Asigurari si protectie sociala

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente Fodor Calina Ioana CIG an III , ID

Tema de control Nr.1:

Evidenţa stagiilor de cotizare

1. Cuprins :

2.1 Asigurari sociale de stat

2.2 Asigurari sociale private

3.1 Determinarea punctelor de pensie

3.2 Calculul punctajului mediu anual

3.3 Determinarea cuantumului pensiei

4. Calcului efectiv al cuantumului pensiei de limită de vârstă şi pensiei de invaliditate gradului I, II, III în sistemul de asigurări sociale de stat

4.1 Calculul pensiei de limita de vârsta

4.2 Calculul pensiei de invaliditate

5. Concluzii


2. Introducere

Regimurile respective de pensii difera de la o tara la alta si ele pot fi obligatorii sau facultative, respectiv publice sau private.

2.1 Asigurari sociale de stat

Natura acestor sisteme depinde de felul în care societatea umana priveste viata, de gradul de dezvoltare economica si de ideile dominante cu privire la sensul vietii. Exista în lume o mare diversitate de sisteme de asigurari sociale publice, ceea ce ar face dificila încadrarea riguroasa a lor în modele specifice. Pe fondul reducerii rolului familiei în întretinerea persoanelor de vârsta înaintata, ca urmare a trecerii de la familia extinsa la familia nucleara s-au afirmat, ca principala cale de protectie a persoanelor vârstnice, regimurile publice de pensii, acestea constituind componenta esentiala a sistemelor de asigurari sociale.

În tara noastra, forma tipica de asigurari sociale publice o constituie sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale . Principalele functii ale asigurarilor sociale publice sunt:

- de reproducere, care asigura transformarea unei parti din salariu în fonduri/resurse de asigurare, pentru utilizarea acestora cu o destinatie stricta în vederea satisfacerii cerintelor materiale ale lucratorilor , atunci când apar riscurile sociale.

- redistribuire solidara a fondurilor de asigurare, în situatia asiguratii sunt afectati de efectele riscurilor sociale asigurate, acesti sunt îndreptatiti la prestatii

Ocrotirea sociala în cadrul asigurarilor sociale se materializeaza prin mentinerea nivelului de trai abrupt/atins al asiguratilor cu ajutorul mecanismelor de compensare a salariului pierdut sau a cheltuielilor suplimentare neprevazute legate de tratament sau reabilitare .În concluzie, programele complexe de asigurari sociale dezvoltate în aproape toate natiunile din lume variaza de la o tara la alta, dar, în ansamblu, ele sunt marcate de urmatoarele caracteristice:

· depind de "riscurile sociale", care apar în cursul vietii unui om, sunt stabilite prin lege;

- acorda beneficii financiare/prestatii de asigurari sociale indivizilor asigurati care si-au pierdut, total sau partial, veniturile profesionale, datorita batrânetii, invaliditatii, accidentelor, îmbolnavirii, maternitatii sau decesului.

· obtinerea beneficiilor financiare este conditionata de plata contriutiei.

2.2 Asigurari sociale private

Este tot mai prezenta ideea ca sistemul de asigurari sociale publice se confrunta cu dificultati financiare si ca este nevoie de o reforma fundamentala sau de continuarea reformelor începute. Pentru tarile noi aderate la UE, mecanismele de finantare a pensiilor devin din ce în ce mai amenintate de pericolul blocarii. Reforma sistemului de asigurari sociale publice a încetat sa mai reprezinte o optiune si a devenit o necesitate.


Îngrijorarile determinate de imposibilitatea sustinerii pe termen lung, exclusiv a schemelor de asigurari sociale publice, bazate pe plata pensiilor curente din contributii curente au devenit o problema generalizata. Pentru rezolvarea acestor situatii, dupa modelele tarilor dezvoltate, este promovata ideea de participare a populatiei la formarea fondurilor private de pensii.

Siguranta financiara a persoanelor vârstnice si dezvoltarea economica pot fi sustinute daca sistemul de pensii se bazeaza pe diversificarea surselor de obtinere a pensiilor. Astfel, si în România, concomitent cu existenta unui sistem public national de asigurari sociale, se prevede posibilitatea de organizare si de functionare a unor societati private de asigurari sociale.

Discutiile cu privire la reforma sistemului actual de pensii au început în la sfârsitul anilor 90. În toata aceasta perioada au fost instituite înca doua componente esentiale, complementare sistemului public (pilonul I) privind fondurile de pensii administrate privat (pilonul II) si Legea nr.249/2004 privind pensiile ocupationale (pilonul III).

Trecerea la acest tip de asigurare complementara a batrânetii, principala financiar se impune tot mai mult, forta care împinge spre aceasta trecere este de ordin demografic, respectiv scaderea natalitatii si îmbatrânirea demografica a populatiei.

În cazul României, exista doua elemente suplimentare, care accentueaza necesitatea trecerii la acest sistem, pe de o parte, îmbatrânirea demografica a populatiei în conditiile unei tari în curs de dezvoltare, care nu dispune de resursele unui stat dezvoltat, iar pe de alta parte, este vorba de un fenomen care nu poate fi oprit, respectiv cel al tinerilor care lucreaza în afara tarii si nu contribuie la sistemul de asigurari sociale.

Pilonul II al sistemului de pensii obligatoriu administrat privat se bazeaza pe capitalizarea contributiilor si este, administrat privat. Fondul de pensii administrat privat se constituie printr-un contract de societate civila încheiat între participantii initiali. Aderarea este individuala, pe baza unui act de aderare încheiat între participant si administrator. Fiecare persoana participanta la acest fond va avea un cont personal în sistemul fondurilor de pensii administrat privat. Sumele acumulate în cont vor fi investite de catre societatile de pensii si se asteapta sa fie tot mai mari pâna la data la care asiguratul respectiv va iesi la pensie.

Scopul sistemului fondurilor de pensii obligatorii administrate privat îl constituie colectarea si investirea contributiilor platite de catre si în numele participantilor de catre administratori, în vederea asigurarii unei pensii obligatorii distincte si care suplimenteaza pensia acordata de sistemul public

Pilonul III al sistemului de pensii facultativ administrat privat- salariatii, functionarii publici, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta, orice persoana care realizeaza venituri pot fi asigurati în sistemul de pensii facultativ administrat privat. Acestia vor încheia un asa-numit act individual de aderare cu administratorul fondului de pensii, act ce contine acordul persoanei si prospectul schemei de pensii. Administratorul fondului de pensii nu poate refuza semnarea actului individual de aderare nici unei persoane, care are dreptul de a participa la o schema de pensii facultativa.


3. Aspecte teoretice

3.1 Determinarea punctelor de pensie

Calculul punctajului pensiei se face conform prevederilor legii pensiilor 263/2010 articolele 94-100. Art 2 litera e din legea de mai sus prevede ca sistemul public de pensii are la baza "principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Baza de calcul a fost stabilita prin legea 3/1977 si nu a fost direct de sumele pentru care s-a platit contributie de asigurari sociale. In aceasta perioada angajatii nu au platit contributie de asigurari sociale, aceasta a fost platita numai de angajator pentru intreg fondul de salarii. Contributia platita de angajati s-a numit „contributie pentru pensie suplimentara” si pentru aceasta se acorda separat o majorare a punctajelor anuale. Baza de calcul a pensiei este constituita din salariul tarifar inscris in carnetul de munca si sporurile permanente prevazute in legea 57/1974 modificata prin legea 49/1992. Sporurile permanente au fost acordate sub forma de procent din salariu tarifar sau ca suma fixa platita pentru diverse compensari.

Perioada dupa de 1 aprilie 2001 - In aceasta perioada baza de calcul a fost stabilita prin legea 19/2000 pana la 31 decembrie 2010 si prin legea 263 /2010 dupa 01 ianuarie 2011

Intre 1 aprilie 2001 -31 decembrie 2002 la 3 salarii medii pe economie utilizate la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Intre 1 ianuarie 2003 – 30 iunie 2007 la 5 salarii medii pe economie utilizate la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Dupa 1 ianuarie 2011 la 4 salarii medii pe economie utilizate la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Baza de calcul a punctajului pensiei pe perioadele asimilate cu stagiul de cotizare

1. Pe perioada stagiilor asimilate cum ar fi studii universitare, stagiului militar sau scoala militara in cazul cadrelor militare active se foloseste - salariul minim pe economie pe perioada pana la 31 martie 2001 - 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective dupa 01 aprilie 2001

2. Pe perioada cat asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate se foloseste: - salariul minim pe economie pe perioada pana la 31 martie 2001 - valoarea pensiei de invaliditate primite dupa 01 aprilie 2001

3. Pe perioada cat asiguratul a beneficiat de indemnizatie de somaj se iau in calculul pensiei drepturile banesti primite in acea perioada. Pe perioada de somaj in care asiguratii beneficiaza de salarii compensatorii sumele in calcul sunt diminuate prin inmultire cu raportul intre cota de contributie individuala de asigurare sociala impartita la cota totala de comtributie de asigurare socialaLa pensiilor de invaliditate in cazul in care pensionarul la acordarea pensiei nu are indeplinit stagiul complet de cotizare sau in unele conditii stagiul necesar de cotizare, se acorda stagii potentiale pentru perioada dupa data de iesire la pensie

Pe aceste perioade se acorda urmatoarele punctaje suplimentare:

0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente Fodor Calina Ioana CIG an III , ID 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;

0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.

Baza de calcul a punctajului pensiei pe perioadele lucrate in agricultura Pe perioade lucrate in agricultura se disting doua perioade:

Inainte de intrarea in vigoare a legii 80/1992. In aceasta perioada in functie de normele lucrate la fostele CAP-uri Casa de pensii calculeaza vechimea in munca exprimata in ani utili. Pentru fiecare an util pentru cei care au lucrat la CAP precum si pentru fiecare an de contributie realizat de taranii cu gospodarie individuala se acorda un punctaj annual de 0,57255 puncte

Dupa intrarea in vigoare a legii 80/1992 pana la 31 martie 2001 se ia in calculul pensiei venitul asigurat la care s-a platit contributia de asigurari sociale.

Pe perioada in care in carnetul de munca nu sunt trecute salariile sau acestea sunt mai mici decat salariile medii pe economie si nu se prezinta adeverinte cu aceste salarii:

In perioada anterioara datei de 01 ianuarie 2011 pentru militarii activi sau asimilatii acestora se acorda un punct.

In perioada anterioara datei de 01 ianuarie 1963 se acorda un punct .

In perioada dupa 01 ianuarie 1963 se ia in calculul pensiei salariul minim pe economie. Pe perioada in care in carnetul de munca sunt trecute salariile orare: Se calculeaza salariile lunare luanduse in calcul numarul de ore lucrate lunar conform art 162 alin (1) din legea 263/2010 ,Datele necesare calculului pensiei pentru perioada anterioara lui 1 aprilie 2001 trebuie sa fie dovedite prin carnetul de munca si prin adeverinte eliberate de cei in drept. Datele necesare calculului pensiei pentru perioada dupa 1 aprilie 2001 nu mai trebuie dovedite deoarece atat sumele pentru care s-a platit contributie de asigurari sociale cat si contributia platita au fost transmise pe suport electronic la Casa de Pensii si sunt inregistrate in arhiva acesteia. Baza de calcul a punctajului pensiei pentru perioada dupa 1 aprilie 2001 poate fi ceruta la Casa de Pensii mentionad in cerere “Situatia stagiului de cotizare dupa 1 aprilie 2001” Punctaje suplimentare.

Se acorda urmatoarele punctaje suplimentare:

1. 1. Pentru contributia la pensie suplimentara cu 2%, 3% sau 5% in perioada 1 ianuarie 1967 – 31 martie 2001 se acorda o majorare a punctajelor medii anuale cu procentele prevazute la art 165 alin (3) din legea 263/2010

2. 2. Pe perioada stagiilor de cotizare lucrate in grupele de munca I si II si in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii se majoreaza punctajele medii anuale astfel:

cu 50 % pentru stagiul in gr I, conditii speciale sau alte conditii.

cu 25 % pentru stagiul in gr II.

cu 25 % pentru stagiul in conditii deosebite. Aceasta majorare se aplica si celor iesiti la pensie inainte de 01 ianuarie 2011 dar numai dupa 01 ianuarie 2012.


4.3 Calculul punctajului mediu anual

Punctajul mediu anual - numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010 la data pensionării

Punctajul anual - numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obţinut prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare.

Punctajul lunar - numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câştigului salarial brut lunar/soldei brute lunare sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică;

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza, dupa caz:

Cuantumul pensiei de invaliditate;

Cuantumul altor drepturi de asigurari sociale obtinute in perioada respective

25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioada in care a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar respectiv din perioada in care a satisfacut serviciul militar.

Numarul de puncte realizate de someri se calculeaza prin raportarea cuantumului drepturilor banesti lunare acordate la salariul mediu brut lunar din luna respective, comunicat de Institutul National de statistica.

Pentru stagiul potential, acordat asiguratilor in drept sa obtina o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:

0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate,

0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate,

0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate,

In cazul persoanelor care beneficiaza de perioadele asimilate si care in acelasi interval obtin venituri pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau in considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.

Pentru asiguraţii care au realizat stagiul minim de cotizare şi care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.

Majorarea punctajului lunar prevăzută la aliniatele de mai sus nu se acordă pentru perioadele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială.

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente Fodor Calina Ioana CIG an III , ID Valoarea unui punct de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.

În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin.de mai sus, realizaţi pe anul precedent, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă

În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (2), realizaţi pe anul precedent, au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.

Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an

Începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

Pentru a calcula punctajul lunar se împarte venitul din fiecare lună, din prima zi de activitate până în ultima, la venitul mediu brut din anul respectiv. Urmează calculul „punctajului anual”, prin adunarea sumelor fiecare lună şi împărţirea lor la 12, formulă care se repetă pentru fiecare an de muncă. Toate „punctajele anuale” se adună și se împart la numărul de ani contribuabilului. Astfel rezultă „punctajul mediu anual” al pensionarului, adică numărul de puncte pe care acesta a reușit să îl acumuleze de-a lungul perioadei în care a muncit. Cel mai probabil, rezultă o cifră cu zecimale.

Pentru calculul „punctajului mediu anual” nu se iau în considerare veniturile neimpozabile, cu doar salariul câștigat și sporurile permanente pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.

3.3 Stabilirea perioadei efective de cotizare

1. Stagiul de cotizare reprezintă însumarea perioadelor de activitate în care au fost plătite contribuţiile de asigurări sociale la fondul de pensii.

2. Realizarea stagiului de cotizare constituie o condiţie necesară a stabilirii pensiilor pentru limită de vîrstă, de invaliditate, de urmaş, în conformitate cu Legea privind pensiile.

3. Stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei include perioade contributive şi perioade necontributive.

Perioadele contributive includ activităţile la desfăşurarea cărora persoana este supusă asigurărilor sociale.

Se consideră necontributive perioadele, în care persoana nu este supusă asigurărilor sociale, dar în temeiul legii ele se includ în stagiul de cotizare

4. Pentru persoanele asigurate perioadei contributive se asimilează perioada în care persoana asigurată a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitatea temporară de muncă sau indemnizaţie de şomaj.

5. Indiferent de durata lor, se includ în stagiul de cotizare perioadele de absenţă forţată de la serviciu, pentru care s-a plătit venitul asigurat şi au fost achitate contribuţiile de asigurări sociale. 6. În perioadele contributive se includ următoarele perioade necontributive: perioada de satisfacere a serviciului militar în termen sau cu termen redus; perioada de îngrijire a copilului pînă la vîrsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore, în caz de deces al ambilor părinţi

7. În stagiul de cotizare, pe lîngă perioadele specificate la pct. 4-6, se includ următoarele activităţi, realizate înainte de 1 ianuarie 1999:


activitatea în calitate de membru de colhoz, indiferent de caracterul şi durata programului de muncă. La calcularea vechimii în muncă în colhoz pe perioada posterioară anului 1965, în cazul în care membrul de colhoz nu îndeplinea nemotivat minimul stabilit, se ia în calcul perioada efectivă de prestare a activităţii;

activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie, confirmată de către secretariatele comitetelor de direcţie ale uniunilor respective;

activitatea în calitate de slujitor şi lucrător al cultelor începînd cu 1 aprilie 1992.8. În stagiul de cotizare se includ următoarele perioade necontributive realizate înainte de 1

ianuarie 1999:perioada îngrijirii unui invalid de gradul I;perioada îngrijirii unui copil-invalid sub vîrsta de 16 ani;perioada îngrijirii unei persoane care a depăşit vîrsta de 75 de ani;perioada de studii în instituţiile de învăţămînt universitar de zi

9. Perioada în care asiguratul s-a aflat în concediu neplătit, înainte de 1 ianuarie 1999, la dorinţa acestuia, poate fi exclusă din stagiul de cotizare, excluzîndu-se concomitent şi la determinarea venitului mediu lunar asigurat.

3.4 Determinarea cuantumului pensiei.

Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu declaraţie individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Pensia pentru limita de vârstă• Varstă standard 60-65, în creştere de la 57 şi 62• Stagiul minim în creştere de la 10 la 15 ani• Stagiul complet în creştere de la 25, respectiv 30 de ani la 30, respectiv 35 de ani

Cazuri particulare pentru condiţii de handicap preexistent.• Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii calităţii de asigurat, în

funcţie de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare şi a vârstelor standard de pensionare, astfel:

• cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;

• cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

• cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu. Alte cazuri particulare

Pensia anticipată• Beneficiari: Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani, dar cu

cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare. Stagiul de cotizare “dur”.

Pensia anticipată parţială


• Beneficiari: Asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani, dar cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani. Stagiul de cotizare “dur”.

Pensia de invaliditateBeneficiari: asiguraţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: • accidentelor de muncă; • bolilor profesionale şi tuberculozei; • bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca. • de gradul I;• de gradul II;• de gradul III.

Pensia de urmaş Beneficiari: copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile

pentru obţinerea unei pensii.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.

În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

4 . Calcului efectiv al cuantumului pensiei de limită de vârstă şi pensiei de invaliditate gradului I, II, III în sistemul de asigurări

sociale de stat

4.1 Calculul pensiei de limita de vârsta

Pentru calculul pensiei pentru limita de vârsta se determina mai întâi numarul de puncte realizat de asigurat în fiecare luna de asigurare. Pentru aceasta se împarte salariul brut lunar individual sau, dupa caz, venitul lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut din luna respectiva, comunicat de institutia nationala de statistica.

Npl= Sbi : Sbe

unde: Npl = numarul de puncte realizat într-o luna;

Sbi = salariul brut lunar individual sau, dupa caz, venitul asigurat din luna de calcul;

Sbe = salariul mediu brut lunar din luna respectiva, pe economie, comunicat de Institutul National de Statistica.


Se determina apoi punctajul anual al asiguratului, prin împartirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numarului de puncte realizat în fiecare luna, pentru aceasta utilizându-se urmatoarea formula:

Pa = Σ Npl : 12

în care: Pa = punctajul anual al asiguratului;

Σ Npl = suma punctelor realizate luna de luna, în anul de calcul.

În fine, se calculeaza punctajul mediu anual, prin împartirea sumei punctelor obtinute anual în perioada de cotizare la numarul de ani corespunzatori stagiului complet de cotizare.

Pentru acest calcul poate fi utilizata urmatoarea formula:

Pma = Σ Pa : Nas

unde: Pma = punctajul mediu anual realizat în toata perioada de cotizare;

Σ Pa = punctajul anual al asiguratului

Nas = numarul anilor din care se constituie stagiul complet de cotizare.

Cuantumul pensiei este data de produsul dintre punctajul mediu anual, realizat de asigurat în perioada de cotizare, si valoarea unui punct de pensie din luna pensionarii.

Adica: QP = Pma x Vp

în care: QP = cuantumul pensiei;

Pma = punctajul mediu anual;

Vp = valoarea unui punct de pensie din luna pensionarii.

Valoarea unui punct de pensie se calculeaza pe baza unei rate de înlocuire convenit în parlament, din salariul mediu brut pe economie, prognozat utilizat fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul urmator. Astfel, de pilda se voteaza o rata de înlocuire de 40% din salarul mediu prognozat de 2000 de lei, rezulta ca valoarea unui punct de pensie este de 800 lei. La determinarea punctajului mediu anual se au în vedere si cuantumul lunar ale altor drepturi de asigurari sociale.

Din categoria altor drepturi de asigurari sociale fac parte: pensia de invaliditate, indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, prestatii pentru prevenirea îmbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, indemnizatie pentru maternitate, indemnizatie pentru cresterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav. Pentru perioadele în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale unei institutii de învatamânt superior


sau si-a satisfacut stagiul militar, se foloseste ca baza de calcul a punctajului anual un sfert din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective.

Asiguratii care, dupa îndeplinirea conditiilor de pensionare pentru limita de vârsta, contribuie o anumita perioada la sistemul public, beneficiaza de majorarea punctajului realizat în aceasta perioada cu 0,3% pentru fiecare luna, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar.

Calculul pensiei anticipata si anticipata partiala

La stabilirea stagiului de cotizare pentru deschiderea dreptului la pensie anticipata si pensie anticipata partiala nu se au în vedere perioadele asimilate, si nici perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. Acestea nu se folosesc nici la determinarea punctajului mediu anual utilizat la calculul pensiei anticipate si al pensiei anticipate partiale . În vederea deschiderii dreptului la pensie anticipata si la pensia anticipata partiala, stagiul complet de cotizare cuprinde si sporul acordat în baza legislatiei anterioare pentru activitati desfasurate în grupa I si II de munca pâna la data de 1 aprilie 2001.

În conditiile în care beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale, având plata pensiei suspendata, contribuie o anumita perioada la sistemul public de pensii, stagiul de cotizare realizat în aceasta perioada va putea fi valorificat numai la stabilirea pensiei pentru limita de vârsta. Pentru asiguratii care au desfasurat activitati în conditii deosebite si/sau speciale de munca si care solicita pensie anticipata partiala, diminuarea prevazuta nu se aplica pentru numarul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare datorita conditiilor respective.

Aceeasi reglementare se aplica si în situatia persoanelor care beneficiaza de reducerea vârstelor standard de pensionare pentru activitati desfasurate in grupa I sau II de munca si Legii nr. 128/1997 si care solicita pensia anticipata partiala.

La împlinirea vârstei standard de pensionare prevazute sau, dupa caz, la împlinirea vârstei standard reduse, beneficiarul unei pensii anticipate ori al unei pensii anticipate partiale poate solicita trecerea la pensia pentru limita de vârsta.La trecerea la pensie pentru limita de vârsta, pensia anticipata se recalculeaza, prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada în care plata pensiei anticipate a fost suspendata.

La trecerea la pensie pentru limita de vârsta, pensia anticipata partiala se recalculeaza, prin eliminarea diminuarii aplicate asupra cuantumului pensiei, precum si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada în care plata pensiei anticipate partiale a fost suspendata.

4.2 Calculul pensiei de invaliditate


Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de medicul expert al asigurarilor sociale. Propunerea pentru încadrarea în grad de invaliditate se face de catre medicul specialist care asigura asistenta medicala. Stagiul de cotizare necesar pentru deschiderea dreptului la pensia de invaliditate se raporteaza la vârsta avuta la data expertizarii medicale.

În situatiile prevazute la din lege pensia de invaliditate se acorda indiferent de stagiul de cotizare realizat de asigurat in cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplazii, SIDA precum si în situatia în care invaliditatea s-a ivit în timpul si din cauza îndeplinirii obligatiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.

La stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta între stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pâna la data încadrarii într-un grad de invaliditate.

În cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, stagiul potential se determina ca diferenta între stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare necesar.

Stagiul potential rezultat conform celor de mai sus nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii pâna la împlinirea vârstei standard de pensionare prevazuta, vârsta la care, în conditiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limita de vârsta.

Pentru stagiul potential, acordat asiguratilor în drept sa obtina o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:

- 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;

- 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;

- 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.

În vederea deschiderii dreptului la pensie de invaliditate stagiul complet de cotizare cuprinde si sporul acordat în baza legislatiei anterioare pentru activitati desfasurate în grupa I si II de munca pâna la data de 1 aprilie 2001.

Stagiul potential acordat asiguratilor care au realizat un stagiu de cotizare în conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat se determina ca diferenta între stagiile de cotizare necesare pentru fiecare tip de handicap din lege si stagiile de cotizare realizate efectiv, astfel:

- o treime din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap grav si pentru nevazatori;

- doua treimi din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap accentuat;

- stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap mediu.


Stagiul potential se determina în ani, luni si zile. În cazul încadrarii în alt grad de invaliditate pensia de invaliditate se stabileste cu respectarea conditiilor existente la data deciziei initiale, în cuantumul aferent noului grad, conform prevederilor legii.

Pensionarii de invaliditate încadrati în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizatie pentru însotitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizatiei pentru însotitor se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut pe tara. În timpul executiei bugetare cuantumul indemnizatiei pentru însotitor se reactualizeaza prin hotarâre a Guvernului.

Suma fixa pentru îngrijire, acordata în baza legislatiei anterioare, devine la data de 1 aprilie 2001 indemnizatie pentru însotitor în întelesul prezentei legi.

Beneficiarii pensiei de invaliditate, la împlinirea vârstei standard prevazute , devin pensionari pentru limita de vârsta, putând opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii. În aceasta situatie indemnizatia de însotitor se mentine indiferent de pensia pentru care se opteaza. Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.

4. Concluzii

Asemanari si deosebiri între sistemul public de pensii şi sistemul privat de pensii

Întregul sistem de pensii din România este alcătuit, potrivit legislaţiei în vigoare din trei tipuri de pensii (piloni) şi anume pilonul I (pensia de stat), pilonul II (pensia privată obligatorie) şi pilonul III . Prin urmare în România se poate vorbi despre un sistem public de pensii şi despre un sistem privat de pensii. Între cele două sisteme de pensii pot fi identificate atât asemănări cât şi diferenţieri. Ca şi asemănari poate fi menţionate :

Ambele sisteme de pensii ,atât cel public cât şi cel privat sunt componente ale asigurarilor sociale

Ambele sisteme au la baza contribuţiile participanţilor la fondul de pensii

Între cele două sisteme de pensii există însă multiple deosebiri,cum ar fi:

Sitemul public de pensii foloseşte contribuţiile plătite de salariaţi pentru plata pensiilor curente,fără a investii banii respectivi,făcând o simplă redistribuţie,pe când contribuţiile plătite către fondurile private de pensii sunt investite în instrumente financiare aducătoare de profit financiar

În cazul sistemului public de pensii,există riscul de a nu primi niciodată pensia pentru care ai plătit contribuţii,deoarece în caz de deces aceasta nu se transmite moştenitorilor aşa cum se întâmplă cu contribuţiile plătite la fondul privat de pensii

Spre deosebite de asigurarea la fondul privat de pensii, asigurarea în sistemul public de pensii oferă asiguratului dreptul de a primi una dintre categoriile de pensii stabilite în condiţiile legii, de a beneficia de ajutoare şi indemnizaţii,de prestaţii pentru prevenirea imbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.


În cazul sistemului privat de pensii statul nu oferă garanţii,spre deosebire de sistemele publice de pensii care sunt programe de securitate socială administrate şi garantate de către stat.

Sistemul privat de pensii acordă un drept de opţiune contribuabililor1, în sensul că acestia pot să îşi aleagă furnizorul pensiei private, avantaj care nu este oferit şi de sistemul public de pensii care este un sistem unic şi impus de lege,nu există o altă alternativă ,este obligatoriu ,toate persoanele active se supun reglementărilor acestui sistem şi este generalizat în sensul că nu este adaptat nevoilor personale ale cetăţeanului

Cuantumul pensiei cuvenite în sistemul public poate fi diminuat datorită creşterii numărului de pensionari şi al diminuării numărului contribuabililor pe când aceşti factori nu inflenţează pensia datorată ca urmare a contribuţiilor plătite către sistemul privat de pensii

De asemenea modul de calcul al pensiei acordate în sistemul public diferă de cel acordat în sistemul privat

De asemnea cuantumul contribuţiei plătite în sistemul public de pensii diferă de cel plătit în sistemul privat

De asemenea spre deosebire de sistemul public, in sistemul privat pot fi asigurate mai multe categorii de persoane

o altă diferenţă între cele două sisteme de pensii ar fi aceea că pentru pensiile private facultative, plata contribuţiilor în limita a 200 de euro pe an pentru angajator şi pentru angajat este deductibilă din impozitul fiscal global

categoriile de pensii oferite de sistemul public de pensii diferă de cele oferite de sistemul privat. Astfel în sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii: pensia pentru categorie de vârstă, pensia anticipată ,pensia anticipată parţial, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, categorii de pensii care nu se regăsesc şi în sistemul privat de pensii, acesta din urmă are două componente majore şi anume : sistemul pensiilor administrate privat obligatorii şi sistemul de pensii facultative

o altă deosebire constă în aceea că fondul de pesii administrate privat nu beneficiază de garanţiile directe pe care statul le oferă sistemului public de pensii, pentru sistemul de pensii administrat privat sunt instituite prin lege anumite ganaţii specifice care, în principal constau în creearea unei autorităţi administrative autonome specializate în autorizarea participanţilor la acest sistem şi supravegherea prudenţială a activităţii acestora precum şi în excluderea aplicării fondurilor de pensii a legislaţiei privind falimentul şi constituirea unui fond special de garantare a pensiilor.

Spre deosebire de sitemul privat de pensii , sistemul public de pensii din România este un sistem de tipul “pay as you go”, respective contribuţiile de la persoanele active se transform în indemnizaţii pentru pensionari

Cele două sisteme de pensii sunt reglementate prin acte normative diferite

Concluzii

Se poate concluziona spunând că deşi fiecare dintre cele două sisteme de pensii are specificul său, între ele exista o anumită interdependenţă, deoarece sistemul privat de pensii a fost

1

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente Fodor Calina Ioana CIG an III , IDimplementat tocmai pentru ca o completare a sistemului public, pentru a soluţiona unele dintre problemele la care sistemul public nu mai putea raspunde. Deşi interesele vizate de sistemul public de pensii sunt mult mai largi, între acestea se regăseşte şi scopul principal urmărit de sistemul privat de pensii şi anume acela de a constitui în perioada activă a persoanei o sumă de bani consistentă şi sigură, care ar putea acoperi uşor şocul ieşirii din activitatea muncii prestate în prima perioadă a vieţii.

În România, problema cu care se confruntă actualul sistem public de pensii este acela că el nu poate face faţă nevoilor reale ale pensionarilor al căror număr este din ce în ce mai mare.Soluţia la această problemă o constituie fondurile de pensii administrate privat. Administrarea privată va aduce cu siguranţă pensii mai mari decât actualul sistem public de pensii,deoarece sistemul de pensii private urmăreşte mai întâi de toate asigurarea unui trai decent pentru viitorii pensionari. Mai mult decât atât, fondurile de pensii private îşi pot asuma un rol suplimentar în societate sub forma contribuţiilor aduse la dezvoltarea economiei prin investiţii majore o dată cu acumularea unui venit suficient al activelor în condiţiile creşterii volumului contribuţiilor şi a investirii profitabile e acestora.

Peste ani administrarea privată a contribuţiilor de pensii va avea două avantaje:în primul rând va reduce presiunea asupra sistemului public de pensii, iar pentru contribuabili ea va atrage şansa unei pensii mai mari şi mai corecte decât cea plătită astăzi de către stat care nu are legătură cu contribuţiile făcute ăn perioada activă.

Bibliografie:

1)Szarka Arpad “ Asigurări şi protecţie socială”, Editura Universităţii din Oradea, 2009 - Tema 5, Tema 6;

2)Legea nr. 411/2004 - privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificările ulterioare;

3)Legea nr. 3/1977 - privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.

4)Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Asigurari si protectie sociala

Documents

Transcript of Asigurari si protectie sociala