Arsuri

ARSURAARSURA

DEFINITIE:DEFINITIE:

LEZAREA ÎNVELIŞULUII CUTANAT PRIN ACŢIIUNEA:

CĂLDURII

RADIAŢIILOR

SUBSTANŢELOR CHIMICE

CURENTULUI ELECTRIC ( ARC ELECTRIC ELECTROCUŢIE )

BOALĂ CU PUNCT DE PLECARE CUTANAT, POTENŢIAL GRAVĂ CU EVOLUŢŢIE STADIALĂ ŞI PROGNOSTIC DEPENDENT DE SUPRAFAŢA ŞI PROFUNZIMEA LEZIUNILOR TEGUMENTARE, VÎRSTĂ, TEREN ŞI CALITATEA TRATAMENTULUI INIŢIAL ( Agrippa IONESCU)

ETIOLOGIA ARSURILOR ARSURI TERMICE (90 %) = descarcă în ţesuturi energie termică

- flacără, explozii….- lichid fierbinte- vapori supraîncălziţi

CHIMICE

a) prin acizib) prin baze (mai grave)c) antiseptice corozive : fenoli, crezoli d) substanţe fotosensibilizante (meladinină)

ELECTRICE

a) arc voltaic (arsură termică)b) electrocuţie – marcă de intrare marcă de ieşire

IRADIERE

a) UV (arsuri solare)b) raze X

c) radiaţii nucleare

Extremitatea cefalica 9%

Fiecare membru superior 9%

Fiecare membru inferior 18%

Fata anterioara si cea posterioara

a trunchiului 18%

Perineul 1%

GRADUL I

MORFOPATOLOGIC

AFECTAREA PLEXURILOR

INTRAEPITELIALE

FENOMENE REFLEXE CE AU CA

REZULTAT VASODILATATIE SI

HIPERPERMEABILIZARE CAPILARA

CLINIC

ERITEM, EDEM, CALDURA LOCALA,

USTURIME

EVOLUTIE

RESTITUTIO AD INTEGRUM

GRADUL II

MORFOPATOLOGIC

- STRATURILE EPIDERMULUI SE DISTRUG TOATE

DAR NU SI MEMBRANA BAZALA

- FUNDURILE DE SAC GLANDULARE SI FOLICULII

PILOSI INTACTE IN DERM

- ACUMULARE DE LICHID (FLICTENA) INTRE

STARTURILE MOARTE SI CELE VIABILE

CLINIC

- FLICTENA - LICHID SEROCITRIN;

- DURERE VIE DUPA INDEPARTAREA FLICTENEI

- ERITEM, EDEM, CALDURA LOCALA, USTURIME;

- DUPA INDEPARTAREA FLICTENEI: DERMUL

DENUDAT ARE ASPECT ROSU-VIOLACEU CU

PICHETEURI ALBICIOASE, EXTREM DE SENSIBIL

LA ATINGERE;

EVOLUTIE

- RESTITUTIO AD INTEGRUM, FARA CICATRICI

VICIOASE

- POSIBILE MODIFICARI DE CULOARE

MORFOPATOLOGIC

-LEZIUNEA AJUNGE LA NIVELUL DERMULUI

-REZERVELE EPITELIALE DISTRUSE

-DISTRUGERE DIRECTA A CAPILARELOR SANGUINE

-COAGULAREA TERMINATIILOR NERVOASE INTRADERMICE

CLINIC

-FLICTENA DE GRADUL III CU LICHID SERO-SANGVINOLENT

-ESCARA DE GRADUL III (INTRADERMICA), SUBTIRE, ALBA;

-NEDUREROASA, COMPARATIV CU LEZIUNILE DE GRAD I SI II.

-DERMUL DENUDAT, ALB - MARMORAT, INSENSIBIL LA ATINGERE - DUPA INDEPARTAREA FLICTENELOR

EVOLUTIE

-VINDECARE SPONTANA - POSIBILA DAR GREVATA DE GRAVE SECHELE LOCALE (CICATRICI RETRACTILE, ACROMICE, INSTABILE UNEORI, CU TENDINTA LA ULCERATII MARJOLIN) SAU GENERALE,

-VINDECARE NUMAI CHIRURGICALA PRIN EXCIZIA TESUTURILOR MOARTE SI ACOPERIREA CU AUTOGREFE

GRADUL III

MORFOPATOLOGIC

-DISTRUGEREA DERMULUI IN INTREGIME;

-STRUCTURILE PROFUNDE SUNT AFECTATE

- COAGULAREA TERMINATIILOR

NERVOASE.

CLINIC

-ESCARA DE GRADUL IV, USCATA, NEAGA -

MARONIE

-NEDUREROASA COMPARTIV CU LEZIUNILE

DE GRAD I SI II.

EVOLUTIE

-VINDECARE EXC1USIV CHIRURGUICALA -

EXCIZIA TESUTURILOR MOARTE SI

ACOPERIREA CU AUTOGREFE

GRADUL IV

A. CLINIC

I. Anamneza: * Timpul de expunere: 450C – arsură după 1 oră

500C – arsură după 1 minut 600C – arsură după 3 secunde

* Natura agentului cauzal

Ii. Aspectul leziunii: superficializare sau aprofundare după primele 48h

* Sensibilitatea suprafeţei arse * Culoarea (este sau nu afectat patul capilar dermic)

B. Paraclinic - Metode colorimetrice:

disulfina bleu colorează suprafaţa arsă unde patul capilar este funcţional (nu şi gr. III, IV)

- Metode termometrice:

suprafaţa arsă emite IR mai intens. (umiditatea plăgii este sursă de erori)

- Metode radioizotopice:

P32 şi Xe33 explorează patul capilar, infecţia şi edemul (staza duce la erori)

- Metode histologice: în excizia precoce sau arsuri electrice

ARIA CENTRALA - ZONA PLAGII DE

ARSURA

NECROZA DE COAGULARE A TUTUROR ELEMENTELOR.

SEVERITATEA LEZIUNILOR DESCRESTE DE LA CENTRU SPRE PERIFERIE SI DE LA SUPRAFATA SPRE PROFUNZIME.

ZONA DE STAZA - LOCALIZATA IN JURUL

ARIEI CERNTRALE

MECANISMUL LEZANT - ISCHEMIA,

PRELUNGITA PESTE UN ANUMIT TIMP DETERMINA NECROZA ELEMENTELOR CANTONATE IN ACEASTA ZONA.

ZONA DE HIPEREMIE - DISPUSA

PERIFERIC

TULBURARI DE DINAMICA CIRCULATORIE

HIPERPERMEABILITATE CAPILARA

EXTRAVAZARI LICHIDIENE

SUNT ELABORATI MEDIATORII CHIMICI

DUPA PERIOADE DE TIMP VARIABILE VIATA CELULELOR POATE REVENI LA NORMAL.

LOCALIZAREA : Grosimea variabila a tegumentelor groase – spate, fese, feţe externe membre

Subţiri – faţa ant-int membre, axila, faţa, gît,. trunchi anteriorZone bogate în foliculi piloşiCăi respiratorii

VARSTA: pielea este mai subţire la vîrstnici şi copiiTERENUL: stări patologice preexistente

FACTORI PROGNOSTICISe spitalizează : -arsurile peste 15 % la adult; -8-10 % gravide, copii, batrini, tarati

SUPRAFATA ARSAPROFUNZIMEA

40 SUPRAVIETUIRE Fără risc vitalI.P. <I.P. >40 SECHELE MINIME Risc vital

40 – 60 SUPRAVIETUIRE V de regulă

60 – 100 CU SECHELE IMPORTANTE V > D

100 – 140 D > = V

140 – 180 DECESE D > V

I.P. >180

SAU SUPRAVIETUIRE EXCEPTIONAL CU SECHELE GRAVE Vexceptional

I.P. = S% x Gr.I.P. = (S1% x Gr.I) + (S2% x Gr.II) + (S3% x Gr.III) + (S4% x Gr.IV) max 400

I.P. corectat = se dublează I.P.: la fiecare 5 ani peste vîrsta de 65 de anicu fiecre an la peste 75 de ani

V: vindecare, D: decese

- Integrează suprafaţa arsurii şi profunzimea arsurii- Arată şansele de supravieţuire

EVACUAREA ACCIDENTATULUI DIN MEDIUL CAUZATOR (salvator echipat)ÎNNĂBUŞIREA FLĂCĂRILOR (spume CO2, pături, nisip)DEZBRACAREA RAPIDĂ A ACCIDENTATULUI (se taie hainele) (?)SPĂLAREA RAPIDĂ SUB DUŞ (suprafeţe mici)NIMIC PER OS

COMFORT TERMICO2ANTALGICMONITORIZATRAPID CENTRU ARŞI (sau la trei zile ATI -DEŞOCARE)

ARSURILE CHIMICESC>10%ARSURILE PRIN ARC ELECTRICBĂTRÎNI, COPII, TARAŢIGRAVIDE TRIM. IARSURILE PERINEULUI ŞI EXTREMITĂŢILORTOATE ARSURILE PROFUNDE INDIFERENT DE SUPRAFAŢĂARSURILE PE ZONE FUNCŢIONALE SAU ESTETICE

ATITUDINEA IN URGENTA- DATE DE IDENTIFICARE

- ANTECEDENTELE FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE ALE

PACIENTULUI

- STAREA ACTUALA

- CONDITIILE ACCIDENTARII

- DATA SI ORALA CARE S-A PRODUS ACCIDENTUL

1. OBTINEREA DE INFORMATII

2. EFECTUAREA UNEI EXAMINARI GENERALE CARE SA SURPRINDA LEZIUNILE ASOCIATE (PLAGI, FRACTURI, LEZIUNI CRANIO-CEREBRALE), STAREA FUNCTIILOR VITALE

3. INCEPEREA PROFILAXIEI ANTITETANICE (SER SI VACCIN)

-HEMOLEUCOGRAMA, GRUP SANGUIN, HEMATOCRIT

-PROTEINEMIE

-TRANSAMINAZE HEPATICE

-TESTE LABILITATE SERICA

-UREE SANGUINA

-SUMAR DE URINA

4. RECOLTAREA UNUI PROBE DE SANGE SI URINA PENTRU EFECTUAREA UNUI PRIM SET DE ANALIZE

5. INSAMINTARI BACTERIOLOGICE DE PE TEGUMENTE SI MUCOASE INAINTE DE A SE PRACTICA ORICE TOALETA TEGUMENTARA

6. EFECTUAREA UNEI BAI GENERALE. BOLNAVUL VA FI DEZBRACAT COMPLET, APA VA AVEA TEMPERATURA DE 28-30OC, SE VA FOLOSI DETERGENT CATIONIC SAU SAPUN CU BETADINE

7. ASIGURAREA UNEI MAGISTRALE VENOASE (CALE DE PERFUZIE, UNEORI DOUA)

8. PRELUCRAREA ARSURII

9. ALTE MASURI

- CATETER ENDOVENOS DE LUNGA DURATA;

- SONDA DE ASPIRATIE (OBLIGATORIU LA CEI CU PESTE

30% SUPRAFATA ARSA

- SONDA URINARA PENTRU MONITORIZAREA DIUREZEI;

- TRAHEOSTOMIE SAU INTUBATIE OROTRAHEALA LA

NEVOIE (ARSURI CONTRICTIVE AL GITULUI, CRS).

- INCEPEREA PROFILAXIEI ANTIPIOCIANICE

- ASIGURAREA OXIGENOTERAPIEI PE TOT ITINERARIUL

URMAT DE BOLNAV

30% 40% 60% 70%

Exces de umplerevasculară

Deficit de umplerevasculară

care trebuie menţinută între 30 – 60 ml/oră

în primele zile se măsoară la fiecaree 2 orecontrolează cel mai fidel volumul plasmatic

controlează risculsupraîncărcării vascularela marii arşi şi la bătrîni

va fi testată şi se renunţă la perfuzarecînd alimentarea permite menţinereaunui echilibru biologic normal

Împiedică pierderile lichidiene Barieră pentru invazia microbiană

-700-1 000 ml/zi se evaporă normal -floră saprofită (15ml/mp/h ; 50 kcal/zi) populaţii de microbi aflate în 200ml/mp/h în escara de gr. lV echilibru ecologicevaporare de 12 ori mai mare - plaga arsă excelent mediu de cultură -arsura = leziune consumptivă floră patogenă 5 000 Kcal/zi în arsuri grave imensă poartă de intrare microbi

-plasmoragie -infectia complicaţii septice

2,m2 15%G

•Hipoxie ioni acizi restanţi în mediu ACIDOZĂ

• R.A. acidoza urinară alcaloză respiratorie

sistemul tampon plasmatic hiperventilaţie

EXCESEXCESACID BICARBONICACID BICARBONIC

•ACIDOZA GAZOASĂACIDOZA GAZOASĂ•arderi incomplete

•eliminări inadecvate

•ACIDOZA ACIDOZA METABOLICĂ METABOLICĂ•arderi incomplete

•eliminare renală deficitară

ACIZI: PIRUVIC,ACIZI: PIRUVIC,LACTIC, FOSFORICLACTIC, FOSFORIC

Compensarea

acidozei

FIZIOPATIOLOGIA ARSULUI

MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE

1. Hiperpermeabilitate capilară : fuga plasmei în sectorul interstiţial

Extravazare plasmatică: 1,5 - 2 ml / kg / % - arsuri superficiale 2-3 ml / kg / % - arsuri intermediare 3,5 ml / kg / % - arsuri profunde

2. Hipervâscozitate microtromboze capilare plasmexodie

PLASMORAGIEevaporări (x 12)+ exudaţie


MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE

PLASMEXODIE

edem postcombustional

HIPOVOLEMIE MAJORĂ

INSUFICIENŢĂ CIRCULATORIE


MODIFICĂRI METABOLICE

Hipermetabolismhiperglicemiehipercatabolism lipidic = energiehipermetabolism protidic =

compensarea pierderilor + cicatrizare• scad albuminele şi cresc globulinele

Tulburarea termoreglării


MODIFICĂRI RESPIRATORII

Leziuni primare : directe: - aer cald

- gaze caustice - explozie în mediu închis

indirecte: - edem interstiţial pulmonar

- hematoză redusă (surfactant redus)

Leziuni secundare: - infecţioase

- edem - leziuni toxice

TULBURĂRI DE COAGULARE Hipocoagulabilitate în primele ore

(scade concentraţia factorilor de coagulare)

Hipercoagulabilitate din a 2-a zi (cresc fibrinogenul, trombocitele şi factorii V şi VII

TULBURĂRI DIGESTIVE eroziuni mucoase ulcer de stress HDS ileus paralitic


ANEMIEANEMIE

PIERDERI = 10 % din masa eritrocitară hemoliză prin agentul termic microtromboze intravasculare hemoliză intra şi extravasculară (acidoză, factori

toxici, enzimatici şi mecanici) scăderea hematopoezei (factori mielotoxici)

FIZIOPATIOLOGIA ARSULUIANEMIA

CITOTOXICĂ HEMOLITICĂ MIELOGENĂCITOTOXICĂ HEMOLITICĂ MIELOGENĂ

FIZIOPATOLOGIE

HIPOXIA ARSULUI

HIPOXICĂ - scade Po2 în aerul inspirat

RESPIRATORIE - disfuncţie toraco-pulmonară

- surfactant (modificat şi inhibat)

DE STAZĂ - tulburare de transport a O2

ANEMICĂ - Hb HISTOTOXICĂ - schimburi tisulare deficitare

(toxine + edem sector III)

Stadiul l

Stadiul ll

Stadiul lll

Stadiul lV

Primele 3 zile- perioada de şoc postcombustional

Zilele 4-21:perioada metaagresională ,dismetabolică

Zilele 22 -60:perioada chirurgicală

Şocul cronic-plăgi granulare după 60 de zile

BGA= reacţia generală a organismului la leziunea locală manifestă la S peste 15% şi profunzime medie

Primele 24 –72 de ore sunt caracterizate de reactii generale in stransa relatie cu fenomenele locale.

TULBURARI ELECTROLITICETULBURARI ELECTROLITICETULBURARI METABOLICETULBURARI METABOLICETULBURARI RESPIRATORIITULBURARI RESPIRATORIITULBURARI CARDIO-CIRCULATORII TULBURARI CARDIO-CIRCULATORII TULBURARI HEMATOLOGICETULBURARI HEMATOLOGICETULBURARI DE COAGULARE TULBURARI DE COAGULARE TULBURARI RENALETULBURARI RENALETULBURARI ALE SISTEMULUI IMUNITARTULBURARI ALE SISTEMULUI IMUNITARTULBURARI DIGESTIVETULBURARI DIGESTIVETULBURARI ENDOCRINETULBURARI ENDOCRINE

TULBURARI COMPORTAMENTALETULBURARI COMPORTAMENTALE

EDEMUL PULMONAR ACUT

RINICHIUL DE SOC

COMPLICATII GASTRO-INTESTINALE

TROMBOZE SI EMBOLII

ZILELE 4-6 Remiterea edemelor

ZIUA A 9 A Diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale

ZIUA A 12 A Debutul decompensarii renale

complicatiile digestive HDS, pot caracteriza ORICARE MOMENT al acestei perioade

CID, complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intind si dupa perioada celor 21 de zile

• INFECTIA LOCALA SI EXTENSIVA (INFECTII PULMONARE, FLEBITE SI INFECTII URINARE)

• COMPLICATII RENALE, DIGESTIVE SI TROMBOEMBOLICE SIMILARE PERIOADEI I.

• COMPLICATII HEPATICE, DETERMINATE DE ADAUGAREA LA FACTORII DIN PERIOADA I A HIPOXIEI SI BLOCARII SRH

• TULBURARI NEURO-PSIHICE

INTRETINEREA CONDITIEI BIOLOGICE ASTFEL

INCIT SA PERMITA ETAPELE DE GREFARE

INTRETINEREA LEZIUNILOR LOCALE GREFATE SI

A CELOR NEGREFATE (PLAGILE GRANULARE)

INTENSIFICAREA MANOPERELOR

KINETOTERAPICE

INGRIJIRILE MEDICALE

MSOF (SINDROM DE INSUFICIENTA MULTIPLA DE ORGAN)

COMPLICATIILE STADIULUI I

EDEMUL PULMONAR ACUT – CONSECINTA SUPRAINCARCARII LICHIDIENE

RINICHIUL DE SOC – COMPENSARE INSUFICIENTA A PIERDERILOR LICHIDIENE

COMPLICATII GASTRO-INTESTINALE (HEMORAGII DIGESTIVE, ULCERATII,ATROFIE GABENA HEPATICA SI HEPATITA AUTOIMUNA, CITOSTEATONECROZA PANCREATICA)

TROMBOZE SI EMBOLII DATORITA TULBURARILOR HEMATOLOGICE INSUFICIENT COMPENSATE

COMPLICATIILE STADIULUI II

INFECTIA LOCALA SI EXTENSIVA (INFECTII PULMONARE, FLEBITE SI INFECTII URINARE)

COMPLICATII RENALE, DIGESTIVE SI TROMBOEMBOLICE SIMILARE PERIOADEI I.

COMPLICATII HEPATICE, DETERMINATE DE ADAUGAREA LA FACTORII DIN PERIOADA I A HIPOXIEI SI BLOCARII SRH

TULBURARI NEURO-PSIHICE

COMPLICATIILE STADIULUI III

MSOF (SINDROM DE INSUFICIENTA MULTIPLA DE ORGAN)

COMPLICATIILE STADIULUI IV

DECOMPENSARI RENALE SI HEPATICE

TULBURARI ALE CIRCULATIEI PERIFERICE

ECZEMATIZARI SAU ULCERATII ALE CICATRICILOR

SOCUL CRONIC POSTCOMBUSTIONAL, PETRIOADA NEOBLIGATORIE, CARACTEIZATA PRIN

CASEXIE, ADINAMIE, AREACTIVITATE

PLAGI GRANULARE ATROFICE INFECTATE

EDEME CRONICE

COMPLICATII

EXCIZIA + GREFARE PRECOCE

AVANTAJE: - rapid (în primele 7 zile)- rezultat funcţional- scurtează spitalizarea- evită boala arsului

TEHNICI DE EXCIZIE : a. dermabrazia

b. disecţia prin edem (arsurile profunde)c. avulsie Hermans (carbonizări)d. excizie tangenţială (plan hemoragic)e. excizie + sutură ( lambouri locale)

AUTOGREFE subţiri : expandate (15%); peste 15% secvenţial + scalpdonor

HOMOGREFEgrefe congelate (cadavru, făt mort)

PIELE ARTIFICIALĂculturi de keratinocite (4 săptămîni - 2mp - prea subţiri,timp îndelungat)

ECHIVALENŢI DERMICIcolagen de viţel, condroitin sulfat (rechin), acoperite cufilm de silicon

TIPURI DE GREFE CUTANATE IN EXCIZIA PRECOCE

TRATAMENTUL CHIRURGICAL TARDIV

- DEGRANULARE + GREFE DE PIELE

- GREFE SUBŢIRI EXPANDATE:

APOZIŢIE SIMPLĂ

SUTURA

HISTO – ACRYL

COL BIOLOGIC

- PANSAMENT – ZD + ZR

- VINDECARE 4 - 6 SĂPTĂMĂNIFactori de creştere epitelială din trombocite ( TGF)

DETERSIADETERSIA

MECANICĂ BĂI PANSAMENTE EXCIZII

MEDICAMENTOASĂ TRYPSINA PAPAINA FIBROLISINA DEXTRANI HIDROCOLOIZI ENZIME PROTEOLITICE

MICROBIENE

SULFADIAZINA ARGENTICĂ

BURJONAREABURJONAREA

SUPRAVEGHEATĂ BACTERIOLOGICSTREPTO β-HEMOLITIC + FLORA PATOGENĂ

CULTURI NEGATIVE

EPIDERMIZAREAEPIDERMIZAREASPONTANĂ DIRIJATĂINSULE (CENTRIFUGĂ)MARGINALĂ (CENTRIPETĂ)STIMULATĂ DE :- PANSAMENTE CORTIZONICE - FACTORI DE CRESTERE EPITELIALĂ (β - TGF))

* TIMP PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI PRECIS

* TIMP PENTRU AMELIORAREA STĂRII GENERALE

* ALEGEREA MOMENTULUI OPERATOR OPTIM

Principiile

Principiile care sunt luate în considerare la alcătuirea şi aplicarea

programului recuperator sunt :

Indoloritatea

Începerea precoce a mişcărilor active şi pasive

Conceperea ortezelor necesare pe etape

Progresivitatea, cu menţiunea că mobilizarea articulaţiilor vecine

precede pe cea a articulaţiilor supuse intervenţiei chirurgicale

Urmărirea cu regularitate a rezultatelor pe termen lung (până la 2

ani) pentru a ne asigura de menţinerea funcţionalităţii mâinii

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CALITATEA RECUPERĂRII

Atelele de imobilizare

favorizarea cicatrizarii punerea în repaus a structurilor în

condiţii inflamatorii acute împiedicarea instalării atitudinilor

vicioase efect antalgic

Atelele de recuperare şi menţinere a amplitudinilor articulare

Atele statice în serie - elemente fixe ce forţează la

păstrarea corecţiei maximale- se schimbă frecvent

progresive - exercită o presiune constantă pentru corecţia posturii

Atele dinamice permit mobilizarea activă dar în perioada de repaus au un dsipozitiv elastic ce forţează corectarea posturii

Alegerea tipului de atelă

Cura redorilor Cura redorilor

Ortezare:atele dinamice pentru

recuperarea extensieiatele statice progresive sau

dinamice pentru flexie

ChirurgicalArtroliza cura sechelelor complexe

Reeducarea sensibilităţii

sensibilitatea de protecţie cutanată, necesară evitării leziunilor mâinii

sensibilitate dureroasă sensibilitatea necesară prizei grosiere

2PD > 15 mm gnozia tactilă, necesară prizei de precizie

2PD < 15 mm

Stadiile M1 şi M2 - biofeedback EMG Stadiul M3 - contracţii izotone

(concentrice) izometrică (excentrice)

Stadiul M4 - contracţii excentrice împotriva rezistenţei

Recuperarea motorie

Program de recuperare

Ziua 1 - 4 crioterapia (efect vasoconstrictor

arteriolar si capilar)-de la 34 grade la 7-12 grade pentru 20 minute/3 ori/zi utilizând o pungă ermetică ce contine un criogel ce va scădea temperatura pe zona aplicată la 7-12º

masaj de drenaj veno-limfatic pentru membrul superior

mâna menţinută ridicată deasupra nivelului inimii cât mai mult posibil

mobilizări pasive uşoare şi repetate ce vor asigura efectul de inimă periferică.


Ziua 4 - 2 săptămâni bandaj compresiv în uşoară tensiune pe

degetul interesat cu pornire din distal înspre proximal, dacă este necesar bandaj compresiv al mâinii

orteză din material termoformabil care nu va fi scoasă de pacient decât în cadrul şedinţelor de kinetoterapie. Această orteză menţine pumnul în extensie 10-15 grade, articulaţiile metacarpofalangiene în extensie, articulaţiile interfalangiene în flexie 45 grade


Ziua 4 - 2 săptămâni mişcări pasive ale degetelor urmate de flexii active (30

grade) şi extensii pasive în articulaţiile metacarpofalangiene ale degetelor într-o amplitudine de mişcare fără durere (5-10 ori la fiecare 2 ore ). Toate degetele sunt mobilizate simultan pentru a menţine aliniamentul corect articular, aceasta prevenind deviaţia ulnară

Pacientul trebuie învaţat să flecteze întâi articulaţiile metacarpofalangiene cu interfalangienele în extensie şi apoi să promoveze flexia în aceste articulaţii

În cazul tendinţei pacientului de a iniţia flexia din articulaţiile interfalangiene acestea se vor bloca în extensie cu ajutorul unei orteze dorsale


Săptămâna 2 - 4 se continuă mişcările anterioare orteză tip Outrigger pentru a permite flexia activă si corectarea

deviaţiei ulnare dacă este necesar. Orteza menţine pumnul în uşoară extensie, benzile de elastic tip Jokari efectuând extensia articulaţiilor metacarpofalangiene şi permiţând flectarea lor împotriva unei uşoare rezistenţe


Săptămâna 2 - 4 Dacă se observă tendinţa de rotare a degetului

aceasta va fi combatută prin adăugarea la orteză a unei benzi de derotare cu direcţie radială


Săptămâna 2 - 4

Exerciţii

Extensie pasivă asigurată de benzile elastice

Flexie activă 45 grade împotriva rezistenţei elastice


Săptămâna 2 - 4

Exerciţii

Opoziţia degetelui către police Înclinare radială a degetelor


Săptămâna 4 – 6 pacientul utilizează ortezele din

etapele anterioare, continuă exerciţiile învăţate în cadrul şedinţelor de kinetoterapie şi începe uşoare exerciţii de prehensiune utilizând diferite obiecte. Nu sunt permise exerciţiile cu rezistenţă crecută.


Săptămâna 6 - 8 poate începe activităţi socio-

profesionale uşoare fără a solicita excesiv mâna

exerciţii cu obiecte şi ergoterapie


Săptămâna 8-12 + Pacientul poate începe activităţi mai dificile ce presupun

pense mai puternice şi i se va explica că exerciţiile trebuie continuate până la un an pentru a putea obţine un rezultat final optim.

Orteza nocturnă (statică) trebuie purtată până la 12 luni pentru a menţine metacarpofalangienele în extensie şi fără deviaţie ulnară. Funcţionalitatea mâinii va fi urmărită până la 2 ani de la intervenţia chirurgicală pentru a ne asigura că nu vor exista complicaţii ulterioare.

CONCLUZII

Reeducarea funcţională la parametri moderni este fundamentală în asigurarea recuperării funcţionale maximale

Consideram ca este obligatorie creerea unei supraspecializări aparte de reeducare funcţională, atât pentru medici cât şi pentru personalul mediu

Investiţia în personal specializat, cabinete şi materiale specifice reeducării funcţionale este este generatoare de profit prin reducerea perioadei de incapacitate de muncă

Arsuri

Documents

Transcript of Arsuri