asito

24
Scurt istoric al Companiei Internaţionale de Asigurări „ASITO” S.A Compania Internaţională de Asigurări „ASITO” S.A. este prima companie de asigurare din Moldova, fiind fondată la 6 iunie 1991, în contextul demonopolizării economiei naţionale şi reorganizării Direcţiei asigurărilor de stat din Moldova. „ASITO” este liderul pieţei naţionale de asigurări, şi îşi desfăşoară activitatea prin intermediul Oficiului Central din Chişinău şi cele 37 oficii teritoriale (reprezentanţe), amplasate pe întreg teritoriul ţării. Compania „ASITO” oferă cea mai extinsă gamă de produse de asigurare, care are menirea să satisfacă toate cerinţele, atât ale clienţilor corporativi mari, precum şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii, fără a ignora interesele proprietarilor de case sau ale oricărui individ în parte. Echipa depune eforturi consacrate pentru a dezvolta şi promova pe piaţă asigurările de răspundere şi proprietate, asigurarea de accidente, asigurări medicale locale , precum şi produse mai tradiţionale, cum sunt asigurările auto (RCA, CASCO), etc. Ofertele sunt atractive în egală măsură pentru segmentul de afaceri, cât şi pentru cel familial. Prin colaborare eficientă şi activă cu agenţii, brokerii şi alţi parteneri la procesul de asigurare,

description

Asigurari

Transcript of asito

Scurt istoric al Companiei Internaionale de Asigurri ASITO S.ACompania Internaional de Asigurri ASITO S.A. este prima companie de asigurare din Moldova, fiind fondat la 6 iunie 1991, n contextul demonopolizrii economiei naionale i reorganizrii Direciei asigurrilor de stat din Moldova.ASITO este liderul pieei naionale de asigurri, i i desfoar activitatea prin intermediul Oficiului Central din Chiinu i cele 37 oficii teritoriale (reprezentane), amplasate pe ntreg teritoriul rii.Compania ASITO ofer cea mai extins gam de produse de asigurare, care are menirea s satisfac toate cerinele, att ale clienilor corporativi mari, precum i ale ntreprinderilor mici i mijlocii, fr a ignora interesele proprietarilor de case sau ale oricrui individ n parte.Echipa depune eforturi consacrate pentru a dezvolta i promova pe pia asigurrile de rspundere i proprietate, asigurarea de accidente, asigurri medicale locale , precum i produse mai tradiionale, cum sunt asigurrile auto (RCA, CASCO), etc. Ofertele sunt atractive n egal msur pentru segmentul de afaceri, ct i pentru cel familial.Prin colaborare eficient i activ cu agenii, brokerii i ali parteneri la procesul de asigurare, Compania tinde s realizeze o distribuie ct mai extins i accesibil a produselor sale ctre consumatorul final client.Stabilindu-i drept prioritate satisfacia clienilor i respectarea intereselor lor i ale acionarilor si, Compania ASITO rmne n continuare prima alegere n asigurare.

ASIGURAREA FACULTATIV A MIJLOACELOR DE TRANSPORT (CASCO)

1.IntroducereTermenul CASCO are o istorie veche legat de sursele apariiei companiilor de asigurare. Acest fapt permite companiei s dispun de o poziie avantajoas la ofertele i garaniile de asigurare. La sfritul secolului XV-lea atunci cnd navele europenilor faceau curse pe distane lungi n America i n rile din Asia, aprea riscul s nu se ntoarc din cltorie, avnd trept motiv condiiile meteorologice, pirateria sau ali factori care prezentau pericol maritim. Proprietarii de nave ncercau s combat riscurile de pierderi dorind sa-i asigure navele sub orice form. Prin urmare au aprut primele companii care ofereau servicii avantajoase de asigurare pe criterii separate. Acestea puteau asigura separat marfa i separat nava, respectiv tipurile de asigurri se numeau CARGO i CASCO care au un neles n italian CARGO marf; CASCO bordul navei.Aastzi auto CASCO este tot ce se refer la asigurarea mainii, nectnd c vechimea termenului CASCO este mai aproape de autovehicule mari de transportare,anume proprietarii acestui transport ignor necesitatea i utilitatea CASCO. Probabil c acest lucru se datoreaz faptului c cele mai multe maini sunt achiziionate prin credit, iar o condiie a creditului este asigurarea de tip CASCO, deoarece acestea sunt mai uor supuse furtului sunt mai susceptibile la accidente i dup o simpl statistic sunt mai multe automobile dect camioane.n prezent asigurarea automobilului este singura modalitatea de protejare a autovehiculului de toate riscurile posibile, dintre care cele mai comune sunt accidentele i daunele tehnice ale mainii. n oraele mari furtul autoturismelor noi a devenit o problem major, astfel nct fiecare proprietar de automobile nelege importana asigurrii facultative CASCO.Spre deosebire de RCA, CASCO este un tip de asigurare facultativ, care protejeaz drepturile de proprietate a proprietarilor de autovehicule. CASCO fr RCA nu are o putere juridic, de aceea asigurarea benevoleste o adugarepe lng cea obligatorie. La momentul actual cei mai muli dintre conductoii auto i-au dat seama despre rolul important care l joac asigurarea facultativ .Asigurarea CASCO poate fi parial, atunci cnd automobilul este asigurat separat dup riscul de daune, sau poate fi asigurarea complet asupra riscului de daune plus furt. Prejudiciul se consider provocarea daunei automobilului intenionat sau neintenionat, dup care se apropie pierderea total sau partial a funcionalitii sale.Daunele pot fi create prin urmarea unui accident, atac, deteriorarea mecanic a autovehiculului ct i a pieselor, incendii, explozii, catastrofe naturale care includ fulgere, inundaii, tsunami, n cazul n care evenimentele s fie confirmate prin acte i argumente.Furtul de autovehicul se consider o achiziie ilegal. nainte de a asigura automobilul de astfel de ameninri reale i evidente, este necesar de a se familiariza cu regulile fiecrei companii de asigurare.Unele companii ii spun termenii i condiiile neclar, de aceea e bine de aflat din start care este preul la apariia oricrui eveniment i care sunt tarifele garantate clienilor si.Asigurarea CASCO este protecia real a proprietarului de autovehicul ct i a autovehiculului. Principiul de baz a asigurrilor CASCO stipulat in contractul de asigurare sunt compensaiile financiare pentru suma asigurat calculat conform tarifelor.Autoasigurarea CASCO ofer trei direcii de asigurare la care se include suma despgubit: recuperarea automobilului (achit i solicit reparaia, compania de asigurri); plata garantat din suma asigurat; despgubirea proprietarului auto.Trebuie de amintit atunci cnd se ncheie un contract c asigurarea automobilului CASCO nu implic asigurarea de pasageri i mrfuri, deci ca obiect de asigurare este doar autovehiculul.Exist foarte multe opiuni de cumprare a poliei de asigurare CASCO, la fel ca i factorii care determin costul de asigurare. Astfel de factori includ: anul mainii starea sa tehnic, costul iniial.CASCO este un tip de asigurare comercial, de aceea trebuie mare atenie nainte de a ncheia un contract, este necesar de a verifica dac compania de asigurri va rspunde de evacuarea vehiculului n caz de accident, cine primete informaii la secia de poliie i las declaraia, deasemenea evaluieaz maina la locul accidentului de circulaie.n cazul n care n contractul de asigurare nu sunt listate aceste servicii, proprietarul autovehiculului i va trebui o mulime de timp i efort pe cont propriu. Muli se consider oferi experimentai i prudeni, crora riscul de a provoca un accident este minim, dar trebuie luat n considerare faptul c autovehiculul poate fi avariat i n condiii ce nu depind de factorul uman. Asigurarea CASCO acoper daunele provocate de caderi a unor obiecte cu efect de daun, avarieri provocate de condiiile climaterice, naturale, explozii precum si pagube cauzate de incercarea salvrii autovehiculului acestora. n cazul achiziionrii unei polie de asigurare CASCO, se gsesc mai multe opiuni n ceea ce privete acoperirea dorit precum i asigurtorul preferat. Preul unei polie va crete odat cu riscurile acoperite, vechimea autovehiculului dar i ali factori precum vrsta, frecvena utilizrii autovehiculului, unde este utilizat autovehiculul, n mediul urban sau rural dar i tipul autovehiculului. Un autoturism sport de exemplu va fi pus ntr-o categorie de risc mai ridicat, la fel i un autoturism folosit de obicei n mediul urban, unde traficul este mai intens, dar riscul de accident fiind i el mai mare. [footnoteRef:2] [2: http://www.asigurari-sanatate.ro/auto/casco.htm]

Asigurrile de tip CASCO se pot ncheia nu doar pentru autoturisme ci i pentrumotociclete, scutere sau ATV-uri. Dar n ziua de azi este foarte greu sa gsim un asigurator care sa accepte acest risc. n primul rnd datorit riscului ridicat de accident n cazul motocicletelor, o asigurare de acest tip va fi foarte scump. Acestui risc se adaug i preul ridicat al pieselor de schimb dar i a existenei n numr sczut al atelierelor de reparaii care se ocup cu acest tip de vehicule. [footnoteRef:3] [3: http://www.rca-bonus.ro/asigurari-casco/]

n Republica Moldova n anul 2012 sa constat n urma unei analize c sunt nregistrate i activeaz 24 companii de asigurri, dintre care 17 dintre ele acord asigurarea facultativ CASCO.

Figura12. Evoluia volumului ncasrilor de prim brut pe tipuri de asigurri n perioada anilor 2010- 2012 (%)

Sursa: Raportul ncasri de prime de asigurari i pli a despgubirilor i a sumelor asiguratewww.CNPF.md.

Analiznd datele prezentate n figura1 se poate concluziona c n perioada 2010- 2012 veniturile totale din primele brute de asigurare au nregistrat o cretere semnificativ. Aceast cretere a fost determinat, pe de o parte, de faptul c nevoia de asigurare a populaiei a devenit efectiv, iar, pe de alt parte, de rata crescut a inflaiei n aceast perioad.De asemenea se poate analiza faptul c asigurrile facultative de autovehicule (CASCO), dein ponderea cea mai mare, adic 72,10 % din totalul asigurrilor facultative. Aceast situaie ne demonstreaz creterea grijulie a populaiei fa de bunurile scumpe, adic autovehicule. Avantajele naintate de CASCO simplific modul de selectare a pachetului de asigurare. Pornind de la ideea c poate fi o alegere facultativ aceasta ncorporeaz n sine diversitatea preurilor n asigurare. Nu fiecare poate sa-i ntrein automobilul la stabilitatea unui pre, ne vom referi la asigurarea parial i cea complet care las clientul s economiseasc la discreia sa.Este uimitor faptul c o mare parte din populaie acord o importan mai mare bunurilor sale, mai ales celor care au o valoare ridicat, dect vieii proprii. Muli dintre asigurtori ncearc s conving potenialii asigurai, c nu numai bunurile care le posed trebuie asigurate, dar i propria lor via, pentru c aceasta se afl sub incidena acelorai riscuri ca i bunurile lor, patrimoniul personal ca i viaa personal se afl pe aceeai treapt n faa riscurilor.Primele 5 societi de asigurare (MOLDASIG SA; DONARIS-GROUP SA; EUROASIG SRL; MOLDCARGO SA; VICTORIA ASIGURARI SA) dein un volum de prime ncasate de 128170463mln. lei (reprezentnd 66,56% din totalul ncasrilor pentru aceast categorie de asigurri, figura2)Figura2

3. Top 5 companii dup volumul primelor ncasate din asigurri de transport terestru CASCO, n anul 2012 (%)

Sursa: Raportul ncasri de prime de asigurarei pli a despgubirilor i a sumelor asigurate www.CNPF.md.

Conform valorii primelor ncasate, MOLDASIG se menine n poziia de lider, al pieei asigurrilor nregistrnd n anul 2012 o cretere anual de 20,74%.Ordinea n topul a 5 companii de asigurri anului 2012 a primelor ncasate pentru asigurrile directe de autovehicule nu au suferit schimbri eseniale, MOLDASIG; DONARIS-GROUP; EUROASIG s-au clasat pe aceleai locuri i n anul 2011, fapt ce demonstreaz c pe piaa intern de asigurri este ajustat la nivelul liberei concurene, care dispune de transparen n marketingul de promovare. Prin acest mod nelegem ct este de necesar politica de marketing promovat de o companie sau alta. CASCO rmne la fel de solicitat ca pachet de asigurare fiind prezent n majoritatea companiilor care ofer servicii de asigurare. Observm n figura2 c distana dintre MOLDASIG SA i DONARIS GROUP SA e la 9% cu aproximaie. Acest fapt nu c ne-ar alarma, din contra, e vizibil i creterea cererii pe lng ofert la nivelul serviciilor de asigurare. Figura34. Despgubiri ncasate n Republica Moldova pe clase de asigurri, n anii 2010- 2012(%)

Sursa: Raportul ncasri de prime de asigurarei pli a despgubirilor i a sumelor asigurate www.CNPF.md.n baza figurei 3 putem concluziona c asigurrile facultative (CASCO) n perioada anilor 2010 2012 au nregistrat cea mai mare pondere, adic 83, 18 %. Observm dup diagram ce tipuri de asigurri sunt cele mai solicitate de clieni i cele care ating un procentaj simitor la despgubirile ncasate pe clase de asigurri. Astfel de asigurri de vehicole terestre deine clasamentul solicitrilor i despgubirilor fiind urmat de asigurri de sntate, apoi asigurri de pensii, iar celelalte sunt sub 1 %. Problema s-ar ivi la nivelul transparenei de informaii, avnd lipsa interesului de la client de a-i asigura i alte bunuri sau chiar pe sine nsui profitnd de ofertele companiilor. Republica Moldova se afl pe picior de progres, iar statistica viitoare dup anumite prognoze ne va oferi alte date n diagramele de analiz a despgubirilor pe clase de asigurri, i vor fi date pozitive la nivelul rspndirii interesului de asigurare pe diferite domenii.

Figura45. Evoluia despgubirilor pe clase de asigurri(lei)

Sursa: Raportul ncasri de prime de asigurarei pli a despgubirilor i a sumelor asigurate www.CNPF.md.

Acest diagram ne ofer o informaie mai clar a clasamentului de pltitori de despgubiri. Rentorcndu-ne la diagrama 2 Top 5 companii dup volumul primelor ncasate din asigurri de transport terestru (CASCO), anul 2012%, observm c clasamentul nu sufer mari schimbri.MOLDASIG SA i DONARIS-GRUP SA pstreaz poziia de lider i la prime, ct i la plile despgubirilor. ns, analiza ne duce la o alt modificare. Dac EUROASIG SA la prime se afl pe ultimul loc, atunci la plile despgubilor se schimb pe poziia pen-ultima cu cea a companiei VICTORIA-ASIGURRI SA. Pentru analitii economici aceast schimbare ar trebui s le aduc suspiciuni privind rapoartele financiare si calitatea veniturilor din serviciile oferite. Poate la nivel intern nu sunt simitoare aceste schimbri de poziii, ns procentajul din diagramele analitice pot influiena alegerea clienilor careor cuta continuu cele mai comode i simple oferte.Tabelul 56. Dinamica despgubirilor pe categorii de asigurri n anii 2009 -2012 (mln. lei) Categorii de asigurri2009201020112012

Asigurri generale285,7310,6338,7421,1

Asigurri de via14,312,29,789,23

Total despgubiri300,0322,8346,48430,33

Sursa:Raportul ncasri de prime de asigurarei pli a despgubirilor i a sumelor asigurate www.CNPF.md.

n baza datelor putem concluziona c despgubirile totale au o evoluie pozitiv pe parcursul anilor 2009 2012. Aceasta se datorez creterii nivelului de despgubiri la asigurrile generale care dein o cot major n totalul despgubirilor ( peste 91 %). Urmtoarea component a asigurrilor totale sunt asigurrile de via, ce pe parcursul anilor 2009 2012, a avut o descretere a despgubirilor. Este de menionat faptul c evoluia descensiv a despgubirilor la asigurrile de via nu o influen vizibil n evoluia despgubirilor totale, datorit cotei sale foarte reduse n total despgubiri.Aceste cifre i procente ne arat ct de solicitate sunt unele servicii de asigurare. Din 2009 pn n 2012 unele servicii au cifra de cretere i altele sunt n descretere. La Asigurri generale din 2009 avem 285,7 mil. lei i n decurs de 3 ani se atinge cifra 421,1 mil. lei. Aceast cretere stimuleaz interestul clientului dar i a companiilor de a mri calitatea i simplifica accesul la asigurri. Despre Asigurri pe via putem fi mai sceptici. Aici se observ c n 2009 avem cifra de 14,3 , iar mai apoi mult prea vizibil coborm spre 9,23. Probabil unii analiti economici sau din cei care sunt specializai n asistena social vor motiva lipsa atraciei clientului la serviciile date. Iar aici ne vom referi n special la acelai marketink de promovare a avantajelor de Asigurare pe via. Ultimul episod se refer la Totalul Despgubirilor. La acest capitol situaia rmne a fi stabil fr componente care deviaz de la angajamentele companiilor de asigurri. Contractele asumate dintre client i companie au valabilitatea juridic recunoscut prin rezultatul responsabilitii companiilor de a oferi despagubiri la necesitatea clinilor. Toi din cei care au un autovehicul va face tot posibil ca s-i asigure integritatea acestuia , indiferent daca este folosit n scopuri personale sau pentru munc.Atitudinea grijulie este determinat de valoarea vehiculului raportat la activele subiectului vizat,fie c e vorba de persoan fizic sau juridic. Dac contientizm c obiectul nostru preios poate fi distrus la un moment dat, iar repararea sau nlocuirea lui ar constitui o problem financiar serioas pentru noi,nseamn c trebuie s gsim soluii din timp pentru cazul de pierdere. Unii se gndesc la posibiliti de mprumut i autofinanare, iar alii contracteaz ASIGURARE CASCO. Tehnic vorbind, Asigurarea Auto CASCO presupune c societatea de asigurri va plti despgubire de asigurare n situaiile n care autovehiculul asiguratului se distruge (parial sau total) sau este furat.ntr-un raport al comapniei Soros, avem mai multe informaii despre evoluia asigurrilor de pe piaa Republicii Moldova. Motivul de cretere a primelor ncasate de ctre asiguratorii moldoveni se gsete n ridicarea preurilor la RCA i Cartea Verde i tot odat creterea numrului contractelor Auto CASCO, n principal fiind companiile de leasing, ceea ce ne alarmeaz c clienii nu contientizeaz complet necesitatea asigurrii ci doar cauza ofertei care le par avantajoase. Pentru a pune n evoluie confortul CASCO este necesar practicilile internaionale care au deja rezultatele complete de evoluie. Trebuie stabilite relaii ce cooperare cu organismele internaionale i cu experi din domeniu pentru consulta. Cu siguran comapniile care dispun de asigurrile facultative CASCO cunosc n detalii necesitatea acestui compartiment de reformare i c pentru societatea noastr este important contientizarea de folosire CASCO nu doar faptul c dispune formal de anumite avantaje care sunt uor contrazize la momentul de aplicare.

7. Descriere(CASCO) La 27 septembrie 2011, n Bulgaria la Sofia Hotel Sheraton, Sala Sredet are loc Conferina Internaioanal - "Asigurrile auto n Sud-Estul Europei. Conferina a fost organizat de ctre Media XPRIMM i INSMARKET.BG, avnd drept scop de a pune n discuii soluiile pentru problemele transfrontaliere, probleme actuale auto att din Romnia ct i din Bulgaria. De ce anume s menionm practicile acestei conferine? Experiena asigurrilor europene divulg mai mult perspectiv dect ceea ce avem n actualitatea naional. Ca rezultat acestei conferine se menioneaz una din cele mai importante probleme cu care se confrunt asiguratorii, i anume ponderea ridicat pe care o au cheltuielile cu despgubirile, iar ameninarea principal o prezint influiena puternic pe care industria auto o exercit asupra ntregului segment de asigurri non-life. Asigurrile non-life se refer la acele asigurri care nu au ca obiect viaa omului n mod direct. Ar fi bine ca dup aceeai practic, ntreaga sistem de asigurri din Republica Moldova s se organizeze stabil n conferine. Principalele companii s dispun de consulta permanent internaional pentru a evolua n condiii i servicii. Ct despre principalele probleme ntrunite n dezbateri, s fie transferate ntr-un consiliu unic a companiilor de asigurri unde se vor ntruni reprezentai ai autoritilor de supraveghere din diferite ri avnd practica internaional ca experien, asiguratori, brokeri, societi de leasing, service-uri auto i alte instituii implicate care vor oferi soluii optime pentru a face fa problemelor acute din sistema de asigurri sub diferite presiuni a situaiei economice. Problema monopolului este tot mai puin abordat n contextul pieii de asigurri. Din moment ce doar una sau puine din complexitatea companiilor de asigurri deine monopulul asigurrilor de pe pia, starea de evoluie este prematur a fi discutat indiferent dac celelalte companii dispun sau nu de consultana internaional. Loialitatea este un punct forte atunci cnd sunt dezvoltate relaiile cu clientul , doar c pentru loialitate sunt necesare i garanii. Cazul n care aceste garanii sunt dependente de circumstanele tradiionalului cumetrism, sau mai mult nu pot fi dirijate prin interiorul companiei acomodndu-se la cerinele intereselor nguste, e dificil s oferi confortul unui contract avantajos cleintului. Legislaia internaional stipuleaz clar lichidarea monopulului i includerea liberei concurene, atunci cnd fiecare asigurator poate s cointereseze liber clientul prin ofert fr s fie supus presiunilor legislative neavantajoase. Despre libera concuren gsim n legislaia naional anume la LEGENr. 183din11.07.2012 , unde se menioneaz scopul legii i anume: Scopul prezentei legi const n reglementarea relaiilor ce in de protecia, meninerea i stimularea concurenei n vederea promovrii intereselor legitime ale consumatorilor. n ceea ce privete normele dreptului comunitar, Tratatul stabilind Comunitatea European[footnoteRef:4] (TCE) prevede ca activitate esenial a Comunitii Europene crearea unui sistem care s asigure un mediu concurenial nedistorsionat n cadrul pieei interne. n acest sens art. 81 i 82 din acelai Tratat interzic nelegerile i practicile concertate care au ca obiect sau efect restricionarea sau denaturarea concurenei pe piaa comunitar, precum i abuzurile de poziie dominant. n acest context voi meniona i alt detaliu important , n ceea ce privete aplicarea legilor. Orice lege naional care contravine legii internaionale sau face abateri n proporii mici sau mari, legea naional se va acomoda legii internaionale doar dac Republica Moldova este parte component a tratatelor internaionale i se ordoneaz dup aceleai legi internaionale. [4: Art. 3 (g) din Tratatul stabilind Comunitatea European (TCE), publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene nr. C 325/24.12.2002, cu modificrile i completrile aduse prin Tratatul de la Nisa, J. Of. nr. C 80/10.03.2001. n general pentru actele normative i politicile comunitare a se vedea i adresa oficial de internet a Uniunii Europene www.europa.eu.int. Actele comunitare publicate n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene sunt disponibile i la adresa http://europa.eu.int/eur-lex.]

Astfel, dac vorbim despre piaa de asigurri, pe plan internaional sau dup practicile internaionale pentru a fi n pas de dezvoltare continu e cazul s punem n calcul i forma de abordare a legilor internaionale. Libera concuren va permite i standardizarea preurilor , fr control dup bunul plac a monopolitilor. Preurile CASCO sunt diferite la fiecare asigurator.Exist diferene majore de la o companie de asigurri la alta n privina riscurilor asigurate i neasigurate, precum i tarifele percepute, dei produsele de asigurare oferite de companiile de asigurri au acelai nume - CASCO. Motivaia poate fi urmtoarea: Companiile de asigurri practic un sistem de franciz pentru poliele CASCO. Aceasta reprezint partea din despgubire suportat de asigurat n cazul unui eveniment asigurat neprevzut. Exist posibilitatea ca pentru un deintor de autovehicul, oferta CASCO s nu conin varianta fr franciz.Iat cum poate arta modul de alegere i descrierea poliei CASCO pe plan internaional. O asigurare auto Casco acoper riscuri att n cazul avarierii autoturismului ct i n cazul furtului acestuia. Cele mai ieftine polie de asigurare CASCO de avarii sunt cele pentru autoturismele de producie intern, n timp ce poliele de asigurare pentru autoturismele de producie strin sunt de 2-4 ori mai scumpe. Pentru Republica Moldova nu este att de ncesar, ct i valabil acest punct. Noi suntem lipsii de producia intern a automobilelor, ceea ce ne ofer doar standartul preurilor de asigurare pentru producia strain. La suma asigurat se adaug i valorile dotrilor suplimentare, altele dect cele standard ale autoturismului - radiocasetofon, CD, accesorii de telefonie mobil, etc. i eventualele mbuntiri existente la data ncheierii poliei de asigurare CASCO. Suma asigurat, valoarea de asigurare Casco, se calculeaz pornind de la valoarea de nou a autoturismului din care se scade uzura. Valoarea de nou se alege conform cataloagelor sau preurilor de factur, de cumprare la data ncheierii asigurrii. Uzura se calculeaz conform standardelor de uzur deinute de societile de asigurare. Consiliul de Asigurri Auto Naionale din Romnia aborda i ideia de despgubire moral n caz de accident auto. Aceast practic poate fi o soluie de atragere i contientizare a clientului asupra necesitii de a-i asigura automobilul avnd i avantajul cererii de despgubire moral n cazul lipsei vinoviei. CASCO - Probleme semnificative in perioada 2010 - 2012 (piaa n general):-Prima medie pentru CASCO este n scdere, din cauza nvechirii parcului auto dinRepublica Moldova i cotaia ia n considerare suma asigurat;-Aproape 100% pli in ateliere de reparaii;-Scderea continu a vnzrilor de automobile noi (aprox. 25% anual, deoarece criza anceput);-Creterea cazurilor de fraud;-n multe cazuri nu exista franize;-Frecven extrem de ridicata : 50%, iar ca rezultat cele mai mari preuri din EuropaCentrala si de Est;-Niciun sistem bonus-malus real;-Nu exist date ale daunelor cu privire la flote.n pofida crizei financiare care alovit majoritatea pieilor de asigurare din regiune, piaa de asigurare din Republica Moldova poate fi caracterizat prin 2 cuvinte: profitabilitate i stabilitate, aceasta necunoscnd scderi ci doar atenundu-i din creteri cu care era obinuit din perioada care a precedat criza. Printre factorii care au determinat o evoluie cresctoare a pieii i n anul 2012 putem meniona potenialul care este nc nevalorificat. Evoluia ascendent a pieii de asigurare nu a fost doar una cantitativa ci i calitativ, tottodat, aceast realitate se datorez tuturor msurilor care au fost luate de autoritateta de supraveghere i de asigurtori pentru minimizarea riscurilor.8. Asigurarea CASCO n Compania ASITO:Prin acest produs sunt protejate interesele patrimoniale ale posesorilor de autovehicule i se garanteaz despagubirea daunelor provocate n urma accidentelor de circulaiei, furtului,incendiului, calamitilor naturale.8.1 Avantajele asigurrii: Protecia financiar a asiguratului; Posibilitatea reparaiei autovehicului deteriorate la una din statiile de deservire tehnic stabilit de comun acord; Valabilitatea contractului de asigurare poate fi extins i pentru teritoriul altor state; nlesniri sunt prevzute i pentru asiguratul care de-a lungul perioadei de asigurare nu a revendicat despgubirea daunelor ce s-au produs din propria vina. La rennoirea contractelor de asigurare, el poate beneficia de reduceri de prima de la 5%, dupa un an, pina la 30% dupa 6 i mai muli ani; Mijloacele de transport sunt protejate 24/24 ore (non-stop), indiferent de locul parcrii.8.2 Subiecii asigurrii :Persoane fizice i juridice, precum si cele straine, deintori legitimi ai mijlocului de transport, care activeaz sau locuiesc permanent n Republica Moldova, chiar dac mijlocul de transport este luat n arenda, fapt certificat prin actul respectiv, dispun de mandat sau de procura proprietarului, vizat de serviciul notarial n vederea deinerii, utilizrii, girrii mijlocului de transport.8.3 Obiecte ale asigurrii :Toate mijloacele de transport auto, remorci, semiremorci, pasibile de asigurat, adic dispun de numere aplicate pe caroserii, motoare, nu prezint deteriorari ale elementelor caroseriei, fisurri ale geamurilor. La dorina clientului poate fi asigurat accesoriile aditionale, oferul i pasagerii de eventualele consecine ale accidentelor de circulaie.Termenele de asigurare:Limita minim:1 lun;Limita mixim:12 luni.8.4 Suma asigurat:n limita costului real al autovehicului, ns numai putin de 50%, concomitent nu poate fi mai mica de 1000(pentru contractele primare), iar pentru autovehicule produse n rile CSI nu poate fi mai mic de 600.8.5 Evaluarea riscului de asigurare: Consultantul n asigurri examineaza: Acte de nmatriculare a autovehiculului; Starea de ntretinere a autovehiculului; Utilajul suplimentar; Coinciden numerelor caroseriei i de nregistrare ce cele inscrise n certificatul de nmatriculare; Se efectueaz fotografierea auto;Tarifele variaz de la 3,3 la suta(camioane), 4,3 la suta (autoturisme) n dependent de pachetul de riscuri, termenul de exploatare a autovehiculului, fransiz aplicat, unitatea de specialitate solicitat de asigurare pentru reparaie.8.6 Cota primei de asigurare depinde de: Tipul autovehiculului; Capacitatea cilindric a motorului; Cuantumul sumei asigurate (SA); Extinderea teritorial a valabilitii asigurrii (K1); Termenul de exploatare a autovehiculului; Acordarea despgubirii fr aplicarea uzurii (K3); Conducerea autovehiculului asigurat de ctre alte persoane decit asiguratul (K5); Termenul de asigurare(K6); Riscul majorat(K7); Asigurare n valut convertibil (K8); Faciliti acordate(K9, K11);

8.7 Formula de calcul a primei de asigurare :P= SA* T* (K1*K3*K6*K7*K8*K9*K11). La calcularea primei de asigurare se permite folosirea doar acelor coeficienti care sunt aplicai pentru asiguratul concret(variant prescurtat a formulei)8.8 Despgubirea :este acordat pentru factorii care au provocat deteriorarea mijlocului de transport: accidente, calamiti naturale, incendii, furturi, evenimente socio-politice, etc.De asemenea, sunt despgubite: Cheltuielile suportate pentru transportarea mijlocului de transport la atelierul de reparaie sau terenul de parcare; Deteriorrile mijlocului de transport n procesul nlturrii consecinelor evenimentului asigurat; Cheltuielile efectuate n vederea diminurii pagubelor cauzate de factorii ce se conin n asigurare; Prejudiciile provocate de accidente n momentul producerii crora la volan se afl o alta persoana dect asiguratul, ndicat n declaraia de asigurare depus de asigurat la incheierea contractului.8.9 Etapele de parcurgere n cazul producerii daunelor:n caz de survenire a a evenimentului asigurat Asiguratul trebuie : S ntreprinde msuri urgente de salvare a autovehicului de prevenire a extinderii daunelor i de nlturare a cauzelor, cear putea provoca daune suplimentare; S anune operativ organele compente respective i s solicite perfecionarea actelor privind cauzele i circumstanele producerii cazului asigurat i pagubele suportate; n timp de 3 zile (n caz de daune dupa hotare- in timp de 3 zile de la data intrrii pe teritoriul Republicii Moldova) s se adreseze la departamentul regularizare a daunelor al companiei Asito S.A i s prezinte toate actele i dovezile necesare stabilirii cauzelor i circumstantelor producerii cazului asigurat i marimii pagubei; n caz de furt al autovehiculului asigurat s depuna Asiguratorului actele referitoare la nmatricularea autovehiculului, cheile de contact i de la portiere; S anune n scris Asigurtorul dac la demolare sau cu ocazia efecturii reparaiei autovehiculului au rezultat i alte pagube produse de cazurile cuprinse n asigurare , ce nu au putut fi constatate initial.Asigurtorul pltete despgubirea timp de 72 de ore dup primirea tuturor documentelor necesare i adoptarea decizei de plat.

9. Concluzii Fcnd o totalitate asupra pietei asigurrilor la general si n special asupra activittii de asigurare desfsurate de ctre Compania de Asigurri ASITO S.A.. putem formula o serie de concluzii i propuneri care ar putea contribui pe viitor la perfecionarea domeniului asigurarilor att n cadrul Companiei ct si la nivel de tar. Cu toate ca sectorul asigurrilor nu este o surs de crestere si dezvoltare economic, acest domeniu asigur, mai mult sau mai putin, o protecie financiar mpotriva unor pierderi neprevzute, oferind stabilitatea necesar obtinerii creterilor economice. Din aceast cauz activitatea fiecrei unitti economice care activeaz n domeniul asigurrilor are un rol important.Cu toate c aceast ramur este nc destul de fraged n RM, ea are perspective s se dezvolte si s se alinieze la standardele internaionale.Un aspect important care poate fi menionat este c dei domeniul asigurrilor din Republica Moldova este ntr-o dezvoltare continu, acesta este totui ntr-o faz medie dac ar fi s-o comparm cu deplinul su potenial. Modificarea legislaiei naionale i alinierea acesteia la practicile internaionale unde domeniul asigurrilor se dezvolt pe parcursul deja a mai mult de 100 de ani, precum i instituirea unui control mai eficient din partea statului asupra practicii de despgubire a pagubelor, ar fi ali piloni care ar fundamenta i mai mult sectorul asigurrilor, permind astfel o rapid i eficient dezvoltare a acesteia.

n baza celor mentionate mai sus se pot formula o serie de propuneri:

Elaborarea i implimentarea de ctre asigurtori a noilor tipuri de asigurri, innd cont de necesitile i posibilitile consumatorilor.Acordarea posibilitilor persoanelor asigurate de a participa la profitul companiei de asigurri.Asigurarea rentabilitii de cooncuren a mijloacelor investite n asigurri, n comparaie cu investiiile fcute n alte instituii financiare;

10. BIBLIOGRAFIE1. Legea cu privire la asigurri nr. 407-XVI din 21.12.2006;2. Bircea Florian, Vcrel Iulian. Asigurri i Reasigurri Bucureti, Expert 1993;3. Bircea Florian, Bistriceanu Gheorghe, Macovei E. Dicionar de Asigurri Chiinu 1993;4. www.asito.md;5. www.cnpf.md;6. www.lex.justice.md;7. www.statistica.md.