News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

Articol de fond: „Când legea insolvenței prevalează asupra reglementărilor fiscale”

de Mariana Popa – Partener VF Insolvență și Alexandru Tabacu – Partener VF Tax

În concret, Înalta Curțe de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: "prevederile art. 1473 din Codul fiscal se pot interpreta în sensul că, deși s-a constatat, prin hotărâre definitivă, că o creanță fiscală nu poate fi valorificată în procedura insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2006, ca urmare a depunerii tardive a acesteia, aceeași creanță poate fi valorificată de organul fiscal în procedura soluționării cererii de rambursare a TVA formulată de debitoarea aflată în procedura insolvenței?". În esență, se impune a fi dezlegată problema priorității aplicării între două norme cu caracter special.

Modificări legislative publicate în luna Iunie 2018 Practica Voicu & Filipescu acoperă toate domeniile de expertiză relevante pentru compania dumneavoastră. În această ediție vă sunt prezentate câteva modificări legislative recente în următoarele domenii:

• Piețe de capital • Construcții • Protecția datelor cu caracter personal • Dreptul muncii • Litigii și arbitraje • Achiziții publice

Raluca Mihai, Partener Voicu & Filipescu, a primit premiul pentru activitatea sa în domeniul dreptului achizițiilor publice la Gala Top Lawyers, organizată de Finmedia pe data de 21 iunie. Avocații de la Voicu & Filipescu, recomandați în ediția din 2018 a publicației Best Lawyers Guide for Romania. Chambers and Partners Europe recomadă Voicu & Filipescu pentru activitatea avocaților săi în 2 arii de practică: fuziuni și achiziții, și societăți comerciale. IFLR 1000 recomandă Voicu & Filipescu pentru activitatea avocaților săi în 2 arii de practică: fuziuni și achiziții, și financiar–bancar. Legal500 EMEA ediția 2018 recomandă Voicu & Filipescu pentru activitatea avocaților săi în 7 arii de practica: drept comercial, societăți comerciale si fuziuni și achiziții, dreptul muncii, energie și resurse naturale, PPP și achiziții publice, imobiliare și construcții, restructurare și insolvență. Mugur Filipescu, Marta Popa, Roxana Negutu, Raluca Mihai și Mariana Popa sunt de asemenea recomandați de ghidul de prestigiu pentru activitatea lor.

VF News

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

articol de fond Când legea insolvenței prevalează asupra reglementărilor fiscale

de Mariana Popa, Partener VF Insolvență

și Alexandru Tabacu – Partener VF Tax

Problemă de soluționat

În concret, Înalta Curțe de Casație și Justiție a fost sesizată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: "prevederile art. 1473 din Codul fiscal se pot interpreta în sensul că, deși s-a constatat, prin hotărâre definitivă, că o creanță fiscală nu poate fi valorificată în procedura insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2006, ca urmare a depunerii tardive a acesteia, aceeași creanță poate fi valorificată de organul fiscal în procedura soluționării cererii de rambursare a TVA formulată de debitoarea aflată în procedura insolvenței?".

În esență, se impune a fi dezlegată problema priorității aplicării între două norme cu caracter special, pe de o parte, dispozițiile art. 1473 din Legea nr. 571/20031 privind Codul fiscal, iar, pe de altă parte, dispozițiile art. 64 alin. (1) și art. 76 din Legea insolvenței nr. 85/20062, în procedura de recuperare a unei creanțe fiscale împotriva unui debitor aflat în procedura de insolvență.

Reglementări fiscale. Reglementări în procedura insolvenței. Interpretări

Codul fiscal este actul normativ central în materia dreptului fiscal. Dat fiind acest statut Codul fiscal conține o normă prin care este plasat în varful ierarhiei actelor normative fiscale.

1 Ambele acte normative sunt abrogate în prezent. Dispozițiile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, sunt abrogate prin dispozițiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, act normativ care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Cu toate acestea, dispozițiile art. 1473 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt aplicabile cauzei, întrucât actul administrativ fiscal contestat este emis sub imperiul acestui act normativ, toate actele administrative emise sub imperiul acestei legi fiind guvernate de ea.

2 Dispozițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, au fost abrogate prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2015, dar legea abrogată ultraactivează, fiind aplicabilă în procedurile de insolvență deschise până la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/2014, conform dispozițiilor art. 343 din acest din urmă act normativ, dispozițiile Legii nr. 85/2006 guvernând procedura insolvenței reclamantei din cauză.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

În mod specific, articolul 1 alin (3) stipulează faptul că “în materie fiscală, dispozițiile codului fiscal prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozițiile codului fiscal”.

Dispozițiile art. 1473 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal își au corespondent în dispozițiile art. 303 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, însă ele nu sunt identice, de remarcat fiind faptul că noul text conține reglementări cu privire la restituiri de T.V.A. pentru situația în care plătitorul de T.V.A. se află în insolvență.

În ceea ce privește Legea insolvenței nr. 85/2006, de asemenea, în prezent abrogată, dispozițiile corespondente ale art. 64 alin. (1) și art. 76 se regăsesc în prevederile art. 102 alin. (1), respectiv art. 114 din Legea nr. 85/2014, ele fiind similare.

Interpretând dispozițiile legale incidente din Codul fiscal, I.C.C.J. constată că, din punctul de vedere al raportului de drept fiscal, aceste dispoziții au prioritate în raport cu orice alte prevederi din alte acte normative, astfel că organul fiscal, întemeindu-se pe aceste prevederi, ar fi îndreptățit ca, în analiza unui decont în care a fost menționată o diferență negativă de T.V.A., să ia în considerare propria creanță împotriva solicitantului, creanță care rezultă din acte administrative care nu au fost anulate, dar care nu a fost valorificată în procedura insolvenței, nefiind înscrisă în tabelul de creanțe ca urmare a formulării tardive a declarației de creanță.

Totodată, Curtea constată că deschiderea procedurii insolvenței marchează începutul unei perioade fiscale speciale, o societate odată intrată în insolvență având dreptul să achite datoriile sale anterioare doar în anumite condiții, cu respectarea ordinii și a procedurilor prevăzute de legea insolvenței. Recuperarea creanțelor față de o societate în insolvență este guvernată de dispozițiile legii speciale, care reglementează o procedură colectivă și concursuală care are în vedere recuperarea creanțelor tuturor creditorilor, inclusiv recuperarea creanțelor fiscale.

În acest scop, legiuitorul instituie în sarcina titularului unei creanțe anterioare deschiderii procedurii obligația depunerii în termenul legal a declarației de creanță, neîndeplinirea acestei obligații producând efecte asupra realizării acestei creanțe, în sensul că acest creditor nu va mai avea dreptul de a-și realiza creanța împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaților cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare în afară procedurii insolvenței.

Argumentele avute în vedere pentru soluționare

Atât legea insolvenței, cât și codul fiscal conțin dispoziții cu caracter special, fiecare având însă propriul domeniu de reglementare.

Totuși, având în vedere că în procedura colectivă, egalitară și concursuală a insolvenței participă toți creditorii, inclusiv creditorii bugetari, aceștia trebuie să se supună prevederilor legii insolvenței în procesul de realizare a creanței lor, întrucât doar în această modalitate pot fi respectate principiile enunțate ce guvernează procedura insolvenței.

În aceste condiții I.C.C.J. apreciază că în cursul acestei proceduri speciale de insolvență nu mai pot fi aplicate, în ceea ce privește realizarea creanțelor, dispozițiile contrare dintr-o altă lege.

Codul fiscal reglementează procedura generală de stabilire a creanțelor fiscale și de recuperare a creanțelor fiscale împotriva debitorilor care nu se află în situații speciale, cum este procedura de insolvență, iar Legea nr. 85/2006 reglementează procedura specială de realizare a tuturor creanțelor, inclusiv a creanțelor fiscale față de un debitor în insolvență.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

Raportat la modalitatea de realizare a creanțelor față de un debitor aflat în procedura de insolvență, reiese cu evidență că se aplică cu prioritate dispozițiile legii insolvenței, organul fiscal neputând să își mai valorifice propria creanță, neînscrisă la masa pasivă în procedura colectivă.

Astfel, prevederile art. 1473 din Codul fiscal au fost interpretate de I.C.C.J în sensul că dacă s-a constatat că o creanță fiscală nu mai poate fi valorificată în procedura insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2006, ca urmare a depunerii tardive a acesteia, aceeași creanță nu poate fi valorificată de organul fiscal în procedura administrativă a soluționării cererii de rambursare a T.V.A. formulată de debitoarea aflată în procedura insolvenței.

În procedura de recuperare a creanțelor, dispozițiile Legii nr. 85/2006 au caracter de normă specială în raport cu dispozițiile Codului fiscal, aplicându-se cu prioritate dispozițiile legii insolvenței. O creanță fiscală născută anterior deschiderii procedurii insolvenței nu poate fi valorificată separat de organul fiscal, într-o procedură administrativă demarată de o societate aflată în procedura în insolvență.

Astfel, I.C.C.J statuează că între Legea insolvenței, legea specială în realizarea creanțelor și Codul fiscal, legea generală, prevalează prima, conform principiului specialia generalibus derogant.

Soluționarea problemei prin Decizia I.C.C.J. și impactul acesteia în practică

Raspunzând problemei de drept cu care a fost sesizată, Înalta Curțe de Casație și Justiție a decis ca “prevederile art. 1473 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal se interpretează în sensul că dacă s-a constatat, prin hotărâre definitivă, că o creanță fiscală nu poate fi valorificată în procedura insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2006, ca urmare a depunerii tardive a acesteia, aceeași creanță nu mai poate fi valorificată de organul fiscal în procedura soluționării cererii de rambursare a T.V.A., formulată de debitoarea aflată în procedura insolvenței.” Astfel, față de esența problemei de drept care a format obiectul sesizării, I.C.C.J. a constatat că, dintre cele două legi speciale aflate în concurs, este aplicabilă cu prioritate Legea nr. 85/2006 care reglementează procedura insolvenței.

În concret, debitorul aflat în procedură de insolvență este îndreptățit la rambursarea TVA, fiscul pierzând dreptul de compensare parțială sau totală a sumei respective cu creanța fiscală neînscrisă în masa pasivă conform legii insolvenței.

Decizia nr. 28/2018 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al I.C.C.J. este obligatorie pentru toate instanțele începând cu 20.06.2018, data publicării sale în Monitorul Oficial al României, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

piețe de capital - modificări legislative publicate în iunie 2018

Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 521 din 26 iunie 2018.

Acest act normativ reprezintă transpunerea în legislația primară a dispozițiilor MiFID II - Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE.

Noua Lege se aplică societăților de servicii de investiții financiare (S.S.I.F.), operatorilor de piață, furnizorilor de servicii de raportare a datelor, depozitarilor centrali, contrapărților centrale, firmelor de investiții din alte state membre care operează pe teritoriul României în temeiul libertății de a presta servicii sau prin înființarea unei sucursale, precum și societăților din țări terțe care furnizează servicii de investiții sau desfășoară activități de investiții în România prin înființarea unei sucursale.

Noua Lege nu se aplică, printre altele, organismelor de plasament colectiv şi fondurilor de pensii, indiferent dacă sunt sau nu administrate la nivelul Uniunii Europene, şi depozitarilor şi administratorilor acestor organisme, și nici persoanelor care furnizează servicii de consultanță de investiții în cadrul exercitării unei alte activități profesionale care nu este prevăzută în noua lege, cu condiția ca furnizarea acestor servicii de consultanță să nu fie remunerată.

Instrumentele financiare includ şi certificatele de emisie de gaze cu efect de seră şi derivatele pe acestea. Se extinde lista serviciilor şi activităților de investiții cu operarea și administrarea de SOT. Există şi diferențe privind tipurile de instrumente financiare ce se pot tranzacționa pe SMT și respectiv SOT (sistem multilateral care nu este o piață reglementată sau un SMT şi în cadrul căruia pot interacționa multiple interese ale unor terțe părți de vânzare şi cumpărare de obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii şi instrumente financiare derivate).

Noua Lege reglementează, printre altele, condițiile și procedurile de autorizare de către A.S.F., respectiv de B.N.R., pentru prestarea de servicii de investiții şi/sau desfăşurarea activității de investiții cu titlu profesional și servicii auxiliare, aprobarea intenției de constituire a SMT-ului sau a SOT-ului, aprobarea administrării acestora. Se impun noi cerințe organizatorice, noi norme de conduită profesională stabilirea de către entitățile implicate a unor reguli cu caracter nediscreționar de executare a ordinelor în cadrul SMT, cerințe specifice aplicabile SOT-urilor, cerințe de transparență pre- şi post-tranzacționare.

S.S.I.F. sau operatorilor de piață care administrează un SMT nu le este permis să execute ordine ale unui client prin angajarea capitalurilor proprii şi nici să se implice în cumpărări şi vânzări simultane pe cont propriu.

S.S.I.F. sau operatorii de piață care administrează un SOT se pot implica în cumpărări şi vânzări simultane pe cont propriu cu obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii şi anumite instrumente financiare derivate numai în cazul în care clientul şi-a dat acordul cu privire la acest proces.

Se introduce conceptul de tranzacționarea algoritmică.

Calificarea de operator independent se aplică numai dacă limita prestabilită pentru caracterul frecvent şi sistematic şi caracterul substanțial sunt ambele depăşite sau în cazul în care o firmă de investiții alege opțiunea de a fi tratată conform regimului aplicabil operatorilor independenți.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

Identifica entitățile care sunt recunoscute drept contrapărți eligibile. Clasificarea în calitate de contraparte eligibilă nu aduce atingerea dreptului entităților în cauză să solicite, fie în mod general, fie pentru fiecare tranzacție, să fie tratate în calitate de clienți ale căror relații de afaceri cu firma de investiții intră sub incidența noilor cerințe de conduită profesională.

Entitățile considerate prin prezenta Lege clienți profesionali pot solicita să nu fie tratate drept clienți profesionali sau sa solicite acordarea unui nivel mai ridicat de protecție în cazul în care estimează că nu este în măsură să evalueze sau să gestioneze corect riscurile implicate.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

construcții - modificări legislative publicate în iunie 2018

Ordonanță de Urgență nr. 51 din 21 iunie 2018 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi pentru prorogarea unor termene a fost publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din data de 25 iunie 2018.

Actul normativ are ca obiect stabilirea posibilității prorogării termenului de valabilitate a planurilor generale de urbanism de către autorităție administrației publice locale. Astfel, potrivit actului normativ, termenul de valabilitate a planurilor de generale urbanism elaborate şi aprobate până în anul 2003 poate fi prelungit prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti până la data aprobării, în condițiile legii, a noii documentații de urbanism, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2023.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

protecția datelor cu caracter personal - modificări legislative publicate în iunie 2018

Legea nr. 129/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din data de 19 iunie 2018.

Actul normativ are ca obiect stabilirea unor noi atribuții în sarcina Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal („Autoritatea”), cu trimitere la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date („Regulamentul” sau „GDPR”).

Printre altele, actul normativ detaliază procedura activității de control a Autorității, inclusiv cu privire la modul de efectuare al investigațiilor. Se stabilește în mod expres faptul că Autoritatea poate efectua controale inopinate la operatori și/sau persoanele împuternicite și că poate obține orice informații și documente de la aceștia, indiferent de suportul de stocare.

În situația în care personalul de control este împiedicat în orice mod în exercitarea atribuțiilor de control, Autoritatea poate solicita autorizarea judiciară pentru efectuarea controlului (autorizare emisă prin încheiere de către președintele Curții de Apel București sau de către un judecător delegat de acesta).

În ceea ce privește constatarea și sancționare faptelor contravenționale, se prevede că Autoritatea poate aplica atât mustrări cât și amenzi, în condițiile GDPR.

Se stabilește, de asemenea, că sancțiunile pot fi aplicate în termen de 3 ani de la data săvârșirii faptei, termenul de prescripție putând fi întrerupt prin efectuarea oricărui act de procedură în cazul investigat, fără să poată depăși 4 ani de la data săvârșirii faptei.

Amenzile stabilite în euro, conform Regulamentului se aplică și se achită în lei, la cursul oficial al Băncii Naționale a României de la data aplicării.

Cu privire la constatarea faptelor și aplicarea contravențiilor, utmătoarele aspecte principale sunt relevante:

(a) constatarea faptelor și aplicarea contravențiilor se face prin proces-verbal de constatare/ sancționare încheiat de personalul de control;

(b) în situația în care cuantumul amenzii depășește echivalentul în lei al sumei de 300.000 euro, aplicarea amenzii se face prin decizie a președintelui Autorității, în timp ce pentru sumele care nu depășesc acest plafon, nu este

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

necesară o astfel de decizie (fiind suficient procesul-verbal de constatare/ sancționare încheiat de personalul de control);

(c) aplicarea anumitor măsuri corective (cum ar fi: limitarea temporară sau definitivă, interdicția asupra prelucrării, rectificarea sau ștergerea datelor cu caracter personal, retragerea unei certificări, suspendarea fluxurilor de date către un destinatar dintr-o țară terță/ organizație internațională) se dispune numai prin decizie a președintelui Autorității;

(d) împotriva procesului-verbal de constatare/ sancționare și/sau a deciziei de aplicare a măsurilor corective, se poate introduce contestație la secția de contencios administrativ a tribunalului competent, în termen de 15 zile de la înmânare/ comunicare, introducerea contestației suspendând numai plata amenzii, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive;

(e) în cazul nerespectării măsurilor dispuse sau în cazul refuzului tacit sau expres de furnizare a tuturor informațiilor și documentelor solicitate în cadrul procedurii de investigație ori în cazul refuzului de supunere la investigație, Autoritatea poate dispune aplicarea unei amenzi cominatorii de până la 3.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.

Actul normativ introduce și o serie de prevederi referitoare la dreptul oricăror persoane de a depune plângere în fața Autorității, reglementând aspectele procedurale relevante privind soluționarea acestora.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

dreptul muncii - modificări legislative publicate în iunie 2018

Ordinul Ministerului Muncii și Justiției Sociale nr. 3712/1721/2018 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, validare, aprobare și gestionare a standardelor ocupaționale și a modelului de standard ocupațional a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 11

iunie 2018, intrând în vigoare la aceeași dată.

Ordinul aprobă Metodologia de elaborare, validare, aprobare și gestionare a standardelor ocupaționale, precum și modelul de standard ocupațional emis de Ministerul Educației Naționale din data de 21.05.2018, anexată Ordinului.

De asemenea, Ordinul abrogă Ordinul Ministrului educației și cercetării științifice nr. 3.170/2015 privind aprobarea modelului de Standard ocupațional pentru educație și formare profesională. Standardele ocupaționale pentru educație și formare profesională, aprobate în conformitate cu prevederile vechiului Ordin se vor putea utiliza, pentru respectivele ocupații, pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională a adulților, până la revizuirea acestora.

Modelul de standard ocupațional cuprinde cerințele pieței muncii și cerințe pentru educație și formare profesională. În plus, Ordinul conține forma pentru planul de pregătire și programa de pregătire teoretică și practică.

Metodologia de elaborare, validare, aprobare și gestionare a standardelor ocupaționale stabilește că standardul ocupațional este documentul care precizează competențele și nivelul calitativ asociat rezultatelor activităților specifice unei ocupații și reprezintă descrierea activităților profesionale desfășurate și reflectă abilitatea, autonomia și responsabilitatea de a îndeplini cu succes sarcinile cerute în cadrul unei ocupații, precum și aplicarea cunoștințelor, abilităților și înțelegerii în cadrul ocupației, fiind un instrument național de referință care cuprinde și elemente referitoare la activitățile și condițiile de învățare stabilite într-un program de educație și formare profesională.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

litigii și arbitraje - modificări legislative publicate în iunie 2018

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2018 privind examinarea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău, Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și Colegiul de conducere al Curții de Apel București cu privire la o problemă de drept, respectiv existența unor măsuri asigurătorii înființate în cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane fizice sau juridice: a) suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra bunurilor sechestrate a devenit opozabil terților anterior înființării măsurii asigurătorii din procesul penal; b) determină nulitatea actelor de executare ulterioare înființării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra acelorași bunuri, împiedicând astfel executarea silită începută de un creditor ipotecar, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 05 iunie 2018 și este aplicabilă începând cu aceeași dată.

ÎCCJ a admis recursurile în interesul legii și a reținut că existența unor măsuri asigurătorii înființate în cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane fizice sau juridice: a) nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra acelorași bunuri a devenit opozabil terților anterior înființării măsurii asigurătorii din procesul penal și b) nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înființării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra acelorași bunuri.

În argumentare s-a stabilit că instituirea sechestrului penal nu poate duce la suspendarea legală a executării silite în cazul în care un alt creditor ce deține un titlu executoriu a solicitat executarea silită a imobilului sechestrat, întrucât cauzele privind suspendarea legală a executării silite sunt expres și limitativ prevăzute de lege, iar printre acestea nu se regăsește și cea privind instituirea unui sechestru penal asupra bunurilor mobile sau imobile ale persoanei urmărite penal. Totodată, o măsură cu funcție asiguratorie, cum este sechestrul asigurător în materie penală, nu poate bloca executarea unui drept de creanță care are un caracter cert și care se desfășoară în temeiul unui titlu executoriu.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 25/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, în Dosarul nr. 6.725/118/2015, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile (“Decizia 25/2018”) a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 06 iunie 2018 și este aplicabilă începând cu aceeași dată. ÎCCJ

a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă, în Dosarul nr. 6.725/118/2015, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, a stabilit că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. II din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în cazul persoanelor îndreptățite la despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care au optat pentru returnarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor către entitățile învestite cu soluționarea notificării, în vederea restituirii, în natură sau prin compensare cu alte bunuri, a imobilelor, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se aplică în mod corespunzător termenele prevăzute de art. 33 alin. (1) și art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Termenele prevăzute de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, curg de la data înregistrării dosarelor returnate la entitățile învestite cu soluționarea notificării.

Dacă cererea formulată conform art. II din Legea nr. 368/2013 nu poate fi soluționată prin restituirea în natură sau prin compensare cu alte bunuri, dispoziția/decizia inițială aflată în dosarul returnat de Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor continuă să producă efecte, fiind incidentă procedura măsurilor compensatorii sub formă de puncte prevăzută de capitolul III al Legii nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 7/2018 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia vizând stabilirea competenței materiale de soluționare a acțiunilor în despăgubiri formulate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, împotriva administratorului unei societăți înregistrate în registrul comerțului, în situația în care s-a dispus achitarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, în sensul de a se determina dacă acțiunile având acest obiect sunt în competența instanței de contencios administrativ și fiscal sau în competența instanței civile, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 15 iunie 2018 și este aplicabilă începând cu aceeași dată. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în

examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia vizând stabilirea competenței materiale de soluționare a acțiunilor în despăgubiri formulate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, împotriva administratorului unei societăți înregistrate în registrul comerțului, în situația în care s-a dispus achitarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, în sensul de a se determina dacă acțiunile având acest obiect sunt în competența instanței de contencios administrativ și fiscal sau în competența instanței civile.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia și a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. k), art. 95 pct. 1 și art. 96 pct. 1 din Codul de procedură civilă, precum și art. 281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, competența materială de soluționare a acțiunilor în despăgubiri formulate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, împotriva administratorului unei societăți înregistrate în registrul comerțului, în situația în care s-a dispus achitarea acestuia

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, revine instanței civile.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 8/2018 privind examinarea sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești referitor la unele probleme de drept a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 19 iunie 2018 și este aplicabilă începând cu aceeași dată. Înalta Curte de Casație și Justiție a examinat sesizarea formulată de Colegiul de

conducere al Curții de Apel Ploiești referitor la următoarele probleme de drept:

(i) dacă încălcarea dispoziției legale prevăzute de art. 96 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, prin neconsemnarea în procesul-verbal (I) a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, (II) a intervalului de timp (conținutul concret al sancțiunii complementare) în care este suspendat dreptul de a conduce și (III) a temeiului juridic - este sancționată cu nulitatea parțială a procesului-verbal și atrage anularea inclusiv a mențiunilor privind măsura reținerii permisului de conducere, nulitate ce nu poate fi înlăturată, sau este suficientă numai consemnarea măsurii tehnico- administrative a reținerii permisului de conducere pentru valabilitatea procesului-verbal, inclusiv cu privire la măsura complementară de suspendare, durată și temei juridic;

(ii) dacă încălcarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, prin raportare la interesul ocrotit, poate fi invocată de instanță, este sancționată cu nulitatea absolută sau relativă și este o nulitate procedurală, ce poate sau nu poate fi înlăturată, sau este o nulitate materială.

Înalta Curte a admis recursul în interesul legii și a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, neconsemnarea, în cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp în care acesta este suspendat și a temeiului juridic este sancționată cu nulitatea relativă parțială a procesului-verbal, condiționată de producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea măsurii privind reținerea permisului de conducere.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 28/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 20 iunie 2018 și este aplicabilă începând cu aceeași dată. ÎCCJ a fost sesizată în vederea

pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea problemă de drept: ”dacă prevederile art. 1473 din Codul fiscal se pot interpreta în sensul că, deși s-a constatat, prin hotărâre definitivă, că o creanță fiscală nu poate fi valorificată în procedura insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2006, ca urmare a depunerii tardive a acesteia, aceeași creanță poate fi valorificată de organul fiscal în procedura soluționării cererii de rambursare a T.V.A. formulată de debitoarea aflată în procedura insolvenței”. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că prevederile art. 1473 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal se interpretează în sensul că dacă s-a constatat, prin hotărâre definitivă, că o creanță fiscală nu poate fi valorificată în procedura insolvenței reglementată de Legea nr. 85/2006, ca urmare a depunerii tardive a acesteia, aceeași creanță nu

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

mai poate fi valorificată de organul fiscal în procedura soluționării cererii de rambursare a T.V.A., formulată de debitoarea aflată în procedura insolvenței.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19/2018 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Sibiu - Secția I civilă în Dosarul nr. 8.860/306/2015 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 21 iunie 2018 și este aplicabilă începând cu aceeași dată. Înalta

Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu - Secția I civilă în Dosarul nr. 8.860/306/2015 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiunea de drept: "dacă dispozițiile cărții I, titlul II, secțiunea a 4-a, art. 80-89 din Codul de procedură civilă se aplică și în faza de executare silită și dacă dispozițiile Deciziei nr. 9/2016 se referă și la faza de executare silită".

Înalta Curte a reținut că art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă - singura normă legală dintre cele indicate care ar fi putut fi pusă în discuție, în limitele în care are a se pronunța ÎCCJ, din perspectiva art. 519 din Codul de procedură civilă - prevede că "persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii".

Prin Decizia nr. 9/2016 pronunțată de ÎCCJ- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.

Aplicând același raționament în cadrul procedurii de executare silită, ÎCCJ a admis sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu și a decis că, în condițiile în care instanța de executare este cea care analizează legalitatea și temeinicia cererii de executare silită formulate de creditor (încuviințând sau respingând cererea de încuviințare a executării silite), cerere care numai i-a fost înaintată de executorul judecătoresc, pe calea solicitării de încuviințare a executării silite, îi sunt aplicabile creditorului persoană juridică dispozițiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul că reprezentarea convențională a persoanei juridice în formularea cererii de executare silită nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.

Decizia Curții Constituționale a României nr. 297/2018 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018 și este aplicabilă începând cu aceeași dată. Curtea Constituțională a admis la data de 26 aprilie 2018 excepția de neconstituționalitate ridicată de

Coriolan Secară și Nela Mirela Secară în Dosarul nr. 2.635/111/2014 al Curții de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori, constatând că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 8/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 4.920/270/2016, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 28 iunie 2018 și este aplicabilă începând cu aceeași dată. ÎCCJ prin Decizia 8/2018 a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 4.920/270/2016, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: “dacă pentru întrunirea tipicității infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (1) din Codul penal, privind vătămarea corporală din culpă, sintagma din teza I a acestui text incriminator, respectiv «sub influența băuturilor alcoolice», trebuie interpretată ca referindu-se la un anumit grad de îmbibație de alcool pur în sânge, eventual cel indicat de legiuitor la art. 336 alin. (1) din Codul penal, sau, indiferent de gradul de îmbibație alcoolică în sânge, este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârșește o vătămare corporală din culpă sub această modalitate normativă, dacă a consumat alcool depistabil prin mijloace tehnice sau medico-legale prevăzute de legislație.” În consecință, ÎCCJ a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 196 alin. (1) teza I din Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice, existența infracțiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiționată de o anumită limită a îmbibației alcoolice.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 13/2018 privind examinarea sesizării formulate de Avocatul Poporului cu privire la "interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă descrierea insuficientă a faptei echivalează cu lipsa mențiunilor privind fapta săvârșită, atrăgând astfel nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție (art. 17) sau echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă a actului de constatare (art. 16)" a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 29 iunie 2018 și este aplicabilă începând cu aceeași dată. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în conformitate cu regimul juridic al nulității relative,

aceasta poate fi invocată numai de persoana al cărei interes a fost nesocotit la emiterea actului contestat. În cadrul procesului civil, numai petentul este în măsură să aprecieze că, drept urmare a descrierii insuficiente a faptei, nu poate să identifice în ce constă contravenția și să combată susținerile organului constatator. În acest context, vătămarea suferită de petent constă tocmai în punerea acestuia în imposibilitatea de a-și efectua apărarea, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, aspect ce trebuie analizat de instanță, în cadrul fiecărui litigiu dedus judecății. Nelegalitatea ce afectează procesul-verbal de contravenție, prin descrierea insuficientă a faptei, nu este, așadar, intrinsecă, adică nu duce în orice situație la anularea actului respectiv - aceasta se va întâmpla numai dacă vătămarea produsă este de natură să împiedice identificarea faptei săvârșite, încadrarea în drept, sancțiunea aplicabilă - cu consecința imposibilității efectuării apărărilor în cadrul procesului judiciar.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

Pentru aceste argumente, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit dispozițiilor art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

achiziții publice - modificări legislative publicate în iunie 2018

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 04 iunie 2018, intrând în vigoare la aceeași dată.

OUG 45/2018 modifică și completează Legea nr. 98/2016 și stabilește noi praguri valorice pentru diferite tipuri de contracte:

(a) 24.977.096 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de lucrări;

(b) 648.288 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii;

(c) 3.376.500 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale.

Enumerăm și alte modificări importante precum:

(a) autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 450.200 lei;

(b) autoritatea contractantă poate utiliza criteriul prețul cel mai scăzut numai în situația în care achiziționează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depășește pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1);

(c) un operator economic nu este exclus din procedura de atribuire atunci când cuantumul impozitelor, taxelor și contribuțiilor la bugetul general consolidat datorate și restante este mai mic de 10.000 lei;

(d) O.U.G. nr. 45/2018 abrogă în totalitate prevederile art. 214 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora, pe durata procesului de evaluare, autoritatea contractantă avea obligația de a transmite candidaților/ofertanților rezultate parțiale, aferente fiecărei etape intermediare a acestui proces, respectiv rezultatul verificării candidaturilor/DUAE şi rezultatul evaluării ofertelor;

(e) se pune accent pe obligația autorității contractante de a permite, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informațiile din cadrul documentelor de calificare, precum şi la informațiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau financiare care nu au fost declarate de către ofertanți ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală;

(f) se modifică condițiile în care modificarea contractelor de achiziție publică / acordurilor cadru ar fi permisă fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, reglementând ca una din situații aceea în care sunt necesare lucrări, servicii sau produse adiționale din partea contractantului inițial, în limita a maximum 50% din valoarea contractului inițial, care au devenit necesare şi nu au fost incluse în procedura de achiziție inițială, iar

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

schimbarea contractantului (i) este imposibilă din motive economice sau tehnice, precum cerințe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau instalațiile existente achiziționate în cadrul procedurii de achiziții inițiale; şi (ii) ar cauza autorității contractante o creştere semnificativă a costurilor.

OUG 45/2018 modifică și completează Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, stabilind, printre altele, că noile praguri valorice pentru atribuirea contractelor sunt următoarele:

(a) 1.994.386 lei, pentru contractele sectoriale de produse şi de servicii, precum şi pentru concursurile de soluții; (ii) 24.977.096 lei, pentru contractele sectoriale de lucrări;

(b) 4.502.000 lei, pentru contractele sectoriale de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice.

În acest sens, entitățile contractante au dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 450.200 lei.

De asemenea, OUG 45/2018 modifică și completează Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, stabilind, printre altele, că aceasta nu se aplică pentru atribuirea contractelor care nu presupun plăți către contractant și în cadrul cărora contractantul este remunerat pe baza tarifelor reglementate, calculate astfel încât să acopere toate costurile și investițiile suportate de contractant pentru furnizarea serviciilor publice corespunzătoare activităților menționate în Anexa nr. 2.

OUG 45/2018 stabilește că, în cazul concesiunilor de lucrări și servicii, procedurile de atribuire prevăzute de Legea 100/2016 se aplică concesiunilor de lucrări sau concesiunilor de servicii a căror valoare, fără TVA, este egală sau mai mare decât pragul valoric de 24.977.096 lei.

Nu în ultimul rând, OUG 45/2018 modifică și completează și Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), reglementând printre altele, că:

(a) se abrogă întreg capitolul ”Notificare prealabilă”, iar persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza direct CNSC sau instanța de judecată în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim;

(b) după primirea contestației, autoritatea contractantă poate adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestației, în cel mult trei zile de la primirea contestației. Măsurile adoptate trebuie comunicate contestatorului, celorlalți operatori economici implicați în procedura de atribuire, precum și Consiliului, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data adoptării lor. Pentru a fi aduse la cunoștința operatorilor economici interesați, măsurile adoptate înainte de data-limită de depunere a solicitărilor de participare sau, după caz, a ofertelor se publică în SEAP;

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

(c) deciziile CNSC privind soluționarea contestației pot fi atacate de către autoritatea contractantă și/sau de către orice persoană vătămată de măsurile dispuse de Consiliu cu plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate;

(d) se abrogă art. 33 alin. (2)-(12), astfel, nemaifiind obligatorie constituirea cauțiunii pentru a se dispune suspendarea procedurii de atribuire și/sau a executării contractului;

(e) termenul de introducere a acțiunii este de 1 an de la nașterea dreptului pentru acțiunile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, respectiv de 3 ani de la nașterea dreptului pentru acțiunile privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor, dacă prin legi speciale nu se prevăd alte termene de prescripție a dreptului material la acțiune raportat la obligațiile legale sau contractuale încălcate;

(f) se introduce obligația constituirii în prealabil soluționării contestației / acțiunii a unei cauțiuni stabilită după cum urmează: (i) 2% din valoarea estimată sau stabilită a contractului, în cazul în care aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai mult de 35.000 lei, respectiv 88.000 Lei; și (ii) 2% din valoarea estimată sau stabilită a contractului, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai mult de 220.000 lei, respectiv 880.000 Lei.

Procedurile de atribuire în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a OUG 45/2018 rămân supuse legislației în vigoare la data inițierii acestora.

Contestațiile, procesele și cererile aflate în curs de soluționare în fața Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor sau, după caz, a instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență continuă să se judece în condițiile și cu procedura prevăzute de legea în vigoare la data la care au fost începute.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 46/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 476 din 08 iunie 2018, intrând în vigoare la aceeași dată.

Prin OUG 46/2018 se înființează Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate ca unitate de achiziții centralizate în sensul prevederilor art. 3 alin. (1) lit. bbb) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare ONAC, cu sediul în municipiul București.

ONAC este instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, finanțată integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

OUG 46/2018 conține dispoziții referitoare la: (i) rolul, obiectivele și atribuțiile ONAC; (ii) obligațiile utilizatorilor și ale ONAC; (iii) conducerea, organizarea și funcționarea ONAC etc.

Hotărârea de Guvern nr. 419/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 634/2015 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 și a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 496 din 18 iunie 2018, intrând în vigoare la aceeasi dată.

HG 419/2018 aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii.

Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG 98/2017 conțin dispoziții referitoare la: (i) modalitatea de aplicare a controlului ex ante și organizarea sa la nivelul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice; (ii) desfășurarea activității de control ex ante al documentației de atribuire, anunțului de participare/de participare simplificat/de concurs/de concesionare, al anunțului de tip erată și al propunerii de răspuns la solicitările de clarificări/informații suplimentare; (iii) desfășurarea activității de control al procesului de evaluare a ofertelor/candidaturilor și de atribuire a contractului; (iv) aspecte specifice ale controlului ex ante al procedurilor de negociere fără publicare prealabilă și al modificărilor contractuale; (v) avizul conform al ANAP; (vi) procedura de conciliere etc.

Printre modificările importante aduse prin HG 419/2018, enumerăm următoarele:

(a) se pune accent pe obligația autorității contractante de utiliza în cadrul achizițiilor directe, catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP sau de a publica un anunț într-o secțiune dedicată a website-ului propriu / ANAP sau a SEAP, însoțit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor ce urmează a fi achiziționate; excepțiile sunt de strictă reglementare – în cazul în care valoarea achiziției este mai mică de: (a) 100.000 Lei pentru produse și

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

servicii, respectiv 280.000 Lei pentru lucrări, autoritatea contractantă poate achiziționa direct, fără a utiliza catalogul electronic sau anunțul prealabil, prin consultarea a minimum 3 candidați; (b) 70.000 Lei, autoritatea contractantă poate achiziționa direct pe baza unei singure oferte; și (c) 4.500 Lei, autoritatea contractantă are dreptul de a plăti direct, pe baza angajamentului legal, fără acceptarea prealabilă a unei oferte.

(b) indiferent de valoarea achizițiilor directe (înainte era obligația de transmitere a notificării pentru achiziția directa ce depășea 13.000 Lei), autoritatea contractantă are obligația trimestrial de a transmite în SEAP o notificare cu privire la achizițiile directe, grupate pe necesitate, care să cuprindă cel puțin obiectul, cantitatea achiziționată, valoarea și codul CPV;

(c) se stabilește garanția de participare la maximum 1% din valoarea estimată a contractului de achiziție publică sau în cazul acordului-cadru, din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent, indiferent de nivelul valorii estimate (în reglementarea anterioară, garanția de participare era stabilită la maximum 2%, și doar în cazul contractelor cu valoare estimată mai mică decât echivalentul în Lei a 25.000.000 Euro, valoarea garanției de participare nu putea depăși 1% din valoarea estimată);

(d) garanția de participare (ca de altfel, și cea de buna execuție) se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis de o instituție de credit din România (nu societate bancară ca în reglementarea anterioară) sau din alt stat sau de o societate de asigurări, în condițiile legii;

(e) se adaugă o nouă situație în care autoritatea contractantă nu va reține garanția de participare, anume aceea în care, ofertantul desemnat câștigător refuză să semneze contractul de achiziție publică / acordul-cadru în perioada de valabilitate a ofertei, atribuit în urma unei proceduri de atribuire care a făcut obiectul controlului ex ante și în care ANAP a emis un aviz conform condiționat, iar autoritatea contractantă a derulat și finalizat procedura de atribuire fără a remedia abaterile constatate de ANAP;

(f) se reglementează că, în condițiile prevederilor legii cadru, pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul contractului de achiziție publică poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creşterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului; foarte important este că, autoritatea contractantă are dreptul să includă clauze de ajustare/revizuire a prețului pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 6 luni, însă este obligată să includă clauze de ajustare/revizuire a prețului pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 24 luni;

(g) pe parcursul execuției contractului plățile se vor face exclusiv pe baza prețurilor proprii prevăzute de contractant în oferta sa inițială, fixe sau ajustate, după cum s-a prevăzut în documentele de achiziție inițiale şi în contract și nu va fi permisă modificarea prețurilor din ofertă în funcție de variațiile prețurilor practicate de furnizorii de la care contractantul se aprovizionează; din punct de vedere al documentelor justificative necesare pentru efectuarea plăților se vor considera suficiente facturile emise de contractant, a căror valoare trebuie să corespundă cu valoarea ofertată inițial sau, după caz, cu valoarea ofertată actualizată conform prevederilor documentelor de achiziție inițiale şi contractului.

News in Laws – Buletin Legislativ Lunar Iulie 2018

www.vf.ro

La data intrării în vigoare a HG 419/2018 se abrogă:

(a) Hotărârea Guvernului nr. 921/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică;

(b) art. 23, 24 alin. (1) - (4) și alin. (6) și art. 127 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;

(c) art. 25 și 26 alin. (1) - (4) și alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;

(d) art. 23, 24 și art. 82 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii;

(e) Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 264/2016 privind stabilirea metodologiei de selecție pentru evaluarea ex ante a documentațiilor de atribuire aferente contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică care intră sub incidența art. 23 alin. (2) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016.