Asigurari si Reasigurari - 1 - · PDF fileAsigurari si Reasigurari - 1 Acest referat descrie...
3
Asigurari si Reasigurari - 1 Acest referat descrie Asigurari si Reasigurari - 1. In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini din documentul original. Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 22 pagini. Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc. Extras Capitolul 1 - Originea si evolutia asigurarilor si reasigurarilor În ciuda eforturilor facute de unii oameni de stiinta pentru descoperirea primelor operatiuni de asigurari si reasigurari, acestea nu au putut fi identificate cu precizie. Totusi, în urma unor delungi cautari, au fost gasite dovezi ale unor operatiuni de împartire a riscurilor ce dateaza din aceeasi perioada cu aparitia primelor forme organizate de comert. Idea reasigurarii îsi are radacinile în acelasi instinct uman care a dus si la aparitia asigurarii, si anume dorinta ca paguba suferita de o persoana sa fie suportata de mai multe persoane. De aceea, unii istorici considera ca si reasigurarile, ca forma de protectie, au aparut la foarte scurt timp dupa aparitia asigurarilor. 1.1. Începuturile asigurarilor Originile asigurarii se pierd în negura timpurilor, neputând fi stabilite decât cu o mare aproximatie. Se spune ca negustorii chinezi îsi distribuiau marfa în mai multe vase ce urmau sa o transporte pe râurile si fluviile tumultoase si periculoase ale Chinei, reducâand astfel riscul ca întreaga cantitate de marfa ce urma sa ajunga la destinatie sa fie supusa pierderii. Este deci o forma de dispersie a riscului, nu si o protectie. Alte dovezi se refera la babilonieni, care în jurul anului 3000 î.e.n. – perioada caracterizata printr-o civilizatie unica înfloritoare – au conceput si practicat un system de asa-zise credite (împrumuturi) maritime, care îl scuteau pe debitor de a le returna în cazul în care marfa sau nava sufereau avarii. Primele dovezi se refera la Codul lui Hammurabi, descoperit în anul 1902. Acest cod, înscris pe un bloc de diorit negru, cuprindea 282 clauze si a fost compilat, dupa cum îi este si numele, de Hammurabi, Rege al Babilonului, aproximativ în anul 2250 î.e.n. Existenta acestui cod demonstreaza ca babilonienii erau foarte buni comercianti si ca aveau idei clare legate de natura unui contract, de valoarea banilor si înmultirea lor prin împrumuturi pe camata cu dobânda simpla si compusa. Aceasta se poate demonstra cu usurinta prin referire la situatiile în care populatiile antice au perfectionat si au practicat contractile comerciale, care mai târziu au fost utilizate si recunoscute în întreaga lume sub denumirea de “contract de împrumut” – Contract of bottomry. Acesta era un contract prin care banii (sau marfurile) erau dati în avans spre comercializare fie sub forma de credit la o anumita rata a dobânzii pentru care creditorul nu avea dreptul sa primeasca nici o cota din profitul tranzactiei comerciale, fie drept credite mixte si parteneriat în care, alaturi de plata unei anumite dobânzi si indifferent de rezultatul contractului, creditorul era îndreptatit sa primeasca o parte din profit, daca acesta depasea o anumita suma. Aceasta înseamna ca debitorul nu avea raspundere în caz de accident, daca marfurile nu ajungeau la destinatie. Daca marfurile ajungeau, atunci debitorul treabuia sa plateasca împrumutul si dobânda. Babilonienii erau, desigur, mari comercianti la vremea respectiva, dar nu numai atât, deoarece erau vecini cu fenicienii, vestiti pentru comertul maritime pe care îl faceau. Era deci normal ca babilonienii în cautarea lor de noi piete sa intre în contact cu fenicienii si sa coopereze cu ei; fenicienii au adoptat si adaptat contractul commercial al babilonienilor. Acest sistem a fost preluat si dezvoltat ulterior de greci prin emiterea de hârtii de valoare. În secolul al IX-
Transcript of Asigurari si Reasigurari - 1 - · PDF fileAsigurari si Reasigurari - 1 Acest referat descrie...
Asigurari si Reasigurari - 1Acest referat descrie Asigurari si Reasigurari - 1.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 22 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.
ExtrasCapitolul 1 - Originea si evolutia asigurarilor si reasigurarilor
În ciuda eforturilor facute de unii oameni de stiinta pentru descoperirea primelor operatiuni de asigurari sireasigurari, acestea nu au putut fi identificate cu precizie. Totusi, în urma unor delungi cautari, au fostgasite dovezi ale unor operatiuni de împartire a riscurilor ce dateaza din aceeasi perioada cu aparitiaprimelor forme organizate de comert. Idea reasigurarii îsi are radacinile în acelasi instinct uman care a dussi la aparitia asigurarii, si anume dorinta ca paguba suferita de o persoana sa fie suportata de mai multepersoane. De aceea, unii istorici considera ca si reasigurarile, ca forma de protectie, au aparut la foartescurt timp dupa aparitia asigurarilor.
1.1. Începuturile asigurarilor
Originile asigurarii se pierd în negura timpurilor, neputând fi stabilite decât cu o mare aproximatie.
Se spune ca negustorii chinezi îsi distribuiau marfa în mai multe vase ce urmau sa o transporte pe râurilesi fluviile tumultoase si periculoase ale Chinei, reducâand astfel riscul ca întreaga cantitate de marfa ceurma sa ajunga la destinatie sa fie supusa pierderii. Este deci o forma de dispersie a riscului, nu si oprotectie.
Alte dovezi se refera la babilonieni, care în jurul anului 3000 î.e.n. – perioada caracterizata printr-ocivilizatie unica înfloritoare – au conceput si practicat un system de asa-zise credite (împrumuturi)maritime, care îl scuteau pe debitor de a le returna în cazul în care marfa sau nava sufereau avarii. Primeledovezi se refera la Codul lui Hammurabi, descoperit în anul 1902. Acest cod, înscris pe un bloc de dioritnegru, cuprindea 282 clauze si a fost compilat, dupa cum îi este si numele, de Hammurabi, Rege alBabilonului, aproximativ în anul 2250 î.e.n. Existenta acestui cod demonstreaza ca babilonienii erau foartebuni comercianti si ca aveau idei clare legate de natura unui contract, de valoarea banilor si înmultirea lorprin împrumuturi pe camata cu dobânda simpla si compusa. Aceasta se poate demonstra cu usurinta prinreferire la situatiile în care populatiile antice au perfectionat si au practicat contractile comerciale, caremai târziu au fost utilizate si recunoscute în întreaga lume sub denumirea de “contract de împrumut” –Contract of bottomry. Acesta era un contract prin care banii (sau marfurile) erau dati în avans sprecomercializare fie sub forma de credit la o anumita rata a dobânzii pentru care creditorul nu avea dreptulsa primeasca nici o cota din profitul tranzactiei comerciale, fie drept credite mixte si parteneriat în care,alaturi de plata unei anumite dobânzi si indifferent de rezultatul contractului, creditorul era îndreptatit saprimeasca o parte din profit, daca acesta depasea o anumita suma. Aceasta înseamna ca debitorul nuavea raspundere în caz de accident, daca marfurile nu ajungeau la destinatie. Daca marfurile ajungeau,atunci debitorul treabuia sa plateasca împrumutul si dobânda.
Babilonienii erau, desigur, mari comercianti la vremea respectiva, dar nu numai atât, deoarece erau vecinicu fenicienii, vestiti pentru comertul maritime pe care îl faceau. Era deci normal ca babilonienii în cautarealor de noi piete sa intre în contact cu fenicienii si sa coopereze cu ei; fenicienii au adoptat si adaptatcontractul commercial al babilonienilor.
Acest sistem a fost preluat si dezvoltat ulterior de greci prin emiterea de hârtii de valoare. În secolul al IX-
lea î.e.n., legile Rhodosului au devenit baza teoretica si, mai ales, practica a uzantelor maritime privindavaria comuna (general average); mai târziu, romanii au aderat la acelasi system. Iata cum descrie unuldintre istoricii asigurarilor care arata ca, în faza initiala, idea de protectie s-a bazat de la început pereciprocitate, lucru demonstrate de functionarea acestui system si în prezent: “Oamenii primitivi nu audescoperit nevoia de asigurare, considerând ca erau protejati de familie sau trib unde mutualitatea însasi,ca si în asigurari, era o realitate. Acest lucru nu era adevarat la civilizatiile antice ale Egiptului, Feniciei,Greciei si Romei în care individul se vedea expus la multe riscuri fara protectia comunitatii familiale.” –Robert Desmet, Traite Theoretique et Practique des Assurances Maritimes.
Urmatoarea etapa în evolutia contractului de împrumut a fost adoptarea contractului de catre greci, carezultat al extinderii comertului fenicienilor în zona litoralului grecesc în sec. X-IX î.e.n., precum sicresterea dominatiei comerciantilor greci în Marea Egee dupa anul 800 î.e.n. dar, ca si în cazul fenicienilor,nici acum contractul nu a fost adoptat în aceeasi forma, ce a fost adaptat, perfectionat astfel încât maimulti juristi recunoscuti în domeniul dreptului maritim din secolul al 19-lea au considerat contractele deîmprumut ca fiind grecesti, asemanatoare cu cele amintite de Demostene într-o cuvântare în fata luiLacritus. Ele erau identice ca natura cu cele moderne, utilizate în Londra în anul 1860, si ca atare puteau fifolosite la acea data.
Stadiul final al practicarii contractelor de împrumut în antichitate l-a reprezentat adoptarea vamii de catreromani, aproximitv în anul 300 î.e.n., odata cu aceasta se poate afirma ca se intra în etapa în care uniiautori considera ca principiile de împrumut au fost “translatate” în asigurari, asa cum le întelegem astazi.
Un rol important în evolutia sistemului asigurarilor si ulterior al reasigurarilor l-au avut negustorii italienidin orasele-state ale Italiei de Nord de la începutul actualului mileniu, activitatea lor fiind preluata si deTarile de Jos si de Anglia. Spre exemplu, în anul 1310, Ducele de Flandra a decis înfiintarea Camerei deAsigurari de la Bruges pentru asigurari împotriva riscurilor maritime, iar la Londra, Parlamentul a elaboratreglementari privind aceasta activitate, prin emiterea în 1601 a “Legii privind politele de asigurare folositeîntre negustori”.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Documentul complet de 22 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro
Imagini din documentul complet:
Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro
