PAJISTILE SEMANATE

Furajele obtinute pe pajisti reprezinta o importanta sursa de hrana pentru

animale, atat in perioada de pasunat cat si in stabulatie, productia obtinuta fiind

in stransa legatura cu conditiile climatice locale si pedologice, cu tehnologia de

cultura aplicata

Una din tehnologii se refera la infiintarea de pajisti semanate, o cultura foarte

importanta in dezvoltarea si eficientizarea fermelor de crestere a animalelor.

Pajistile semanate reprezinta pasul hotarator pe care fermierul crescator

de animale il face pentru a avea o exploatatie moderna , profitabila si durabila.

Prin realizarea pajistilor pajistilor semanate se urmareste in special urmatoarele

obiective si avantaje:

Realizarea unui covor vegetal mai dens, pentru a nu fi invadat de

buruieni.

Asigurarea unei conversii ridicate a ierbii in produse animaliere( carne,

lapte) sub 10kg SU/kg greutate vie.

Protejarea mediului.

Asigurarea unei rentabilitatimai mari.

Mentinerea echilibrului optim intre speciile componente ale amestecului

(graminee – leguminoase).

Obtinerea unor productii de 2 – 4 ori mai ridicate comparativ cu pajistea

naturala, 40 – 60 t/ha masa verde (8 – 12 t/ha SU).

Grad ridicat de mecanizare al lucrarilor de intretinere si exploatare a

pajistei.

Refacerea structurii solului.

Pajistile semanate se pot infiinta in :

A. Inlocuirea pajistilor naturale degradate:

- pe pajisti cu productie sub 10 t/ha masa vrde;

- acoperire cu vegetatie nevaloroasa peste 25 – 30 %

- acoperire cu musuroaie intelenite peste 25 – 30%;

B. Nu se destelenesc pajistile:

- situate pe pante mai mari de 25 – 30 %

- apa freatica este sub 50 cm

- prezinta strat de sol superficial

Infiintarea pajistilor in arabil se face de preferinta in apropierea

grajdului , nu la o distanta mai mare de 2 Km.

La insamantare se foloseste numai samanta certificata

Semanatul poate fi:

1. Cu planta protectoare in zone cu aport pluviometric ridicat folosind

ca plante protectoare cereale de primavara (orzoaica, ovaz) cu 50% din

norma , trifoiuri anuale 10kg/ha , raigras aristat, 10 – 12 kg/ha.

De mentionat ca planta protectoare se seamana prima apoi se seamana

amestecul de seminte de ierburi perpendicular pe prima lucrare.

2

2. Fara planta protectoare, in care semanatul se face mecanic cu

masinile de semanat din dotare, fiind necesara supravegherea aparatului de

distributie al semanatorii pentru evitarea golurilor;

Adancimea de semanat – 1 – 2 cm

Distanta de semanat: in randuri 12 – 15 cm

Norma de semanat : cantitaea de samanta (amestec) necesara

infiintarii a 1 hectar pajiste semanata este cuprinsa intre 30 – 36 kg.

(samanta utila).

Epoca de semanat: - primavara , cand in sol sunt T>3 grade Celsius

- toamna , in perioada 15 VIII – 10.IX.

Fertilizarea pajistilor semanate:

I. FERTILIZAREA CU AZOT: Anul I – doze moderate 30 – 35 kg/ha s.a.N (90 – 150kg/ha brut),

aplicat dupa coasa de curatire a buruienilor.

Anul II, III, IV – pentru modul de exploatare – Faneata

pe soluri sarace 120 – 150 kg/ha N fractionat 70 – 100kg/ha,

primavara la prima vegetatie (III- IV), 50 kg/ha N dupa

efectuarea primei recolte;

pe soluri moderat si bine aprovizionate , 50kg/ha N, aplicat

primavara

- pentru modul de exploatare - Pasune

in functie de gradul de aprovizionare al solului se vor lua in

calcul 30 – 50 N kg/ha pentru fiecare ciclu de pasunat.Se vor

aplica primavara si dupa primele 2 cicluri de pasunat.

- in periaoda de vegetatie ingrasamintele cu azot se vor

aplica la 5 – 7 zile dupa coasa sau pasunat.

-

II FERTILIZAREA CU FOSFOR (P) SI POTASIU (K)

Se recomanda 50 – 70 kg/ha P2O2 (270 – 370kg/ha

superfosfat) si 50 kg/ha K2 O (125 kg/ha sare potasica), care se

aplica in anul infiintarii si dupa doi ani , toamna la incetarea

vegetatiei(noiembrie)

III . FERTILIZAREA ORGANICA:

Doza recomandata este de 40 – 60t/ha, aplicat de preferinta culturii

premergatoare o data la 4 ani, sau 20 t/ha aplicat o data la 2 ani.

LUCRARI DE INTRETINERE PE PAJISTILE SEMANATE

Anul I:

-combaterea buruienilor prin cosire

- eliberarea terenului de masa verde cosita

- completarea golurilor aparute in cultura

Anul II, III si IV

- evitare abaltirii apei cu ajutorul unor santuri mici.

- graparea pajistei cu grapa cu colti ficsi pentru aerisire.

- combaterea buruienilor.

- imprastierea musuroaielor.

RECOLTAREA

- pentru fan si siloz, prima recolta se realizeaza la inceputul

inspicarii gramineei dominante, urmatoarele recolte

obtinandu-se la interval de 50 – 20 cm.

- Pasunatul incepe la o inaltime a ierbii de 15 – 20cm

- Urmatoarele cicluri de pasunat urmand la 21 -28 zile

3

Silozul –alternativa optima

pentru fermele cu vaci cu

lapte

Exploatarea si conditiile de

eficienta economica a unei ferme de

taurine, presupune asigurarea unei

furajari echilibrate energo – proteice

pe tot parcursul anului. Asigurarea

unei ratii furajere in care predomina

fanul sau grosierele (paie, coceni, etc)

nu satisface rigorile alimentatiei

eficiente si pentru efective mari (peste

10 U.V.M.)-este foarte greu de realizat stocul de furaje, datorita volumului

mare de transport, al spatiilor necesare pentru depozitaresi al manoperei pentru

cosit, uscat si depozitat.

Furajul cu cel mai bun raport calitate – pret, care sa conserve pe termen

lung (12 – 24 luni) principiile nutritive continute de biomasa este

silozul(semisilozul- semifanul) din ierburi si/sau din amestecul acestora cu

leguminoase.

Principalele argumente care sustin valoarea silozului

1. Perenitatea culturii de graminee (amestecurilor)

O astfel de cultura infiintata cu respectarea verigilor tehnologice

(pregatirea patului germinativ, folosirea semintei de calitate , alegerea

speciilor si soiurilor in functie de de conditiile de sol si clima, efectuarea

lucrarilor de intretinere, recoltarea la momentul optim, eliberarea in timp

scurt a terenului, pasunatul rational)dureaza intre 3 – 6 ani

Pentru crescatorul de animale aceasta inseamna economisirea banilor

necesari infiintarii culturilor anuale si implicit, reducerea cu 30 – 50% a

pretului furajului de camp.

2. Continutul mare de proteina bruta digestibila, 1 kg de substanta uscata

(S.U.) din silz este mult mai valoroasa decat aceiasi cantitate obtinuta din

fan. Aceasta diferenta se datoreaza pierderilor mari de frunze produse cu

ocazia manipularilor ( intoarcerea brazdelor, incarcat, descarcat) si

actiunii factorilor de mediu (ploi, insolatie).

3. Continutul de caroten si vitamine difera intre cele doua sortimente de

furaje, fiind net superior in furajul insilozat.

4. Posibilitatile de mecanizare a lucrarilor sunt mai mari in cazul producerii

silozului decat daca se produce fan.

5. Eliberarea terenului in timp mai scurt asigura otravirea culturii si

obtinerea unei productii mai mari de biomasa.

6. Reducerea spatiului de depozitare de 8-10 ori

7. Eliminarea riscului de incendiu

In fermele de taurine se intalneste o varietate mere de spatii pentru

insilozare. Aceste spatii pot fi permanente( silozuri orizontale cu pereti din

beton, silozuri verticale din beton sau fibra de sticla, platforme betonate) sau

temporare(sire de paie, gropi de 1 – 1,5m, curti)

Desi presupun costuri mari pentru construire, silozurile permanente se

amortizeaza datorita pierderilor mai mici de biomasa si suc celular.

In cazul folosirii spatiilor temporare este indicat sa se captuseasca cu o folie

de polietilena si sa ocupe o suprafata cat mai mica prin cresterea inaltimii

silozului.

Fazele insilozarii

Pentru conducerea si efectuarea in mod corect a insilozarii este important sa

se cunoasca fazele insilozarii, procesele care au loc in cadrul fiecarei faze.

4

Faza aeroba are loc in primele zile dupa insilozare si este recomandat a fi

cat mai scurta posibil. In aceasta faza are loc o ridicare a temperaturii

silozului datorita proceselor de respiratie.

Faza anaeroba este faza in care procesele de respiratie sunt finalizate.

Caracteristic pentru aceasta faza sunt urmatoarele:

Are loc o reducere a pH-ului de la 6 la 3,5

Hidratii de carbon devin necesari dezvoltarii bacteriilor anaerobe

Sintetizarea acidului lactic

Inhibizarea enzimelor proteolitice.

De retinut:

Pe masura ce timpul de obtinere a unui pH scazut(3,5) este mai scurt,

cu atat calitatea silozului este mai buna.

Conditii pentru obtinerea unui siloz de calitate

1. Exsitenta unei culture incheiate si curate de buruieni.

2. Recoltarea in fenofaza optima (inceput de inspicare la graminee si inceput de

imbobocire la leguminoase, ceara la porumb).

Depasirea acestor fenofaze inseamna pierderi mari de proteina.

Pentru edificare prezentam mai jos cateva valori:

Specia Continut P.B.D g Continut P.B.D g Diferenta

Fenofaza optima Dupa inflorire

Raigras peren 134 33 75

Golomat 142 19 87

Paius de livezi 150 28 81

Timoftica 111 29 74

Lucerna 215 110 49

Trifoi rosu 168 88 48

Ghizdei 180 102 43

3. Incheierea silozului in timp scurt(1-3) reduce fenomenele de oxidare,

fermentatiile aerobe nedorite si mentine culoare, gustul si mirosul natural al

plantelor insilozate marind palatabilitatea (consumul voluntar).

4.Tasarea energica in timpul umplerii silozului si dupa incheierea lui.

Conservarea materialului insilozat se realizeaza datorita acidului lactic rezultat

in urma fermentatiei lactic rezultat in urma fermentatiei lactice a zaharurilor

fermentesciabile continute in plante. Bacteriile lactice responsabile pentru

aceasta fermentatie se dezvolta atat in mediu aerob cat si anaerob, in timp ce

bacteriile care produc fermentatii nedorite sunt aerobe.

De aici rezulta importanta eliminarii aerului din masa insilozata in timp foarte

scurt, dar si insilozarea unor furaje care au o umiditate de 50-70% si un

continut de 12-14 zaharuri fermentscibile.

5. Continutul in zaharuri fermescibile este criteriul dupa care plantele se impart

in “usor insilozabile “(ierburi, secara, orz, porumb, sorg, amestecuri cu 40-50

% graminee) si “greu insilozabile( leguminoase perene si anuale, amestecuri cu

peste 50% leguminoase care au un continut redus de zaharuri fermentescibile).

Pentru a imbunatati calitatea silozului pot fi folosite adaosuri de uree de

3 – 5 kg/t (in cazul ierburilor) si adaosuri de melasa de 20 – 40 kg/t 9in cazul

leguminoaselor)

6. Continutul optim de substanta uscata pentru desfasurarea proceselor

biochimice favorabile conservarii silozului este de 30-50%. In unele cazuri,

pentru a recolta plantele in fenofaza optima, se impune reducerea umiditatii

prin lasarea acestora in brazda de la 1-2 zile in functie de conditiile

metereologice.

In acest caz se poate vorbi despre semi-siloz sau semi-fan care prezinta

avantajul ca se reduc pierderile datorate fermentatiei si scurgerii de suc celular.

In cazul in care furajele cosite se usuca mai mult, acestea se vor amesteca cu

furaje mai verzi pentru a putea fi tasate. In nici un caz nu se va adauga apa,

deoarecereduce aciditatea si influenteaza negativ conservarea.

5

7. Acoperirea silozului cu folie de polietilena in vederea insilozarii lui fata de

factorii de mediu.

8. Inceperea administrarii silozului in hrana animmalelor dupa 25-30 zile ( cand

procesele biochimice scad mult in intensitate si furajul este asa zis”murat”, in

procent de 20-70% din ratie, in functie de specie, categoria si starea fiziologica

a acestora.

Pentru calcularea unei ratii in care doriti sa introduceti silozuri, va prezentam

cateva valori privind

continutul acestora in

nutrienti:

Specia S.U – g/kg Digestibilitatea

proteinei %

P.B.D – g/kg U.N

Raigras

peren

350 63 53 0,42

Raigras

aristat

350 88 49 0,37

Golomat 350 72 49 0,40

Paius de

livezi

350 76 50 0,41

Timoftica 350 75 45 0,40

Lucerna 350 83 79 0,37

Trifoi rosu 350 79 64 0,39

Trifoi alb 350 78 69 0,39

Porumb 270 55 12 0,27

NOTA: In cazul amestecurilor valorile se obtin prin recalculare in functie de

participarea fiecarei specii.

Aspecte din timpul insilozarii. Pregatuirea silozului din amestecuri impune

respectarea unor reguli tehnologice. Recoltarea intr-un mod corespunzator si

mentinerea culorii verzi a ierbii dupa taiere, sunt principalii indici ai unui siloz

de calitate cu influente pozitive asupra balantei elementelor nutritionale.

Timpul de recoltare are o influenta decisiva asupra calitatii silozului obtinut

din ierburi. Gramineele recoltate prea tarziu, dupa inspicat contin o cantitate

mai mare de substanta uscata si celuloza dacat cele taiate la momentul fazei de

burduf. Continutul mare in celuloza determina cresterea digestibilitatii,

agravand in acelasi timp modul de utilizare al elementelor nutritive.

Momentul optim de recoltare (cosire) este numit si “maturitate de

insilozare” , fiind la inceputul inspicarii.

Trebuie acordata o atentie deosebita continutului in substanta uscata la

momentul stabilirii maturitatii de insilozare. Acest continut ar trebui sa fie intre

30- 40%.

PROPRIETATILE UNUI SILOZ DE CALITATE POT FI DEFINITE

ASTFEL:

Continutul in S.U....................................... 30 – 40 %

Celuloza............................................ 23 – 26 %

Proteina ........................................pana la 17%

Acidul butiric...............................pana la 0,30

6