articulatia umarului.doc

7/25/2019 articulatia umarului.doc

1/10

ARTICULATIA UMARULUI

( ARTICULATIA SCAPULO HUMERALA)

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORTSPECIALIZARE : EDUCATIE FIZICA SI SPORTIVAANUL INUME STUDENT : COSTAN MIHAELA ADRIANA


2/10

ARTICULATIA STERNO-CLAVICULARA

Denumirea corecta este de articulatie sterno-costo-claviculara, deoarece la

alcatuirea ei participa suprafetele articulare ce apartin sternului, claviculei sicartilajului primei coaste.

Suprafete art !u"are:

- incizura claviculara (de la nivelul unghiului superior al manubriului sternal); esteconcava in plan frontal si convexa in plan sagital; diametrul sagital este mai mic decatcel al fetei articulare corespunzatoare de pe clavicula.- fata articulara claviculara, ea este alcatuita din doua mici suprafete, una orizontala,corespunzatoare unei fete articulare aflate pe marginea superioara a cartilajului primei

coaste si alta verticala, corespunzatoare manubriului.Suprafetele articulare sunt incongruente

entru restabilirea congruentei apare discul articular; este de naturafibrocartilaginoasa. !ste mai gros la periferie, unde adera de capsula si mai subtirecentral. !ste asezat in plan sagital, impartind cavitatea articulara in doua segmente"- medial si lateral.

M #"$a!e %e u& re

- capsula articulara; are forma de manson si este intarita de ligamente.- ligamentul sterno-clavicular anterior (intre extremitatea mediala a claviculei si fataanterioara a manubriului sternal).- ligamentul sterno-clavicular posterior.- ligamentul interclavicular (alcatuit din fibre asezate intre clavicula si incizura

jugulara a manubriului si din fibre ce unesc intre ele extremitatile mediale aleclaviculelor).


3/10

- ligamentul costoclavicular (dispus intre fata inferioara a claviculei si cartilajul primeicoaste).

Sinoviala captuseste capsula si se insera pe marginea cartilajelor articulare. #avitateaarticulara are doua compartimente" meniscosternal si meniscoclavicular.

$rticulatia sterno-claviculara este o diartroza cu %$ua 'ra%e %e " ertate ; la nivelulsau sunt posibile urmatoarele miscari ale claviculei"

ridicare% coborare proiectie inainte% proiectie inapoi circumductie

$xul miscarilor nu trece prin articulatie, ci printr-un punct aflat putin in afara ei, lalocul de insertie costala a ligamentului costoclavicular; a%e aratu" p $t a" a!e*t$r+ *!*r e*te " 'a+e&tu" !$*t$!"a !u"ar, e parcursul miscarilor, extremitatileclaviculei se vor deplasa in acelasi timp, dar in sensuri diametral opuse.

Mu*! :

- ridicatori ai claviculei" m.trapez, m. sternocleido-mastoidian;- coboratori ai claviculei" m.pectoral mare, m.deltoid, m.subclavicular;- proiectori inainte ai claviculei" m. m.pectoral mare, m.deltoid, m.subclavicular;- proiectori inapoi ai claviculei" m.trapez, m.sterno-cleidomastoidian.

ARTICULATIA ACROMIO CLAVICULARA

Suprafetele articulare- fata articulara de pe acromion (ovalara, cu axul mare orientat sagital).- fata articulara de pe extremitatea laterala a claviculei (convexa).

Suprafetele articulare sunt incongruente; discul articular este situat intre fetelearticulare, fiind mai gros superior si lateral.

&ijloace de unire- capsula articulara (se insera la periferia suprafetelor articulare).

- ligamentul acromioclavicular ' este situat superior, este gros.

- ligamentul coracoclavicular ' este situat intre procesul coracoid si fata inferioara atreimii laterale a claviculei; are doua parti"

- ligamentul trapezoid (situat antero-lateral, orientat sagital)- ligamentul conoid (situat postero-medial, turtit in plan frontal)


4/10

- ligamentul transvers superior al scapulei ' este situat intre baza procesului coracoidsi partea superioara a incizurii scapulare (pe care o transforma in orificiu).

rin orificiul realizat trece nervul suprascapular, iar superior de ligament trece arterasuprascapulara (insotita de vena satelita).

- ligamentul transvers inferior al scapulei ' este situat intre marginea laterala ascapulei si marginea posterioara a cavitatii glenoide. e sub el trec nervul muschiuluiinfraspinos si o ramura a arterei suprascapulare.

- ligamentul coraco-acromial ' are forma triunghiulara, cu baza spre fata laterala a procesului coracoid si varful spre acromion.

Sinoviala (poate fi simpla sau dubla, cand articulatia este separata de discul articular).$rticulatia acromio-claviculara este o artrodie ce permite miscari de alunecare; axulmiscarilor este reprezentat de ligamentele extrinseci (coracoclaviculare). igamentultrapezoid are rol in limitarea miscarilor claviculei in sus si inainte, iar ligamentulconoid limiteaza miscarile claviculei in sus si inapoi.

ARTICULATIA SCAPULO-TORACICA

u este o articula*ie propriu-zisa dar, datorita importantei functionale a zonei, esteconsiderata o articulatie. +ntre fata anterioara a scapulei, cu muschiul subscapular sifata externa a coastelor (si muschii intercostali) se realizeaza asa-zisa articulatie. +ntre aceste suprafete articulare se afla muschiul dintat anterior, care delimiteaza doua

spatii" spatiul interserato-scapular, intre muschiul subscapular si dintatul

anterior;

spatiul interseratotoracic, intre grilajul costal si dintatul anterior. (acestaconfera de fapt mobilitatea articulatiei).

$mbele spatii sunt umplute cu tesut celular lax, care are rolul de a facilita alunecareascapulei fata de peretele toracic, in timpul miscarii de bascula a omoplatului.


5/10


6/10

Suprafetele articulare sunt !$&'rue&te dar % fer te !a % +e&* u&; cavitatea glenoidaeste mai mica (din aceasta cauza apare bureletul glenoidian)

M #"$a!e"e %e u& re capsula articular3 - se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa

a labrului glenoidal si pe colul anatomic. (la nivelul labrului glenoidal, insertiacapsulei sare peste tendonul capului lung al bicepsului si se insera pe baza

procesului coracoid). !ste o capsula subtire si laxa, permitand miscari ample.rezinta o serie de orificii pe unde ies recesuri sinoviale. a exterior se gasesc

fibre longitudinale, la interior circulare, iar printre ele fibre oblice. &uschiisupraspinos si subscapular se prind pe capsula si nu permit prinderea ei intrefetele articulare, in timpul diferitelor miscari. #apsula articulara este intarita deligamente.

ligamentele glenohumerale - sunt situate intre glena si epifiza proximala ahumerusului si au rolul de a intari capsula in zona anterioara. !le sunt in numar

de 5" superior, mijlociu si inferior. #el superior se insera pe tuberculul mic, celmijlociu se insera inferior de cel superior, iar ligamentul gleno-humeral inferiorse insera pe colul chirurgical.

ligamentul coraco-humeral - se afla intre apofiza coracoida si tuberculul mareal humerusului. /n fascicul al acestui ligament ajunge la labrul glenoidal.

igamentul coraco-humeral este situat superior de ligamentele glenohumerale.!ste puternic si bine individualizat. $re rol de a limita flexia umarului.

sinoviala - intareste capsula pe fat interna, fiind bine reprezentata. !a are multerecesuri, cele mai importante formand burse pentru muschi.

#apsula articulara este laxa, permite un grad mare de mobilitate dar si aparitialuxatiilor. !a este intarita, superior, de ligamentul coracohumeral, iar anterior, deligamentele gleno-humerale (supra, pre si subhumeral).Dintre toate, ligamentul coracohumeral este cel mai puternic si are rolul de a sustinecapul humeral. !l este intarit de tendonul capului lung al bicepsului brahial.


7/10

a intarirea capsulei articulare participa si muschii umarului (in special deltoidul).

$rticulatia scapulo-humerala este cea mai mobila articulatie (enartroza) a corpului.$re trei grade de libertate si la nivelul ei se executa miscarile"6 flexie% extensie6 abductie% adductie6 rotatie interna% rotatie externa6 circumductie

F"e0 a1 e0te&* a, numite si proiectie inainte% proiectie inapoi, se executa in plansagital, in jurul unui ax transversal.$xul miscarii trece prin tuberculul mare si centrul cavitatii glenoide.#apul humerusului basculeaza inapoi in flexie si inainte in timpul extensiei, iarextremitatea distala humerala efectueaza o deplasare in sens opus in acest timp.$mplitudinea miscarilor" proiectie inainte 7 812; proiectie inapoi 7 9:2.

rin interventia centurii scapulare si a coloanei vertebrale amplitudinea poate creste pana la


8/10

+n miscarea de abductie, epifiza distala humerala urca iar cea proximala coboara;miscarea se face pana cand tuberculul mare humeral se blocheaza in portiuneasuperioara a bureletului glenoidian; capul humeral, in acest moment, intra in contactcu portiunea inferioara a capsulei articulare.

&uschiul supraspinos este cel ce are rol principal in miscarile de mai sus.$ctivitatea acestui muschi in cursul abductiei este extrem de importanta in primele

:2 de abductie (de aici si denumirea de .*tarter a" a %u!t e / ), apoi miscarea estecontinuata de deltoid. $lt muschi ce intervine in miscarea de abductie este bicepsul

brahial (portiunea lunga - doar secundar).

+n miscarea de adductie, in ortostatism, un rol important revine greutatii membruluisuperior si actiunii gravitatii. #entrul de greutate al membrului superior in miscarea deabductie%adductie se afla imediat deasupra cotului; fortele gravitationale ce actioneazaasupra centrului de greutate vor fi echilibrate si invinse de forta de actiune adeltoidului.

a randul ei, forta de actiune a deltoidului se descompune ntr-o forta perpendiculara

pe axul lung al humerusului si o alta, ce actioneaza in lungul axului lung alhumerusului. $ceasta ultima componenta, se va descompune la randul ei intr-o fortace va aplica capul humeral in cavitatea glenoida (atinge maxim la 8:2 abductie) si oalta forta care impinge capul humeral in sus si inainte (atinge maxim la =:2 abductie).&uschi adductori" pectoral mare, latisimus dorsi, rotunzi, subscapular, coracobrahial,

biceps brahial (portiunea scurta), triceps brahial.

R$tat a e0ter&a1 r$tat a &ter&a

$xul miscarii este longitudinal, trecand prin capul humeral.

+n cadrul miscarii de r$tat e e0ter&a2 capul humerusului aluneca dinapoi-inainte pesuprafata cavitatii glenoide; miscarea este limitata de punerea in tensiune a partiianterioare a capsulei articulare. &iscarea este efectuata de &fra*p &$*2 %e"t$ % *r$tu&%u" + !,$mplitudinea miscarii ajunge la


9/10

+n cadrul miscarii de r$tat e &ter&a2 capul humerusului aluneca dinainte-inapoi pe suprafata cavitatii glenoide; miscarea este limitata de punerea in tensiune a partii posterioare a capsulei articulare.&iscarea este efectuata de *upra*p &$*2 r$tu&% +are2 *u *!apu"ar2 %e"t$ % .$mplitudinea miscarii este de 812 (presupune un grad de proiectie inapoi a bratului).

C r!u+%u!t a este miscarea ce sumeaza miscarile precedente, executate in jurul celor trei axe. #apul humerusului va urma conturul cavitatii glenoide, descriind un cerc,timp in care extremitatea distala a humerusului descrie un cerc mai mare, dar in sensinvers.

Spat u" *u a!r$+ $%e"t$ % a&

!ste considerat a doua articulatie a umarului, fiind o entitate morfo-functionala.Suprafata articulara superioara este alcatuita din fata inferioara a acromionului si defibre din deltoid, iar suprafata articulara inferioara este alcatuita din capsula superioaraa articulatiei scapulo-humerale, tendoanele supraspinosului, infraspi-nosului sisubscapularului, precum si de ligamentul coracohumeral.

rezenta acestei asa-zise a doua articulatie a umarului este extrem de importantadeoarece ea participa la dinamica articulatiei umarului. !xperimental, daca se eliminaaceasta articulatie subacromiala, miscarile umarului vor fi limitate la 1:>.

U& tatea ! &e+at !a !e&tura *!apu"ara-u+ar- rat

$mplitudinea miscarilor in articulatia scapulo-humerala creste prin interventiaarticulatiilor centurii scapulare; de asemenea coloana vertebrala toracala intervine siea.#entura scapulara va efectua o serie de miscari in jurul pr $tu"u f 0, reprezentat dearticulatia claviculo-costo-sternala. #lavicula se poate deplasa in sus, realizand cuorizontala un unghi de 5:-0:2, in jos


10/10

3I3LIO4RAFIE :

6 enciu, ?. ' iomecanica @n educatie fizicA i sport !d. 4undatieiBomCnia de &Cine, ucure ti, 9::1

articulatia umarului.doc

Documents

Transcript of articulatia umarului.doc