r ag în odaia de frica ori-cărui cu­ren t de aer. în felul acesta e de mare însemnăta te tocmai folosirea liberă şi drast ică a aerului curat . Firesce noi pretin­dem dela un aer, care să fie vindecător, Cel Set fie câ t de cu­rat , adecă să fie anume liber de evaporaţ iuni şi prav, să se afle în mişcare, dar liber de prea mare diferenţe de tempe­ra tu ră şi fără mişcări viforoase. Aerul de seară cu drept cu­vânt se (\ice că e cel mai periculos s. e. la Riviera sau pe câmpuri umede şi în apropierea lacurilor, pent ru schimbarea ra­pidă a t empera ture i şi negura ce se desvoaltă.

8

3. Nutrirea. Adi se pune mare pond pe nutr i rea tuber-culoşilor, iarăş pe basa metodei lui B r e h m e r ; au t recu t de mul t t impurile, când tuberculosă intocmai ca şi al te boale fe­brile se t r a t a prin micşorarea nut rementulu i . Exper ien ţa arată , că tuberculoşii se simt mai bine, când le cresce g r eu t a t ea cor­pu lu i ; mai reu, când lucrul e întors, şi Brehmer a făcut de-ducţ iunea, că bolnavii t rebuesc bine nutri ţ i , el a şi observat potrivit, că major i ta tea ftisicilor sunt răi mâncător i . Spre sco­pul aces ta a folosit cu predilecţie grăsimile, anume uleiu de peşte şi lapte gras , şi a da t mari cant i tă ţ i de beuturi alcoolice. Metoda ac tuală de nutr i re e întru câtva deosebită, ea e mai libera, metodică şi conscie. E a nu e mul ţămi tă cu conceptul genera l al „nutririi bune" , ci are în vedere scopul de-a nu­tri pe tuberculos aşa, ca g reu ta t ea corpului să crească, ca cel puţ în să ajungă sau chiar să şi în t reacă g reu ta t ea corporală corespuncjetoare stării sănătoase.

Cum se va ajunge scopul acesta, e diferit în caşurile sin­gurat ice , în privinţa aceas ta nu mai punem pond exclusiv pe grăsimi, nici chiar pe lapte. E vorba de-a compune ra ţ iunea de nu t r emen t a pacientului astfel, ca valoarea ei calorică să în t reacă pierderea fjilnică de calorii.

Cura cu lapte t r ecea din vremuri pană în cel mai nou t imp de-o cură specifică. Şi ancă mai mult , anumi te cure cu lap te sau prepara te din l ap te : cura cu zer în deosebi t recea de vindecătoare, şi prepara te lor rusesci Kumys şi Kefir şi ac}i ancă li-se mai atr ibue efect vindecător. S'a mai pus mare pond pe folosirea laptelui diferitelor animale, lapte şi zăr de oaie, lapte de capră, lapte de iapă, lapte de măgăr i ţă . Aici se nasce întrebarea, că oare laptele astorfel de vite, cari după experienţă numai cu greu şi rar sau poate de loc nu se îmbol­năvesc de tuberculosă, poate ave un efect vindecător folosin-du-1 mai îndelungat . Chest iunea aceas ta mi se pare a nu fi ancă dec i să ; pană acuma anca nu s'a adus o dovadă sigură pen t ru un astfel de efect, dar în mul te locuri se preferă laptele de măgăr i ţ ă pent ru tuberculoşi. Că oare imuni ta tea Xirgisilor, accen tua tă de Brehmer , e de a se atribui aerului de pustă sau consumării laptelui de măgăr i ţă , e o în t rebare deschisă.

9

4 Un punc t esenţial al curei lui Brehmer e întărirea, şi o amintesc, pen t ru ca tocmai pe ea să se p u n ă mare pond. în punctu l aces ta t r a t amen tu l igienic-dietetic s tă faţă în faţă cu t r a t amen tu l specific şi îi este, se poa te â^ice cu în­dreptăţ i re , superior. Acest din urmă combate causa morbului , succesul seu e numai aşa asigurat, dacă ar pu te nimici sigur şi durabil causa morbului, bacilul tuberculosei . învâr toşarea însă vrea să în tărească corpul, ca să devină mai resistent faţă de morb, ca nu numai să-1 supoarte , ci să rapor teze o învingere durabi lă asupra morbului . Aces te învârtoşări con­stau în respirarea aerului cu frică sau cu o foarte micşorată t e a m ă de recire, adecă : cura de aer durabilă, zăcerea în sale aeroase, durmitul cu fereştile deschise sau întredeschise, eşirea din casă la ori-ce vreme. Un mijloc esenţial de învârtoşare este id ro te rap ia : spălări reci, tuşuri, invălueli, chiar şi băi reci scurte .

5. In fine la acestea se mai adaug mişcările: p reumbla­rea, suirea metodică pe dealuri . Odihna se r ecomandă numai pent ru tuberculoşi slăbiţi sau greu bolnavi.

* * *

Cele rhse pană aci despre t r a t amen tu l tuberculosei le pu tem r ea suma : cunoascerea timpurie a morbului , adecă cerce­t a rea ori-cărei boale u r m a t ă de s imptoame ca cele înşirate, aplicarea medicamentelor recunoscute de folositoare şi supunerea bolnavului regulelor fixate de Brehmer.

î n Anglia, Franc ia şi Germania s'a făcut mul t în direcţi­unea aceas ta ; mai mul te stabil imente instalate pe basa princi­piilor lui Brehmer funcţionează de ani de chl e c u resul ta te îmbucură toare . Mii de oameni au fost scăpaţi din ghiarele morţii apropiate şi pe t imp mai mul t sau mai puţ in indelungat redaţ i familiilor lor, mulţ i şi-au recâşt igat capaci ta tea de muncă . Chiar şi numai acest din u rmă folos, că bolnavul mai poate lucra şi agonisi ancă ani de chle, e destul de mare, ca să ne îndemne a îmbrăţ işa principiile lui Brehmer şi a nizui spre real isarea lor.

î n t impul din urmă s'a luat şi la noi, în părţi le arde­lene, mai corect c|is în cot tul Sibiiu, iniţiativa pent ru crearea unui astfel de stabil iment, care va fi meni t a adăpost i în li-

10

nia pr imă oameni lipsiţi de mijloace. Iniţiatorii , din lipsa unei sume de bani mai mari , au plănui t deocamda tă un sta­biliment numai pent ru 15 bolnavi, dar munificenţa publicului poa te uşor exopera, ca acela să se lărgească cu noue şi noue pavilioane.

Luc rând în direcţia aceas ta şi specialiştii şi publicul intere­sat, se poa te ajunge la frumoase resul tate . Es te un interes naţional, ca mor ta l i ta tea poporului să scadă, şi deoarece tuber-culosa dă cel mai însemnat cont ingent în statistică, e na tura l , ca în primnl r ând cont ra ei să se îndrepte lup ta noast ră .

Aplicarea şi propoveduirea principiilor lui Brehmer mai au o pa r t e bună. P r i n ele se dedau bolnavii la o viaţă re­gula tă , la anumite regule, cari apar ţ in to toda tă şi buneicuviinţe ; lumea, care vine în contac t cu ei, cu t impul şi le va însuşi, vec}end în ele to t a t â t ea mesuri profilactice.

Principii le lui Brehmer împreună deci cu folositoriul şi frumosul şi mer i tă a fi răspândi te în cele mai largi cercuri ale poporului . Dr. / B.

CHESTIUNI ORTOGRAFICE.*) (Durata vocalelor în rostire, şi casarea Iul i mut din terminaţiunl, şi a Iul

l mut din articid). j

D u r a t a p e r i o d i c ă î n p r o n u n ţ a r e a v o c a l e l o r finale.

R e g u l a fundamenta lă a ortografiei fonet ice, a p r o b a t ă acum în g e ­ne re de filologi t u t u r o r popoare lo r şi adop ta t ă la no i ca cea mai po t r iv i t ă

*) Pub l i cam acest studiu — fără îndoială interesant — al distinsului nostru amic din Banat, fără observare din parte-ne şi fără ori ce schimbare în text şi ortografie, deoare-ce credem că cuprinde material de valoare pentru cei ce sunt chiemaţi a ne da — post tot discrimina rerum — soluţiunea definitivă a chestiunii ortografiei române „Red. Trs,"

**) in tractatu de faţă m'am silit, — după stadiu actual a desvoltări , la care a ajuns ortografia fonetică la noî, să mă apropiu cit de mult de cerinţele fono log ie i Aşa am adoptat pentru sunetele contopite (derivate, obscure) ă şi î aceleaş figuri fără deo­sebire, cu toate că, precum sperez a putea arăta cu altă ocaziune. figurile aceste nu întrunesc toate postulatele , ce le pretinde fonetica şi grafica preste tot de la caracterele grafice şi t ipice. Fac înse în căzu acesta unica escepţ iune de la regula fonetică în cuv în tu : „Bomăn" şi derivatele sale — din pietate; pentrucă acest epitet reprezintă o firmă veche moştenită de la străbuni noştri de pe tată, şi de altcum firmele nu sunt supuse fluctuaţiunilor şi evo-luţiunilor ortografice. — Celelalte abateri de la pracsa de pană acum se justifică în acest tractat, contemplat de la popor p pentru popor, Aut .

11

gra iu lu i românesc de to ţ i , cari cunosc mal de ap roape morfologia î imbe l r omâneş t i şi efectele b inefăcă toare ale fonologiei în v ia ţa p rac t ica , şi cari n u s în t p reocupa ţ i dec î t de pos tu la te le ş t i in ţe i şi ale practicabil i tf i ţ i , — este c a : „fiecare sunet generalizat în vorbirea de comun să aibă caracteru seu propriu, care să acopere pe deplin sunetu şi durata aceluia; n ic i mal mu l t nici mal pu ţ in" . Cu al te c u v i n t e : „să scrii aşa precum pronunţă maioritatea poporului1*, deci fără privire la sune te le provinc ia le i l i t e ra te ( abunăoară ce, ci, ge, gi bănâţ . , he, hi ardei.)

P a r t e a p r imă a aceste i regu l i cardinale , pr iv i toare la a d o p t a r e a ca­rac te re lo r grafice p ropr i i fiecărui sunet , cade în sfera graficei formale, despre carea la al t l o c ; — în teza de fa ţă voesc să sulevez n u m a i ches t ia despre ecviva len tu sunete lor , în speţ ia l despre durata periodica în rostirea vocalelor finale şi unor penultime, carea nu mal p u ţ i n oa ceea la l tă es te ob iec tu celor mal var i i d ive rg in ţe în scr iere .

D u r a t a p ronun ţ ă r i la consonan t e este u n a şi aceeaş , —• adecă pro-p r i amen te ele n ' au nici va loare tonică resp ica tă nici d u r a t ă de s ine s tă tă toare , ci se a l ipesc de vocale, dif tongi şi t r i f tongl , fără a lung i pr in a lă tur i şarea lor du ra t a in tonăr i acestora , dacă d u p ă prozodia cuv în tu lu l vocala r e spec t ivă n u este de la sine i n t o n a t ă ; — vocalele însă s în t de d u r a t ă dup lă şi în finea cuvinte lor , in flecsiunî une le (i şi u) chiar de d u r a t ă t r iplă , a n u m e : durată scurtă, întreagă (plină, comună) şi intonată (accentuată) . E s e m p l u : Cînd r o s t e s c : „pres te n o u ă ţ ă r i şi nouă mări; — voca la finală (I) are d u r a t ă per iod ică scurtă în p r o n u n ţ a r e , eară cînd z i c : „s'a a scuns în fundu niăria, a tunc i daii vocale i finale valoarea deplină, şi în fine cînd z i c : „de mîne încolo ziua se va mări", a t u n c i i final t r ece pres te d u r a t a c o m u n ă şi dev ine accentuată. T o t aşa. î n p ropoz i ţ i i l e : Am u n leu şi vreaii sa-1 beu" — „ L u a * ) leu şi-1 beuu.

I n t o n a r e a dup lă a vocale lor finale se află şi în a l te l imbi roman ice (il adore, il est adore— la sânta şi la santd), car i — cu toa te că au a d o p t a t ortografia e t imologică şi nu servesc de model în p r iv in ţa aceas ta , — to tu ş n u se po t absolvă de neces i t a t ea a s ignal izâ i n t o n a r e a ; aceas tă in-t re lăsare n u m a i la noi , cari de a l tcum n e măr tu r i s im fonet iş t l in fond, — s'a admis , da r în de t r imen tu corec t i t ă ţ i şi prec iz iuni în scr iere . —

I n dif tongi o vocală ab roagă celeialal te o par te d in d u r a t a sa, înc î t ambe le la olal tă împl inesc dura ta nnel vocale î n t r eg i sau accen tua t e . î n t r i f tongl o vocală absoarbe du ra t a a duor al te vocale , uneor i şi a duor consonan te la olaltă (vr-eau).

D u r a t a vocale lor în dif tongi şi t r i f tongl nici în t r 'o l imbă n u se s ignal izează pr in semne prozodice (w /•), cînd se află la î n c e p u t u sau mij locu cuvîn tu lu l , şi nici g r u p a r e a mal mu l to r vocale în s i labe nu se poate cup r inde în r e g u l e ; aces t lucru se înva ţă n u m a i d in g ra iu v iu .

*) î n lipsa semnului grafic propriu pentru « am adoptat forma aceasta în luâ deşi după legea fonetică incorect.

12

Nu aşâ s tă însă, t r e a b a cu s ignal izarea du ra t e i vocale lor la finea cuv în tu lu i — coada leului — ; p e n t r u c ă d u r a t a aces tora indică t o t o d a t ă şi în ţe lesu cuv în tu lu i d u p ă flecsiune.

A c c e n t u final în scriere es te pen t ru cet i tor iu aceea ce este baghe t a d i r igen tu lu i p e n t r u cor, ce este c î rma p e n t r u corabie , ce este s ignalu can ton i e ru lu i p e n t r u maş in i s tu caru lu i de foc.

î n apl icarea no te lo r la muz ică se obse rvă aceeaş p rocedură , b a acuma n u se mai mul ţ ămesc espe r ţ i a pune l îngă chee şi s e m n u acordulu i , ci marchează t onu fiecărei n o t e cu diferi te semne d iacr i t ice p ropr i i . Dec i dacă a p r o b ă m p rocedura aceas ta la muzica inimi, de ce să nu o admi tem spre binele de c o m u n la d iv ina muzică a m i n ţ i ! . . .

N u este t o t u n a a s c r i e : mina (mâna) subs t an t iv a r t i cu la t şi mina (verb imp . pers . 3.), mină (subst . neart . ) şi mină (aorist pers . 3 . sing.) N u este t o t u n a a s c r i e : peri (verb impera t iv a 2. pe r s . şi s u b s t a n t i v p lura l nea r t . în plur.) , peri (subst . art . plur .) şi peri (verb aor is t pers . 3 . saii infin.)

D u r a t a voca le lor finale fiind n o r m a t ă de înţelesu, ce r ep rez in t ă cu­v in te le , — p e n t r u p r i ceperea m o m e n t a n ă a gra iu lu i , ce ni se înfăţ işază ficsat p r in semne vizibile, — t r e b u e s ignal izată , — eară u n d e i (accentuat ) p r emerge în penu l t imă lui i sau u saii e es te n e î n c u n j u r a t a se a c c e n t u a şi voca la aceasta , spre evi ta rea dub ie tă ţ i şi u şo r in ţ a cet i r i (Es . perii şi perii, dubiu şi bidiviu, bucurie şi precarie şi naţie etc.)

S igna l iza rea î n tonă r i n ic i din p a r t e a t ehn ică nu n e face nic i o g r eo -t a t e . D i n p racsă obse rvăm, că la sfîrşitu scrier i u n u i cuvîn t , mina şi g înd i r ea poposeş t e u n moment , s t a ţ ionează în o mică pauză , dec i fără împedeca re în mişcarea mehanică , consecu t ivă a mîni şi fără desp icarea g îndi r i , i n s t inc t iv p u t e m aplica semnu prozodic (v sau r).

P e n t r u d u r a t a pe r iod ică a voca le i u l t ime n u încape r e g u l ă genera lă . A zice de p i ldă că i sau u final, fără sch imbarea u l te r ioară a formei grafice saii t ip ice respec t ive fără s ignal izare , în aceeaş înfăţ işare poa t e fi de d u r a t ă t r ip lă şi poa te servi la ficsarea a cî te treî no ţ iun i , es te n u m a i o î ncu rcă tu r ă nejust i f icabi lă .

A se o r ien ta d u p ă diacr iza celorala l te vocale d in cuv în t saii a gh ic i în ţe lesu pe cale specu la t ivă din cons t ruc ţ i e nu încape în s i s temu fonet ic , un ic ap t p e n t r u popor , care nu-ş i ba t e capu cu deduc ţ i i filologice şi cu combina ţ i i g r a m a t i c a l e ; p o p o r u s lovneş te (silabizează) şi va s lovni în veci -vecilor , şi dacă îi da i o car te în mînă, pre carea el n u m a i cu mare g r e a o poa te descifra, —• cum po ţ i cere, să aibă d ragos t e că t ră car te şi să se îndu lcească de cupr insu ei, c înd b e t u are dup lu chin — cu forma şi cu mate r i a — p a n ă să a jungă a-1 p r i cepe ! E notor ie , cumcă p o p o r u cum­păra şi ce tea re la t iv mai m u l t cărţ i le t ipăr i te cu cirile decum se în t împ lă acum cu căr ţ i le t ipă r i t e pe podobi l fone t ico-e t imologice .

Nu cumva şi în aces t p u n c t cauze mici să p roducă efecte m a r i ! —

13

Astăz i în cea ma l mare pa r t e aşa se p rac t i că scr ierea c a ş i cum ortografia ar ii t e renu , unde să a r ă t ăm or iginea n o a s t r ă şi să pa radăm cu vas te cunoş t in ţ e l imbis t ice .

A m ins t i tu i t un nefast dual izm în or tograf ie . P r i n aceas ta însă j i g n i m efectu binefăcători i ! al scr ier i fonet ice , d e ­

ven im n e n a t u r a l i şi ne logic i în î n t r e g s i s temu n o s t r u ortografic , ear g r e o -tă ţ i le i n s t ruc ţ i e i la copi l şi ale p rac t ice i la p o p o r u d e r înd r e m î n ca şi la s i s temu e t imologic .

I n asemenea cond i ţ iun l n ' a m d a t îna in te , n u ne ap rop iem de scopu final al graficei, care este simplificarea şi unitatea in ortografie.

II . O m i t e r e a l u i i a t o n i c d i n flecsiunî ( - i i , - i i ) .

D o c t r i n a despre d u r a t a pe r iod ică a vocale lor finale ne des leagă uşor p rob l ema scr ier i u n u l s ingur i (plin) a t î t în p lura lu mascu l ine lo r cî t şi în gen i t i vu şi da t ivu femininelor .

E s e m p l u p r a c t i c : Guvîn tu pâr în p lu ra l se p r o n u n ţ ă perl. Aşâ se aude , aşâ e şi corec t să se scrie, p e n t r u c ă î final este de d u r a t ă scur tă . D e t e r m i n a t p r i n ar t icul , aces t cuv în t adevăra t , că d u p ă analiză a r fi s ă se scrie încă cu u n i l îngă cel semi tonic al p lura lu lu i , şi în mod in tu i t iv , anal i t ic p lu ra lu a r t i cu la t n i se p r e z i n t ă : perî-i (perii). D i n t r e aceşt i doi îi cel dinţ i i ( I ) în p r o n u n ţ a r e a nefor ţa tă n u se aude de loc, el es te ab­sorbit de cel următor, fără ca p r in aceas tă s incr iză i să fie adaus ceva la d u r a t a sa, ci el r emîne un s implu i (plin, comun) . — Dec i dacă p r i n p r o c e d u r a de absoa rbe re lui i n u i s'a s ch imba t d u r a t a comună , a tunc i aces ta n u mal are nevoe de v r u n semn grafic cu va loare propr ie , n i c i

diacr i t ic şi n ic i de apost rofare , abunăoa ră per'i, spre a ind ica con top i rea alor doi ii, cum se ob ic lnueâ od ineoră la a r t i cu la rea femininelor d in mamă — mam'a p e n t r u mamă-a, — ci e de a juns să ap l icăm ca rac te ru grafic, care şi d u p ă t eneorea tonică şi d u p ă ecv iva len tu du ra t e i acopere pe depl in sunetu , adecă un simplu i.

î n u r m a r e peri a r t i cu la t corec t şi logic t r e b u e scr is peri, n u perii, nic i perii şi cu a t î t mai p u ţ i n perii.

De m e t o d u ar t icu lă r i femininelor î n t r u n s implu a acum n u ne mal împedecăm. Aci s în tem împăca ţ i cu r egu la despre absoa rbe rea sau con­t r a g e r e a duor vocale g e n u i n e şi cu log ica fono log ie i ; — da r apoi cu i de ce să facem e s c e p ţ i u n e ! ? — D u p ă care logică ni se î m p u n e neces i ­t a t ea de a apl ica ii s a ă ii, scr i ind perii, moşii, lotrii, nebunii e tc . — p e n t r u ca să se p rovoace doară o confuzie de n o ţ i u n i cu perii şi perii, moşii, lotrii, nebunii?!

Cine are facu l ta tea să combineze , cu che l tuea lă de t i m p şi spă r toa re de cap află uneor i în ţe lesu din contecs t , şi profitu este, c ă s 'a m î n t u i t o r egu lă de p e n d a n t e r i e scolast ică. — P a r c ă scr isoarea ar fi avînd a l tă men i ţ i une dec î t a ficsâ g r a b n i c cu cele mal p u ţ i n e şi ma l s imple s emne

14

vizibi le sune te le auz i te în g r a iu viu, şi a le indica în chip ne îndoe ln ic înţelesu, fără a t u r m e n t a min tea ce t i to r iu lu l cu deduc ţ i i şi combina ţ i un l o r togra f ico-gramat ica le !

U n i scr i i tor i ma l t r ans igen ţ l scr iu d. e. peri şi cu toa te aces te ar t i ­cu lează : perii. Ce cau tă aci * ca apendice , dacă aces ta n u sporeş te n imic la t e n o r u du ra t e i lui i? — Din con t ră scr iu a peri (infinitiv) şi el peri (aorist) cu toa te că în aces te cazuri t onu este espres mal in t ins m a l vo luminos . Scr iu eu perii (aorist) şi p lura lu de la perie îl scr iu to t la fel perii, deşi d i ferenţa p rozodică este prea s t r igă toare .

Ă I da r dacă la a r t icu la rea p lura lu lu i n u pu l doi i (i-i) a t u n c i cum să le şt i espl icâ copi i lor a r t icu larea mascul ine lor în p lu r a l ? — mi s'a ob iec ţ iona t d in p a r t e p e d a g o g i c ă ! — Slabă t r eabă ar fi de ş t i in ţa d idac­t ică, dacă n ' a r fi în s ta re să p u n ă în dîr jală regu la pen t ru anal iza arti­culări şi fiecsiuni, cînd avem caz analog, accep ta t în g r a m a t i c ă şi pană acuma, a n u m e în mama d in mamă-a, bucuria d in bucurie-a ş. a.

î n consecven ţă logică cu pr incipi i le fone t i ce : i p r o n u n ţ a t î n t r e g (de du ra t ă comună) fără i n tona re şi fără sufulcu unu i i auzibi l în urmă- î , p r o v i n ă acela ori din ii (ar t icularea pluralului) ori din eî (geni t ivu şi da t ivu feminin) are să se scrie, d u p ă ecv iva len tu şeii cu u n s implu i ( întreg) , -• n imic mal m u l t ! Aşa pomi art . pomi; curţi gen i t iv s ing. a cărţi; copii — copii . . . .

III . O m i t e r e a lu i 1 a t o n i c d in a r t i c u l a r e (-ul) .

D in colecţ iuni le l i t e r a tu re l popora le , ce se fac la no i cu lăudabi l zel în t oa t e păr ţ i l e lăcui te de R o m â n i , ese mereu la iveală, că p o p o r u nos t ru , — în ţe leg p re cel daco- roman , — p e n t r u c a d ia lec tu macedo­r o m â n se desvoa l tă d u p ă al tă d inamică , — a a d o p t a t unele forme g ra ­mat ica le par t i cu la re , m u l t p u ţ i n abă t ă toa re dela formele uz i ta te de co­m u n în l imba l i terară .

F e n o m e n e l e sporadice , pre car i le voiu amint i mal la vale, va l id i -t îndu-se n u m a i pe alocurea, în anumi t e provin ţ i i şi la anumi te clase de popor , n u mă preocupă , p e n t r u c ă acelea n ' a u ajuns încă a fi general i­za te la daco- românl , es is tă însă în l imba popo ru lu i o formă gramat ica lă) ca rea parale l cu l imba l i t e ra ră şi î m b u t u acesteia, s'a genera l i za t la t o ţ i R o m â n i , şi aceea este a r t i cu la rea subs tan t ive lo r şi adiec t ive lor t e r m i n a t e în consonan tă .

P o p o r u românesc , fără escep ţ iune , a r t icu lează în -u în t reg , plin, cu omi te rea lui -l final: Omu, pomu, bunu meu părinte, şi n u omu(, pomuZ, bunuZ meti p ă r i n t e ; — ear dacă to tuş careva d in popor în pe ro ra ţ iun l pub l i ce p r o n u n ţ ă pre l în a r t icu lare , o face aceas ta n u m a i sub p res iunea dr i lag iu lu l scolast ic sau din afectaţ ie . N u m a i s t ră in i şi în deosebi slavi, c înd vorbesc româneş t e , p r o n u n ţ ă a t î t la subs t an t ive şi adiec t ive cî t şi la n u m e propr i i p re -ul î n t r eg (Orbul, R a d u l , Neagul , Beul , Mîţul) .

15

R o m â n u neaoş azi p r e t u t i n d e n e a şi cu desâvî rş i re a soos din uz p re -l în ar t icul .

Cons t a t a r ea aceas ta n u se a l te rează pr in man ia unor bucov inen i d in clasa cul tă de aşi a r t i cu la numele p ropr i i în -ul: L u p u l , Onciul , T a r a n g u l ; p e n t r u c ă dîuşi o fac aceas ta vrăj i ţ i de suges t i une ru teno-po lonă , d in con t ră p o p o r u de r înd şi acolo ar t icu lează ca ceeala l tă deane .

Ar t i cu la rea în -ul azi n u mal este p ropr ie românească . D o v a d ă pe l îngă g ra iu de comun a l imbi , ne este şi p r o n u n ţ a r e a nume lo r p rop r i i c a : Maiorescu, Mar ienescu, Alecsandrescu , B r â t i a n u , Maniu , Murgu , R u s u etc.

R o m â n u are a t î t a averz iune de -ul încî t la une le n u m e propr i i , u n d e ar fi neomis să-1 p ronun ţă , îl e l iminează şi z i c e : Pau în loc de Pau l , Savu în loc de Saul .

Un ica ob iec ţ iune se poa t e face, că -l î n ar t icul es te o rgan ic şi pen t ru aceea t r e b u e păs t r a t — şi a tunc i cînd este pe dep l in mut , cînd n u mai are d r e p t u es i s ten ţe l l a t en te cum l 'ar avea u final d u p ă conso­n a n t ă ! Aces t u final î n c ă - I organic , da r p e n t r u aceea acum n u m a i pe ­dan te r i a p ledează p e n t r u scr ierea l u i ; u final s'a l ăpâdat , u n d e n a are va loare ton ică şi n u m a i ca sufulc se admi te unde serveş te ca a ju tor iu de voca l i za r e : Omu-lui p en t ru O J W - I U I , sfîntu-lal pen t ru sfînt-lviX, rogu-te p e n t r u rog-te

Ce logică ar pu t ea just i f ica acum scr ierea une i consonante mute n u ­ma i pe mot ivu , că în dec l inare şi fo rmaţ iun i ese şi el uneor i la iveală şi-şl r eocupă l o c u ? . .

D a c ă - I de l ipsă, să se scrie pomul, copilul, ar t r ebu i pe mo t ivu adus îna in te să scr iem şi în plural pomi-li copil-i-li.

Cum s'ar potr ivi , să s c r i em: Copi-li-li-i pllng în vatră sau d u p ă uzu de az i : copiii-i plîng. ... să scrii 4 i şi încă doi l o rganic i , pe c înd de fapt sc r i ind româneş te , am i sp răv i t cu 2 i şi 1 j l t cum vo rbeş t e t o a t ă lumea (Copii-îj . . .

Organic este / şi în ar t icularea femin ine lor : mamă-la, p lura l mame-le, dar pen t ru aceea n u se mal află n i m e n e a să scr ie n e c u m să p r o n u n ţ e mamă-la, ci după e l iminarea lui l p r in con t rage rea lui â-a t oa t ă suflarea românească scrie şi p r o n u n ţ ă mania.

Obiecţ iunea , că unele cuv in te t e rmina t e în m u t e şi l iqu ide (1 şi r) în căzu omis iuni lui l n u s 'ar pu t ea ar t icula , încă n u poa t e servi ca a r g u m e n t re levant , p e n t r u c ă în g ra iu vifl. p r o c e d u r a es te aceeaş şi n u se poa te zice, că în v run caz s'ar na ş t e dub ie t a t e .

Nici chiar apă ră to r i teor ie i o rgan ice şi cel ce p ledează p e n t r u l n u se p o t ţ inea de dogmele lor. Aceas ta o p robează ec la tan t m o d u de ar t icu lare genera lă chiar şi în l imba l i terară , c înd subs t an t ivu lu i sau ad iec t ivu lu l ar t icula t , îl succede p ronumele persona l s cu r t a t (-ml, - ţ i , -I, -ne , -vă, -le), cînd se simplifică ve rbu ausi l iar este, e în i, c înd cuv în tu ur ­m ă t o r începe cu o vocală carea se elidează, şi în cuv in te oompuse .

16

E s e m p l e : Ochiu-mî vede , in ima-mi cere . Omu-1 robu ' ndă t ină r i . Codru-1 frabe cu Românu. Crinu 'nfloreşte. Glmpu-lung, Negru-Vodă, copwntoltura.

Cu d r e p t v o r b i n d nic i din p u n c t de vedere es te t ic n ' a re loc paras i tu aces ta de -l în a r t i cu l ; p e n t r u c ă în n e n u m ă r a t e cazur i p r in ros t i rea ace­luia se p rovoacă o adevă ra t ă ululare în vorb i re , care izbeş te n e p l ă c u t auzu, ba subs t i tue cî te oda t ă şi un în ţe les t r ivial .

„Cîn tecu g in t e l l a t i ne" de p i ldă la u n loc, în or ig ina l i ta tea sa nu se ma l c în tă de n ic i u n cor rom. A fost de a juns să audă o un ică da tă v e r s u : „ E a merge 'n " c în ta t d u p ă melodia i ta l iană, . . . şi i m n u poe tu lu i r ege , î nv ingă to r la t u rn i ru din Montpe l l ie r — se dă mereu u i tă r i . —

P r i n u r m a r e — în in t e re su adevăru lu i şi a un i t ă ţ i l imbi ar fi de dor i t , ca forma aceas ta g rama t i ca l ă să se adop teze şi în l imba scrisă conform gra iu lu i viii genera l . —

IV. C o n s i d e r a n t e .

N u po t lăsa nea t in s m o m e n t u ştientific al chest i i lor su levate mai sus. S t ă r u i n ţ a de simplificare în ale l imbi se comba te din une le pă r ţ i

cu înv inui rea , că p o p o r u în neş t i in ţ a sa co rumpe formele g ramat ica le în p a g u b a un i t ă ţ i l i m b i ; — faţă cu a tare cu ren t oameni de ş t i in ţă ar avea deci înda to r i r ea să oprească aceas tă d inamică dăunoasă d u p ă păre rea lor.

N u m 'am p u t u t conv inge despre rezonu aser ţ iuni , cumcă simplifi­carea une i forme oareşcare parale l cu al ta es is tentă , sau ab an d o n a rea une i forme obso le te ca în căzu cu -l, — ar î n s e m n a a co rumpe l imba.

P o p o r u e suve ran în feliu de aşi espr imâ g înd i rea , el îşi a lege l iber formele, car i îl convin lui ma l b ine şi n u este pu t e re omenească să îm-pedece c u r e n t u a juns oda t ă la p reva len tă .

Vorb ind de căzu p e r t r a c t a t ma l sus, cons ta tăm, cumcă de veacur i se scr ie în căr ţ i le b iser iceş t i , se cuv in tează de pe amvon , se c în tă d in s t r ană şi se invoacâ de la a l t a r : Tată£ nos t ru , DomnuZ sfînt, CerescuZ pă r in t e şi n ' a fost chip, — nici chiar cuvîrdu Iul Dumnezeu n ' a fost în s ta re , să sus ţ ină la popo r aceas tă formă de ar t iculare , — precum nic i top ica l imbi b iser iceş t i n ' a p u t u t p r inde r ădăc in i în g r a iu de comun , — p e n t r u c ă nic i u n a n ic i a l ta n u es te după ro s tu poporu lu i .

D e ce să ins i s tăm dară în a t i tud inea noas t r ă condamnab i l ă de a ne de sb inâ de popo r sus ţ i ind obs t ina ţ i o învechi tură , în loc să ne cobor im la p o p o r şi î m p r e u n ă cu el, să cu l t ivăm t ezau ru l imbi în aceeaş d i rec ţ ie şi în dep l ină a r m o n i e ! ?

P e n t r u corec t i t a tea g r a m a t i c a l ă ! D a r însă aces t c o n c e p t es te p rea re la t iv . O formă greş i tă , dacă se genera l i sează odată , dev ine corec tă în ş t i in ţa filologică

O pa r t e d in p o p o r u nos t ru începe a simplifica respec t ive a sch imba abunăoarft con juga ţ i un i l e ; aşa d. e. clasicu dedî p o p o r u îl în locueş te

17

mereii cu dădui, confundă a doua cu a t re ia con juga ţ iune . con iunc t ivu cu poz i t ivu la pr ima con juga ţ i e ş. a. Se aud forme ca tâtînto ( ta tă- teu) , mumlnta, mînta (mumă-ta j frâtînto, sorînta; pe a locurea am vutfi (am fos t ) ; m,is, işti, 11, nis, vis, îs (sum, —• sîm, — eşt i e t c . ) . . . .

L i t e r a ţ i d i s t inş i din Român ia sc r iu :

Cunosc mulţ i liberali, în vorbe el se 'ntrec Dar pană în sfîrşit cu oase se înec Alecsandrescu.

Celce pentru ţară nu ştie să moară E ca cele paseri, ce în noapte zboară E ca cele paseri, ce în noapte zbor (sic) Şi numaT în noapte văd cu ochi lor. Bolintinean.

Aste cînturi, ce adine resun în mine

Simţi tu aceste friguri, ce nasc (!) din îndoeală, — şi cari îngheţ în mine şi s înge şi v ia ţă ! Bengescu-Dabija.

— Şi crede cineva, că astfel de d igres iun i se po t împedecâ pr in doc t r ina sco las t i că? — Nici v o r b ă ! dar genera l i za te odată , — din ce mo t iv să n u se accep teze ca d isc ipl ine g ramat i ca l e ?!

— P e n t r u s tab i l i t a tea g r a m a t i c a l ă ! D a r însă g r a m a t i c a n u este a l tceva decî t p rocesu verba l al că r tu ­

rari lor , cari au să s tea în p e r m a n e n t ă anche tă asupra s tăr i ac tuale a une i l imbi şi au să cons ta te din t imp în t imp rezu l ta te le evo lu ţ iun i gra iu lu i , înc î t aces ta s'a î n c h e g a t saii ba la to t a l i t a t ea popo ru lu i saii cel p u ţ i n la ma io r i t a t ea lui. L i m b a n u este s ta ţ ionară , pr in u r m a r e nic i g r a m a t i c a e l . . .

î n t r e b a r e a e, că cine este chemat , să facă cons ta tă r i l e , de sp re cari es te vorba . — N e t ă g ă d u i t , că to t na tu , care are facu l ta tea de n e m e ş t e ­şug i tă obse rva ţ iune şi es te î n d e m n a t de r îvna p e n t r u progres, e c h e m a t şi î n d a t o r a t să cons t a t e reformele, ce se i m p u n în p rac t i ca vieţ i , — şi apoi — cum zice Academia f ranceză : „ L ' o n n e doi t poin t , en ma t i e re de l angue , p reven i r le publ ic , mais il convient de Ie suivre, en se soumettant n o n pas â l 'usage qui commence , mais â Vusage generalement recuu (Preface de 1740. — R e v u e pedagog ique Nr. 7. „ L a simplification de l ' o r t h o g r a p h e " Pa r i s 1896) . . .apoi are să vină Academia şi să dea consecratiunea auto­rităţi sale usuluî general.

De aceea aii g reş i t pedagogi noş t r i , c înd au î n t i m p i n a t proiecte le mele de unificare şi simplificare a graficei şi ortografiei noas t re , î na in t a t e acum t re i ani une i co rpora ţ iun l dăscăleş t i şi une i fol pedagog ice , cu r ă s p u n s u evaziv, că lucru aces ta n u s'ar ţ i nea de c o m p e t e n ţ a lor, să-1 d iscute , — ci că ar fi Academia să se p r o n u n ţ e întiî a sup ra lui .

Orşicum, — dar s t ă ru in ţ a poporu lu i de a simplifica forme în vor ­bi re şi în scr iere ar t r ebu i c î t de m u l t prefe t i tă şi n ic i decum igno ra t ă sau pe rho re sca t ă ; — pen t rucă — luînd vo rba u n u l gen ia l l i t e ra t mode rn : «Simplificarea lucrurilor este progresu, este filosofia veacului de acum». I. Trăilă.

2

18

C E R C I L Â . — Poveste . —

Spune-se că în vremi le de demul t , când era lumea mai al tcum şi oameni i î ncăpeau în ea şi n u se m â n c a u p e n t r u n imic ca în cjiua de astăcji — era u n om. Ă s t om, fiind-că n u avea muiere , iar avere ca 'n palmă, merse oda tă în pădu re d u p ă porumbele , lemne, ori ce i-o fi t r e b u i t lu i acolo, şi ce o fi a v u t în cap, ce n u — şi-a u i t a t sumanu l în p ă d u r e .

I n al tă <}i i-se î n t âmplă to t ăs tu i om de merse iarăş i în pădure . U m b l â n d el t o t cam în acelaşi loc, ca 'n cjiua de mai na in t e — că pe semne, n u m a i acolo găs ia ce găs ia — ia tă dădu cu ochii de s u m a n ! A t u n c i ce-i veni în m i n t e şi cum se socot i el ? H a i d ' că pe el nu-1 vede n ime şi pe el nu-1 aude n ime, c}eu! a p u n e mâna pe suman, că-i p e c a t să-1 lese s ingur îu p ă d u r e ! Cum g â n d i aşa făcu. î ş i sverl i dege te le în ba ie r şi ia-te bă ie te , t o t î n t r ' u n suflet, pană acasă !

D i n a doua cji îna in te şi î ncepu a se l ăuda că t ră unul , că t ră a l tul p a n ă ce u m p l u t o t sa tu l , că el scie fura şi că-i t â lhar mare . Ci a tâ ta n u era destul , că p e unde apucase el mergea t o t îna in te şi pe u r m ă aşa în-drăzn ia de elicea în gu ra m a r e : „Mă, eu po t fura şi pe împăra tu l , dacă v r eu ! " Şi vecji d- ta cum e vorba , când o scoţ i din gură .

D i n sa t a junse ves tea pană la împăra tu l , care domnia în ţ ea ra şi în v r e m e a aceea. A s t împăra t 1-a chemat pe Cercilă la cur te şi 1-a î n t r e b a t :

— Mă Cercilă, ce te-ai l ă u d a t ? — Nimica, Măria ta, că alţ i i m ' au l ă u d a t — r e s p u n s e Cerci lă . — Al ţ i i — neal ţ i i , nu-mi pasă. T r e b u e să faci ce-ai c j i s . . . Şi iacă

ma i ân tâ iu îi ave să-mi furi hă rmăsa r iu l d in gra jd . Şi hă rmăsa r iu l o sâ- ' l furi n u în v reme mai înde lunga tă , ci pană mâne d iminea ţă . De li fura — al t ă u să fie, de n u — amar de t i n e ! că o să pă ţesc i cu mine , ce n ' a i pă ţ i t ancă cu n ime .

— Bine , c - i s e b ie tu l om de frică ca de voe b u n ă ; da r în g â n d alt­cum cjicea: „N 'am p u t u t tace, în amarul meu, să n u mă fi fă l i t? A m u iacă-s d u s ! "

Şi eşi afară luând-o câ t în sus, câ t în j o s şi f r ămen tându-ş i m in t ea cum s'o scoată la c a p ă t ? Văcju, că de b ă g a t s'a b ă g a t f rumos. Ce-i d rep t , n u era cal de ăla, care să mance j e r a t i c şi să te topească n u m a i c'o suflare pe năr i , da r era frumos de m i n u n e şi era păz i t de t re i b ă r b a ţ i : unu-1 ţ inea de frâu, altu-1 ţ inea de coadă, iar celalal t era călare, de n u se p u t e a a p r o p i a n ic i m a m a dracu lu i de el. S'a socot i t câ t s'a socoti t , mai pe u r m ă s'a h o t ă r î t el şi a făcut a ş a : a ş ters cu cinci dege te şi o fugă b u n ă nisce bani dela u n boga t , cu ăşt i bani şi-a cumpăra t v inars şi v in vechiu şi a n u m e a tâ tea cupe , căte i-au ajuns bani i , şi de cu sară le-a dus în gra jd şi s'a sloboojit la vo rbe cu păzi tor i i hă rmăsar iu lu i . Poves t i tu - l e -a el câte alea toa te , că deşi era sărac da r la vo rbă era boga t ,

19

şi aşa, din vo rbă în vorbă , i-a adus p a n ă acolo de i-a încălcjit, da r b ine i-a încălcjit. P e u r m ă i-a îmbia t şi cu ceva umecleală: mai câ te c 'un p ă h ă r u ţ de vin, ca să le fie voia depl in , mai câ te cu u n pă­h ă r u ţ de v inars , să-1 dee pe din j o s de nas . Ci păzi tor i i , care cum îl t răgea , fum pe nas îi eşia, mătăn i i ţ igănesc i făcea şi i n d r u g a t o t şep te în loc de una . I a r fiind v inarsu tare , în somn g r e u s 'au cufundat , d e , deu, n u s 'ar fi sculat , cu tunu l la u r e c h e să le fi dat .

Vădendu- i aşa de veseli , şi Cerci lă 'şi făcu l u c r u l : pe unu-1 puse pe u n gard , se în ţe lege to t călare, să nu- i fie supăra re , celuialal t îi puse u n fuior să-i fie mo lcu ţ la mână , iar celui de-al t re i lea , care ţ inea frâul, îi î ndesa o funie, să a ibă şi el ce ţ ine , iar el însuşi se socot i aşa de bine de se ş te rse cu hă rmăsa r iu l .

Se mira împăra tu l când vă(Ju i sp rava asta. T o a t e ca toa te , da r la aşa ceva n u se aş tep ta . Să le ducă hă rmăsa r iu l de sub vârful nasu lu i , ba să şi r îdă aşa de amarn ic de păzitori i t u s t r e i ! ? — „Da, că as ta n ' a fost grea , dar eu să-i dau alta, să n u c}ică nici m â c ! la ea." A ş a d icea el în sine şi t r imise la Cerci lă să vie de n o u la cur te .

— Mă, dise el când veni , hă rmăsa r iu l l-ai furat, b a l-ai fura t şi l-ai dus . Nu- ţ i d ic n imic — fie al tău , dar to tuş i t r e b u e să-mi faci u n lucru adevăra t , să p lă tească un hă rmăsar iu . I a că la n o a p t e ai să furi inelul de cunun ie d in dege tu l muier i i mele . D a r ai gr i je şi te poar tă , că de te zăresc la fereastră , sau ori unde , nu - ţ i fac n imica al ta fără de-a d rep tu l te î m p u ş c .

Cerci lă s'a învo i t şi avea mai m u l t cu rag iu ca în c l i u a de ma i îna in te , u n a : că scia t r ebur i l e la cur te , a l t a : că avea ce-i t r ebue . Dec i s'a p u s la lucru vesel şi de cu cliuă a lua t u n om s p â n z u r a t de pe furci. Când a ven i t v remea aceea, de s'a în tuneca t , el l'a pus pe spânzura tu l acela în fereas ta chiliei , u n d e du rmia împăra tu l cu împă ră t ea sa şi s'a d a t î n t r ' u n colţ, î ncepând să se desbrace . . . î m p ă r a t u l ce-a f ăcu t ? Ză r ind omul la fereastă şi socot ind că-i Cercilă, de n imic n u s'a apuca t , fără de puşcă şi i-a d a t f o c ! Şi iacă n imer i t , ce r a r s'a mai î n t â m p l a t şi aucjit, că un om să moa ră de 2 ori.

D a r împăra tu l , că-i împăra t , şi t o t cu frică i-a ven i t să lese m o r t u l la fereas tă pană d iminea ţa . A eşi t afară să-1 îng roape . Ci p a n ă s'a mocoş i t pe î n tune rec şi nededa t , Cercilă s'a fur işat din col ţ în chilia împără tese i şi s ch imbându- ş i glasul î ncepu că t ră e a : „Cânele de h o ţ ! Nu i-am spus eu de cu v reme să-şi a ibă gr i je de c a p ? D a c ă n u i-a p lăcu t — a vedâ şi a mai fura din ceea lume, că la mine şi-a l ăsa t u r m a ! " Şi a tunc i împă ră t ea sa — ca femeile — aşa-1 p lăcu şi aşa-şi m u i a inima, de la suflet l 'ar fi pus , să-1 fi pu tu t , şi socot i că pe lume n u mai este b ă r b a t aşa curagios . Şi de d ragos t ea cea mare începu al să ru ta şi-şi scoate inelul din dege t şi i 1-a da t lui , soco t ind că n u mai es te nici o pr imejdie .

20

Atâ t a - i t r ebu ia lui Cerci lă şi ma i mu l t e n u doria . P e loc s'a fur işat afară şi s'a dus cu sănă ta te şi s cumpe tea de inel — lăsând pe î m p ă r a t sg r ibu r ind de frig şi căzn indu-se cu mor tu l .

S'a căznit , câ t s'a căzni t , de la o v r eme l'a î n g r o p a t şi d u p ă v remea aceea s'a dus în l ăun t ru şi ce se soco t i ? că ceru inelu dela femee.

— Ce i n e l ? — d i s e împără teasa . N u ţ i - l 'am d a t ? — L ' a i d a t t u cuiva, da r mie n u —• $ise împăra tu l . — C u m se p o a t e ? — D 'apo i t u cum l'ai d a t ? P e u r m ă cunoscu ră că la amândo i le-a t ras Cerci lă câte-o feş tanie

şi de aci încolo de abia a ş t ep ta împăra tu l să se facă cjiuă să dea faţă cu Cercilă.

— Măi Cerci lă — dise a tunc i — t u mi-ai fura t şi inelu. — B a şi î m p ă r ă t e a s a ţ i -am pupa t ' o . — N u cred. — B a aşa. Şi t a r e l 'a lăudat , că pană a tunc i n ic i de ves te n u le audise la

hoţ i , la t â lha r i şi la a ţâ ţ i ta ie punga . Ia r Cercilă s'a îmbogă ţ i t cu vremea, vecii b ine , d in m e ş t e ş u g u l furatului , şi pe copii, pe to ţ i de-a rândul , i-a * î n v ă ţ a t ă s t b u n meş teşug . Şi au avu t mul ţ i bă ie ţ i că şi as tâd i aud im de e i !

(Audită în Bistriţa pfin 1895 dela Ion Feldrihan.)

B r a ş o v , 10 I a n u a r i u n. 1898. G. Todică.

BROTACUL ÎN CREDINŢA POPORULUI. Cunoscu ţ i i folkloriş t i , domni i L i u b a şi Iana din Maidan, au pus ia

d i spos i ţ iunea „Encic lopedie i r o m â n e " un mater ia l foarte b o g a t şi in te ­r e s a n t din c red in ţe le poporu lu i . E s t e de regre ta t , că spaţ iu l â n g u s t al „Enc ic loped ie i " permi te publ icarea n u m a i a unei păr ţ i ne în semna te a aces tu i mater ia l , din care causâ vom aduce din t imp în t împ în „Tran­s i lvania" acele ar t icole, cari n u încap în „Enc ic loped ie" , da r sun t de na­tu ră a in te resa cercur i mai largi . î n c e p e m adi cu Brotacul, n u m i t de popor şi bu ra t ec , b roa tăc , brotăcel , răcănel , răcăţe l , pot racăr , e t c , despre care domni i L i u b a - I a n a comunică u r m ă t o a r e l e :

P o p o r u l crede, că p r imăvara când se aude b roa tăcu l cân tând , s'a desp r imăvăr i t şi nu va mai n inge nici înghe ţa .

Când îl aude poporu l p r imăvara p r imada tă cân tând , se ros togolesce pe spa te d i c e n d : „durer i le mele ( reumat ismul meu) p r e şalele t a le" , şi făcând aşa, c rede că anul acela nu va mai ave „durer i" de spa te .

D a c ă a junge ur inul unui b roa tăc sau al unei broasce r î ioase (putu­roase) pe m â n a cuiva, acela se umple de negei .

I n t r e copii n u e bine a se pomeni pe n u m e broasca sau broa tăcu l , ci în locul aces tor n u m e să dice „pogănie de apă" în c red in ţa , că

21

vorb ind în t re copii de broască sau b roa tăc , vor căpă ta pogăn ia în gură .

„Pogănia" e o boa lă de l imbă. A n u m e sub l imbă se face o înflătură ca o broască. De aceas ta n u se poa te n ime vindeca, pană n u se sp in tecă pântecele une i broasce sau b roa tăc de vie, p u n e n d u - s e cu pa r t ea sp in­t eca tă sub b a r b ă (la bărbie , cerbice), u n d e legându-se se lasă acolo p a n ă s'a uscat .

Cu oasele din sp inarea broa tăcu lu i se face de d ragos te . Se pune un b roa tăc î n t r ' un furnicar, u n d e d u p ă un t imp au remas n u m a i oasele b roa tăcu lu i . I n sp ina rea aces tuia este un os în forma unu i cârl ig, şi a l tul în forma crucii . T r ă g â n d o fată ca aces t câr l ig pe u n j u n e , de care i d rag , acela „nebunesce d u p ă ea". I a r avend o r ivală, p e carea ar vo i să o u rască ibovnicul ei, o a t inge cu crucea şi a tunc i e ur î tă de toa tă lumea.

T o t despre b ro tac „Enc ic loped ia r o m â n ă " publ ică din p e a n a unui al t colaborator , profesor un ivers i t a r în Bucuresc i , u rmă toa re l e c red in ţe p o p o r a l e :

„ L a ţ a ră Român i i cred că cine să ru tă u n B r o t a c de t re i ori pe pântece , nu se mai înbolnăvesce de friguri , iar femeilor, cari n u au copii , le dau să bea ud (urină) de Broa tăc , popora l mai crede că Broa tăcu l , are inflninţă a supra ploilor, fiind-că răcănesce când e v remea a ploaie , de aceea îl pr ind, îi leagă g u r a cu u n fir de mâ ta să şi nu o des leagă decâ t a tunc i când vor ei ca să ploaie" .

Concertul broascelor. B r o a s c a : Mur r i t to t a t ă - to ? J o a r c a : Morr t , mort , mor r r t . P u i c h i ţ a : D a r pusu ia ţ ceva de p o m a n ă ? (iute) C u c h i ţ a : Pus , pus, p u s ! C i o a s c a : (iute) Dar ce i-aţi pus de p o m a n ă ? B r o s c o n i u l : Cur rech i -ch i -ch i ! B r o a t ă c u l : C u r r r r r r r . . . nu poa te espr ima şi pe chi, d 'aceea 'i a j u t ă : B r o a s c a r î i o a s ă : Hi , chi, cîr, hi, chi de p î r r r r r ăe ! G o l o b r e ţ i i : S tau cu gur i le căscate ori capete le răd ica te , a ş t ep ­

t ând să-i cheme la pomană .

S C 1 I N Ţ Ă , L I T E R A T U R Ă ŞI A R T Ă . Domnul Dr. Urban yarnik, profesor un ivers i t a r în P r a g a şi m e m b r u

onorar al Asocia ţ iuni i , r ece rca t a scrie ar t icolul despre Boemia, despre l imba şi l i te ra tura cehă pen t ru „Enc ic loped ia R o m â n ă " , a ad resa t D i r ec ­ţ iuni i aceste i publ ica ţ iuni o scr isoare în l imba română , pe care o r ep ro ­ducem textua l , c redend c-ă va fi ce t i tă ou plăcere şi în cercur i mai largi ca una , ce ne ara tă in te resu l viu ce se desvoa l tă în t impu l mai n o u în t r e savanţ i i s t ră ini faţă de l imba română .

22

I a t ă s c r i soa rea : „Prea stimate Domnule/

„Cel d in tâ iu g â n d al mieu, când am pr imi t inv i t a rea D-ta le , a fost să ' ţ i t r im i t t oa te î ndă ră t cu observarea , că n u se p o a t e : de o pa r t e ter-minu l ficsat es te p r ea scur t şi apoi lucrul a ven i t t ocmai în a junul înce­pu tu lu i anulu i şcolar, u n d e to tdea i ina am p u ţ i n ă v reme la d ispos i ţ ie . D e a l tă par te mi venea g r e u să refus, fiind-că mi se părea o da tor ie pa t r io t ică . D in î ncu rcă tu r a aceas ta am scăpat , oferind bă ia tu lu i mieu celui mai mare, pe care îl ch iamă H e r t v i k Otto, să facă el t r eaba . D u p ă - c e s'a dec la ra t ga ta , ş t i eam că lucru se va face şi mai bine . Cu t oa t e că băia tu l mieu n u m a i de u n an s tă la Viena, u n d e se înde le tn iceş t e cu s tud iu l filologiei romane , este aşa de m a t u r din toa te punc te l e de vedere , încâ t şi profe­sori i sei dela Un ive r s i t a t e Mussafia şi M e y e r - L u b k e s în t u imiţ i de t a l en ­tele lui cele mar i şi de sporu l ce-1 face în s tudi i şi i-au şi d a t n i ş t e t e s t imoni i d in cele mai măgu l i toa re . S'a h o t ă r î t a'şi a lege ca specialitate limba română, şi cum-că o şi ş t ie b in işor , se vede chiar d in r îndur i l e ce le-am pr imi t ieri dela el în afacerea aceas ta . (Din aceas tă scr isoare re -produoem u r m ă t o r u l p a s a g i u : „ în sfîrşit am t e r m i n a t sch i ţa is tor iei p o ­poru lu i c e h ; r o g pre t a t ă să scuse, dacă n 'o am t r imis mai na in te , nu- i luc ru lesne a scrie i s tor ia noas t r ă câ t se poa t e de scur t . " ) E l nu -mi scrie altfel decâ t r o m â n e ş t e şi aşa ' i scr iu şi eu. F i i n d - c ă la U n i v e r s i t a t e n u este a c u m a pri lej a ascu l ta u n curs român , se duce de doue ori pe sep-t ă m â n ă la A c a d e m i a l imbelor or ienta le , u n d e face cu r su r i de l imba ro ­m â n ă d o m n u l Dan .

Ar t ico lu l însuşi este scris de băia tu l mieu boemeş te , pe când eu l 'am t r a d u s r o m â n e ş t e şi-1 t r imi t . Măr tur i sesc , că n u p rea mi place tra­ducerea: am şi acum v reme p u ţ i n ă la disposi ţ ie , aşa î ncâ t n ' am p u t u t să scr iu mai na in t e c o n c e p t u l şi apoi să-1 corec tez şi t r ansc r iu , ci am scris î nda t ă aşa cum t r imi t , s c h i m b â n d sau a d ă u g â n d pe u r m ă ici colo câ te ceva. D i n con t ra ar t icolul bă ia tu lu i mieu mi se pare foar te b ine făcut, n u doară fiind-că prov ine dela el, ci fiind-că a ş t iu t ca în pu ţ ine cuv in t e să zică t o t ce e esenţ ia l . Cit indu-1 cineva, îşi face despre is tor ia l i tera­t u r a şi l imba cehă o ide ie l ămur i t ă şi aş dor i în in te resu l causei , ca să poa t ă să fie t ipă r i t î n t r e g u

Biografia lui Iancu, de I. St. Şulu ţ iu , dona t ă de au to r Asocia ţ iuni i , a d e ş t e p t a t u n in te res a t â t de v iu în publ icu l ce t i tor român , încâ t pană astăzi s'au v e n d u t deja mai mu l t e su te exemplare . Mai mul ţ i m e m b r i dis t inş i ai Asocia ţ iun i i ( între cari Dni i Barbolov ic i d in Şimleu, Dr. Ne-delcu d iu Oravi ţa , A. Danc iu d in A b r u d , R u b . Pa t i ţ a din A.-Iulia, şi alţii) au ce ru t de cu rend comi te tu lu i u n n u m ă r mai mare de b ro şu r i şi s 'au în­gr i j i t pe rsona l p e n t r u r e spând i r ea lor. P r i n aceas ta p rocede re se îna in­tează doue scopur i n o b i l e : se p romovează in terese le unice i noas t re so­c ie tă ţ i cu l tu ra le şi se r ă spândesce iub i rea de neam ; căci aceas tă scr iere ma i pe sus de t oa t e iub i re de n e a m s tâ rnesce în in imile ce t i tor i lor săi,

23

dar ma i r e spândesce şi r e împrospă t ează şi memor ia unu i bă rba t , care 'ş i-a jer t f i t to tu l , averea sp i r i tua lă şi cea mater ia lă , pe a l tarul na ţ iun i i . Veni tul , d u p ă cum se scie, în t ră la „fondul A v r a m I ancu" .

Raportul general al comitetului central al „Reuniunii române de agricul­tură din cottul Sibiiuluia pe anul 1896, oferă un frumos t ab lou despre mănoasa ac t iv i ta te a aceste i socie tă ţ i . In anul amin t i t r e u n i u n e a a ţ i n u t B în t run i r i agr icole în comunele Cornă ţe l , Porcesc i , Mohu, Guş te r i ţ a ş i V e s t e m , a a ran­j a t o exposi ţ ie de vite în Fofeldea , a d e m o n s t r a t p rac t i c a l to i rea de pomi în Roş ia -săsească şi în Se l i ş t e ; în aceas tă d in u r m ă c o m u n ă a as i s ta t la al­toire în t r eagă t ine r imea şcolară din Sel iş te şi numeroş i preoţ i , î nvă ţă to r i şi ţ ă ran i din împre ju r ime . Ori u n d e s'a a r ă t a t comi te tu l reun iun i i , p r e t u t i n d e n e a a î n d e m n a t popora ţ iunea , ca să în temeieze tovărăş i i agr icole , înso ţ i r i de c red i t d u p ă s i s temul Raiffeisen şi a ţ i n u t pre leger i despre cu l tura vi telor , gal i ţe lor , despre tr ifoiu şi al tele. ' In 1896 numeru l mem­br i lor reun iun i i a fos t : 1 m e m b r u fundator , 1 onorar , 12 pe vieaţă , 439 ordinar i , 49 a ju t ă to r i ; u n n u m e r respec tab i l , care dovedesce t o toda t ă , că popora ţ i unea aces tu i comi ta t în ţe lege m a r e a î n s e m n ă t a t e a r eun iun i lo r agr icole . (b.)

PIN DESPĂRŢEMINTE. Cu scopul de a ţ i ne în ev iden ţă şi de a cont ro la ac t iv i ta tea des-

pă r ţ ămin te lo r , comi te tu l cen t ra l a lua t în r egu l amen tu l afacerilor in t e rne p e n t r u despă r ţ ămin te l e Asoc ia ţ iun i i u rmă toa re l e d i spos i ţ i un i :

„Preşedintele, care este directorul de spă r ţ ămân tu lu i , îna in tează la comi te tu l cen t ra l în luna lui I anua r i e a fiecărui an u n r a p o r t de ta i a t despre în t r eaga ac t iv i t a te a de spă r ţ ămân tu lu i d in anu l p remergă to r .

„Acest rapor t , care — cel pu ţ in în ext ras — se va pub l i ca şi în foaia Asocia ţ iuni i , are să c u p r i n d ă :

a) în gene ra l t o t ce a făcut de spă r ţ ămân tu l p e n t r u î na in t a r ea sco­pur i lor Asocia ţ iun i i şi eventua le le pedeci ale funcţ ionăr i i sale r e g u l a t e ;

fi) un scur t r a p o r t despre adunăr i le cercuale şi şedinţe le comi te tu ­lui cercual , cu amint i rea locului unde , şi t impu lu i când s 'au ţ inu t , a obiec te lor pr inc ipa le ce au del iberat , a d i se r ta ţ iun i lo r cet i te , a expos i ţ i -uni lor sau al tor asemene în t r ep r inde r i a ran ja te şi a premi i lor şi publ ica-ţ iuni lor î m p ă r ţ i t e ;

y) s ta rea membr i lo r , încassăr i le făcute şi e roga ţ iun i l e e fec tu i t e ; în fine d) număru l şi modu l de funcţ ionare al agen tu r i lo r şi b ib l io tece lor

d in de spă r ţ ămân t . " Conform dispos i ţ iun i lor amin t i t e s'au p r imi t r a p o a r t e dela d i rec tor i i

u rmă toa re lo r d e s p ă r ţ ă m i n t e : Sibiiu, Sebeş , Alba- Iu l ie , A b r u d şi Sân t -Mărt in , a căror ac t iv i ta te o sch i ţăm în u rmătoare le :

Desp. Sibiiu, a ţ i nu t 7 şed in ţe şi a d u n a r e a genera lă în c o m u n a Veştem. Număru l membr i lo r s'a î nmul ţ i t cu 15 ordinar i şi 21 a ju tă tor i ,

24

astfel că în aces t desp . s u n t de p r e s e n t : 7 m e m b r i fundator i , 19 pe viaţă , 50 ordinar i şi 27 a ju tă tor i . S 'au făcut paşi i de l ipsă p e n t r u înfi inţarea de a g e n t u r i în Sibi iu şi S a d u ; a g e n t u r a d in B u n g a r d funcţ ionează în mod regu la t . S 'au v o t a t 60 coroane spre a se c u m p ă r a cărţ i şcolare, car i să se d i s t r ibue elevilor di l igenţ i , da r săraci din şcoalele de pe te r i to ru l desp . Se pune mai depa r t e în vedere , că pe basa s t a tu te lo r şi nouă lo r r e g u l a m e n t e se va p rocede t o t mai s tărui tor , desvo l t ând ac t iv iv i ta te — p recum se speră — t o t mai rodnică .

Desp. Sebeşului săsesc — d_ice d i rec toru l — „a făcut t o t câ t i-a fost p o ­sibil p e n t r u p romovarea scopulu i m ă r e ţ al Asoc ia ţ iun i i " . Spre scopul aces ta a ţ i n u t 4 şed in ţe şi aduna rea genera lă — toa te în Sebeşu l săs. S 'au v o t a t 20 fl. la an pentru. înfi inţarea de bibl io tec i popora le şi 4 s t ipendi i de câ te 10 fl. p en t ru învăţăce i i dela meser i i şi nego ţ . Membru l Samoi l R o ş u a ce t i t în adunarea gener . o d i s e r t a ţ i u n e : „despre în sămnă ta t ea Asoc ia ţ iun i i şi da tor in ţe le R o m â n i l o r faţă de ea. ' - S'a împă r ţ i t g r a t u i t î n t r e popor „Hig iena copi lu lu i până la 7 an i" . Membr i funda tor i s u n t 2, pe v ia ţă 4, o rd inar i 20 şi a ju tă to r i 19. A g e n t u r i comunale şi b ibl ioteci po­pora le n u s 'au înfi inţat — dar se va lucra pe vi i tor şi în aces te d i rec ţ iuni .

Desp. Albei Iulie, care n u m ă r ă 1 m e m b r u fundator , 4 pe v ia ţă şi 17 ordinar i , s'a p r o v ă z u t cu pro tocoa le le necesare . Cons t i tu i r ea comi te ­tu lu i n u s'a p u t u t efeptui d in causa, că membr i i — convoca ţ i în t re i r ân ­dur i — n u s 'au p r e s e n t a t la şedinţă . Noul d i rec to r p romi te însă pe v i i tor păşire energică , ca afacerile aces tu i desp . să p rogreseze .

Desp. Abrudului, cu 2 m e m b r i fundator i , 23 pe v ia ţă şi 35 ordinar i , — în t r e al tele — a admin i s t r a t reuninei femeilor române din A b r u d şi j u r 33 fl. 57 cr., iar oficiilor p ro topopesc i din Câmpeni , Ofenbaia, A b r u d şi Z l a g n a câte 8 fl. 39 cr. pen t ru cumpăra re de căr ţ i scolas t ice pe sama şcolar i lor săraci d in şcoalele popora le de pe t e r i to ru l de spă r ţ ămân tu lu i . A c e s t desp . şi-a ţ i n u t adunarea genera lă la 22 A u g u s t în Câmpen i , u n d e D n u l B o r d i a a cet i t o d iser ta ţ ie despre „Efec tu l a lcoolului a supra orga­nismului , în specia l a sup ra cen t ru lu i n e r v o s " ; a desvo l ta t apoi u n foarte l ăudabi l zăl î n t ru r ă spând i rea pre ţ ioase i b roşur i „Biografia lui A v r a m I a n c u " de Ios . St. Şulu ţ iu .

Desp. D. Sântmârtinului, cu un m e m b r u pe viaţă , şi 9 ord inar i — conform măr tu r i s i re i d i rec toru lu i — n u şi-a p u t u t îndes tu l i to r împl in i mis iunea sa din causa pedeci lor r epe ţ i t e puse de pre tore le , care a ce ru t s t a tu te le , pe a căror basă se ţ i n şedin ţe le comi te tu lu i . T o t u ş i s'au ţ i ­n u t 2 şed in ţe de comite t , n u însă şi aduna re genera lă , d in causa c i rcum­s tan ţe lo r mater ia le de t o t nefavorabi le ale acelui ţ i n u t în anul t r ecu t .

A t â t în aces t desp . cât şi în al Albei- Iul ie şi al A b r u d u l u i agen tu r i şi b ib l io tec i n u s 'au înfiinţat. Mai depa r t e d i rec to ru l e de c redin ţa , ca i n t r â n d în v igoare s t a tu t e l e şi r e g u l a m e n t u l cel n o u pe v i i tor despă r ţ ă ­m â n t u l aces ta îşi v a pu t e împl in i mis iunea sa cu mai mare succes .

TRANSILVANIA P A R T E A O F I C I A L Ă .

Nr. 1 4 - 1 8 9 8 .

P r e ş e d i n t e : Dr. I larion Puşcar iu , v.-preş. Asociaţiunii . M e m b r i p r e s e n ţ i : Z. Boiu, P . Cosma, Ioan Creţu,

Dr. C. Diaconovich, I. Papiu , L. Simonescu, Iosif St. Şuluţiu,

P e n t r u verificarea p rocesu lu i verba l al şed in ţe i de ac)i

Se designează domni i : P . Cosma, Dr. C. Diaco­novich şi I. Pap iu .

a. (1—1898). Bi roul „Asocia ţ iuni i" p res in tâ ac tu l despre introducerea nouilor func­

ţionari, î n t â m p l a t ă la 1 Ianuar ie 1898.

Ilie Ganea, s tud. de medic ină în Viena, cere cu da ta 7 D e c e m b r e 1897 un ajutor, ca să poa tă solvi t axa de 60 fi. p e n t r u depune rea r igo -

Cererii nu se poa te satisface din lipsa de mij­loace cu aceas tă menire.

4 . ( 6 9 9 - 1 8 9 7 ) .

Vasile Lateş, calfă de măsar iu în R e g h i n , cere cu da ta 10 D e c e m b r e 1897, u n a jutor .

Cererii nu se poa te satisface, nefiind ajutoare

O. Tilea. S e c r e t a r : Dr. 1. Beu.

1.

Se ia spre scire.

3. (693—1897).

rosu lu i pr im.

vacan te . i

2 Transi lvania. Partea oficială.

5. ( 7 0 2 - 1 8 9 7 ) . Comisia, exmisă sub Nr. 454—1896, p e n t r u examinarea manusc r i ­

p t u l u i : „Garte de cetire si înueţăturâ pentru şcoalele inueţăceilor industriali", de D u m i t r u L â p ă d a t şi Iu l iu Crişan, învă ţă to r i în Săl iş te , îna in tează r a p o r t u l său cu da t a 11 D e c e m b r e 1897.

R a p o r t u l cons t a t ă neces i t a t ea unei temeinice pre lucră r i a păr ţ i lo r I I , I I I şi I V d in manua l .

Ivindu-se neces i ta tea unei t ransformări radicale a unor păr ţ i din manuscr ipt şi nedispunend comitetul de suma necesară pent ru a jutorarea astorfel de cărţ i , cererii autori lor nu se poa te satisface. Da r referada comisiunii censură toare se t r anspune la comisiunea li terară, ca eventual să se poa tă lua disposiţie pen­t ru escrierea unui concurs în aceas tă mater ie .

6. ( 7 0 3 - 1 8 9 7 ) . Dl Ioan B u t e a n , dir . g imn . în Be iuş , d in inc iden tu l r eposă r i i soţ iei

sale, cere cu da t a 16 D e c e m b r e 1897 să fie d i s p e n s a t de au to r i sa rea p r imi tă la^28 Octobre 1897 sub Nr. 600 pen t ru organisarea şi constituirea despărţământului Beiuş şi p e n t r u conducerea lucrăr i lor de p regă t i r e pen­t r u aduna rea gene ra l ă a „Asoc ia ţ iun i i " din 1898 şi p r o p u n e a se au to -r i sa în acel scop dl P a u l P o p , advoca t în Be iuş .

Se ia ac t cu regre t de r enun ţa rea dlui I. Bu tean şi, conform propuneri i , se autor isează în scopul in­dicat dl P a u l Pop , advocat în Beiuş.

7. (705—1897).

Tipografia archidiecesană d in Sibi in cere cu da ta 20 D e c e m b r e 1897 ach i ta rea contului de 25 fi. 10 cr. pen t ru s tampi la şi sigilul nou al „Asocia ţ iun i i " şi 10,000 v igne te .

Se asemnează la cassă.

8. ( 7 0 9 - 1 8 9 7 ) . Direcţiunea despărţământului XIV. (Cluj), cu p rovocare la rece rca rea

comi te tu lu i cent ra l din 9 D e c e m b r e 1897 Nr. 691, arată , că n u m i t u l d e s p ă r ţ ă m â n t n u admin is t rează nici o fundaţiune. S u n t însă câ teva p r e -t ens iun i i n t abu l a t e pe nume le d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i de pe t impul , când erau sub admin i s t r a r ea sa funda ţ iun i le „N. T ă m a ş " şi „Dr. R a m o n ţ i a i " , car i dela 1888 însă au t r e c u t în admin i s t r a rea comi te tu lu i fondulu i şcoalei de f e t i ţ e ; de a tunc i d e s p ă r ţ ă m â n t u l n u are n ic i o i nge r in ţ ă în admin i s ­t r a r ea lor.

P e n t r u mai de ap roape înc red in ţ a re îna in tează ra ţ ioc in iu l fondulu i „ T ă m a ş i a n " pe 1896, care e ap roape de 10,000 fl.

s

De oare-ce adminis t rarea fondurilor nu s'a p u t u t primi nici p reda fără autori sarea comitetului central , se recearcă direcţ iunea despăr ţementului , ca să îna­inteze actele fundaţionale şi actele de t ranspunere la comitetul şcoalei de fetiţe.

9. ( 7 1 5 - 1 8 9 7 ) .

D i r ec ţ i unea in s t i t u tu lu i de c redi t şi economii „Albina" comun ică cu da t a 27 D e c e m b r e 1897, că în locul unei cununi pe sicriul deceda tu ln i membru al comi te tu lu i Dr . Aurel Brote a v o t a t p e n t r u fondul „George Bar i ţ iu" 25 fl., la care sumă a adaus ancă 2 fl. p r imi ţ i t o t d in acel in­c iden t dela dl I oan L i n ţ u din Caransebeş . S u m a de 27 fl. s'a i n t rodus în l ibelul de d e p u n e r e al „Asocia ţ iun i i " .

Spre scire şi asemnare la cassă.

1 0 . (722—1897).

Direcţiunea despărţementului XXXII. (Dicio-Sân-Martin) î na in tează cu da ta 28 D e c e m b r e 1897 protocolul şedinţei comitetului cercual d in 26 D e c e m b r e 1897 şi o p ropune re cu pr ivire la n o u a a ronda re a despă r ţ ă ­mân tu lu i .

Din pro tocol se cons ta tă , că s'a lua t spre scire hâ r t i a comi te tu lu i cen t ra l dela 2 Decembre 1897 Nr . 459, pr in care d i rec ţ iunea despăr ţă ­mân tu lu i a fost recerca tă . ca să îna in teze la cassa cen t ra lă suma de 215 fl. 15 cr. d u p ă de t r age rea speselor b u d g e t a r e . Se obse rvă însă cu p rovo­care la ra ţ ioc in iu l cassei de spă r ţ ămân tu lu i dela 18 Iul ie 1896, că n u s 'a r e ţ i n u t 215 fl. 35 cr. ci numa i 181 fl. 43 cr., d in care sumă sun t ancă a se de t r age u rmă toa re l e s p e s e :

a) spese de b i rou pe 1896 fl. 4 .— l>) doue premii pen t ru învă ţă to r i â 10 fl „ 20.— c) două premi i p e n t r u ţ ă r ance r o m â n e (7 fl. 50 cr. şi 5 fl.) „ 12.50 d) p e n t r u „ A b e c e d a r e " pe sama şcolar i lor săraci . . . „ 10.— e) p e n t r u 50 exemplare „Hig iena copi lu lui" şi 10 exemplare

„Poveş t i din p o p o r " „ 15.50 /) pen t ru „Enc ic loped ia r omână" (2 voi.) „ 15.—

to ta l fl. 75 .—

D u p ă d e t r a g e r e a aces tor spese d in suma de 181 fl. 43 cr. r e su l t ă că s'a r e ţ i n u t la cassa de spă r ţ ămân tu lu i 106 fl. 43 cr. pes te budge t , care sumă comi te tu l cercual din diferi te mot ive locale cere, să se lase pen t ru t r ebu in ţ e l e cu l tu ra le ale d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i .

Protocolul şedinţei se ia spre scire. Da r cu pro­vocare la §. 40 din s ta tu te direcţ iunea despăr ţemen­tului se recearcă, ca suma de 106 fl. 43 cr., r e ţ inu tă

1*

4 Transi lvania. Partea oficială.

la cassa despăr ţământulu i peste budget , să o înain­teze la cassa centrală .

P r o p u n e r e a referitoare la a rondarea despărţă­mântului se ţ ine în evidenţă pană la a rondarea des-păr ţeminte lor pe întregul teritoriu al „Asociaţiunii".

11. (724—1897). Primarul oraşului Sibiiu cu da ta 19 D e c e m b r e 1897 Nr. pres . 26

cere in formaţ iun i despre s t ipendi i le sau ajutoarele , ce se dau meser iaş i ­lor român i dela soc ie ta tea „Trans i lvan ia" din Bucuresc i pr in mij locirea „Asocia ţ iuni i" , p recum şi despre suma, ce ce solvesce în acel scop.

Se satisface, anume să se arete , că „Asociaţiu-nea" începând dela 1878 an de an împar te 400 fi. ca ajutor (â 25 fi.) anual învăţăceilor meseriaşi ro­mâni de pe teri toriul său şi aceas ta s'a făcut tot­deauna pe basa concurselor publice, fără cea mai mică inger in ţă din par tea societăţii „Transi lvania", care din mărinimie a pus acea donaţ iune la dispo-si ţ iunea Asociaţiunii .

12. (8—1898).

Se p res in tă ac tul , d to 3 I anuar i e 1898, despre scontrarea cassei „Asoc ia ţ iun i i " , î ndep l in i t ă în aceeaşi (li de v ice-preşed in te le Dr. I l a r ion P u ş c a r i u şi m e m b r u l comi te tu lu i On. Tilea. Se cons ta tă , că s tarea cassei e în dep l ină c o n s o n a n ţ ă cu căr ţ i le , de asemenea efectele fondur i lor „Asocia ţ iuni i" consună cu scont ru l efectelor.

Spre scire. 13. ( 2 - 1 8 9 8 ) .

Oficiul de cassă p res in tă cu da ta 31 D e c e m b r e 1897 ra ţ ioc in iu l despre ajutoarele men i te pentru înueţâceii meseriaşi pe anul 1897,

'Se aproabâ.

14. (714—1897).

D l Dr . I l a r ion Puşca r iu , v ice-preşed in te le „Asocia ţ iun i i " , t r a n s p u n e p u b l i c a ţ i u n e a i lus t ra tă „Columna Traiana" de P i e t r o San t i Ba r to l i (cu 119 t ab lour i , ce r e p r e s i n t ă reliefurile co lumnei lui T ra i an din Uoma) şi ra­por tează , că a p r imi t aceas tă car te pen t ru b ib l io teca „Asoc ia ţ iun i i " dela c iobanu l G. Oârţan, cărui i-a fost p r e d a t ă de fabr ican tu l Leandro Donola d in Bucuresc i „în folosul coloni i lor romane din T rans i l van i a "

Publ ica ţ iunea „Columna Tra iana" se încorpo­rează bibliotecii „Asociaţiunii". Lui G. Câr ţan şi dlui

Transilvania. Partea oficială. 5

L. Donola se va mul ţămi în scris pen t ru dona ţ iunea făcută.

15. (712—1897).

î n v ă ţ ă t o r i i dela şcoala civilă de fete : Dr . V. Bologa, I. Popouici şi Eugenia Moga cer vo ta rea unu i adaus de scumpete.

Se predă cassarului spre opinare.

16. (713—1897).

Ven . consistoriu gr. or archidiecesan r ă s p u n d e la scr isoarea p res id iu-lui „Asoc ia ţ iun i i " d in 4 D e c e m b r e 1897 Nr. 678, p r in care s 'a ce ru t instituirea unui catechet-preot la şcoala civilă de fete, şi anun ţă , că de oare-ce ca teche tu l ac tua l s'a r en to r s din concediu l a v u t d in causă de boală, cons is tor iu l n u a aflat a lua al te măsur i p e n t r u ca techisarea ele­velor g r . or.

Se autorisează biroul a recerca din nou Ven. consistoriu să binevoiască a denumi ca teche t la şcoala civilă de fete pe un preot , care de o pa r t e să poa t ă îndeplini toa te funcţiunile spirituale şi exerciţiile re­ligioase cu elevele, a t â t de impor tan te pen t ru cre-scerea fetiţelor, iar de a l tă par te să p o a t ă ţ ine oarele de religiune în t impul rec lamat de planul oarelor.

17. (721—1897).

A d v o c a t u l Dr. Alexa Larionessi r apor tează , că afacerea lăsămentului Sever Orban ancă n u s'a finalisat.

Spre scire.

18. (723—1897).

Direcţiunea despărţementului XI. (Blaj) î na in tează pr in hâ r t i a p res . la 31 D e c e m b r e 1897

1. Protocolul şedinţei comitetului cercual d in 21 A u g u s t 1897, d in care se vede , că comi te tn l cercual s'a cons t i tu i t a l e g e n d u - s e : sec re ta r A. C. Domşa , cassar I. Br . H o d o ş şi con t ro lor I. F . N e g r u ţ i u ;

2. protocolul şedin ţe i comi te tu lu i cercual din 26 D e c e m b r e 1897, d in care se vede , că

a) s'a înfi inţat o n o u ă a g e n t u r ă în c o m u n a Lunca; b) s'a decis p rocura rea „Foa ie i p o p o r u l u i " p e n t r u bibl io teci le p o ­

porale ; c) cu p rovocare la cercularul comi te tu lu i cent ra l Nr . 599—1897 şi

la §. 43 d in s t a tu t e se declară m e m b r i ai comi te tu lu i cercual d n i i : I oan German , p reşed in te , Dr . A u g u s t i n : B u n e a , v ice-preşed in te , Vasile Oltean, Dr. Vic tor Szaaigelszki şi Alexiu Viciu m e m b r i în c o m i t e t ; iar

G Transi lvania. Partea of ic ia lă . .

oficiali se a l e g : cont ro lor I. F . Negru ţ iu , cassar Iun iu Br . H o d o ş şi n o t a r A. C. Domş.a.

P . 1. se ia spre soire cu aprobare . P . 2. a) şi b) de asemenea se ap roaba ; dar pri­

vitor la p . 2. cj se însciinţează direcţ iunea despărţe-mentului , că conform §-ului 43 din s ta tu te comitetul cercual se alege în adunarea genera lă a despărţă­mântulu i ; deci avend comitetul cercual, ales în adu­na rea genera lă dela 8 Augus t 1897 şi aprobat de că t ră comitetul central prin conclusul Nr. 226 —1897, să funcţioneze pană la proxima adunare genera lă a despăr ţământului , const i tuirea din chest iune a fost superfluă.

J » . (10—1898). Sec re ta ru l I. p r o p u n e , ca cu începerea dela 1 I anuar i e 1898 preţul

de prenumeraţiune al rev is te i „Transifuaniaa, ca re se pub l i că în ex tens iune din an în an ma i mare , să se s t ab i l ească în s u m a de 5 fl. pe an.

P r o p u n e r e a se primesce. D. u. s.

I. St. Şuluţiu m. p., Dr. Ilie Beu m. p , sec re ta r I I .

S'a verificat. Sibiiu în 7 Ianuar ie n. 1898. I. Papiu m. p . P. Cosma m. p. Dr. C Oiaconovich m. p .

Nr. 1 1 6 - 1 8 9 8 .

P R O C E S V E R B A L din şed in ţa comitetului „Asociaţiunii pent ru l i tera tura r o m â n ă şi cul tura poporului r o m â n " ţ inută în Sibiiu la 3 Feb rua r i e

1898. P r e ş e d i n t e : Dr. I larion Puşcariu, v.-preş. Asociaţiunii . M e m b r i i p r e s e n ţ i : P . Cosma, I. Creţu, Dr. C. Dia-

conovich, I. Papiu , Ios. St. Şuluţiu, On. Tilea, Leont in Simo-nescu, N. Togan.

N o t a r : Dr. I. Beu. 20.

P e n t r u verificarea p rocesu lu i ve rba l al şedin ţe i de adi . Se designează domnii : I. St. Şuluţiu, Leont in

Simonescu şi On. Tilea.

Transilvania. Partea oficiala. 1

21. (617—1897). loan Pop-Reteganul î na in tează cu scr i soarea sa d in 1 N o v e m b r e 1897

un vo lum de poesii poporale şi cere, că a t â t aces ta câ t şi al te dou8 v o ­lume de poveş t i d in popor , ce le va t r imi te ul ter ior , să se pub l i ce pe , spesele Asocia ţ iuni i , iar lui să i-se vo teze o r e m u n e r a ţ i u n e .

Considerând, ca fondurile, ce s tau la disposiţia Asociaţiunii pent ru publicaţ iuni l i terare, sunt foarte modes t e ;

considerând, ea Acociaţ iunea înainte cu 2 ani a publ icat o colecţiune de poveşti poporale a domnului Reteganul," care a costat în to ta l fl. 855.80 şi p a n ă astăch" în cea mai mare pa r t e a remas n e v e n d u t ă ;

considerând mai depar te , că în posesiunea Aso­ciaţiunii se află ancă o colecţiune folkloristică pre­miată , însă deocamda tă din lipsa de mijloace nepu­blicată, - care prin u rmare ar t rebui preferi tă colecţia unilor dlui Pop-Re teganu l ;

considerând în fine, că l i te ra tura poporală, după cum dovedesce rapor tu l l i terar din anii din urmă, a ra tă o produc ţ iune relativ mul ţămi toare , şi că în sensul concluselor adunări lor genera le din Lugoş şi Mediaş Asocia ţ iunea are să sprijinească în pr imul r ând opere de agronomie, de istorie na ţ iona lă şi de mater i i înrudite , — comitetul cent ra l regre tă a nu pu te reflecta de a s t ăda tă la ofertul dlui Pop-Rete­ganul , îl învită însă a publica părţ i le mai in teresante şi valoroase ale colecţiunii sale în organul Asociaţiunii .

22. (637—1897). Oficiul de ed i tu ră al Academie i magh. d in B u d a p e s t a r e c o m a n d ă

p rocu ra r ea pub l i ca ţ iun i i „Magyarorszăg tortenelmi foldrajza a Hunyadiak korăban" de Dr. Des . Csânki , 3 voi. â fl. 6.—. Cons ide rând că aceas tă scr iere formează o pa r t e î n t r eg i toa re a operei „ H u n y a d i a k kora" de J o s . Te lek i şi că t r a tează o mate r ie de in teres deoseb i t p e n t r u publ icu l român ,

Se va procura pen t ru biblioteca Asociaţiunii în contul dotaţiunii stabilite în budget .

23. (598—1897). I n u r m a însărc inăr i i p r imi te cu conclusul Nr . 193 d in 28 Oc tobre

1897 în causa d i s t r ibu i r i i sumei de L e i 300.— din „Fondul loan Seorţan" secre ta ru l I . p r o p u n e , iar comi te tu l d e c i d e :

8 Transi lvania. Partea oficiala.

Se vor cumpera cărţ i religioase autorisate în pre ţ de Lei 300.— şi anume j u m e t a t e dela librăria archidiecesană din Sibiiu, iar j u m e t a t e dela l ibrăria seminarială din Blaj, şi se vor distribui gra tu i t la şcolari români cu ocasiunea adunări i generale din Beiuş.

24. (712—1897). Profesor i i dela şcoala civilă de fete : Dr. Vasi le Bologa , Ioan P o p o v i c i

şi E u g e n i a Moga cer vo ta rea unu i adaus de scumpete.

Fiind mijloacele finanţiare ale Asociaţiunii ex-haur ia te , cererii nu se poa te satisface.

25. (77—1898). Direcţiunea institutului de credit „Albina" în Sibi iu cu 1 F e b r u a r i e a.

c. r e s p u n d e la scr isoarea comi te tu lu i cent ra l Nr. 633 din 4 N o v e m b r e 1897 şi cere să se s tab i lească suma, ce es te a se rea l i sa d in loteria de bani p e n t r u r id icarea Casei na ţ iona le şi a in t e rna tu lu i de băieţ i , ca apoi d i r ec ţ iunea „Albine i" să poa t ă decide în mer i t a sup ra cerer i i comi te tu­lui c e n t r a l : de a se însă rc ina cu a rang ia rea loter ie i de sub în t r eba re .

Se predă comisiunii insti tuite cu conclusul Nr. 32 din 4 Februar ie 1897.

26. A u încur s la fondul „George Bariţiu" :

a) dela comi te tu l Asoc ia ţ iun i i în locul unei cunun i pe sicriul fer ici tu­lui Dr . Aure l B r o t e , fl. 15.— (Nr. 7—1898);

b) dela Onor iu Ti lea 5 il., Dr . Octavian R u s s u fl. 2.50 şi Dr . I. B e u fl. 2.50, d r e p t r e scumpăra re pen t ru g ra tu la ţ i i l e de anul nou. (Nri 26, 27 şi 33—1898).

Spre scire. 27. ( U - 1 8 9 8 ) .

D i r ec ţ iunea şcoalei civile de fete îna in tează sub Nr. 206—1897 ur­mă toa re l e cereri pentru dispensare dela plătirea didactrului pe anul şcolar 1897—98 :

a) L e o n t i n a Beşa , elevă in cursul cornpl . ; b) Ve tu r i a Coman, elevă clasa l. c iv i lă ; c) E l i s ave t a Doican , elevă în clasa I. civilă; d) Su l t ana Ciuleiu, elevă în clasa I I I . c ivi lă ; e) I r ina Cosciuc, elevă în clasa I I I . c iv i lă ; / ) E l i s a v e t a P răşea , elevă în clasa IV. civilă ; g) Valer ia Reou, elevă în clasa IV. c iv i lă ; h) Ioana S t reoulea , elevă în clasa IV. civilă,

Trnsi lvania. Partea oficială. 9

F i i n d eleva Valer ia R e o u r e s t an ţ i e r ă pe anii şcolari 189B—6 şi 1896—7 d i rec ţ iunea şcoalei p r o p u n e a se absolvă şi dela p lă t i rea d idac -t ru lu i pe aceşt i ani .

Elevele Ir ina Cosciuc, Vetur ia Coman, Valeria Reou şi Ioana Streoulea se dispensează dela plăt i rea întregului didactru, elevele Leont ina Beşa şi El isaveta Doican dela plăt i rea didactrului de j u m e t a t e pe anul şcolar 1897—8. Valeria Reou se absoalvă şi de re­s tanţele anilor 1895 — 6 şi 1896—7. Cererile elevelor Sul tana Ciuleiu şi Elisaveta P ră şea nu se încuviinţează.

28. ( 1 2 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea şcoalei civile de fete îna in tează sub Nr. 205—1897 proce­sul verbal al conferenţe i corpu lu i d idac t ic ţ i n u t ă în 25 D e c e m b r e 1897.

I n aceas tă conferenţă , afară de de l iberarea unor afaceri c u r e n t e :

1. s'a d i scu ta t asupra conclusului comi te tu lu i cent ra l Nr. 621—1897 referi tor la compune rea u n u i nou plan de oare pe semes t ru l al 2-lea. Corpul d idac t ic ia spre scire şi acomodare conclusul amint i t . î n conse-cuen ţă conferenţă şi alege o comisiune, care să c o m p u n ă p lanul din ches t iune . Direc toru l şcoalei în comi t iva sa roagă comi te tu l ca să lase în v igoare p lanul a c t u a l ;

2. s'a ho tă r î t ca — în cons iderare , că la n ic i o şcoală de s ta t d in U n g a r i a nu se mai ţ în examene semestra le , că p regă t i rea p e n t r u examen r ăpesce t i m p şi astfel împiedecă abso lvarea mate r ia lu lu i prescr is şi că comi te tu l p r in de lega ţ i i sfii or i -când se poa te conv inge despre mersu l î nvă ţ ămân tu lu i — să se roage comi te tu l , ca să s is teze de aci încolo examenul semes t ra l .

Procesul verbal se ia spre scire. Asupra noului plan de oare comitetul îşi reservă dreptul a se pronunţa , când direcţ iunea şcoalei îl va înainta spre aprobare .

P ropune rea corpului didactic referitoare la sista­rea examenului dintre semestre se aproabă.

2 » . ( 2 0 - 1 8 9 8 ) .

Dr . Laurenţiu Pop, advoca t în Abrud , t r imi te 100 fl., ce au fost re­ţ inu ţ i pes te budge tu l anulu i 1898. Pres id iu l Asocia ţ iun i i a confirmat pr imirea bani lor si a însc i in ţa t şi pe noul d i rec tor al de spă r ţ ămân tu lu i , Dr . Vasile P reda , advoca t în Câmpeni .

Spre scire.

10 Transi lvania. Partea oficiala.

3©. (32—1898). George Şuta, p r o t o p o p gr . cat . în Moftinul mic, donează „Asoc ia ţ iun i i "

o acţ ie dela ins t i tu tu l „Sa tmăreana" , din in terese le căreia doresce să se a ju tore b ib l io tece le popora le .

Donaţ iunea se primesce cu mul ţami tă . Acţ ia se va t ranscrie pe numele Asociaţiunii.

81. (37—1898). Pau Miclea, comerc i an t în Ozora, co t tu l Toron ta l , se roagă a i-se

t r imi te u n exemplar din s t a tu te le Asocia ţ iuni i , do r ind î m p r e u n ă cu mai mul ţ i al ţ i i n t e l igen ţ i a înfiinţa u n d e s p ă r ţ ă m â n t .

Comitetul ia act cu plăcere de scrisoarea dlui P a u Miclea şi cu organisarea despăr ţământulu i în­credinţează pe dl Trifon Miclea, protopopul Panciovei .

32. (44—1898). Dr . Urban Jarnih, prof. un iv . în P raga , cere a i-se t r imi te colecţ iu-

nea „Trans i lvan ie i " , având de ea l ipsă la s tudii le , ce face pen t ru d ic ţ io ­na ru l Academie i r o m â n e .

Cererii se satisface. Fi ind dl Dr. Urban Ja rn ik membru onorar al Asociaţiunii, se va int roduce şi în lista de expediţie a foaiei.

33. (46—1898). Basiliu Başota, m e m b r u fundator , r emons t r ează cu da t a 2 Ianuar ie a. c.

con t r a conferir i i s t ipend iu lu i de 20 fl. d in funda ţ iunea „Başota" , î n t âmp la t ă la 30 S e p t e m b r e 1897 prin conclusul Nr . 165, şi cere a se escrie u n nou concurs .

P e n t r u conferirea stipendiului din fundaţiunea „Başota" se va escrie concurs.

34. (47—1898).

D n a Ana Filepp n. Poruţiu cere din nou cu da t a 19 Ianuar ie a. c. a i-se a semna spre plă t i re in terese le anulu i 1895 d u p ă lăsământu l George F i l e p p .

Cererii nu se poa te satisface, de oare-ce Asoci-a ţ iunea nu dispune nici de fundaţiune nici de inte­resele ei înainte de finalisarea per t rac tăr i i lăsămen-tului .

35. (48—1898). Dr . I lar ion Puşca r iu , a r ch imandr i t şi v icar iu , t r a n s p u n e un exemplar

„Memoriul—manuscript al contelui Emeric Mi ho despre Români^, p r imi t dela dl Vincenţ iu B a b e ş pe sama b ib l io tece i Asoc ia ţ iun i i .

11

Manuscriptul se încorporează bibliotecei, iar dlui donator i-se exprimă mul ţămi tă .

36. (53—1898).

S 'au v â n d u t lui llie Bunea d in Mercurea 9 fereşti vechi cu p re ţu l de 63 fl.

Spre scire.

37. (58—1898).

Direcţiunea şcoalei civile de fete î na in tează sub Nr. 11—1898 procesul verbal al conferenţe i corpulu i d idac t ic d in 22 I anua r i e a. c , în care s'au pe r t r ac t a t diferite curenţ i i , cari n u rec lamă disposi ţ i i mer i tor i i d in par­tea comi te tu lu i centra l , şi s'a fixat t e rminu l examenulu i d in t r e semes t re pe 27 I anua r i e a. c.

Spre scire. 38. (62—1898).

Bibl iotecarul p resen tă cu da ta 29 Ianuar ie a. c , conspectul publica-tiunilor i n t r a t e la b ibl io teca Asoc ia ţ iun i i . t t

Spre scire. Conspectul se va publica în pa r t ea oficială a „Transilvaniei".

39. (60—1898). Vasile Voina, p r o t o p o p în Braşov , cu da t a 15 Ianuar ie a. c. demis i ­

onează din postul de d i rec tor al despă r ţ ămân tu lu i I . (Braşov).

Se ia spre scire. Cu noua organisare a despăr­ţământu lu i se încredinţează ca delegat dl Virgil Oniţiu, director gimnasial .

40. ( 6 3 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea şcoalei civile de fete îna in tează sub Nr. 16 —1898 procesul verbal al conferenţe i corpulu i d idact ic dela 27 şi 28 Ianuar ie a. c , în care se cons ta tă , că examenul semes t ra l p r iva t s'a ţ î n u t în 27 I anua r i e a. c , d u p ă p rog rama s tabi l i tă . S'au s t a to r i t apoi clasificările, al căror conspec t d u p ă clasă e a l ă tu ra t la procesul verbal .

Procesul verbal se ia spre scire, de asemenea ţ inerea examenului semestral şi clasificările acluse.

41. (64—1898).

Văduva Elena Balteş cere cu da ta 29 Ianuar i e a. c , ca fiica sa Măria, elevă în clasa I. civilă, să fie d i spensa tă dela solvi rea d idac t ru lu i pe anul şcolar 1897—8. Conferenţa corpulu i d idac t ic spr ig inesce cererea aceas ta .

Cererea se încuviinţează.

12 Transi lvania. Partea oficială.

42. (68—1898).

Delegatul comitetului pe l ângă şcoala de fete, Dr . Uar ion Puşca r iu , raportează cu da ta 13 Ianuar i e a. c. despre s ta rea aces tu i i n s t i t u t în se­mes t ru l pr im al anu lu i şcolar cu ren t şi ara tă , că în N o v e m b r e 1897 a as is ta t la p re leger i şi a v i s i ta t i n t e rna tu l în t oa t e păr ţ i le sale, apoi con­s ta tă , că a tâ t î n t r e ţ ine rea elevelor în in te rna t , p r e c u m şi mersu l i n s t ruc ­ţ iun i i au fost mu l ţ ămi toa re . L a examenul semest ra l n u a p u t u t pa r t i ­cipa, da r a î ncunosc i in ţ a t pe dl de l ega t subs t i t u t .

Rapor tu l se ia spre scire.

43. (79—1898).

Grigoriu Maior, r edac to r al „Gazete i Trans i lvan ie i " , cere cu da ta 29 Ianuar ie a. c , să se dăru iască pen t ru b ib l io teca popora l ă din Bra şovu l vechiu câte un exemplar sau două din pub l ica ţ iun i l e d i spon ib i l e ale Asoc ia ţ iun i i .

Bibliotecarul este autor isat a t r imite numitei bi­blioteci câte 2 exemplare d in : Poveş t i din popor de I. P o p Reteganul , Higiena copilului pană la al 7-lea an al etăţii de S. Stoica şi Despre p romovarea şi pro-tec ţ ionarea meseriilor între Români de B. Baiulescu.

44.

S'au a n u n ţ a t m e m b r i noui Dr . Ioan Marciac, advoca t în Alba-Iu l ia , Dr . Va8ile Saftu, pa roch în Braşov , şi Comuna bisericească din Jablaniţa (prin dl G. Ta tucu , paroch) .

Dr. Ioan Marciac, Dr. Vaslie Saftu şi Comuna bisericească din Jab lan i ţ a se declară membr i ordinari ai Asociaţiunii .

45. (67—1898).

Cassarul despărţementului V. (Selişte) îna in tează taxa de m e m b r u pe v ia ţă dela Mihail I t tu , s i lv icul tor în SSlişte.

Spre scire. Dl M. I t tu se va provede cu diploma.

46. ( 8 5 - 1 8 9 8 ) .

î n unele diare d in pat r ie a apă ru t u r m ă t o a r e a telegramă: Sibi iu, 8 I anua r i e (telegr. coresp. nost ru) . Şed in ţ a din u r m ă a comi te tu lu i socie­tă ţ i i cu l tura le „Ast ra" a avu t un decurs foarte sgomotos . Aceas t a emi­n e n t ă socie ta te to ta l se aba te dela chemarea sa şi îi place a se ocupa mai b ine cu pol i t ica. Mai pe u r m ă a convoca t o aduna re la Be iuş , a cărei ţ ine re a fost i n t e rz i să d in pa r t ea au tor i tă ţ i i publ ice , de oare-ce

Transi lvania. Partea oficială 13

n u au aflat de l ipsă a a n u n ţ a p r o g r a m a adunăr i i . A c e a s t ă afacere a a juns acum să se per t rac teze în aduna rea „As t re i " . î n l egă tu ră cu ra­por tu l despre aceas ta s 'au ce t i t şi scr isori le mai mul to r profesor i g i m -nasial i d in Beiuş , în car i declară , că vor plă t i taxele de membr i , ca să nu- i moles teze în con t inuu cu provocăr i , dar d i rec ţ ia r eun iun i i n u o aproabă . O pa r t e a membr i lo r din comi te t asemenea a desaproba t , că conducă to r i i socie tă ţ i i con t r a r direcţ ie i adevăra te lucră mai m u l t pe t e ren pol i t ic , decâ t cu l tura l . î n fine to tuş i au conven i t a sup ra unu i p ro iec t de conclus . în care declară, că cu t o t eşecul dela Beiuş şi pe v i i tor vor nisui , ca să sus ţ ină viu sen t imen tu l na ţ iona l la R o m â n i i d in cot tu l B ihoru lu i .

Comitetul central , luând act de acest comunicat iharistic, constată , că t e legrama despre o pret insă şedinţă furtunoasă a comitetului asociaţiunii dela în­ceput pană la fine cuprinde numai neadevăruri , că comite tul central , după cum dovedesc procesele ver­bale publicate în „Transi lvania", s'a ţ inu t în totdea­una strict de cadrul s tatutelor , cari opresc desbater i politice în şedinţele Asociaţiunii şi prin urmare în sînul seu nici nu s'au pu tu t ivi divergenţe de această n a t u r ă ; decide deci a recerca redacţiunile, cari au publicat t e legrama de sub întrebare, să dee loc şi acestei declaraţ iuni şi îşi expr imă păre rea de reu, că asemene agitaţ iuni, îndrep ta te în mod sistematic şi fără scrupuli în contra Asociaţiunii şi a altor in-st i tuţiuni culturale românesci , se publică în o par te a presei din patr ie fără nici o controla.

D. u. s.

Dr. Ilarion Puşcariu m. p., Dr. I Beu m. p. . v ice -p reşed in te . secre ta r I I .

S'a verificat. Sibiiu, în 8 Februar ie 1898.

L. Simonescu m. p . 0. Tilea m. p . los St. Şuluţiu ni. p .

14 Transi lvania. Partea oficială.

Nr. 1 2 9 - 1 8 9 8 .

P R O C E S V E R B A L din şedinţa extraordinară a comitetului „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român", ţinută în Sibiiu

la 23 Februarie 1897. P r e ş e d i n t e : Dr. I larion Puşcariu, v.-preş. Asociaţiunii. M e m b r i i p r e s e n ţ i : P . Cosma, Dr. C. Diaconovich,

I. Papiu , Leont in Simonescu, Ios. St. Şuluţiu, On. Tilea, N. Togan, Z. Boiu, I. Creţu.

S e c r e t a r : Dr. I. Beu. 47.

Pen t ru verificarea p rocesu lu i verbal al şed in ţe i de adi Se designează d-nii: Z. Boiu, P . Cosma şi I. Creţu.

48. (128—1899. Magis t ra tu l oraşului Sibi iu cu scr isoarea Nr. 7 res . din 20 F e b r u a r i e

a. c. cere r ă s p u n s la u rmă toa re l e î n t r e b ă r i : a) pe ce basă a mij loci t Asoc ia ţ iunea s t ipendiu l lui Iul iu F o g a r a ş i ? b) mi j loci t -a Asoc ia ţ iunea şi al te asemenea a ju toare sau st ipendii '?

şi dacă da c) de la car i soc ie tă ţ i d in s t r ă ină t a t e şi p e n t r u cari p e r s o a n e ?

Se va răspunde magis t ra tului ad a) că Asociaţ iunea nu a mijlocit, ci a conferit

acel stipendiu pe basa unui concurs public din suma de 400 fl., ce i s'a pus la disposiţie din pa r t ea so­cietăţii „Transilvania"; îndreptă ţ i rea Asociaţiunii de a primi donaţiuni se basează pe §. 6 p. 4, iar de a conferi stipendii pe §. 2 al s ta tu te lor ;

ad 6) că Asociaţ iunea peste to t nu a „mijlocit" ajutoare sau stipendii şi

ad c) că — afară de suma de fl. 400.— anual , dona tă de societatea „Transi lvania" pen t ru ajutora­rea t inerimei române de meseriaşi, — nu a primit dela nici o al tă societate din s t ră ină ta te ajutoare sau sti­pendii spre împărţ i re . ,D. u. s.

Dr. Ilarion Puşcariu m. p., Dr. I. Beu m. p. vice -preşed in te . sec re ta r II.

S'a verificat. Sibiiu, în 23 Februar ie 1898. Z. Boiu m. p . P. Cosma m. p . I. Creţu m. p.

Transi lvania. Partea oficială. 15

Nr. 6 2 - 1 8 9 8 .

CONSEMNAREA publicaţiunilor intrate la biblioteca „Asociaţiunii pentru literatura

română şi cultura poporului român" în semestrul II 1897:

1. P r o g r a m m des ev. Gymnas iums A. B . in H e r m a n n s t a d t 1896/7. H e r m a n n s t a d t , 1897. 2 exemplare dona te de prof. R. Br iebrecher .

2. Odobescu, A. I., I s tor ia archeologiei . Bucuresc i , 1877. 3. Tor t ene lmi es regesze t i e r tes i to . 1875—1896. Temesvâ r (22 voi.). 4. „Szâzadok" . 1881 Nr . 8—10.; 1882 Nr. 1, 4 şi 8 . ; 1883 Nr. 6,

7 şi 8 ; apoi ani i 1885—1894. B u d a p e s t , 109 fasc. 5. „Convorb i r i l i t e ra re" . Anu l X X V I I I . Bucuresc i , 1894. 6. „Fami l ia" . 1873, Nr . 16, 18, 34 şi 3 5 ; 1876. Nr . 4 2 ; 1878 Nr. 10 ;

1881 Nr. 3—14, 16, 1 8 - 2 9 , 3 1 , 32, 37, 39, 48, 57, 59, 63, 67, 7 6 - 7 8 ; 1882 Nr. 3 1 ; 1884 Nr. 22 şi 3 9 ; 1888 Nr. 6, 28, 42 şi 46.

7. Clain, S., P r o p o v e d a n i e sau î n v ă ţ ă t u r i la î ng ropăc iunea oame­n i lor mor ţ i . E d . I şi I I . Bla j , 1787 şi Sibiiu, 1842 |2 voi.)

8. Maior, P . , P r o p o v e d a n i i la î ng ropăc iunea oameni lor mor ţ i . B u d a , 1809.

9. Maior, P . , Didach i i . adecă î nvă ţ ă tu r i la î n g r o p ă c i u n e a p runc i lo r mor ţ i . B u d a , 1809.

10. Maior, P . , P red ice . P a r t e a I — I I I . B u d a , 1810—11. (3 voi.) 11 . F r a n c k e , Dr . H., Z u r Gesch ich te Tra jan ' s u n d se iner Ze i tge -

nossen . I I . A u s g . Q u e n d l i n b u r g u n d Le ipz ig , 1840. 12. „Biser ica o r todoxă r o m â n ă " . A n u l I. Nr . 8 şi 9. Bucuresc i , 1875. 13. „Romăn i sche R e v u e " , I. 4 şi I I . 12. B u d a p e s t , 1885 und R e ­

şi ţa, 1886. 14. Urechiă , V. A., I s to r ia Români lo r . Voi . V I I I ş i I X . Bucu re sc i 1897. Cele de sub Nr . 3—14 cumpăra t e dela E m i l i a n Mieu. 15. P r o g r a m a g imnas iu lu i din Blaj 1896/7. B la j , 1897. D o n a t ă

de d i rec ţ iune . 16. P r o g r a m a şcoalei civile de fete cu i n t e r n a t a Asoc ia ţ iun i i

1896/7. Sibi iu, 1897. De la d i rec ţ iune . 17. „Obse rva to r iu l " 1884. Nr . 22, 45, 72 şi 93.

18. Şulu ţ iu , Al . met rop . , I n t roduc t i o in l ibros sacros N . F o e d e r i s . Manuscr i s autograf .

19. Şulu ţ iu , Al . met rop . , T r a c t a t i s tor ic (bis.-polit.) Manuscr i s au­togra f cu l i te re ciri l ice. (Lips . pag . 1—32).

20. p i a r s tenografie al d ie te i ardelene d in 1863—64 (3 voi.). 21 . P ro toco lu l d ie te i a rde lene din 1863—64. 22. Car tea de d o c u m e n t e a diete i a rde lene d in 1863—64. Cele de sub Nr. 1 8 - 2 2 dona t e de dl los i f S t . Şulu ţ iu . 23 . Cărpin işan , N., Monografia com. Răhău . Sibi iu, 1897; d o n a t ă

de autor .

16 Transi lvania. Partea oficială.

24. Bo le t in del I n s t i t u to geografice- A r g e n t i n o . T o m. X V I I I Nr . 1—6. B u e n o s Aires , 1897.

25. P a n ţ u , I. C , Curs comple t de c o r e s p o n d e n ţ ă comercia lă . Braşov , 1897 (2 exempl.) . ' ?

26. „ T r i b u n a " din 1895. 27. „Gazeta Trans i lvan ie i " din 1895. Cele de sub Nr. 25—27 don. de „Alb ina" . 28. Şuluţ iu , Ios . St., Biografia lui Avram Iancu . Sibiiu, 1897 ;

don . de au tor . 29. „Pred ică tor iu l să teanu lu i român" , red . de N . F . Neg ru ţ i u .

Curs I. Gherla , 1875. 30. B u d u , T., î n d r e p t a r p rac t i c pen t ru păstor i i sufletesci. Gherla , 1883. 31 . Cornea, B. , Ve te r ina ru l de casă. Gherla . 1877. 32. Pap iu , I., Cuvân tă r i b iser icesci . Tom. I I I . Gherla , 1885. 33. „ „ Oriente le catol ic . Gherla , 1885. 34. „ „ Resu l t a t e l e filosofiei. Gherla , 1885 35. „ „ L e g e n d a r i u . Gherla , 1895. 36. „ „ Grama t i ca l imbei române . P a r t e a I — III . Gherla , 1883. 37. „ „ Amicul b u n . Gherla , 1882. 38. „ „ Via ţa d u p ă moar t e . E d . I I . Gherla , 1897. 39. Sonea , I., Cuv in te de aur. Gher la 1892. 40. Dragoş , Dr . Iul., Vivia sau biser ica din Car tag ine . Gher la 1877. 4 1 . Argh i roba rb , P r e o t u l ca min is t ru al sacr. peni tenţ ie i . Gherla , 1895. 42. A r g h i r o b a r b , P r e o t u l din Noieni . Gherla , 1894. 43 . Schema t i smus V. Cleri dioecesis Szamosujvar iens is , 1896. 44. Ca tech ism mare p e n t r u t ine r imea gr . cat. Gherla , 1874. 45. I s t o r i a bibl ică a tes t . nou . , E d . I I I . Gherla , 1894. 46. I s to r i a bibl ică a tes t . vechiu . E d . IV. Gherla, 1894. 47. B u d u , T., R i t ua l p e n t r u prunci i şcolari . Gherla , 1894. 48. Bo rgovan , V. Gr., 1—III car te de a r i tmet ică pen t ru şcoalele

popora le române . Gher la , 1884. 49. Secuiu, I., T ip icu l sf. biser ici or ienta le . Gher la , 1894.

50. R u g ă c i u n e a Domnulu i . Gherla , 1884. 51 . P l a n de î n v ă ţ ă m â n t p e n t r u şcoalele popora le gr . cat. d in die-

cesa Gherlei , 1877.

52. Angh i r a mântu i re i . Căr t ic ică de rugăc iun i şi cântăr i . Gher la , 1892. 53. Argh i roba rb , Reflexiuni fugit ive la car tea lui Dr . R e t h i L â s z l o :

„Az olâh nye lv es nemze t mega laku lâsa" . Gherla , 1897. 54. Cris te , V., P red ice . Voi. II. Gherla , 1897.

55. Ca tech i smul mic . E d . X I V . Gherla , 1896. 56. Ca tech i smul de mij loc. E d . VI I I . Gher la , 1896.

57. Abcda r iu . E d . VII I . Gher la , 1896.

17

Cele de sub Nr. 29—57. don. de d i rec ţ iunea t ipografiei d iecesane din Gherla .

58. „Romăni sche R e v u e " I. 5 - 6 , VII . 11 - -12 şi X . 1—12, don. de Dr . O. D iaconov icb .

59. S t ră jan , M., Manual de bunâ-cuvi in ţă . E d . I I . Craiova, 1895. (2 ex.) 60. „ „ Gest iuni l i te rare . Craiova. 61 . „ „ L a mormân tu l F lo r i câ i S t ră jan . Craiova, 1892. 62. „ „ Ep i s to l a r . Craiova, 1893. 63. „ „ Pr inc ip i i de es te t ică şi poet ică . P a r t e a I. şi I I .

Craiova, 1893—96. Cele de sub Nr. 59 — 63 don. de autor . 64. Moldovan, Ios. , A. B . O. Car te de ce t i re . Arad , 1897; don.

de autor . 65. Barao, I., H a l i m a sau 1001 de nop ţ i . T o m. I. şi I I . E d . I I .

Braşov, 1897. 66. Goldiş , V., I s to r ia universală . Voi. 111. E v u l nou. Braşov , 1897. 67. Damasch in , Car te de rugăc iun i . Braşov , 1896. 68. Creangă , I., H a r a p a lb . P o v e s t e . Braşov , 1896. 69. P i n t e a Vi teazul . Ba ladă . Braşov , 1897. 70. Sex Til , Snoave . Braşov , 1897. Cele de sub Nr. 65—70 don. de L ibră r ia Ciurcu din Braşov . 71 . Şema t i smul ven. cler al a rchidiecesei gr . cat. de Alba- Iu i ia şi

F ă g ă r a ş pe anul 1896. Bla j , 1896. 72. Negru ţ , I . F , Manua l de st i l is t ică. E d . I I . Bla j , 1896. Cele de sub Nr. 71 şi 72 don. de Tipograf ia sem. din Bla j . 73 Voilean, M. şi Bod P. , Abcedar maghiar . P a r t e a I. Sibiiu, 1897. 74. Dar iu , I., Curs p rac t i c de l imba maghiară . Sibi iu, 1897. Cele de sub Nr. 73 şi 74 don. de L i b r ă r i a a rch id iecesană din Sibi iu. 75. Roşea , I. I., Sacrificiu pen t ru sacrificiu. R o m a n . Braşov , 1881. 76. P o r u m b e s c u , C. G., Cân tec de p r imăvară . Cor viri l . 77. „ „ „ Coloane române . Quadri l le . 78. K o m p â n s k i , E. , Tu erai î ncân tă toa re . R o m a n ţ ă . 79. „ „ L' E n t r a i n a n t e . Po lka -Mazurka . Cele de sub Nr. 75—79 don. de L i b r ă r i a Ţ e r a n din Oravi ţa . 80. Fe r s igan , L, şi F a r k a s , T. 1., Grama t i ca l imbei la t ine , d u p ă

Schul tz Dâvid . Gherla , 1896. 8 1 . P o p - R e t e g a n u l , I., Boce te . Gherla , 1897. 82. „ „ „ Opşagur i . Gher la , 1897. 83 . „ „ „ S ta ros te le . Gherla , 1896. 84. „ „ „ 1 2 5 chiu i tur i . Gherla , 1897. 85. Câtană , G., Păca l ă şi Tânda lă . P o v e s t e . Gherla , 1897. 86. Simu, G., Pă r in t e l e Nicolae . Gherla , 1897. 87. Pe t r i şo r , T . V., Geograf iaş i is tor ia în şcoala popora lă . Gher la . 1891. 88. Ca lenda ru l „Aurore i" pe 1897.

2

18 Transi lvania . Partea oficială.

Cele de sub Nr . 80—88 don. de Tipograf ia „ A u r o r a " din Gher la . 89. P le tosu , Gr. şi G h e t e I., R e t o r i c a şi car te de cet i re p e n t r u

ol. VI . g i m n . Bis t r i ţa , 1896; don. de autor i . 90. Barc ianu , S. P. , Grama t i că g e r m a n ă teore t i că -prac t ică . E d . V.

rev . şi compl . de Dr . D . P . Ba rc i anu . Sibi iu. 1896. 91 . Ches t iun i biser icesci . Cum se admin is t rează d iecesa Gher le i

şi a Orăzii m a r i ? Sibiiu, 1896. 92. Nordau , Max, Na ţ iona l i t a t ea . Sibi iu. 1897. 93. „ „ P a r a d o x e sociologice. Sibi iu. 1897. 94. F a v a , R., Ches t iunea r o m â n ă în R o m a . Sibi iu, 1896. 95. Verne , L, Cas te lu l d in Carpa ţ i . R o m a n , t rad. de Victor Onişor.

Sibi iu , 1897. Cele de sub Nr . 90—95 don. de Soc. „Tipografia" din Sibiiu. 96. Fe l ix , Dr . I., R a p o r t gene ra l a supra ig ienei publ ice şi a supra

serv ic iu lu i san i ta r al r ega tu lu i Român ie i pe 1895. Bucuresc i , 1897; don. de autor .

97. Ovidii P . N . Metamorphoses . X I I . Aufl. Le ipz ig , 1888. 98. Gr igorovi tza , Em. , Deu t sche U e b e r s e t z u n g e n aus Michail

E m i n e s c u . Buca res t , 1892. 99. P r o g r a m m des ev. Gymnas iums A. B . in H e r m a n n s t a d t . 1895/6. Cele de sub Nr. 97—99, don . de Al . Vasi l ie . 100. „Enc ic loped ia r o m â n ă " . F a s c . V. ; don. de d i rec ţ iune . 101. Vere in fur s iebb . L a n d e s k u u d e , Archiv . X X V . 3 und X X V I I .

3. 1897. 102. Vere in fur s iebb. L a n d e s k u n d e , J ah re sbe r i ch t , 1896/7. 103. E rde ly i , Dr. Şt., Manual pen t ru usul necroscopi lor comunal i .

Orăşt ie , 1897 (2 ex.). 104. F o i ţ e alese. Orăşt ie , 1897. 185. Moţa, I., î m b r ă ţ i ş a ţ i n e g o ţ u l ! Dise r t a ţ i e . Orăşt ie , 1896. 106. Slavici , L, „Tr ibuna" şi t r ibuniş t i i . Orăşt ie , 1896. 107. S t a tu t e l e r eun iun i i r o m â n e de î n m o r m â n t a r e din Orăş t ie . 1897.

Cele de sub Nr. 103—107 don. de Tipograf ia „Minerva" din Orăşt ie . 108. Monografia in s t i tu tu lu i „Albina" , pe P e t r a - P e t r e s c u . Sibi iu ,

1897; don . de „Albina" din Sibiiu. 109. Nou l că l indar de casă pe 1896. Braşov. 110. Pe t r i şo r , T. V., Monografia com. Al ibunar iu . Caransebeş , 1896. 111. Calendar iu l R o m â n u l u i pe 1896. Caransebeş . Cele de sub Nr . 110 şi 111 don. de Tipograf ia d iecesană din Ca­

r a n s e b e ş . 112. Căl indar iu l p lugaru lu i , pe 1896 şi 1897. Braşov . 113. Ca lendar iu pe 1897. Arad . 114. P i p o ş , Dr . P . , Didac t ica . E d . I I I . Arad , 1896. 115. P ro toco lu l adunăr i i genera le a VII . a r eun iun i i învă ţă to r i lo r

d in d iecesa Aradu lu i , 1897.

19

Cele de sub Nr. 113—115 don . de Tipograf ia d iecesană din Arad . 116. „Amicul poporu lu i " . Oal indariu pe 1897. Sibiiu. 117. Calendar iu l să teanu lu i pe 1897 Sibiiu. 118. P o s n a ş i u l . Ca lendar umor i s t i c pe 1897. Sibi iu , 119. „Albina Carpa ţ i lo r" . An . I .—IV. l ips ind (din an . I I I . Nr . 4 şi

15 pană la finea anului) . Sibiiu, 1877—1880.

Cele de sub Nr. 116—119 don. de L i b r ă r i a W . Krafft d in S ib i iu . 120. P r o g r a m a g imnas iu lu i gr . cat. d in Beiuş , 1896/7. 121. P r o g r a m a (I.) şcoalei civile g reco-ca to l ice de fete d in B e i u ş ,

1896/7. 122. Anua ru l X X X I I I al g imnas iu lu i d in Bra şov , 1896/7. 123. P r o g r a m a g imnas iu lu i sup . etc . d in B l a j , 1896/7. 124. P r o g r a m a (XXI. ) g imnas iu lu i g reco-o r i en t . rom. d in Brad ,

1896 7. 125. M. t. Akademia ,Math . es t e rm. e r tes i to . X V . 3 es 4. Budapes t , 1897. 126. „ „ E r t e s i t o . 91 , 92, 94 es 95 fiiz. Budapes t , 1897. 127. „ „ E r t e k e z e s e k a t â r sad . t ud . korebo l . X I I . 2.

B u d a p e s t , 1897. 128. M. t. Akademia , Emlekbeszedek . IX. 2. B u d a p e s t , 1897. 129. „ „ N y e l v t u d . k o z l e m e n y e k . X X V I I 3 . Budapes t , 1897. 130. „ „ E r t e k e z e s e k anye lv- es szep tud . korebol . X V I .

10. B u d a p e s t , 1897. 131. M. t. A k a d e m i a A lmanach 1898-ra. B u d a p e s t . 132. Bo l l e t t ino delle publ icaz ion i i ta l iano. Nr . 265—270, 272—281.

F i r enze , 1897. 133. Ind i ce la Bule t in . Q. — Z. 134. Academia română , 30 ani de domnie ai rege lu i Carol I. V o i .

I. şi I I . Bucuresc i , 1897. 135. A c a d e m i a română , Anale . Ser. I I . tom. X V I I I , şi X I X . P a r t e a

admin i s t r a t i vă şi desba te r i l e . Bucuresc i , 1896—97. 136. Academia română , Anale. Ser. I I . t omul X V I I I . Memor i i .

Bucuresc i , 1896. 137. A c a d e m i a română , D o c u m e n t e priv. la ist . R o m . Voi . X . şi

Indice la Voi . I I . Supl . I. Bucuresc i , 1897. 138. Puşca r iu , Dr. II., D o c u m e n t e p e n t r u l imbă şi is tor ie . Voi . TI.

Sibi iu, 1897; don. de autor . 139. F o i ţ e alese. P r e m i u la „Rev i s t a Orăş t ie i" , 1897. 140. „Economul " , IV. 23. şi V. 19. B la j , 1876 şi 1877. 141. „Foa i a bis . şi scol." III. 6 şi 9. B la j , 1889—1890. 142. „Foa ia şcol ." V. 8 şi 19. B l a j , 1877. Cele de sub 140—142 don. de R o m u l S imu. 143. „ R â n d u n i c a " . I. şi II. Sibiiu, 1894 şi 1895. 144. „Şcoala şi famil ia". II. 11, 13, 2 2 - 2 4 , III. 2 şi 3 . Braşov ,

1887—88. 2 *

20 Transi lvania. Partea oficială.

Cele de sub Nr. 143 şi 144 don. de Ioan Popovioi . 145. „Amicul familiei" IV. 1—3, 5 - 1 6 , 18, 20—23, 31 şi 3 2 ; V.

5, 8 — 1 1 ; VI. 3, 4, 9 şi 2 1 . Gher la , 1880—82; cumpăr , dela Vict . Onişor . 146. J a n c s o , B . Dr., A dâko- romanizmus es a m a g y a r ku l tu rpo l i -

t ika . Budapes t , 1893. 147. J a n c s o , B . Dr., S z a b a d s â g h a r c z u n k es a dâko - român to rek-

vesek. Budapes t , 1895. 148. J a n c s o , B . Dr., A român nemzet i seg i to rekvesek t o r t ene t a es

j e l en l eg i â l lapota . I. kot . Budapes t , 1896; don. de autor . 149. Diaconovich , Dr . C , George Bar i ţ iu . Foi comemor . Sibiiu, 1892.

don . de autor . 150. F i l i pesc N., Că t ră un nou ideal . Bucuresc i , 1897; don. de autor . 151. H a n g o , Gavr. , U n vis. Nara ţ iune . Sibiiu, 1897; don. de autor . 152. Ilie Dinursen i , A l e x a n d r u R o m a n . Sibi iu, 1897 ; don de autor . 153. Calendar iu l „Uni r i i " . An . II. 1898. Bla j . 154. Simu, R., Car tea s tupa r i lo r să teni . Sibi iu , 1897 155. R a p o r t u l comi te tu lu i centr . al „Renri iuni i rom. agric . din cot t .

S ib i iu lu i" pe 1896. Sibiiu, 1897. Cele de sub Nr. 154 şi 155 don. de R e u n i u n e a agricolă. 156. Rob in , F . , şi Staicovici , Chr. D. , S ta t i s t i ca română . Bucuresc i ,

1897. don. de autor i . 157. Oni ţ iu , V., De toa te . Schi ţe şi novele . Braşov , 1897; don.

de autor . 158. Asbo th . O., Az olâh nye lvbe â t m e n t m a g y a r szok. B u d a p e s t ,

i 8 9 7 ; don . de autor . 159. Pe t r ik , G., Bibl iograf ia Hunga r i ae , IV. 2. Budapes t , 1897;

cumpăr . 160. A lmanachu l „ R o m â n i e i j u n e " . Viena, 1883. 161. Assaki , G., L a b o r a t o r u l de clinică chirurgicală . Confer in ţe .

Voi. I. Bucuresc i , 1887. 162. Assaki G., Archives roumaines de medic ine e t de ch i rurg ie .

I. 1—6. şi II. 1 Pa r i s , 1887—89. 163. B a b o e a n u , N. S., Rec id iva în mater ie penală. Bucuresc i , 1881. 164. Bag insky , Dr . A., H a n d b u c h der Schu l -Hyg iene . Ber l in , 1877. 165. Baron , Dr . P. , Z u r C h i n i n b e h a n d l u n g des K e u c h h u s t e n s . Ber l in . 166. Bianu , V., Ig iena oraşului Bucuresc i . T e s ă pen t ru d o c t o r a t

în medic ină . Bucuresc i , 1881. 167. Bianu , V., Spi ta lu l j u d e ţ u l u i Buzău . Dare de seamă pe 1895.

Bucuresc i , 1896. 168. Bolemau, Dr. Ist., Magyar' gyogvfurdok es âsvânyvizek. B u d a ­

pest , 1892. 169. S t a tu t e l e casinei rom. din Braşov , 1879. 170. Ac tu l de fund. al şcoalelor rom. d in Braşov , 1882. 171- Răp i r ea Bucov ine i . Bucuresc i , 1875.

Transilvania. Partea oficiala. 21

172. Chotzen, Dr . M., Ahimnol . Ber l in , 1892. 173. Cioran Dr . P . ; H e r n i a crural is dex t ra inca rce ra ta . "Wien, 1897. 174. Clar, Dr . F . , L e o p o l d A u e n b r u g g e r . Graz , 1867. 175. „ „ Z u r Gesundhei tspf lege von Graz, 1869. 176. Coen, Dr . R., Die ans t eekenden Krankhe i t en . "Wien, 1877. 177. Coun, Dr . M., Die B e h a n d l u n g der L u n g e n t u b e r k u l o s e mi t -

te ls Ich thyol . Le ipz ig , 1896. 178. Cornelii, Dr . A., E i n B e i t r a g zur K e n n t n i s s der que rve reng t en

Becken . Tr ies t , 1875. 179. V e r o r d n u n g bezi igl ich der E r l a n g u n g des D o c to r a t e s an den

wel t l ichen F a c u l t ă t e n der Unive r s i t ă t en . W i e n . 1872. 180. F a b r i t i u s , Dr . A., F o r t s c h r i t t e auf d e m Geb ie t e de Medizin,

K r o n s t a d t , 1885. 181. F i scher , G., A Hess ing-kesz î i lekek szerkeze te es a lka lmazâsa .

Budapes t , 1893. 182. F o t i n o , Dr . A., Communica t ion sur le service san i ta i re de

l ' a rmee roumaine , 1891.

183. 30. und 31 . Rechenschaf t s -Ber ich t i iber die V e r w a l t u n g des Anna-Kinde r -Sp i t a l s in Graz, 1874 u n d 1875.

184. Not izen i iber den Un te r s t i i t zungs -Vere in in Graz, 1875. 185. Gross , Iul., Druckwerke aus dem Reformat ionsze i ta l t e r . K r o n ­

s tad t , 1883. 186. Gusbe th , Dr . E . , Z u r Geschichte de r San i tă t s -Verhă l tn i s se in

K r o n s t a d t , 1884. 187. Gruber , Dr . Jos . , U b e r die no rma len S p a n n u n g s v e r h â l t n i s s e

des menschl . Trommelfe l l s . Ber l in , 1877. 188. G r u b e r Dr . Jos . , Z u r D i a g n o s t i k de r A n o m a l i e n im L e i t u n g s -

appa ra t e des Gehoro rgans . W i e n , 1877. 189. „ „ „ B e m e r k u n g e n l iber das kuns t l i che T r o m -

melfell. Pes t , 1877. 190. Heinz , Dr . R., Das A n w e n d u n g s g e b i e t des Dermato l s . Ber ­

lin, 1892. 191. He inz , Dr . R., u n d L ieb rech t , Dr . A., A lumno l . Ber l in , 1892. 192. H e i t z m a n n , Dr . J . , C o m p e n d i u m der ch i ru rg i schen Ins t ru-

menten- , V e r b a n d - u n d Opera t ions lehre . W i e n , 1874. 193. H e i t z m a n n , Dr . J . , u. C , C o m p e n d i u m der ch i ru rg i schen

P a t h o l o g i e u n d Therap ie . 4. Aufl. W i e n , 1875. 194. Hi r t , Dr . L. , Sys tem der Gesundhei t spf lege . II. Aufl. B r e s -

lau, 1880. 195. Hirzel , C , P r ak t i s che franz. Grammat ik . X I V . Aufl. Aarau , 1844. 196. H o e b e r , Dr . F . , Gesundhe i t s l eh re fur das Volk . W i e n , 1880. 197. Hunfa lvy , P . , Die U n g a r n oder Magyaren . W i e n - T e s c h e n , 1881. 198. Zur Aet io logie der In fek t ionskrankhe i t en I . u n d I I . Hălf te .

M u n c h e n , 1881.

22 Transi lvania. Partea oficiala.

199. Hock , Dr . H. , Die A n w e n d u n g u n d Er fo lge der Dr. L a h m a n n ' -schen vege tab i l en Milch. W i e n u n d Klagenfur t .

200. I n s t ruc ţ i e p e n t r u r e p r e s e n t a n ţ a sf. b iser ic i rom. neun i t e din B r a ş o v (Bolgârszeg) , 1843.

201 . J i lek , Dr . A. R i t t e r v., U b e r das Verha l t en des Malariafiebers in Po la . W i e n , 1881.

202. Kle in , Dr. S., L e h r b u c h der A u g e n h e i l k u n d e . W i e n , 1879. 203. Kraf f t -Ebing , Dr . R. v., L e h r b u c h der ge r i ch t l i chen P s y c h o -

pa tho log ie . S tu t t ga r t , 1875. 204. K r a u s , Dr . B. , C o m p e n d i u m der neue ren medic in i schen W i s -

senschaf ten . W i e n , 1875. 205. K r a u s , Dr . L . G., C o m p e n d i u m der ' spec ie l l en Pa tho log i e u n d

T h e r a p i e . W i e n - L e i p z i g , 1873. 206. Macher , Dr . M., Das Anna -Kinde r -Sp i t a l in Graz , 1873. 207. Medicul familiei, de Dr . A lexandru X . Bucuresc i . 208. Memorandu l s u b ş t e r n u t diete i u n g . de R o m â n i i Braşoven i dela

b iser ica sf. T re imi în 1871. Pes ta , 1874. 209. Meyr, Dr . J., C o m p e n d i u m der Augenhe i lkunde , I I I . Aufl.

W i e n , 1871. 210. Neugeboren , F . , Z u r Gesch ich te des Z u b a u e s zum burger l .

K r a n k e n h a u s e in K r o n s t a d t , 1885. 211 . Ph i l ipp i , Fr . , Gesch ich te des K r o n s t ă d t e r M ă n n e r - G e s a n g -

vere ines . K r o n s t a d t , 1884. 212. Pinoff, Dr . F . , H a n d b u c h der H y d r o t h e r a p i e . Le ipz ig , 1879. 213. P r a d t , E u r o p a in se inen Verhâ l tn i ssen zu Gr iechen land . Le ipz ig ,

1827. 214. R a n k e , J. , Grundzi ige der Phys io log ie des Menschen, I I . Aufl.

Le ipz ig , 1872. 215. R ă s p u n s la an t ic r i t ica b roşure i anonime a supra celor 2 con­

grese naţ ional i -b is . din 1873 şi 1874. Sibiiu, 1881. 216. R i t t m a n n , Dr . Al., Die Cu l tu r -Krankhe i t en der Volker . Brunn ,

1867. 217. R o k i t a n s k y . Z u m B e s t e n eines Re i se s t i pend iums fur e inen

D o k t o r a n d e n de r Medizin. W i e n , 1874. 218. R o t h , Dr. A., Hess ings He i lme thode . Budapes t , 1889. 219. Schauens te in , Dr . A., H a n d b u c h der offentlicen Gesundhe i t s -

pflege in Oster re ich . W i e n , 1863. 220. Schauens te in , Dr . A , L e h r b u c h der ger ich t l i chen Medizin. I I .

Aufl. W i e n , 1875. 221 . S c h u l l e r , J o h . K . , A u s d e r W a l a c h e i . III . Aufl. H e r m a n n s t a d t , 1852. 222. Schwarz , D r S., P rophy lax i s und Therap ie der D iph the r i t i s .

W i e n , 1895. 223. H a n d - u n d Re i s eka r t e von Siebenbi i rgen . W i e n , 1885. 224. Schemat i sches Verze ichniss der Todesu r sachen . Graz.

Transi lvania. Partea oficiala. 8 3

225. Slavici , I., Die R u m a n e n in U n g a r n , S iebenbt i rgen ttnd der Bucowina . W i e n u n d Teschen , 1881.

226. Socor, Dr. G., Ospi ta lu l St . Sp i r idon . S ta t i s t i că şi observa-ţ iun i clinice. Iaşi, 1890.

227. Socor, Dr . G., Ochire asupra act ivi tă ţ i i secţ iei of talmologice a Spi ta lu lu i sf. Sp i r idon din Iaş i , 1893.

228. Socor , Dr . G., Anale le casei spi ta le lor şi ospici i lor S t Sp i r idon d in Iaşi. An . I. şi I I . Iaş i , 1893 - 95.

229. Sporschi l , Joh . . W a n d e r u n g e n durch sachs . Schweiz. L e i p z i g . 230. Mi t the i lungen des Vere ines der Aerz t e in S te ie rmark . 1874—75"

Graz, 1875. 231 . Suersen , Dr . W. , A n l e i t u n g zur Pf lege der Z â h n e u n d des

Mundes . K r o n s t a d t , 1886. 232. T a g e b l a t t der 48. V e r s a m m l u n g deu t sche r Na tur fo rscher u n d

Aerz t e in Graz , 1875. 233. T a n n e u r , Dr . M., Tube rcu lose pu lmona i re . Pa r i s , 1896. 234. Trauschenfe ls , E . v., Rechenschaf t s -Ber ich t . K r o n s t a d t , 1878. 235. D o n a u g e b i e t u n d die eu rop . Ti i rkei . Kr i egska r t e , 1877. 236. V a r r e n t r a p p , Dr . G., Grundz i ige der Schu lbau ten - H y g i e n e

zunăchs t in S tăd ten , 1875.

237. Das Gese tz l iber das Vere ins rech t vom 15. N o v e m b e r 1867 fur B o h m e n e tc . P r a g , 1868.

238. Vierord t , Dr . 0 . , U e b e r den k l in ischen W e r t h des T a n n a l b i n . Ber l in , 1896.

239. Virchow, R., H a n d b u c h der speciel len Pa tho log i e u n d Thera -p ie . I .—VI. B d . E r l a n g e n , 1854—76 (11 voi .) .

240. Vogel , Dr . A., L e h r b u c h der K i n d e r k r a n k h e i t e n . V I I . Aufl. S t u t t g a r t , 1876.

241 . W o l d r i c h , Dr . J . N. , Le i t faden der Somato log ie des Men-schen. IV. Aufl.. W i e n , 1880.

242. Zamphi ro lu , G. Al., F r a n c i a d a . Cân tu l II . Bucuresc i , 1871. 243 . „Sp i t a lu l " . Rev i s t a medica lă . An . I V . — X V I I . Bucuresc i ,

1 8 8 4 - 9 7 (Lipsesce din an. V I I I . Nr . 1., d in X I V . Nr. 4, din X V I . Nr. 3 şi d in X V I I . 6, 18, 20 şi 21).

244. W i e n e r mediz in i sche Blă t t e r . J a h r g . I . — X X . (L ipsesce d in an. I . Nr . 1, d in X . Nr . 26, d in X I X . Nr. 4, 20 şi 29). W i e n , 1878—97.

245. P r a g e r mediz in i sche Wochenschr i f t . X X . (10—52), X X I . şi X X I I . P r a g , 1895—97.

246. Al lgem. W i e n e r mediz in ische Z e i t u n g . J a h r g . X X I I I — X X V . W i e n , 1878—80. (Lips . d in an. X X I I I . Nr . 1 şi 4—13).

247. Der Fe lda rz t . W i e n , 1878 - 8 0 . (Lips . din 1878 Nr. 2—5. şi 11, şi d in 1879 Nr. 8).

Cele de sub Nr. c u r e n t 160—247 don . de dl Dr . P e t r u Cioran .

24 Transi lvania. Partea oficiala.

248. „Lumină to ru l* . An . V i . 1885. Nr . 1 1 2 - 1 4 2 ; V I L compl. , VI I I . Nr. 1 - 4 şi 9 ; X I . Nr . 19, 2 6 - 8 9 ; X I I . şi X I I I . (compl.)

249. „Gaze ta Trans i lvan ie i " . 1893 ,Nr. 4 6 ; 1895 Nr. 74 şi 7 8 ; 1896. Nr. 50, 181, 276 şi 285.

250. „T r ibuna" . 1889. Nr . 247 şi 1893 Nr. 176, 217, 234, 243, 257, 260—271.

Cele de sub Nr. 248—250 dona te de P e t r u Manciu , croi tor în Oravi ţa .

251 . „T r ibuna" An. I. (lips. Nr. 11, 90, 108, 119, 140—145, 197 şi 199) I I . (lips. Nr . 12, 62, 101—103, 172, 283, 286, 290, 292, 294, 295, 297 şi 298); I I I . (l ips. Nr . 2, 150, 219 şi 266).

252 „Albina" . An. X . Nr . 25, 29, 40, 44, 45, 47, 53, 59—82. Cele de sub Nr. 251 şi 252 don. de Ioachim Muntean , p reo t în

Gurar îu lu i . 253. „ T r i b u n a " . A n . VIII. Nr. 218, 277, 282, 283 şi 284 ; I X . 1 - 4 ,

6—243, 2 4 5 - 2 8 4 , 2 8 6 - 2 9 2 ; X . 101 — 168, 170—200; X I . 2 — 5 1 , 53—127, 129 - 1 4 5 , 156—191, 193—233 ; X I I . 208—219, 221—291.

254 „Observa to r iu l " . An . I I . 101—104; I I I . 1—45, 5 0 - 57, 5 9 - 6 6 , 68 - 7 8 ; IV. 9 - 1 5 , 17, 19 şi 20.

Cele de sub Nr. 253 şi 254 dela Iosif L i ta , p r eo t în Iclod. 255. Bar to l i , P . 8., Colonna Tra iana . R o m a ; don. de L e a n d r o

D o n o l a d in Bucuresc i , p r i n George Câr ţan . Din publ ica ţ iun i le per iodice actuale au în t r a t la b ib l io teca „Aso­

c ia ţ iun i i " în 1897 u r m ă t o a r e l e : a) „Arch iva" . A n . VI I I . Iaş i , 1897 (lips. Nr . 1 şi 2). b) „Biser ica şi Şcoala" . A n , X X I . Arad , 1897. (lips. Nr . 10, 3 3 - 3 5 ,

37—44 şi 46 - 4 8 ) . c) „Cont ro la" . An . I I I . T imişoara , 1897. (compl.) d) „Convorbi r i l i t e ra re" . An. X X X . Bucuresc i , 1897. (lips. Nr . 11). e) „Drape lu l" . An . I. Bucuresc i , 1897 (lips. Nr . 164). f) „ D r e p t a t e a " . An . IV. Timişoara , 1897 (lips. Nr . 282). g) „Economia na ţ iona lă" . An . X X I . (1—16). Bucuresc i , 1897. h) „Fami l ia" . An . X X X I I I . Oradea-mare , 1897 (compl.). i) „Foa ia d iecesană" . An. X I I . Caransebeş , 1897 (compl.). j) „Foaia l i te rară" . An . I. Oradea-mare , 1897 (compl.). I) „Foa ia pedagog ică" . An . I. Sibi iu, 1897 (2 ex. compl.) . m) „Foa ia poporu lu i " . An . V. Sibiiu, 1897. (lips. Nr . 16, 44 şi 46). w). „Gaze ta Trans i lvan ie i " . An . L X . Braşov , 1897 (compl.). o) „Pa t r i a" . An . I . Cernău ţ , 1897 (compl.). p) „Poporu l " . An. IV. Budapes t a , 1897 (compl.). r) „Rev i s t a Orâş t ie i" . A n . I I şi I I I . Orăşt ie , 1896 şi 1897, (lips. d in

an. I I . Nr . 37). s) „Tageb la t t " . An . X X I V . Sibiiu, 1897 (compl.) t) „Telegraful r o m â n " . An . X L V . Sibi iu, 1897 (compl.).

25

u) „T r ibuna" . An . X I V . Sibi iu, 1897. (corupi.). v) „T r ibuna poporu lu i " . An. I. Arad , 1897 (lips. Nr. 132). x) „Uni rea" . An . VI I . Bla j , 1897. (complet) . y) „Vul turu l" . An. VI . (28 - 52). Oradea-mare , 1897.

Sibi iu , 15 Ianuar ie , 1898. Nicolae Togan m. p. ,

bibliotecar.

Nr. 6 1 - 1 8 9 8 ,

CONSPECTUL MEMBRILOR cari şi-au achitat taxele în semestrul 11, 1897.

M e m b r i f u n d a t o r i : Io an M. Moldovan , Bla j 200 fl.; T e o d o r P o p , Ba ia de Criş 200 fl.

M e m b r i p e v i a ţ ă : „ F o r t u n a " , i n s t i t u t de c redi t şi economii în R o d n a - v e c h e 50 fl.;

Dr . Bas i l iu P reda , Câmpeni , 101 fl.; „Doina" soc ie ta te pe acţi i , Câmpeni , 101 fl.; Cons t an t i n Cotişel , Cer tegea , 101 fl.: Dr . k. Mangiuca , Oravi ţa . (rata III) 25 fl.

M e m b r i o r d i n a r i : P r o 1895/6: l o n u ţ Stefanescu, Cugi r 10 fl. P r o 1895—1897 Ioan Avram, H o l b a c 15 fl. P r o 1896 câte 5 fl.: Dr . Vasi le Hossu , Blaj ; Iosif L i t a , I c lod ; Ioan

Muntean , Cug i r ; Nicolae Olariu, C u g i r ; G-eorge Bogdanescu , R o m o s ; Ilie P o p o v i c i , S ib i ş e l ; P r o c o p i u Her lea , C u g i r ; A v r a m Mihailă, R o m o ş e l ; Nicolae Popov ic i , C i b ; Gavr i lă P o p , F e l e a c ; Valer iu P o p , S ă c e l ; Mihail B r ă t e a n , Orosz - Idecs ; Nicolau Bedea , Miha l en i ; P e t r u Şinca, Bişcar ia .

P r o 1896 câte 6 fl.: A u g u s t i n Ber ian , forest ier , C u g i r ; Nicolae Micu, C u g i r ; Ioan Vulcu, Orăşt ie .

P r o 1896/7 câte 10 fl.: Nicolae Macarie , V i n e r e a ; Nico lae F u r d u i , V i n e r e a ; Nico lau Ivan , S ib i iu ; Cons t an t i n Cost in , B r a d ; D u m i t r u Z . Muntean , B r a ş o v ; George Comanic iu , Vene ţ i a in fe r ioară ; Pave l Beşa , B o r g o - P r u n d ; George Cosma, R o ş i a ; George Bocanic iu , Roş ia .

P r o 1897 căte 5 fl.: Văduva Ioan Şandru , Sighişoara , Zachar ia Tă ta r , E l i s a b e t o p o l e ; Dion i s iu Nistor , A r a p a t a k ; P e t r u Calc iunar iu , Or şova ; Dr . Il ie Beu, S i b i i u ; Dr. P e t r u Mladin, P r e b u l ; A d a m Cristea, O r ă ş t i e ; ' ' G e o r g e Şuta , K i s - M a j t e n y ; Ioan Las lo , C l u j ; E l i a Câmpean , Gyo-Vâr -h'egy; Cons t an t in Olariu, C u g i r ; Mate iu P o p p de Grid, M. Oşorhe iu ; D a m a s c h i n Medrea, I l t y o ; T e o d o r Seracin, C a r a n s e b e ş ; Nicolau Nestor , ^ H a ţ e g ; Ioan Mun tean , H a ţ e g ; Dr . Gavr i lă Suciu , H a ţ e g ; „ H a ţ e g a n a " i n s t i t u t de c redi t şi economii , H a ţ e g ; P a u l Oltean, H a ţ e g ; George Spornic , C o h a l m ; Ioan Grancea , J i b e r t ; I oan Bercan , Merch iaşa ; I oan Bârsan , B o g a t a Ol t . ; Nicolau Mircea, C o h a l m ; George Repede , H o m o r o d ; I o a n

26 Transi lvania. Partea oficială.

Bro tea , Mâte fa lva ; Ioan Buzea , Coha lm; Ioan Bănu ţ iu , Coha lm; Ioan P o p a , advoca t , S ib i iu ; Ioan Pe t raşcu , S ib i iu ; E l e n a Pe t r a şcu , S ib i iu ; G-avril H a n g o , S ib i iu ; Bar to lomeiu Baiulescu, B r a ş o v ; Mihaiu Albon, I oan Bereş , Nicolau Bobeş , Dr . George Ilea, Dr. Aure l Isac, Bas i l iu P o d o a b ă , E m e r i c P o p , Nicolau Ra ţ iu , Tu l iu Roşescu , to ţ i d in C l u j ; Ioan P o p , Mor laca ; P a n t a l e o n L u c u ţ a , L . S imonescu , din S i b i i u ; Ioan Savanyu, Sa t r aa r ; Dr. G. Dobr in , L u g o ş ; Dr . Nicolau Popovic i , V e r ş e ţ ; Ioan D r e -gan , Dr , Pompi l iu Isac, Ioan Boj i ţa , A v r a m David , Samui l Roşu , Zeve -deiu Mureşan, Rafila Oniţ iu, Serg iu Medean, I oan Pa rasch iv , Dr . I oan E lekes , C o n s t a n t i n Cre ţoescu , to ţ i d in Sebeşu l săsesc ; Carol ina Creţar iu , V i n g a r d ; I oan Oncescu , R e h ă u ; „Comuna pol i t ică" R e h ă u ; Vasi l ie Aldea , L a n c r e m ; „Comuna pol i t ică" L a n c r e m ; T o m a Barbu , Ş u g a g ; I oan M. Vulcu, P i a n u l s u p . ; Ioan P e t r a n , C l u j ; I oan Albon , D o ş t a t ; Dani i l de Tamaş , D e a g ; Nicolae Todoran , Ce ta tea de b a l t ă ; E m i l P o p , Boboha lma ; Vas i le Muntenescu , B o z i a ş ; S imion Căluţ iu, Dic io -Sân-Măr t in ; Dr . L i v i u de L e m e n y , S ib i iu ; Nicolae H e n ţ u , Ioan Chirca. Cons t an t in H e r ţ a , Dr . Nicolae Calefariu, D u m i t r a Banciu, d in Se l i ş t e ; Dionis iu J u g a , R o d ; Ioan Bunea , C a c o v a ; A v r a m Aci lenescu, G a l e ş ; Aure l Decei , S ib i e l ; I o a n Ivan, Ioachim Muntean , Ioan Manta, „Biser ica gr . or.", Ilie Măcelar iu , to ţ i d in G u r a r î u l u i ; Valeriu Milea, T i l i şca ; Ioan Măcelariu, S ib i i u ; „Comuna pol i t ică" Apo ldu l m i c ; Ioan J u g a , S â n g ă t i n ; P e t r u J u g a sen . , I oan Iosof. I l ie F loaş , Vasi le J u g a to ţ i din T i l i şca ; I l ie Topâ rcean , Apoldul m i c ; Dr . A lexandru Oeuşan, R e g h i n ; Deme t r i u L u p u , G o r g e n y - H o d â k ; Pe t ru Ciobotar , M a g y a r - R e g e n ; Iosif P o p e s c u , Sever Ba rbu , E u g e n i a Barbu , P e t r u Ui lăcan, t o ţ i din R e g h i n ; L e o n Popescu , P e t r u Neagoş din D e d a ; Ioan Raco ţau , G o r g e n y - L i b a n f a l v a ; A lexandru Tâ rnovean , G o r g e n y - H o d a k ; Valer ia Colbasi , S p r i n g ; E u g e n i a Vecerdea , S ib i iu ; Dr. C. Diaconovich , S ib i i u ; Vasile Hossu , Mureş -Oşorhe iu ; Ioan Bâr san , Maros -Sz . -Ki râ ly ; Maximil ian Codarcea , M e z o - P a g o c s a ; Alexan­d ru Bărbu lescu , B a l a ; P i l i p P o p , M e z o - B â n d ; Ştefan T ă m a ş , M e z o B â n d ; Ioan Pan tea , Ioan Mânu, toţ i d in Mezo-Ri ics ; Ioachim Huza , B a l a ; P a u l Tanco , Iosif Mihai laş , Vasile Pe t r i , A n t o n P r e c u p , Dr . Ioan P o p , Dr . Cons t . Moisil, Dr . Alex iu Lar iones i , A lexandru Hal i ţ a , Si lviu Bolfa to ţ i din Năseud ţ Ioan Marc, 0 1 â h - S z . - G y o r g y ; I o a n Ios ip , Geras im Domide din R o d n a veche ; Dr . Gavr i lă T r ipon , B i s t r i ţ a ; L a z a r Avram, M a i e r ; Mihaiu D o m i d e , Olâh-Sz. Gyorgy-, P e t r u Nut icu , Ioan. Ciurdărean din L u ş c a : Nicolau Cionca, Sân-g e o r g i u ; „Vlădeasa" , i n s t i t u t de c redi t şi economii , H u e d i n , cu d o n a ţ i u n e ; D u m i t r u Chişerean, F ă g ă r a ş ; Valer iu P . Comşa, Copăce l ; „Ol teana" , inst . de c red i t şi economii , Vi ş t ea de j o s ; Bas i l iu Ra ţ iu , F ă g ă r a ş ; „Unirea" , i n s t i t u t de c red i t şi economii , V a d ; [Vasile Dămian , Ioan Russu , George B o g d a n , Ioan S tanc iu , Dr . Pave l Oprişa, Ioan Cutean , I oan Gherman , Geras im Candrea , George P ă r ă u , P e t r u R imbaş , Măria Cristea, to ţ i d in B r a d ; Dr . Cornel Moldovan, George Moldovan, D e m e t r i u Moldovan , Georg iu Dregan , L a z a r P e r i a n to ţ i din B ă i ţ a ; A lexandru Draia , Cr i sc io r ;

Transilvania. Partea oficială. 27

Nicolae P o p , O r m i n d e a ; Ioach im Comşa, Z d r a p ţ i ; George Vlassa , Mis-kolcz, Ioan Lazar ic iu , Ioan Simionaş, Alexandru Moldovan s., A lexandru Moldovan jun . , „ H u n e d o a r a " î n s o ţ i r e , Dr . A lexandru H o s s u - L o n g i n , Aure l ia H o s s u - L o n g i n născ . P e t c o , F r a n c i s c H o s s u - L o n g i n , E l e n a H o s s u -L o n g i n născ . P o p , to ţ i din D e v a ; Avram P . Pecu ra r i u , Ilia m u r e ş a n ă ; Avram S. Păcura r , D o b r a ; Dr . I. Olariu, C a r a n s e b e ş ; Nicolau Raco ţa , Şeica m a r e ; Ioana Raco ţ a , Şeica m a r e ; Ştefan P o p , Miha l ţ ; A lexandru Suciu , M e d i a ş ; Ioan Bac iu , Ş io la ; Iosif L i t a , I c l o d ; I o a n Nar tea , Şeica m a r e ; Nicolae Manegu ţ , Oşo rhe iu ; Vincen ţ iu Nemeş , Sămăr t inu l s ă r a t ; I o a n Moldovan , M e d i a ş ; Dr . E m . Doctor , V i e n a ; Mihai l S t ră jan , T i u r ; Onisim Bon to iu , B r a ş o v ; R o m u l Mircea, Dionis iu R o m a n , Vic to r Muntean , Dr . Ioan Ivan, A t a n a s i u Popovic i , F i l on Necşa to ţ i din M e d i a ş ; Nico lau Oancea, B ra şov ; P e t r u Tissu, P a n c i o v a ; Dr. George Miclea, A l i b u n a r ; Vasi le Sto ian , A ţ e i ; A t a n a s i u Cimponer iu , B u d a p e s t a ; P o m p e i u P i so , Săcă-r î m b ; Nicolae Cristea, S ib i iu ; Ioan Urzicean, G y e r g y o - B e k â s ; Alexan­dru P r e c u p , G y e r g y o - B e k â s ; Dr . Ioan David , B r a ş o v ; Ioan Ch. Dragomir , N ă p r a d ; A lexandru Velican, Alba- Iu l i a ; I oan Madincea, L u g o ş ; A n d r e i u L iv iu , L u g o ş ; I oan V. Russu , S i b i i u ; Ar i ton P o p a , B u c i u m -Ş a s a ; Dr . Ş te fanBanf i , B u c i u m ; Nicolae David , B u c i u m ; Av i ron Macaveiu, Buc ium-Şasa ; George St inghe , Nicolae G. Furn ica , to ţ i d in B r a ş o v ; Dimi t r i e Moldovan, S igh i şoa ra ; Zachar ia Ganea, F e r i h a z ; A lexandru Lazur i an , A b r u d ; Dr. Demet r iu R a d u , L u g o ş ; Ioan Radu , Uj fa leu ; Bucur Popov ic i , -Ştefan Şelar iu to ţ i din H a ţ e g ; R o m u l Raca , B ă u ţ a r ; George Andron , U g r a ; „Corv ineana" , H u n e d o a r a ; I acob Popescu , L u g o ş ; Dr . I ancu Metan, Nicolae Cintea , I oan Dan, Ioan St revoiu , I oan Gărn i ţă , Nis tor P o d a r i u to ţ i din Zer -neş t i ; Dr. E u g e n Meţian, B r a ş o v ; I oan cav. de Puşca r iu , B r a n - S o h o d o l ; Dr . Nicolae Mănoiu , B r a n - Ş i m o n ; Ioan Vodă, A l m â s m e z o ; Nicolae Grozea, Ben i amin Clococean to ţ i din T o h a n u l v e c h i u ; A x e n t e Moşoiu, B r a n - P o a r t a ; Iosif R u n c e a n , M ă g u r a ; Nicolae Popov ic i , B r a n ; L e o n t e Puşca r iu , B r a n -Sohodol ; Alexe Chi ţ iu , P o a r t a ; George Cârlan, Ţ i n ţ a r i ; F lo r i an Po rc iu s , R o d n a veche ; George L u p u , R o ş i a ; P e t r u Macaveiu, A b r u d ; R o m u l F u r d u i , C â m p e n i ; Dr . L a u r e n ţ i u P o p , A lexandru Ciura, Si lviu Lazar , Samui l David to ţ i din A b r u d ; Dr . Zos im Chir top, C â m p e n i ; Iosif Gomboş , V id ra de s u s ; Carol Henzel , R o ş i a ; A lexandru Macaveiu, B u c i u m - Ş a s a ; Ioan Maior, R o ş i a ; Vasile Chi r top , C â m p e n i ; R o m u l Marcu, B i s t r a ; Iu l iu P o r u ţ i u , C â m p e n i ; A lexandru Da raban t , B i s t r a ; Iosif Ciura, Bu­c ium-Şasa ; A lexandru Pap iu , B i s t r a ; Vasi le Moga, M u r ă ş - L u d o ş ; I acob Zorea, V l ă d e n i ; „Poiana măru lu i " comuna po l i t i că ; Dr . Nicolae Şerban, Dr . Nicolae Motoc, Dr . A n d r e i u Micu, lu l iu Dan , Ioan Cin tea to ţ i din F ă g ă r a ş ; George Pra lea , B r e a z a ; D u m i t r u Bul icrea , P o r u m b a c u l de j o s ; Geras im Grama, R î u ş o r ; Maximil ian Recean , V a i d a - R e c e a ; I oan Dejenar iu , F ă g ă r a ş ; Nicolae Borzea , Viş tea de j o s ; Dr . P o m p e i u Gherman , Şe rca i a ; George Vas , V o i l a ; Ştefan Răd ic , P e t r o ş e n i ; Nicolau Pe t ru , Gorgeny-Sz . - Imre ; Virgi l Oniţiu, B r a ş o v ; Ioan Scur tu , F ă g ă r a ş ; Cornel Aiser, Ioan Bădi lă , Le t i ţ i a B o -

28 Transilvania. Partea oficială.

loga, Măria Cosma, Dr. E l i e Cris tea , Dimi t r ie Cun ţan , Măr ia Cioban, George Dima, Vic to r ia J o a n d r e a , Dr . E l i e Dâian, Ilie Moga, Ioan Mafteiu, E u g e n i a Iovescu , Nicolae Penc iu , Ştefan Stroia , Dr. P e t r u Şpan , Dr. Ioan Stroia , Nicolae Şuluţ iu , Nicolau Togan , Mateiu Voi lean, Ioan Vă tăşan , t o ţ i d in S ib i iu ; Ioan G. Bozdog , E r o n i m Sporn ic to ţ i din V e s t e m ; Teofil Dragomir , L u p o a i a ; Simion Micu, George F i l ip , Mateiu Nicola, Ioan Cirlea, F l o r i a n Rusan , to ţ i d in Alba - Iu l i a ; A n t o n P o p , B u c e r d e a Vi-n o a s ă ; Ştefan Crişan, Teuş .

P r o 1897 câte 6 fl.: Măria B . Suciu n . Susman, Sălăuşul infer . ; Nicolau Căciulă, Alexandru F i l ip , A u g u s t i n Giurgiu , to ţ i d in C l u j ; I oan L u c a , Cala tă m a r e ; Ioan L e h e n e , D r e t e a ; Dr . Aure l Marincaş , Mihaiu Mar incaş , to ţ i d in B . - H u e d i n ; A lexandru Sava, B e d e c i u ; Iosif S tănescu , Gy.-Oşorheiu; George Opr i ta , Sebeşul săsesc ; Dimi t r ie Munth iu , Rec iu ; A n d r e i u P o p , M.-Oşorheiu; Vasil ie Sal te leski , B â r d o s ; Ioan Cons tan t in , Ilva m a r e ; Virgi l So t ropa , N ă s e u d ; Ştefan Utal ia , Sâng iorg iu ; Dr. Valer iu Rusu , N â s e u d ; Cons tan t in P o p , Ba ia de Criş ; Lad i s l au Oltean, R o m u l Auucu ţa , Adam Leşn ican , George Oprean, Dr . L a u r e n ţ i u Pe t r i c , Iosif Pe t rovic i , Iosif Cris tea, Nicolae H e r b a y , George Herbay , A r o n Muntean , to ţ i d in D o b r a ; Ioan P e t r o ­vici , L ă p u g i u l de s u s ; P e t r u H ă d a n , R ă d u l e ş t i ; F l o r i a n Bud iu , Z a m ; A l e x a n d r u Pe t rov ic i , Z a m ; Nicolae Gos tae , L ă p u ş n i c ; I oan Serb , R o ş -c a n i ; Simion Dragomi r , G u r a s a d a ; F i l ip Docol in, Micâsasa ; Ioanichie Neagoe , Pe t rovose lo ; „S teaua" i n s t i t u t de credi t şi economii , P e t r o -v o s e l o ; Dr . Iul iu Grecu , R e ş i n a r i ; „Concord ia" , i n s t i t u t de credi t şi economii , U z d i n ; I oan Ionică, Z e r n e ş t i ; Nicolau Cotişel , C e r t e g e a ; I oan Todea , A l b a c ; Dr . A lexandru Şuluţ iu , C â m p e n i ; I oan Nicola, A r a d a ; Ioan Dobre , Teodos ie Puşca r iu , George Guiman , to ţ i d in P o i a n a - M â r u l u i ; Dr . I o a n Şenchea , F ă g ă r a ş ; George Zegan , Sofron P r u n ă , Bise r ica gr . cat., Ioan Pet r i şor , Var to lomeiu Visoli , to ţ i d in V a i d a - R e c e a ; Aron de P o p a - R a d u ; Ioan Peia , to ţ i d in F ă g ă r a ş ; F r i ed r i ch Schneider , Ş e r c a i a ; I oan Anglie i Alba-Iu l ia .

P r o 1896/7. fl. 7 . : P e t r u T . Iile, H . Gyor te lek . P r o 1897 fl. 2 .50: Vasile Boneu , B rad . P r o 1898 câte 5 fl.: Dr . Ilie Beu, S ib i i u ; S imion Horva t , D e v a ;

Dav id R a d e ş , C e n a d e ; Iosif L i t a , I c l o d ; Vic to r Onişor, Z a g r a ; George Vas , Voila .

I l ie F loaş , Ti l işca 1 fl. pen t ru d ip lomă.

Sibiiu, 31 Decembre , 1897.

Leontin Simonescu m. p. , cassar.

R e d a c t o r : Dr. C. Diaconovich. Tiparul Tipografiei archidiecesane.

Transi lvania. Partea oficială. 29

Nr. 1 5 2 - 1 8 9 8 .

P R O C E S V E R B A L din 3 Martie n. 1898. Şedinţa ordinară a comitetului central

al Asociaţiunii. P r e ş e d i n t e : Dr. I larion Puşcar iu , vice-preş. M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zahar ia Boiu, P . Cosma, Dr. C.

Diaconovich, I. Papiu , L. Simonescu, Iosif. St. Şuluţiu," Onoriu Tilea, N. Togan.

N o t a r : Dr. II. Beu, Secre ta r I I .

49. P e n t r u uerifiearea p rocesu lu i verbal al şedin ţe i de ac}i

Se designează dni i : I. Papiu , L. Simonescu şi los . St. Şuluţiu.

50. (136—1898).

A d v o c a t u l Carol Sam. Borger , ca r e p r e s e n t a n t al firmei Sam. Wagner, care a îndep l in i t une le renovaţ i i la casele Asocia ţ iuni i , r ecea rcă comi te tu l cent ra l , ca să l icuideze o p re tens iune a aceleia de 55 fl. v. a., căci altfel va t r ebu i să împrocesueze Asoc ia ţ iunea .

Dlui C. S. Borger i-se respunde, că pretensiunea firmei Sam. W a g n e r se referă la nişte lucrări , cari în real i ta te nici nu s'au făcut, de oare-ce nu era ne­cesitate ; la colaudare, ce e drept , s 'a t r ecu t aceasta cu vederea, dar ulterior s'a cons ta ta t greşala. Firmei îi mai compet fl. 16, pe cari îi poa te ridica în tot momentu l .

51. (144—1898). D e oare-ce diplomele t i pă r i t e cu t i t lu l vechiu al Asoc ia ţ iun i i n u mai

co respund s t a tu t e lo r modificate, Se decide a se comanda un nou clişeu pentru

titlul Asociaţ iunii ; cu executarea se autor isează biroul societăţii .

52. (360—1897).

Dl Virgil Oniţiu, d i rec to r g imnas ia l în Braşov, cu da ta 20 Iu l ie 1897 şi cu p rovoca re la apelul pen t ru comple ta rea colec ţ iuni i de d,iare şi r e ­vis te a Asocia ţ iuni i , ofere în aces t scop „ T r i b u n a " anii I .—IV, l ega tă în 8 vo lume, cu p re ţu l de 40 fl.

Ofertul dlui V. Oniţiu se primesce. 3

3 0 Transi lvania. Partea oficiala.

53. (561—1897).

Dl Filip Dooolin, p r eo t în Mieăsasa, ofere cu da ta 19 S e p t e m b r e 1897 spre cumpăra re „Observa to ru l " comple t pe anii I—VIL , l ega t în 2 vo lume mari , pe p re ţu l de 56 fl.

Se decide a reflecta la ofertul dlui F . Docolin, dacă va reduce pre ţu l colecţiunii la 40 fl.; anul I. şi VI I şi-i poa te eventual re ţ ine.

54. (402—1897).

Dl Maeedon Maniu, î nvă ţ ă to r pens . în Zagra , cu da ta 20 Iulie 1897 ofere spre cumpăra r e 3 ani din „Amicul F a m i l i e i " şi 8 ani din „Observa to ru l " , d in t r e cari un i i necomple ţ i .

Se decide a se cumpera anul II. din „Amicul Famil iei" pe pre ţu l de 5 fl.

55. (100—1898).

D l Emilian Mieu, p reo t în Ohaba sârbească , ofere cu da ta 3 F e b r u a r i e 1898 spre cumpăra re ma i mul te rev is te şi căr ţ i .

De as tăda tă nu se poa te reflecta la ofertul dlui Emil ian Mieu.

56. ( 1 3 4 - 1 8 9 8 ) .

D l Ioachim Muntean, p a r o c h gr . or. în Gurar îu lu i , t r imi te p e n t r u b ib l io teca A s o c i a ţ i u n i i : 1. „Tr ibuna" , an. IV. 1887 (l ipsind Nri i . 74, 248 şi 296) ; an. V. 1888 (l ipsind Nri i 1 1 9 - 1 2 3 , 195, 197—199 şi 201) ; an. VI . 1889 (l ipsind Nr i i 1—98, 100—116, 118—132, 134 şi 136—246); d in an. VI I . 1890 Nri i 1—13, 67, 113 şi 2 0 1 ; din an. VIII. ' 1891 N r i i : 36, 196, 218, 277, 2 8 2 - 2 8 4 şi 2 8 6 ; apoi an. I X . 1891 (complet) , an. X . 1892 (comple t ) ; an. X I . 1893 (lipsind Nri i 272 şi cei u r m ă t o r i ; şi an. X I I 1894 (complet) . 2. Nri i 5 şi 6 şi „Meser iaşul român" , an. II-lea. 3. „ F o i -şoara Telegrafu lu i r o m â n " din 1877 (complet) . 4. „Convorb i r i l i t e ra re" an. X V I . Nri i 1—9 şi an. X V I I I . Nri i 11 şi 12. 5. „Alb ina" , an. X . N r i 1—24. 6. Conscr ip ţ i a poporu lu i din Gura r îu lu i efectui tă în 1785, 3 t o ­mur i ap roape comple te . 7. Monografia comune i Gura r îu lu i de I. Mun tean .

Spre scire cu mul ţămi tă .

57. (72—1898).

Direcţiunea despărţementului IX (Orăştie) îna in tează cu da ta 31 Ia ­nua r i e 1898 procesul verbal al adunării generale cercuale ţ i n u t ă în T u r d a ş îa 26 S e p t e m b r e 1897; şi observă, că taxele incassa te cu acea ocas iune s 'au expeda t p r in pos tă în aceeaş di. D in procesul ve rba l se c o n s t a t ă :

a) d i rec to ru l despă r ţ ămân tu lu i , dl Dr . I oan Mihu, a deschis a d u n a r e a p r in o vorb i re popora lă , în care accen tuează neces i t a tea şi i m p o r t a n ţ a so l idar i tă ţ i i d in t r e in te l igen ţă şi p o p o r ;

Transi lvania. Partea oficiala. 81

b) s'a lua t spre scire r apo r tu l despre ac t iv i t a tea comi te tu lu i ce rcua l , dându- i - se aces tu ia ab so lu to r i u ;

c) s'a ce t i t d i se r t a ţ iunea „Veacul n o s t r u " de î nvă ţ ă to ru l I o a n D a n şi s'a decis pub l ica rea ei în „ T r a n s i l v a n i a " ; s'au î m p ă r ţ i t în t re ţ ă ran i ma i mul te exempla re d i n : Comasăr i le de E l i a D o p p , H i g i e n a copi lului pană la al 7-lea an de S. S to ica şi Trifoiul de E u g . B r o t e ;

c) s 'au încassa t u rmă toa re l e taxe : «) dela m e m b r i vechi fl. 35 .— (?) dela m e m b r i noui , inscrişi cu aceas tă o c a s i u n e : Ioan Roşu , n o t a r în

Tu rdaş , 10 fl., A d a m T o d o r şi D u m i t r u I ancu , preoţ i în T u r d a ş , Dr . R o m u l D o b o , medic în Orăşt ie , Vasi le Domşa , p r o t o p o p în Orăşt ie , şi Nicolau D u b l e ş , n o t a r în R o m o s , câ te 5 fl. — în to ta l fl. 3 5 . — Taxele incassa te se espdează la cassa cent ra lă .

Membru l pe viaţă , dl Ioan Mihaiu, a p romis a se face m e m b r u fundator , mai solvind ancă fl. 100.

f) de lega ţ i p e n t r u a d u n a r e a genera lă a Asoc ia ţ iun i i d in Be iuş s 'au ales dl Dr . Stef. E r d e l y i şi dl Dr . R o m . D o b o ;

g) s'a r e cons t i t u i t de spă r ţ ămân tu l pe u n n o u pe r iod de t re i ani , a l e -g â n d u - s e : d i r ec to r dl Dr . I oan Mihu, m e m b r i în comi te t dn i i I . Mihaiu, N Vlad , Dr . Aure l Muntean , Dr . Si lviu Moldovan , V. D o m ş a , A. P . Barc ian , Dr. R o m . D o b o , L a u r . Be rc i an şi I . M o ţ a ;

h) d in ban i i co lec ta ţ i s 'au p r emia t pen t ru co lec ţ iuni de poesi i p o p o r a l e : I . Dan , învăţ . în Pr icaz , cu fl. 4 .—, P . Lu la , t eo log d i n T u r d a ş , cu fl. 3 şi Ant . Roşu , ţ ă ran d in T u r d a ş , cu fl. 3 .

i) s'a ce rce ta t expos i ţ ia de manufac tu r i a ran ja tă de ţ ă r ance le r o m â n e din T u r d a ş şi Pr icaz , p remi indu-se 11 e x p o n e n t e d in T u r d a ş cu 10 fl. şi c inci d in P r i caz cu fl. 10.

Procesu l verbal al adunării genera le cercuale se ia spre scire, în deosebi: 1. se confirmă pr imirea sumei fi. 70.— la cassa cen t ra lă ; 2. domnii : I. Roşu, A d a m Todor, D u m i t m Iancu, Dr. Rom. Dobo, V. Domşa şi N. Dubleş se declară membr i ordinari ai Asociaţiunii şi se Introduc în lista de expediţie a „Transi lvaniei" , dl I. Mihaiu se va provede cu di­p loma de membru fundator, îndată-ce va solvi ancă fl. 100; 3 . reconst i tuirea despăr ţământulu i se aproabă, dar se observă, că în 1898 va t rebui să se efectu-iască o nouă constituire, conform §-fului 12 al Inst ruc­ţiunii pen t ru organisarea despăr ţgmintelor Nr. 599 din 1897; 4 . pent ru zelul dovedit prin aranjarea exposiţiei amint i te , comitetul central îşi expr imă complacerea sa.

3*

32

58. ( 7 3 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea despărţământului XIII (Abrud) îna in tează procesul ver­bal al şedinţei comitetului cercual ţ i n u t ă în A b r u d la 24 Ianuar ie a. c., în care 1. s'a cons t i t u i t comi te tu l cercual a l e g e n d u - s e : v ice -pres iden t R o ­m u l F u r d u i u , cassar D e m e t r i u G-oia, con t ro lor Aure l i an D a n c i u şi n o t a r I o a n Ma io r ; 2. s 'au lua t în pr imire actele dela fostul comi te t cercual , car i s 'au aflat în r e g u l ă ; 3 . s 'au lua t disposi ţ i i le necesa re pen t ru r e spân -direa „Biografiei lui A v r a m Iancu" , şi 4 s'a p r imi t p r o p u n e r e a , ca să se recerce comi te tu l cen t ra l a încuv i in ţa ţ ine rea adunăr i i cercuale în decur ­sul lune i Iu l ie , fiind aces ta t i m p u l cel mai po t r iv i t .

Procesu l verbal se ia spre scire; const i tuirea co­mitetului se aproabă şi ţ inerea adunări i cercuale în Iulie se încuviinţează.

59. (83—1898).

Dl 6. Pop de Bâsesci îna in tează cererea lui D u m i t r u P o p , înveţă-cel-faur în Şimleul Si lvaniei , p e n t r u a fi împăr t ă ş i t cu un a jutor m e n i t p e n t r u meser iaş i .

Nefiind publicat concurs pentru astfel de ajutoare cererea nu se poa te încuviinţa.

60. (84—1898).

Cu provocare la hâ r t i a comi te tu lu i cent ra l Nr . 595 dela 30 Oc tobre 1897 inspectorul regesc de scoale din Sibi iu r ă s p u n d e cu da ta 1. F e b ­ruar ie 1898, că o rd ina ţ iunea minis te r ia lă Nr. 11208—1897 despre suprave -gh ia rea elevelor dela şcoalele civile în adevăr se ex t inde numa i a supra şcoalelor civile comuna le şi de s ta t şi că n u m a i d in g reşa lă s'a î n m a n u a t şi d i rec ţ iun i i şcoalei civile de fete a „Asocia ţ iun i i " . Se r o a g ă a o pr ivi ca ne în t emp la t ă .

Spre scire. 60. (86—1898).

Direcţiunea despărţământului XI. (Blaj) îna in tează cu da ta 3 F e b r u ­arie 1898 : 1. fl. 205.— din taxele încassa te în decursu l anulu i 1897, şi 2. p ro iec tu l de b u d g e t pe anul 1898, în care s u n t p re l imina ţ i fl. 250. — la ven i t e şi t o t a t â t a la spese .

î na in ta rea taxelor încassate se ia spre scire şi budgetul pe anul 1898, fiind conform prescriselor s t a tu ta re , se aproabă.

61. ( 8 9 - 1 8 9 8 ) .

„Embrionul", soc ie ta tea s tuden ţ i lo r dela şcoala centra lă de agr icul­t u r ă d in B u c u r e s c i , se r o a g ă pen t ru t r imi t e rea g r a t u i t ă a „Trans i lvan ie i "

Cererea se încuviinţează.

Transilvania. Partea oficială. 3 3

62. (90—1898). U n meoenate donează Asoc ia ţ iun i i fl. 20 .— p e n t r u acoper i rea s t i -

pendiu lu i v o t a t s t uden tu lu i T ra i an Dragoş pe anu l şcolar 1897—98.

Spre scire cu mul ţămi tă . 63. (96, 97, 112, 121 şi 1 2 4 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunile despărţămintelor IV (Sibiiu), V I (Sebeşul-săsesc) , X I I (Alba-Iuli 'a), X I I I (Abrud) şi X X X I I (Dic io-Sânt -Mar t in ) îna in tează ra­poartele anuale.

Spre scire. 64. (98—1898).

T ine ru l ţ ă r an Dumitru Iclănzan r oagă comi te tu l cent ra l , ca să abo­neze pe sama sa şi a a l tor doi tovareş i câ te u n ex. d in „Gaze ta Trans i l ­van ie i " edi ţ ia de Duminecă , p recum şi să i-se c u m p e r e une le cărţ i ind ica te .

Din lipsa de fonduri cu aceas tă menire , cererea nu se poa te încuviinţa, dar se autorisează bibliotecarul a le t r imite câte un ex. din „Poveşt i din popor" şi „Higiena copilului".

65. (106—1898). Dl Constantin cav. de Steriu cu da ta 27 I anua r i e 1898 donează

Asoc ia ţ iun i i fl. 100.— p e n t r u înfi inţarea unei case na ţ iona le .

Donaţ iunea se ia cu plăcere spre scire, iar mă­rinimosului donator i-se expr imă mul ţămi tă . Cassarul se î nd rumă a deschide un cont separa t pen t ru Casa naţ ională .

66. ( 1 1 0 - 1 8 9 8 ) . Direcţiunea despărţământului V (Selişte) cu da ta 25 Ianuar ie 1898

r apo r t ează re fe r i to r la r ece rca rea comi te tu lu i cen t ra l Nr . 462—1897 dela 30 Oc tobre 1897 în sensul , că suma reţinută de 46 fl. 34 cr. s'a a d m i ­n i s t r a t la fondul de spă r ţ ămân tu lu i , despre care la p rox ima aduna re cer­cuală se va face p ropune re , în conformi ta te cu §. 49 al R e g u l a m e n t u l u i pen t ru despă r ţ emin t e .

Cu da t a 3 F e b r u a r i e 1898 îna in tează procesul verbal al şedinţei co­mitetului cercual ţ i n u t ă în 25 I anua r i e a. c , d in care se cons ta tă ur ­mă toa re l e :

1. s'a decis , ca să fie r u g a t comi te tu l centra l a d i spune t r i m i t e r e a „Trans i lvan ie i " şi pe sama despă r ţ ămân tu lu i V ;

2. s'a h o t ă r î t ca t e rmin pen t ru aduna rea cercuală din 1898 a d o u a di de R o s a l i i ;

3. cassaru l rapor tează , că a î ncas sa t dela dl M. I t t u fl. 100.—i taxa de m e m b r u pe viaţă , dela dl l o rd . Roşca -Căp i t anu taxa pe 1898 şi dela I. B a n c i u pe 1897, pen t ru „Poveşt i din popor" 5 fl. 50 cr, — cu to tu l 115 fl. 50 cr., care s u m ă s'a t r imis la cassa cent ra lă .

34 Transi lvania. Partea oficiala.

î n u r m ă s'a decis să fie r u g a t comi te tu l cent ra l , ca să i n t r o d u c ă afacerea de cheque .

4. s'a decis a se lua in formaţ iun i , dacă comi te tu l cen t ra l încassează d i rec t taxele r e s t an t e sau să le încasseze şi pe v i i tor cassarul despă r ţ ămân tu lu i .

Rapor tu l referitor la, suma de 46 fl. 34 cr. se ia spre scire, de asemenea şi procesul verbal al şe­dinţei din 25 Ianuar ie a. c , cu următoare le obser­văr i : Se dispune t r imi terea „Transi lvaniei" pe sama bibliotecei despăr ţământului V.; terminul pentru adu­na rea cercuală se aproabă Suma de 115 fl. 50 cr. se ch i tează ; în chest iunea introduceri i afacerilor de cheque postai va hotărî comitetul centra l cu a l tă ocasiune. Taxele res tan te le va încassa comitetul

- centra l conform §-lui 41 lit. b) din Regulamentu l pen­t ru despăr ţeminte .

67. ( 1 1 2 - 1 8 9 8 ) .

Direcţiunea despărţământului II (Bran) îna in tează cu da t a 11 F e ­b rua r i e a. c , procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 5 F e ­b rua r i e a. c , în care s 'au lua t d ispos i ţ i i p e n t r u execu ta rea conc luse lor l ua t e în a d u n a r e a cercua lă d in 1897 şi ap roba t e de comi te tu l centra l . S 'au ma i lua t şi u rmă toa re l e h o t ă r î r i :

1. să fie r u g a t comi te tu l cent ra l , ca desp re încassa rea t axe lor r e ­s t an t e p r in m a n d a t pos ta i să se încunosc i in ţeze t o t d e u n a şi d i rec tor i i despăr ţămin te lo r , a semenea să li se comunice şi r e s u l t a t u l ;

2. p e n t r u o rgan i sa rea agen tu r i lo r s 'au exmis mai mul ţ i d e l e g a ţ i ; 3. ca t e r m i n p e n t r u a d u n a r e a cercuală din , 1898 s'a fixat a t re ia

cji de Rosal i i , iar ca loc c o m u n a Po iana-Măru lu i . Procesul verbal se ia spre scire; conclusele des­

pre organisarea agenturi lor şi despre ţ inerea adu­nării cercuale din 1898 se aproabă. Cererea referitoare la încassarea taxelor res tan te se va considera.

68. (114—1898). Oonsistorul archidiecesan gr . or. p rovocându- se la hâ r t i a comi te ­

tu lu i cent ra l Nr . 715—1897 cu da ta 15 I anua r i e a. c. aduce la cunoşc in ţă , că acuma la mij locul anulu i şcolar îi es te imposib i l a face o nouă pro-v is iune pen t ru catechisarea elevelor gr . or. dela şcoala civila de fete, da r se va satisface pe vi i tor .

Spre scire. 6 » . (124—1898).

Direcţiunea despărţământului VI (Sebeşul săsesc) cu da ta 31 De ­cembre 1897 îna in tează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual

Transi lvania. Partea oficială. 35

din 2 D e c e m b r e 1897. Din p rocesu l ve rba l se cons ta tă , că 1. s'a î nc re ­d i n ţ a t b i roul să facă în şed in ţa v i i toare o p r o p u n e r e conc re t ă refer i tor la suma de 113 fl. r e ţ i n u t ă pe s t e b u d g e t u l anu lu i 1898 şi r ec l ama tă de comi te tu l cent ra l , şi 2. s'a decis , ca să se publ ice concurs p e n t r u con­ferirea a 4 s t ipendi i de câ te 10 fl. men i t e p e n t r u elevi meser iaş i şi ap ro ­ba t e de comi te tu l cent ra l .

Procesul verbal se ia spre scire cu aprobare . 70. (133—1898).

Dl G. Pop de Băsesoi, î nc r ed in ţ a t p r in conclusul comi te tu lu i cen­t ra l Nr . 187—1897 cu organisarea unui despărţement în Sătmar, r apor ­tează cu da ta 22 F e b r u a r i e 1898, că la 16 F e b r u a r i e a. c. s'a cons t i tu i t u n d e s p ă r ţ e m e n t cu cen t ru l în S e i n i ; î na in tează t o t o d a t ă şi p rocesu l ve rba l al adunăr i i cons t i t uan t e şi u n l ibel de d e p u n e r e dela „Sa t ină reana" despre 85 fl.—. D i n p rocesu l verba l se cons ta tă , că 1. a d u n a r e a cons t i ­t u a n t a a fost desc insă de dl de l ega t p r in un d iscurs ocasional a c o m o d a t ; 2. ţ i ne rea adunăr i i a fost a n u n ţ a t ă forului c o m p e t e n t a d m i n i s t r a t i v ; 3. au pa r t i c ipa t 17 domni , d in t r e car i t rei s u n t m e m b r i vech i ai Asoc i ­a ţ i un i i ; 4 . s 'au inscr is m e m b r i noui. : R o m u l Marchis , p r e o t gr . cat., A l e x a n d r u Ste ţ iu , advocat , Aure l Pel le , p r e o t gr . cat., George Bidea , p ropr ie ta r , Ioan Crişan, p ropr ie ta r , Dr . Iu l iu Pop , advocat , Dr. Vasi le Lucac iu , p r e o t gr . cat., Vasile Ande rco , p r e o t gr . nat., George Achim, contabi l , Alexiu Ber inde , p reo t g r . cat., Alex iu P a p , p reo t gr . 'cat., Gavri i l Szabo , p r e o t gr . cat., A n t o n i u Gi t ta , p r o t o p o p gr . cat., A v r a m B r e b a n , p r eo t gr . cat., Mihaiu Ghir i t i , ca s sa r ; 5. s 'au ales în comi te tu l c e r cua l : d i rec to r Gavr i i l L a z a r de Pu rca re ţ i , m e m b r i în c o m i t e t : G. Ş u t a , A n t . Gi t ta , Dr . V. L u c a c i u şi V. A n d e r c o .

Rapor tu l dlui delegat se ia spre scire şi i - se expr imă mul ţămi tă pen t ru zelul desvoltat în interesul Asociaţiunii . Procesul verbal ai adunări i constitu­an te ancă se ia spre scire, a legerea comitetului cer­cual şi a comunei Seini de centru al despăr ţemen­tului, se aproabă.

P r imi rea li belului despre suma de 85 fl. se con­firmă şi se adminis t rează cassei centrale .

Membrii înscrişi se pr imesc şi se in t roduc în lista de expediţie a „Transilvaniei" — Se recearcă însă co­mite tul cercual a raporta , câte şi cari comune vor apar ţ ine noului despăr ţement .

71. (139—1898). D o m n u l Paul Pap, î nc r ed in ţ a t p r in conclusul comi te tu lu i cent ra l

Nr . 6— 1898 cu organisarea unui despărţement în Bihor, r apo r t ează cu da t a 27 F e b r u a r i e 1898, că aces ta s'a cons t i tu i t în 24 F e b r u a r i e a. c. cu cen-

36 Transi lvania. Partea oficială.

t ru l în Be iuş . î n a i n t e a z ă t o t o d a t ă şi p rocesu l ve rba l al adunăr i i cons t i ­t uan t e , din care se vede, că 1. dl de lega t a deschis aduna rea cu o vor­bi re ocasională acomoda tă , î n d e m n â n d la spr i j in i rea Asoc ia ţ iun i i şi a scopur i lor ei cu l tu ra le ; 2. s 'au înscr is m e m b r i n o u i : Pan te l i e Bugar iu , înv. pens . ; Ioan P a p p , j u r i s t ; V. Corbu, p r e o t ; Andre iu P o p a , A n d r . P a p -falvai, P . P a p p , E l i e Moga, p r o t o p o p ; V. P a p p , Corn. Fo l t u ţ , Gavr i l Cris tea, Gr. B o g d a n , M. Popovic i , N. Tempe lean , G. Mihuţ . Zah . P o p a , L a z a r Mâţi , Vasile Car ţ is , G-. Pop luca , Dr. I. Rednic , V. P a p p , p r o t o p o p ; Aug . Anta l , p r o t o p o p ; Cons t . Bor t i , V. D u m b r a v a , N. Diamandi , Dr . Gr. Mureşan, Dr.G-avr. Cosma, V. Stefanica, Dr . C. P o p o v i c i , T r a i a n I . F a r k a ş , Teod . Bule , P a u l P a p , I. Ker i , V. E rde ly i , I. Bu tean , I l ie S tan , Camil Selăgian , D . Negrean , Coriolan Arde lean , G. Mar inescu , I. F e r s i g a n , I. I epure , Dr . A n t o n i u Cighi , I. Dan , Măria Va l tne r n. Cosma, Al . Gera , Vic tor Bor lan , Octavia Sto lo jan , Valer ia Pave l , Mar t a F a b i a n , E l e n a F a b i a n , A n g e l a Bu tean , N. F a b i a n , A u t o n i u Pal lad i , L iv ia A. Cosma, C. Pa l lad i , I . Arde leanu , Ioan P in t e r , Dr . F l o r i a n S t an şi N . Cr is tea — to ţ i cu taxa anua lă de 5 fl., iar N. I. R a d u si lvicul tor , m e m b r u pe viaţă , şi Vasi le I g n a t u m e m b r u f u n d a t o r ; 3. s 'au ales în comi te tu l c e r cu a l : d i rec to r A u g . An ta l p r o t o p . gr . cat., iar m e m b r i în comi te t d n i i : V. P a p p p r o t o p . g r . or., V. P a p p , A n t o n i u Pa l l ad i şi Dr . Gavr . C o s m a .

Rapor tu l dlui delegat se ia spre scire şi i-se exprimă mul ţ ămi tă pent ru zelul des voltat în interesul Asociaţiunii .

Procesul verbal al adunări i cons t i tuante asemenea se ia spre scire ; a legerea comitetului cercual se aproabă,

Membrii înscrişi se primesc. 72. (132 şi 1 3 7 - 1 8 9 8 ) .

Se p resen tă d o u e cereri i n t r a t e în u r m a concursu lu i pub l i ca t sub Nr. 46 — 1898 pentru conferirea unui stipendiu de 20 fl.— din fund. „Başo ta" .

Stipendiul se votează t inerului Basiliu Başota, s tudent în cl. V. gimn. în Năseud.

73. (82 şi 118—1898).

S 'au înscr is membrii noui: dl Nico lau B r u m b o i u , p reo t în Tohanu l vechiu , şi D i rec ţ iunea şcoalelor medi i gr . or. r o m â n e din Braşov.

Se pr imesc şi se in t roduc în lista de expediţ ie a „Transilvaniei". D. u. s.

Dr. Ilarion Puşcariu m. p., Dr. I. Beu m. p. vice -p reşed in te . s ec re t a r I I .

S'a verificat. Sibiiu, î n 8 Martie 1898. I. St. Şuiuţiu m. p . |. Papiu m. p . L. Simonescu m. p .

R e d a c t o r : Dr. C. Diaconovich. Tiparul Tipografiei archidiecesane.