M ISTERELE

ASCENSIU N II

Reveloreo batAliei cosmicedintre bine gi rdu

\\/47,S

DAVID WILCOCK

Traducerea din limba englezd:

Cristian HANU

ADEVAR&DIVIN

BraEog 2017

Cu prins

ClprroLur- 1

Clplrolur 2

ClprroluL 3

Cnprrorur- 4

Clprrolul- 5

ClprroLur- 5

Clprrolur- 7

Crprrolur- 8

CnplroluL 9

Clplrolur- 10

Clplrolul 11

Clprror-ul 12

Clrrrolul 13

Clplrolul 14

Clplrolul 15

Clprrolur- 16

Clprrolul 17

Caprrorul 18

lntroducere ................. I

BAtdlio impotrivo ?ntunericului .......29

Atingereo in{initului...., .................47

intunericul qi lumino..... ................6.l

Ar puleo ESP sd solveze lumeo?................"......7j

S-o ldsot ?niunericul .....................9-l

Roiul 9i iodu1.......... ................... I 09

Noopteo intunecotd o sufletului ...,l33

in cdutoreo unei cdi de iegire ......-l5.|

indlloreo pe oripile euforieigi prdbuEireo de dupd ................167

Evodoreo ................ l8ZAtingereo fundului prdpostiei ......203Morele experimenl .....................23.l

Dezvdluireo ............251

,,Morele An" ol lui Choteloinse incheie cu surle si tr6mbite... ...273

Suprovieiuitorii uitofi de pe 1und.. ..................289

,,lmogineo de onsomblu"este uno extrem de cosmicd ........3.l3

Pete Peterson - un veritobil Teslool ,,operofiunilor negre"... ...........33,l

Clprrorut

Clprrolur.

Clprtotur

Clprrolur-

Clprrorur

Clptrolur-

Clprrolut"

19

20

21

Jocob si Progromul Spoliol Secret .................. 35 I

Strdvecheo Rosd o Constructorilor .............. ...37 5

Dote provenite de lo insider-idespre Construciori. ...................395

22 Motriceo lunord o lmperiului .......407

ingerii c62ufi......... ....................427

Bdtdlio cosmicd devine uno personold............45l

Tipore posibile ole viitorului ........465

23

24

25

1,

Lista ilustratiilor

Fig. t : Modelul lui Sir Roger Penrose referitor la un tipar geometricca sursi a Universului cunoscut ..........9Sursa: David Wilcock

Fig. 2' ,,Amplituhedronul" - simAnla geometricd a Universului................l0Sursa: David Wilcock

Fig. 3: Modelul geometric al atomului, de dr. Robert Moon ....................... I ISursa: Tom Denney

Fig. 4r Tipare geometrice intr-o piclturi de apd aflati in vibrafie,observatededr.Hanslenny........,...... .........................12Sursa: Dr. Hans )enny, ilustralie preluati din revista gtiin[ificiCymatics: A Study of Wave Phenomena and Vibration @ 2001MACROmedia Publishing, Newmarket, NH, USA.wwwcymaticsource.com

Fig. 5' Desen creat in liceu de David Wilcock desprefiinfe aseminitoare unor extrateregtri ..............................................165

Sursa: David WilcockFig. Oa gi 6b: Desene ale lui Robert McCall care includ ruine de tip

,,Stonehenge" propuse ca logo-uri pentru misiune a Apollo 17 ........2g7Sursa: NASA/Robert McCall

Fig. 7, Imagine originaH NASA,L)Z-6lH3,luati de sonda spalialiLunar Orbiter 2, care arati existenla unor obeliscuri 1unare..........294Sursa: NASA/GSFC/NSSDC

Fig. 8: Analizi geometrici rusi a obeliscurilor lunare publicatide revista Technology for Youth ............... .................295

Strsa: Technology for Youth

Fig. S, Imagine,,oficiali" NASA a obeliscurilor lunare luatide sonda spalial6 Lunar Orbiter 2, care arate existentaunor gropi dreptunghiulare...................... ..............,..296

Sursa: NASAFig. t O: Serie de structuri geometrice pe cadrul NSSDC 4822.

La dreapta apare versiunea lui Ken fohnston decupatidin versiunea ,,oficialii'.......... ...........2ggSursa: NASA/NSSDC

Fig. I l: Imagine NASA a Craterului Ukert, care arate existenlaunei forma{iuni degradate, dar simetrici qi triunghiulari.............300Sursa: NASA

Fig. t Z' Imagine din apropiere a Cadrului ASl O-32-4g22luat de misiuneaApollo 10..................... ....................301Sursa: NASAiNSSDC

Fig. t 3: Detalii suplimentare legate de cadrulASl0-32-4822 surprins de Apollo 10.................................................302Sursa: HoaglandiNASA/NSSDC

Fig. t 4: Comparafie intre imaginile din cadni,,4g22"surprinse de Misiunea Enterprise,oferite de Centrul Spalial Goddardgi de Centrul Houston, care arati reflec{ia unui dom.....................303Sursa: NASA/ Enterprise Mission

Fig. t S: Comparafie realizatd de Enterprise Mission intre versiunile4514-66-9301 9i A514-66-9279, care arati o matricea unor ruine ce par construite din sticli.... ..............304Sursa: NASA/Enterprise Mission

Fig. I 6' Retuqare prin inchiderea deliberati la culoare a fundaluluidin jurul astronautului Harrison Schmitt depe Apollo 12.............305Sursa: NASA/Enterprise Mission

Fig. I 7: ,,Panoul solar" din cadrul ,,lipsf'nr. 4BZ2 a|NASA.............. .........307Sursa: NASA/ Enterprise Mission

Fig. I a, Turn gigantic aflat in partea intunecati a Lunii,ce apare intr-o fotografie fbcuti de satelihrl rusesc 2ond3.............30gSursa: RKA

Fig. l9: Dom gigantic,,din sticlf'aflat in partea intunecati a Lunii,ce apare intr-o imagine a satelitului rusesc Zondj..........................309Sursa: RKA

Fig. ZO, Imagine de aproape a domului gigantic,,din sticlf,aflat in partea intunecati a Lunii, ce apare intr-o imaginesurprinsi de satelitul rusesc Zond3 ............,.............310Sursa: RKA

Fg. f t: Imagine a platoului cu mincare al lui David Wilcock,care s-a spart in doui, la o cini serviti in companiainsider-lor |acob gi Pete Peterson.. ...........................356Sursa: David Wilcock

Fig. Z2: Schimbare misterioasi a unei formaliunigeologice petrecute pe luna Titan a lui Saturn .......364Sursa: NASA/|PL-Caltech/ASI/Cornell

Fig. 2 a , Vecinitatea interstelari a sistemului solar ........................................3g0Sursa: Andrew Z. Colvin, 3 martie 20ll

xil

Fig. 2+: Soarele nostru -este

situat in centrul unui ,,gemineu,,din plasmi in form6 de tub care se intindepdni la haloul ga1actic............

..........382Sursa: NASA/Iohns Hopkins/UC Berkeley

Fig. :s: Hannibal gi Hitler au awt destine similare,degi au fost despirfi{i de 2.160 de ani............... ........389Sursa: Tom Denney

Fig. 26: Pitrat masiv aflat pe suprafa(a Lunii,ce sugereazi prezenla unei civilizafii interne gigantice,care l-a construit cu o tehnologie superavansatd.Imagine vizibili, topografie 9i gradienlicRAlLaigravita{iei........................,......:..... . . . ......................405Sursa: NASA/GSFC/IpLlColorado School of Mines/MIT

Fig. 27, Diagrami NASA a tiparelor cildurii de tip,,pac_Man,de pe lunile lui Saturn: Mimas gi Tethys.......... ........413Sursa: NASA/|pL

Fig. 28a pi 28b: Ecuatorul ridicat al lui Iapetus gi forma geometricia suprafefei saIe..................

...............415Sursa: NASA/JpL/Space Science Institute

Fig. Ze: Luna lui Uranus, Miranda,pe care apar formafiuni ,,trapezoidale,, .....,.............416Sursa: NASA/fpL

Fig. 30: Pete Iuminoase pe miniplaneta Ceres....,.......... ........41gSursa: NASA/DAWN

Fig. 3 I : Prezumtivi ,,piramidi luminoasf,pe Ceres.....................................419Sursa: NASA/f pL_Caltech/UCLA/MpS/DLR/IDA/LpI

Fig. 3 Z : Structuri pitrati a distributiei cildurii pe luna lui Saturn,Enceladus. Insider_iisusfin ci aceasta arati identiccu imaginile in infrarogu ale bazelor subterane...........,.. .,...,...,...,,..420Sursa: NASA-Goddard/CIRS/SwRI

Fig. 33: ,,Monolittrl,,de pe phobos, a cirui umbri lungipoate fi vizuti pe suprafafa lunari................. .........423Sursa: NASA

Fig. 34: Imagini in oglindi ale unei fefe umane (stinga)9i ale unei fefe de felini (dreapta) pe Marte....... .. . .. ...........42gSursa: Enterprise Mission/NASA

Fig. 35: Imagine dlaproape a cadrului 35476 surprins de Viking,care arati Fa{a de pe Marte gi piramidere de ra vest d,e aleasta......429Sursa: NASA/Enterprise Mission

Fig. 30, Imagine de aproape a cadrului 70413 surprins de Viking,

care-aratd, piramida pentagonall situati la sud de Fafn"""""""""'430Sursa: NASA/Viking

Fig. zf t,Cratere pltrate' aflate pe Asteroidul 433 Eros """"""""' """""""'434Sursa: NASA/NEAR

Fig. a8: Detaliu din ,,Bolovanul in formh de diamant

care sti pe vArf'l aflat pe 433 Eros """""""""""""'435Sursa: NASA/NEAR

Fig. a9: Alte ,,cratere pltratd'9i un,,bolovan dreptunghiulal'

aflate pe 433 Eros..'. """"""""""""'436Sursa: NASA/NEAR

Fig. +o, Imagine de aproape a,,bolovanului dreptunghiular"

de pe 433 Eros """""437Sursa: NASA/NEAR

Fig. lt, Scenl din filmrl, Tom Corbett: Cadetul stelar, care prezinti

o piramidi transparenti pe Luni, cu o harti citre Marte"""""""438Sursa: Patrick Blaine

Fig. +2, Sceni din filmri Tom Corbett: Cadetul stelar, care prezinti

Fa[a de Felini cu o harti citre centura de asteroizi"""" """"""""'439Sursa: Patrick Blaine

Fg. a 3 , Reconstrucfie a ruinelor lunare din emisiunea

TV ,Omul gi Luna" din anul 1955.......'.....'.. """"""443Sursa: Patrick Blaine

Fig. 44, Revista grafici,,Fa!a de pe Marte" din septembrie 1958""""""""'444Sursa: fack KirbY/HarveY Comics

Fig. n5, Prinpl Lionello gi Prinfesa D'Este, cu craniile vizibil alungite """463Sursa: Antonio di Puccio Pisanello, c. 1444

xtv

Ceprrolur 1

lntroducere

l::|rij;?:*gi o viagi in care eqri inzestrat cu puteri supranaturale, der zeu, bttl capabil si citegti instantaneu mint"a "lto.

p..ro"r, e, a$a cd.nu mai ai nevoie de cuvinte. pogi levita, plutind prin'^", p.i":ir.pl;Putere a gindurilor tale. Dispui d" pot".i teleciietice,po.a.rd

^ii.,obiectele, chiar gi cele de dirnensioni.olo.d", --"ndindu-le si faci

;:'::1"1::jlfrin purerea mingii tate. pogi material izaoriceigi do."ftil.X,l:'^_1".:::.:"T ifi

deschideri altidati gura penru a vorbi. pogicalatort ln tlmp, ficind salturi in trecur sau in viitor gi privind ce seintimpli aici cu o claritate uimitoare.,,Vilul,,care separi. lumea celorvii de lumea de dincolo gi care te-a ficut si uigi ci ai o identitate mairnireati decnt x6ssx a unui muritor _ s_a ridicat. Eqti in permanenjicongtient d;

-!fr4 ci egti un sufler nemur itor caretrlieqte o experi-cnti umani. Nvelul inteligengei tale depipegte cu mult tot." "i "^*p"-rimentat in trecut.

Si fie un simplu visi O doringi ridicoli f,ri nicio bazi reald.? Esteoare posibil ca rnarii maeqtri spirituari ai umanitltii si fi spus adevirufci triiegti intr's 514ss de amnezie, nemaigtiind cine gi ce egti in reali-t:rtei Este oare posibil ca alegerile p" , rlle faci gi gindurile pe carelc emiti si fie infinit mai impo.tani e d,ecitigi dai seama? Existi oareirtr-adevir o birilie intre bine gi riu, care iii

^i"rt"^ze viaga de zi cu

zi? Sti aceasti bitilie invizib iliiabaza-olto* d,n marile evenimente:rlc lumiil Este xs6615;snea - aceasti. absolvire pe un nivel superior alcxistengei - scop*l suprem ar existen,tei umanei

^Existi in univers forge

rrcgative care se hling5c cu temerile', mi,,nia,vinovitia gi ruqinea ta, gi(:Ire nu se dau in lituri de la nimic pentru a te impiedic a si rcalizezi

2 T MISTERELE ASCENSIUNII

acesf salt cuantic in evolugia tai Asistim noi oare la o competitie incre-dibil de vasri in vederea obtinerii controlului asupra planetei noastrelAr muri literalmente aceste forte negative daci nu s-ar hri.ni cu egois-mul, invidia, materialismul, licomia gi singuritatea noasrri, carele f cr.-

nizeazi o rezewl.energetici inepuizabilii Au dus acesre forte o bitiliecare dureazi. de sute de mii de ani gi de care sunr perfect congtiente?

Egti pe punctul de a inrra intr-o lume a rispunsurilor la toateaceste intreblri. Noi suntem amenintari de o distrugere totali pusi lacale de tot felul de forge malefice, in existenta cirora ne vine de multeori imposibil si. credem. Nu numai ci dispunem de o,,elitii' carc paresi infloreasci de pe urma rizboaielor pe carcle creeazi, a catastrofelorfinanciare pe cerc le pune la cale, a epidemiilor gi a haosului pe carelegrtverneazi din umbri, dar natura insigi pare si ne fi trildat, Planetanoastri este pe moarte. Rezervele de api seaci gi un numir din ce ince mai mare de specii de animale dispar, din carza civilizatiei umane,Temperaturile par sI creasci de la un an la altul, iar cutremurele, vul-canii, tsunami-urile, uraganele qi super-furtunile tropicale ne pun inpericol viata, provocind distrugeri colosale.

Oamenii au tendinga de a crede ci poveqtile spirituale din antichi-tate sunt o simpli,,,mitologieiin timp ce noi triim in,,lumea rcali', carepare mult mai singuratici gi mai amenintiroare. Tot mai mulgi oameniadoptl comportamente dependente sau tipare ale negirii pentru a uitade adevlrul neplicut gi aparent inevitabil al distrugerii in masi, for-ginduJ si. intre in subcongtient. Cind acesta ribufnegte insi. inapoi inmintea conttientl, el reactualizeazi. starea de disperare, iar noi ci"demdin nou in depresia inrunecati generatl. de singuritatea profundi incapcana cireia suntem pringi, Cind nu mai vedem niciieri vreo spe-ranti, incepem sI credem subit in Dumnezeu gi in iad, qi ne intrebi.mla infinitl,,De cei De cei De cei"

Poate ci ai avut norocul si intri in contact cu ceea ce mulgi vizio-nari au numit,,intelepciunea angelic!'.Poate ci.aitriit o experiengi inapropierea mortii gi ai surprins un crS.mpei din realitatea infinit maimireatl. care se ascunde dincolo de vilul care separi via;a de moarte.Poate ci ai avur un vis atnt de frumos incit te-ai uezit ct ochii inlacrim| tinjind dupl promisiunea unei zile de miine mai frumoase.Poate ci ai trlit o experienti emogionali. aporeorici, fie de teroareextremi,, fie de extaz pur, in urma cireia ai intrat in acea stare de calmabsolut care este apanajul marilor maeprri, in care timpul pare si se

lntroducere o 3

ol)rcasci gi in care igi percepi viaga dintr-o perspectivi mai vasti, ca gi

r un1 xi privi-o,,de sui'. Poate ci ji s-a intimplat ceva atat de bizar, de

rrrpranaturaf incit te-a flcut si te cutremuri de uimire. Pentru citevaInomente prefioase, ai intrat in contact cu esenfa unei realitigi incredi-Iril de profunde. Ai experimentat o stare in care nu mai existi teami,.lurcre, pierdere sau singuritate, ci doar iubire, bucurie gi o luminl,r lb-stri"lucitoare nemirginiti.

Aceasti senzalie cutremuritoarc a eternitlgii pare adeseori efe-

rrcri. Dupi un crimpei de magie, realitatea viegii de zi crtzite asalteazl,lin nou, ftcindu-te si uigi. Flaclrapotentialului tiu infinit este stinsi,lc vintul rece 9i dur al realitigii curente, ata cum o percep cei mai mulgi,lintre oameni la ora actuali. Din fericire, aceasti realitate se poate

rchimba. Unul din marile mistere ale epocii noastre este chiar existenga

liinjelor spirituale pozitive, cu care putem intra oricind in contact, dacirrrmim anumite precepte gi linii directoare. Personal, primesc aproape

:lilnic scrisori de la oameni care triiesc fenomene bizare gi mistice. Amincercat eu insumi din risputeri si intru in contact cu fiingele spirituale,i;rr rezultatele pe care le-am obginut au fost pe cit de profunde, pe atet

drr semnificative.

igi voi relata in aceasti carte povestea experiengelor mele, marile

grcutigi prin care am trecut pentru a descoperi in cele din urmi ade-

v:irurile profunde qi ascunse ale ascensiunii gi ale viitorului nostru.'l'radijia spirituali gnostici ne invagi ci informagiile sunt vii, iar expu-

ncrea noastri la informagiile referitoere la natura real| a cosmosului

poate declanga in noi o metamorfozl care ne va conduce in cele dinrrrmi la ascensiune. in cirgile mele precedente am prezentat tceste

informagii dintr-o perspectivi qtiingifici, dar in primajumitate a cirgiide fagi voi incerca o abordare noui, aritindu-gi cum se poate manifesta

rcest adevi.r metafizicin viaga ta la nivel personal.

Misterele istoriei

$tiinga ne invagi ci noi am evoluat de la o viagi incredibil de plic-ticoasi petrecuti in pegteri, in care strimogii nogtri erau nigte vini-tori-culegitori analfabegi forgagi si supravieguiasci in condigii ostile,

luptindu-se cu elementele dezlinguite ale naturii. La un moment dat,

;rce$ti strimoqi au devenit suficient de inteligengi pentru a inventaroata, culturile agricole, domesticirea animalelor, sistemele comerciale,

4 o MISTERELE ASCENSIUNII

construind adiposturi din ce in ce mai solide gi adunAndu-se in sategi orage. Civikzagiile au evoluar treptart, iar oamenii ta creet limba-jul scris, matematica, cer amica, metalurgia, astronomia, gav erner ea,

legile 9i religra.

Printre altele, ei au invigat si ii venereze pe zei,Practic toate cul-turile care au triit vreodari pe Pimint au descris o anumiti formi decontact direct cu diferite fiinge avansate, cu o inteligengi considerabilmai inalti decit * oamenilor. Din cite ne spun sursele istorice, civfiza-gia umani. nu a api.rut aleatoriu. Oamenii au fost inviga,ti si. vorbeasci.,si citeasci, si scrie, si cultive recolte, sI igi construiasci adiposturi, sistudieze stelele gi si ingeleagi limbajul universal al gtiinjei de citre alte6ingc mai sofisticate. lzltoarcle scrise din antichitatea cea mai inde-pirtati repeti din nou gi din nou povestea unor fiin9e umanoide maiavansate decit oamenii care le-au dat acestora din urmi cheile cunoag-terii superioara Adeseori, aceste fiinge au colaborat cu oamenii sute sauchiar mii de ani, guvernind aficerile lumii antice de pe pozigia drep-tului aparent divin al regalitigii lor, Unii din acegti ,zei" i-au invigatpe oameni si fie mai plini de iubire gi si se ierte unii pe ceilalgi, dindnaftere marilor religpi, cerc conrin misrere pe care pugini oameni le maiingeleg ln epoca noastri. Algi,,zsi" nu au fost insi nici pe departe la felde buni gi de binevoitori. Ei s-au luptat unii cu algir, au dat dovadi. deviclenie 9i de josnicie, de minciuni. gi de inqelitorie, qi de mulre ori aufost detronagi 9i ucigi arunci cind supugii lor furiogi gi tridagi s-au ridi-cat ln cele din urmi impotriva lor.

Este oare posibil ce ece$ti,,zei" din antichirate si fi fost de faptfiinge extraterestrei Am inceriat si rispund public la aceasti intre-bare de aproximativ 20 de eni incoace, prin diferite mi1'loace, inclu-siv pe site-ul meu, DivineCosmos.com, in clrgile mele, Intestiga[iirevelatocre qsul)ra c,impului constiingei Si Cbeia Sinuonicitdfii, precum

9i in peste 80 de episoade diferite ale emisiunii Ancient Aliens(Extraterestrii din antichitate), ceamai populari emisiune difaztti decanalul Historp care intri. in al zecelea sezon in momentul scrieriicirgii de fagi. Din pilcete, existl inci foarte mulgi oameni care conri-nui si se comporte la, fel ca preogii ce au rcfuzat si se uite prin tele-scopul lui Galileo. Perspectiva asupra lumii pe care o cultivi cei maimulgi dintre oameni nu este altceva decit un sistem de convingeri,similar unei religii. Noi ne apirim modelele gdingifice curente la 6lca zelogii cere militetzi cu ardoare in favoarea Bibliei lor, afirm6.nd

lntroducere o 5

ci nu existi decit un singur adevir gi ci magii gtiingei degin toaterispunsurile (sau o vor faceintr-an viitor apropiat).

,,Povestea" s-a schimbat

in mod tradigional, scepticii gi-au apirat sistemul convingerilorinvocind gtiin+e ce autoritate supremi, Argumennrl rimine insi destulde confaz, cici aceste autoritigi gi-au schimbat incontinuu povestea.

Ceea ceni se cere si credem s-a schimbatdiscretin datade22octombrie2013, cind revista Proceedings of the National Academy of Sciences tpublicat un articol, fafi. camedia centrali si ii faci vreo publicitate. Oechipi alcfuuiti din trei oameni de gtiinji condugi de dr. Erik Petiguraa folosit telescopul Kepler al NASA pentru a studia 42.000 de stele

din vecinitatea sistemului solar, mai mult sau mai pugin similare soa-

relui nostru. Cercetitorii au sflrdiat momentele in care luminozitateafiecirei stele a scizut suficient de mult pentru a fi mi.surabili. Aceste

scideri ale luminozitigii se datorau trecerii unei planete prin faga stelei

respective. Echipa lui Petigura a descoperit un total de 6A3 planete,

din care zece de mirimea Pimintului 9i cu orbite in,,zone locuibile'i pe

care se pot forma oceane, intrucit temperatura planetelor nu este niciprea ridicati, nici prea scizutl. De alt6l echipa lui Petigura dejineadeja date care confirmau faptul cI pe aceste planete existi api. in stare

lichidi. Atunci cind combini doi atomi de hidrogen cu unul de oxigen,

obgii api lichidi. NASA dovedise anterior ci stelele emani nenumi-rate tone de hidrogen qi oxigen sub formi de geze. Atunci cind aceste

gaze ajtrng pe o planeti cu o temperaari adeaneti, ele se combini gi

dau nagtere apei, atmosferei, ploii gi oceanelor.

Stufiul lui Petigura se incheie cu concluzia uluitoare ci 22o/o dintretoate stelele comparabile cu soarele nostnr care existi. in Univers au

planete inzesffate cu api similare Pimintului, care orbiteazl in jurullor, in zone in care viaga intrunegte condigii adecvate pentru e eperce.

Cea mai apropiati stea cu o planeti similari Pimintului injurul ei este

situati la doar 12 ani-lumini, putind fi atinsl cu uguringi in decursul

unei viegi umane daci tehnologia noastrl ar avansa suficient de multpentru a ne oferi posibilitatea de a cdliltori cu viteza luminii. Adeviratamagie se produce insl daci aplicim procentul de 22o/o intreguluiUnivers cunoscut. Rezultatele sunt incredibile, fiind sintetizate intt-unarticol intitulat,,Paradoxul Fermi" pe site-ul WaitButBuy.com.

6 o MISTERELE ASCENSIUNII

Astfel, se estimeazi ci existi intre 100 gi 400 de miliarde de stele

cu planete locuibile in jur numai in CaleaLactee,Pe de alti parre, se ttiela ora actuali. ci pentru fiecare stea din Cd.eaLactee existi o intreagigalaxie in Univers. O galaxie nu este altceva decit un grup uriag de stele.

Odati inarmati cu aceste cifre, patem dovedi ci. pentru ftecare bob de

nisip de pe PimS.nt existi cite 10.000 de stele in Univers. Acest numireste atit de mare incit mintea umani nu il poate cuprinde, cici boabelede nisip de pe Pi.mint sunt practic nenumirabile. Povestea devine gi

mai fascinantS. dac5. ne gindim ci aproximativ 5o/o din acesre stele sunrsimilare soarelui nostru, conform datelor furnizate de NASA. Cu altecuvinte, in Univers existi circa 500 de cvintilioane, adici de miliarde de

miliarde de stele similare soarelui nostru.Fiecare din aceste stele similare soarelui arc o ,,zon5.locuibili' in

care o planeti poate da nagtere oceanelor gi apei lichide.Drcl. 5o/o dintotalul stelelor care existl in Univers sunt similare soarelui nostru, iarechipa lui Petigura a descoperit ci" o cincime din acestea ar purea avea

planete similare pimintului in jurul 1or, inseamni c5.lo/o dinroate ste-

lele din Univers ar putea avea in jur o planeti pe care am putea locui.Cu alte cuvinte, in cosmos ar putea exista 100 de miliarde de miliardede planete similare Pimintului, ceea. ce inseamni ci pentru fiecare bobde nisip de pe Pimint existi cnte o suti. de planete similare Pimintuluiin Univers. Pornind de la aceste ci&e, putem presupune ci numai ingalaxia noastri existi aproximativ un miliard de piminturi. Dacipornim de la premisa ci doar Lo/o din aceste lumi ce congin api gi-aucreat forme de viagi, puternttege conclazia ci fiecare bob de nisip de pePimXnt rcprezinti,o planeti locuiti similari Pimintului din Univers.

Si presupunem ci doar l% din acesre planete locuite au forme de

viegi. care au evoluat pinila creeret unor civilizagii inteligente, precumcea umani de pe Pimnnt. Acest lucru ar insemna ci in Universulnostru existi 10 cvadrilioane, adici zece milioane de miliarde de civi.lizagii inteligente. Daci aplicim eceasti logici Ciii Lactee, numai ingalaxia noastri existi 100.000 de civilizaEii inteligente pe cele circa unmiliard de planete similare Pimintului, care ne agteaprl. Aceasti per-spectivi. schimbi dramatic paradigma actuali, fiind cu atir mai veridicicu cnt provine de la surse oficiale ce opereazi. cu datele NASA. Daciginem cont de aceste calculg ipotezaci suntem singuri in Univers paredintr-odati rificoli, fiind similari cu credingele fanatice ale fundamen-taligtilor religiogi, care por fi atit de ugor demontate.

lntroducere o 7

,,Paradoxul Fermi" ne cere si ginem cont inclusiv de virstaUniversului, estimati la ora actuali la aproximativ 13 miliarde de

rni. Pimintul s-a format doar in urmi cu 4,54 miliarde de ani. Prinrrrmare, putem presupune ftri an efort pree mare ci o alti planetisimilari pimintului nostru s-ar fi putut forma in urmi cu 8 miliarde

.lc ani, in jurul unei stele mai vechi (similare soarelui). Si ne imagi-

nlm acum ci aceasti planeti a evoluat pini la nivelul nostru curent de

inteligengi gi de tehnologie in acelaqi interval de timp ca gi noi: de 4,54

rrriliarde de ani. Acest lucru ar insemna cl civilizagia de pe respectiva

planeti a avut la dispozigie alte3,46 de miliarde de ani pentru a evolua

dincolo de nivelul pe care l-am atins noi la ora actuali. Gradul teh-

nologiei, inteligen;ei qi sofisticirii atinse de aceasti civilizaqie intr-uninrerval de timp atat de lung ar depigi probabil tot ce Putem ingelege

rroi cu mintea pe care o avem.

Pe data de 5 martie 201-5, NASA a anuntat ci aproape jumitate.lin planeta Marte a fost acoperitl cindva de un ocean similar celor

de pe PimXnt, cu o adXncime de aproximativ L,6 kilomeri. Pe 28

septembrie in acelagi an, NASA a anungat cL apa lichidi continuisi existe gi astlzi pe Marte, dar in cantitigi limitate. in sfirqit, pe

5 noiembrie 2015, NASA a anunfat ci Marte a avut o atmosferisimilari celei terestre care a dispirut, posibil in urma unui eveniment

solar. La rindul ei, planeta Pluto are o atmosferi uimitor de asemi-

nitoare celei terestre. Potrivit unui articol BBC publicat in data de

12 matie 20L5, in care este citati NASA, s-a descoperit cI luna

lui Jupiter, Ganymede, are un ocean chiar sub suprafaga sa, la fel ca

mul;i algi sateligi:,,Este vorba gi de planetele pitice Pluto gi Ceres; de

celelalte luni ale lui Jupiter, Europa gi Calisto; de lunile lui Saturn:

Enceladus, Titan qi Mimas; gi posibil de luna lui Neptun, titon.,sistemul solar pare dina-odati un loc destul de umed', glumeqteJim

Green, directorul agengiei spatiale a Statelor Unite responsabil de gti'inga planetelorl'

Aceste descoperiri oficiale schimbi tot ce am fost invigagi de micisi credem. in propriul nostru sistem solar existi agadar mai multe

locuri in cate ar putea exista forme de via;i (de un tip sau altul). Marte

pare sL fi fost o planetl suficient de aseminitoare Pimintului pentru

ca o civilizagieinteligenti si fi inflorit pe ea in trecut. Aceste descoPeriri

care schimbi paradigma sunt publicate ici gi colo in media oficiali, cite

una pe rind. Ele nu au parte niciodati de o publicitate majori, fiind