ASCULTAREA ACTIVĂ Se Defineşte Prin Următoarele Atitudini

2
ASCULTAREA ACTIVĂ se defineşte prin următoarele atitudini: - Consilierul are o atenţie „flotantă” (Freud) având un permanent contact vizual cu interlocutorul fără a-l fixa în mod insistent cu privirea; - Aşezarea consilierului este de obicei faţă în faţă cu clientul său, atitudinea consilierului fiind cea de „aşteptare interesată” a manifestărilor acestuia; - Consilierul se poate asigura că a înţeles ceea ce îi comunică interlocutorul său prin formule indirecte de genul: „ceea ce vrei tu spui este …”potrivit tehnicii” completare de propoziţii”, ajutând subiectul să se exteriorizeze şi să îşi formuleze problema; - Consilierul poate apela la formule de genul „da”, „înţeleg”, „bine” pentru a sublinia permanent legătura de comunicare cu subiectul şi pentru a pune în evidenţă gradul de înţelegere a problemei; - Pentru ca ascultarea activă să fie autentică consilierul trebuie să- şi calibreze starea afectivă în funcţie de cea a consiliatului său. Tonul vocii sale, mimica şi gestica trebuie să fie în acord cu starea afectivă a clientului său; CONGRUENŢA se referă la concordanţa dintre structura psihologică internă: „gândurile, convingerile şi valorile personale ale consilierului şi comportamentul său”. Acesta defineşte autenticitatea persoanei. În consiliere procedeul de punere în practică a congruenţei consilierului este exprimarea printr-un limbaj verbal şi non-verbal în unitate cu gândirea şi

description

ASCULTAREA ACTIVĂ

Transcript of ASCULTAREA ACTIVĂ Se Defineşte Prin Următoarele Atitudini

Page 1: ASCULTAREA ACTIVĂ Se Defineşte Prin Următoarele Atitudini

ASCULTAREA ACTIVĂ se defineşte prin următoarele atitudini:

- Consilierul are o atenţie „flotantă” (Freud) având un permanent

contact vizual cu interlocutorul fără a-l fixa în mod insistent cu

privirea;

- Aşezarea consilierului este de obicei faţă în faţă cu clientul său,

atitudinea consilierului fiind cea de „aşteptare interesată” a

manifestărilor acestuia;

- Consilierul se poate asigura că a înţeles ceea ce îi comunică

interlocutorul său prin formule indirecte de genul: „ceea ce vrei tu să

spui este …”potrivit tehnicii” completare de propoziţii”, ajutând

subiectul să se exteriorizeze şi să îşi formuleze problema;

- Consilierul poate apela la formule de genul „da”, „înţeleg”, „bine”

pentru a sublinia permanent legătura de comunicare cu subiectul şi

pentru a pune în evidenţă gradul de înţelegere a problemei;

- Pentru ca ascultarea activă să fie autentică consilierul trebuie să-şi

calibreze starea afectivă în funcţie de cea a consiliatului său. Tonul

vocii sale, mimica şi gestica trebuie să fie în acord cu starea afectivă a

clientului său;

CONGRUENŢA se referă la concordanţa dintre structura psihologică

internă: „gândurile, convingerile şi valorile personale ale consilierului şi

comportamentul său”. Acesta defineşte autenticitatea persoanei. În

consiliere procedeul de punere în practică a congruenţei consilierului este

exprimarea printr-un limbaj verbal şi non-verbal în unitate cu gândirea şi

trăirea sinceră. Lipsa acordului între limbajul interior şi cel exterior între

limbajul verbal şi cel non-verbal conduce la inautenticitate la pierderea

încrederii de către consilier în relaţia sa cu clientul.

Page 2: ASCULTAREA ACTIVĂ Se Defineşte Prin Următoarele Atitudini

EMPATIA ca procedeu de realizare şi de îmbunătăţire a capacităţii

empatice a consilierului constă în:

- oferirea de răspunsuri scurte, clare, accesibile clienţilor;

- focalizarea atenţiei pe mesajele transmise de subiecţii educaţionali;

- evitarea răspunsurilor de tip clişeu de tipul „Şi alţii au întâmpinat

situaţia asta……”;

- utilizarea unei voci potrivite;

- aplicarea tuturor modalităţilor empatice de situare mentală în locul

subiectului