Arta mesopotamiană (Sumer, Akkad, Asiria, Babilon) (3500 î.Hr. – 539 î.Hr) Pictura se supune acelorași canoane ca cea egipteană. Membrele

nu se detașau de masa corpului. Sculpturile reprezentau forme cubice sau cilindrice, iar ochii erau

redați cu o minuțiozitate impresionantă. Numai regii erau sculptați în piatră. Oamenii de rând erau

reprezentați în argilă.

Arta sculpturii în piatră, a glifelor, a început odată cu apariția sigiliilor cilindrice.

Cultura mesopotamiană a lăsat moștenire omenirii primul alfabet și primele legi juridice (Codul lui Hammurabi), precum și cunoștiințe importante de matematică și astronomie.

Arta sumero-akkadiană (mileniul III î.Hr)

Se dezvoltă datorită unor focare de cultură în orașele Uruk, Akkad și Lagash, în strânsă legătură cu religia politeistă și cu puterea regală. Sculptura este reprezentată de statutară și relief. Statuile

înfățișează regi și personalități importante ale statului.

Relieful reprezintă o tematică inspirată de victoriile obținute lupte și războaie.

Reliefurile și stelele de argint, folosite drept narațiuni ilustrate de către clasa conducătoare, erau forma preferată de artă în Sumer.

Arta asiriană (sec. IX - VII î.Hr)

Se dezvoltă în orașe importante ca Assur și Ninive. Datorită expansiunii asirienilor, în arta lor se regăsesc certe influențe sumero-akkadiene și babiloniene.

Sculptura este reprezentată de statui impozante de regi, figuri de animale fantastice de 3-4 m înălțime, cu trupuri de animal, capete de om, aripi și cinci picioare.

În afară de aceste statui, relieful împodobește pereții palatelor, sub forma frizelor. Ele înfățișează mai ales regi pe tron, șiruri de prizonieri, scene de luptă sau vânătoare și zeități înaripate.

Arta babiloniană (sec. XVIII - VI î.Hr) S-a dezvoltat în două etape: arta Vechiului Babilon (sec. XVIII – XV

î.Hr.) și arta Noului Babilon (sec. VII – VI î.Hr.). Babilonul a adunat bogății imense care au dus la dezvoltarea unei

vieți luxoase și la înflorirea artei, devenind, începând cu mileniul II î.Hr, cel mai puternic oraș comercial și militar, regii babilonieni supunând întreaga Mesopotamie.

Palatele babiloniene erau bogat decorate cu cărămizi smălțuite policrome sau reliefuri tot din cărămidă smălțuită. Motivele decorative erau animaliere, florale sau geometrice.

Un exemplu de artă decorativă îl constituie Poarta zeiței Iștar, construită din cărămidă arsă și smălțuită.

Tauri înaripați

Palatul regelui Sargon II de la Khorsabad, cca 720 î.Hr.

Codul lui Hamurabbi

Vechiul Babilon, cca 1750 î.Hr.

Regele Gudea

Sculptură din epoca akkadiană, cca 2150 î.Hr