Pnoroc

Anglia, 1820John Nathaniel Beresford, al Saselea marchiz de Witam,

s-a uitat la intdiul lui ndscut cu adevdratd ingrijorare inochii albastru deschis. Atitudinea tdndrului era de autenticdsfidare a autoritd{ii sale, dar el nu-si spusese ultimul cuvdntin disculia pe care o purtau.

- Este hotdrarea mea! aproape a lipat Cristopher Si nu aclipit cdnd $i-a mdrturisit simldmintele de bdrbatindrdgostit. An nobila intenlie sd md insor cu ea orice arfi,a rostit cu glas hotdrat.

John a inghilit :;aliva densd care i se strdnsese pe cerulgurii. isi amintea limpetle simldmintele despre care vorbea/iul ,;uu; el in.su,yi lc trtii,ye la vdrsta lui, dar pentru asta nutrebuiu sd 'tc uburd cla lu otitudineq sa de tatd protector sineincrezdtor.

- E,sti trt:u ltitrtir. t,u ,sa te gdndeSti la un pas atdt deinsemnat prc(ut, t'it,stirttt'iu, l-a infruntat John cu duritate,insd o c'lipti ttrui ttir.:iu

'-a cdit pentru tonul pe care il./blosise. Nu a,sti pt.agitit.

- Am douitzct,i dc uni. $tiu ce vreau.John s-a gtintlit <'it tttt uhordase cu duritate problema,

Dintre cei trei./ii ui ,stii, ('ri,ttopher era cel mai hotdrdt, nuldsa niciodalti ttitttit' lrt jtttrttirute. $i din aceastd pricindhotdrdrea cle u :;L' <,ti,s'ittttt.i t.tt o fbmeie cu doisprezecemai in vdrstd dauit t'l ii ,sttit.ttt'tt trn fior de teamd Si indoi

IwrSro-*tACunoStea interesele care o mdnau pe vdduvd Si niciunul nuera in folosul fiului sdu. Din ce blestematd de pricind nupoate sd se indrdgosteascd de o fatd de vdrsta lui? s-aintrebat, deSi Stia rdspunsul.

- Lady O'Sullivan nu este /bmeia potrivitd pentru tine.

John a incercat ca vocea sd nu-i arate ingrijorarea pe careo simlea. Nu poate sd tefacdfericit.

Cristopher Si-a infipt pupilele negre pe tatdl sdu,

incorddndu-Si spatele. CunoStea dinainte pdrereantarchizului despre relalia lui amoroasd cu baroneasa, darluase o hotdrdre Si avea sd fie consecvent.

- O iubesc! a exclamat cu glas hotdrdt. $i nimic Si nimenittt.t md va face sd-mi schimb pdrerea in privinla,rimldmintelor mele.

,,Blestematd tinere{e ndvalnicd!", s-a gdndit John. Se

,sim[ea neputincios Si, drept rdspuns, i-a ddruit singurelevrtrbe care nu trebuie spuse unui bdiat convins cd trdirile iit'ttnt impdrtdsite.

N-o vei face dacd Stii ce e bine pentru tine, l-atttn(ninfat, nefiind constient in totalilate de ceea ce implicarttttt. Te voi dezmoSteni Si repudia Jdrd sd simt remuScdri;rtlttttt'i vei inlelege ce simte ea cu adevdrat pentru tine, l-artvt't'lizat.

('t'i:;topher a clipit de mai multe ori, neincetdnd sd-Si

I't n'('u,t(:d tatdl. Ameninlarea limpede nu a avut efectul petrut' il dorise John; dimpotrivd, i-a .tntarit Si mai multt t, t t t' i t t,qc rea tdndrului.

.l;u sdfie, a rdspuns tn cele din urmd Si apoi a pdrdsitIttltlrtttt't'tt, ieSind ln stradd de parcd era urmdrit de diavol.

.lrtltrt u rdmas singur Si cu o senzalie de infrdngere in,,,,\, llt',qt'eta profund distanla care tl despdrlea de intdiullttt u,t:,'rtt, dar se intdmplaserd prea multe lucruri de cdndt. t,ttt,t'.\'t',\'(' din rdzboi, de cdnd luptase in Spania impotriva

54

Arunrru GtNnwlui Napoleon Si acum nu Stia t'u,t

';ti indn1tlt, relalia care il

lega pe viald de fiii lui. Era c:onsticnt tlc lip,sa unei femei ineducalia bdie{ilor sdi, dar era tdrziu ltt,ntru lamentdri.

NiSte bdtai u$oare in uSd l-au smuls clin gdndurile sale.

- imi pare rdu cd te intrerup, tatd, dar Cris,topher a plecatJurios Jbc Si nu Stiu incotro se duce.

Glasul lui Arthur fiul lui cel mijlociu, l-a./dcut sd ridicecapul deodatd. Stdtea in picioare in spaliul care despdrleasalonul de bibliotecd. John a oftat lnainte sd-i rdspundd.

- Femeia aia nu poate sd il facd./bricit, sunt intru totulincredinlat, Si n-am de gdnd sd contribui la nefericirea lui, aspus cu o oarecqre Sovdiald in glas, ca Si cum cearta cuCristopher l-ar.fi afectat profund. Arthur Si Andrew cunoSteau

.fascinalia pe cqre o sim(ea Cristopher pentru vdduvaO'Sullivan, dar se abtrineau sd se amestece sau sd adopte oatitudine pro sau contra, amdnunt pentru care John le erarecunoscdtor Arthur s-a uitat gdnditor la tatdl sdu. credeacd.fratele lui nu erq cu adevdrat indrdgostit de femeie, ilzdpdcise cu figdduielile ei oferite atdt de uSor unui bdiatneexperimentat precum Cristopher Lordul Beresford a oftataddnc infatra acestui necaz suferit. Ophelia O,sullivan eracunoscutd pentrufirea ei uSuraticd. Lista de amanli de cdndrdmdsese vdduvd /usese nesfarSitd, ca Si cea a defectelor.Blestematd sd fie! Chiar el ii fusese amant cu luni in urmd,dar nu avea destul curaj ca sd-i spund.fiului lui, deSi iSiinchipuia cd acest amdnunt nu ar fi de insemndtate, crezdn-du-se Cristopher indrdgostit cum se credea. Era atdt deincdpdtrdnat, de hotdrdt si de neclintit incdt aceste insusiri ilfdceau sd ia hotdrdri grcsite. Fratele tdu se indreaptd spredezastru si nu pot sit./itc nimic ca sd-l impiedic. situalia astamd umple de o enrtrmd.fi-ustrare, a mormdit el.

Arthur a trecut pragul Si s-a indreptat cu pas hotdriltpand in locul unde stdtea tatdl sdu in picioare. S-a uitat6

Iunqrn-uAdrept la el Si a observat fngrijorarea care ii umbrea prittirea.A remarcat mandibula incordatd Si rictusul de supdrare pecare nu izbutea sd-l ascundd.

- Cristopher iSi va schimba hotdrdrea.John aJdcut un gest de surprizd auzind vorhele.fiului siru

mijlociu: la cei Saptesprezece ani ai lui, Arthttr era mult maimatur decdt intaiul ndscut. S-a uitat la silueta lui un pic,slabula Si la obrajii care incd nu-Si pierdttserd prospe{imeat'opildriei, dar se putea intrezdri deja in el bdrbatul care va

tleveni in viitor.

- E surd si orb la s.faturile mele. $i nu am la indemdndlccdt ameninldri ca sd-l determin sd se mai gdndeascd.

- Dd-i timp. iSi va da seama de nesdbuinla lui ,yi se va

t'ri:gandi.John s-a gdndit cd dacd il caracteriza ceva pe Cristopher

r't'tt tocmai tenacitatea de a-Si duce la capdt idealurile Si inrtt'cl moment, in ochii lui, el devenise cel mai mare duSman

rtl ,:'du.

Cristopher a Sovdit o clipd in.fala uSii de la intrare. Nut't tt incuiatd, Si acest.fapt neobiSnuit l-aJdcut sd-Si mijeascd,', lrii gdnditor. $tia cd personalul avea dupd-cuniaza liberd,tt ,\'pusese Ophelia dupd ce /dcuserd dragctste noapteatr r'r'trtd, cu pasiune Si lascivitate, dar ea nu il astepta la orartr't't'u gi din aceastd pricind a Sovdit inainte sd deschidd u;ayr ,rtl treacd pragul in penumbrd. Vestibulul.frumos era bogatttttlt xlobit cu tablouri cu reme aurite Si vaze chinezesti de ot'rrlttttrc incalculabild; mai eraLt un suport pentru umbreleyt rrrt t'uie4 amdndoud goale. A observat uSile inchise careIrtr r'tttt uccesul in salon Si bibliotecd. $i-a ldsat umbrela Sit ttl,tt u{dtate in cuier Si mdnuSile din piele pe mttsa dint ''ttiltttl, l6nga alte mdnuSi din piele, mai luxoase decdt aleIrtt rttttdnunt care l-a./dcut sd se intrebe cui apar{ineau dar

7

,Lrunrru GtttBwa uitat asta de indatd. Discu(ia avutd cu tatdl lui il tulburasefoarte mult si simlea nevoia sd audd vorbele drdgdstoaseale Opheliei, sd se bucure de zdmbetul cald pe care i_l qfereaea cu drdgdldsenie. ii adora gura, ar putea sd o sdrute oreintrcgi. Cum indrdznea pdrintele lui sd-i pund la indoialdsimldmintele? o iubea! $i din aceastd pricind inaltd nu aveade gdnd sd ingdduie ca niSte prejudecdli absurde sd_idespartd, chiar dacd ameninlarea de a fi dezmoStenit tiotdrna deasupra capului ca o spadd asculitd, cdci marchizulnu ameninla tn van. Dar lui nu-i pdsa, dreptul intdiuluindscut putea sd se ducd dracului. Nu ii lipsea puterea de aincerca sd cdstige existenla pentru amdndoi si chiar dacd, lainceput, nu va putea sd-i ofere Opheliei luxul cu care eraobisnuitd, iubirea pe care i-o purta vafi mai mult decdt deajuns. O secundd mai tdrziu, Cristopher a rdmas lintuitlocului, gata sd urce prima treaptd spre etajul superiorAuzea glasul ei dulce, dar cu cine vorbea? Fdrd indoiald, nucu el, cdci Ophelia nu Stia cd avea de gdnd s-o viziteze dupd_amiaza. Cdnd a auzit rdsul unui bdrbat, inima i s_a oprit lnpiept, .fiindcd acesta tocmai ii pomenise numele. IarCristopher aficut ceea ce un domn nu arfoce niciotlatd, aasc'ultat in tntuneric, ca Si cum ar.fifost un rdufdcdtor.

Minutele care au urmqt au devenit agonice tlin pricinadurerii, afuriei Si a dezamdgirii. Cristopher a o/iat adanc Sia inchis ochii inainte de a lua o hotdrdre care avea sd-ischimbe sensul existenfei. S-a intors Si a ieSit din casd;trebuia sd.facd rost de o armd Si sd rdzbune o jignire.

Sunt un soi aparte de birbat, care nu are nevoie sdrosteascd anumite vorbe pentru ca o femeie s[-gi dea seamace simte pentru ea.

CRI STOPHER GEORGE BERESFORD

PenrEA iNrTAr

w.uttlvt Hen, AxGLIA

,Arutrru GrNrvn,

Pqlatul Westminster I g3 0Cristopher George Beresford il privea pe Robert

Jenkinsonr fErI sd clipeascd. Documentele pe care i leinmdnase erau prea insemnate gi poate de aceea Robert aveachipul umbrit de ingri.jorare.

- Daci semniturile astea sunt autentice, ne confruntdmcu o problemd de o anvergurd imens5. Robert a fEcut cdlivapagi care l-au dus, firI si-gi dea seama, spre biroul s5u. Estenecesar sd fie convocati de urgenfd o gedinli cu caracterurgent cu Arthur Wellesley2 .

Cristopher a incl nat ugor din cap. prieten ia careii lega peRobert qi pe John, tatdl lui, fusese

""u "ur"il determinase sdii ceard ajutorul. De c6nd vdrul surorii sale vitrege, Aurora,

1 1,1I.r" hdrtiile din Spania, abia dacd mai putuse si

ooarTna.

- \,bi cere sd fie urmdrit un posibil spion francez,i_a spusdeodatS pe un ton stdp,nit. Individur avea documenteleasupra sa' Un prieten ar fam,iei mele re-a recuperat in oraqulspaniol C6rdoba.

Robert s-a agezat pe fotoliul moale, capitonat.- Nu m-ar deranja deloc sd fie inl[turat monarhul spaniol,

I

rirn-rrinistru al Regatului Unit de la g iuniel

-ministru al Regatului Unit de la22 ianuarien.a. )

l0

1

Iwr;re-uAa rostit cu glas hot[rdt, dar sunt oameni politici englezi care

conspir[ pentru aface acest lucru realitate gi asta ne poate

duce la un conflict de interese cu aliatul nostru.Cristopher s-a gdndit un moment la vorbele contelui de

Liverpool. Dacd spaniolii descopereau c[ nobili engleziconspirau in Spania ca s6-1 dea jos pe regele Fernando,relafia dintre cele doud [dri ar putea sd se rup[ qi sd devindfoarte fragrldpentru viitoare alianle. Angliei ii convenea simen(in[ pactele gi acordurile cu Coroana spaniol[, dar totulse putea duce de rdpd dacd susfin[torii lui Carlos igi atingeau

scopul: sd-l inliture pe Fernando. in luna mai a aceluiaqi an,

regele Spaniei publicase Sanc(iunea Pragmaticd, ce anula

Legea Salicd gi le ingdduia femeilor sd acceadd la tronulspaniol, in absenla mogtenitorilor b[iefi. Decretul fusese

aprobat mai int6i in 1789, dar nu se promulgase niciodatdoficial pind la dataaceasta. Pricina era foarte limpede, MariaCristina de Bourbon, apatra sofie a lui Fernando, ?i ddruise

o fiicd, Isabel, gi prin naqterea fetitei, Carlos Maria Isidro de

Bourbon fusese indepdrtat pe linia de succesiune de la tron,

dar apostolicii continuau sI sprijine drepturile de succesiune

ale lui Carlos in detrimentul infantei Isabel, consider0ndilegald Sancfiunea Pragmatici. insi cel mai ingrijor[tordintre toate era faptul cI incepeau s[ conspire in favoarealui Carlos 9i sd oblind rentltate multrumitoare.

- Crede{i cu putin(5 s[ ia carliqtii armele impotrivaregelui Fernando?

intrebarea lui Cristopher l-a frcut pe Robert sd ilpriveascd drept in fa15.

- Spania incd se resimte dupd conflictul armat pe care

l-a avut cu Fran(a cu ani in urm6, in niciun caz nu este

interesati de o noud disputd intre sustindtorii lui Fernando gi

cei ai lui Carlos, a rdspuns Robert in timp ce gi-a plecatprivirca ca sI examineze documentele.

ll

,4arcnz GeNrw

Cristopher, trebuie sd ddm de ei.

Intorce

- Dacdorn*I.^_ e__, obili implicafi, a comentat

- Dar trebuie s_o facem din Spania. Acolo avem destuiagenli care sd le ia urma conspiratorilor, dar ne trebuie unconducltor de echip5. t,-u p.iuit pdtrunzdtor. in cAtevasdptdm6ni vei pleca spre C6rdoba.Cristopher a refuzat categoric sd indeplineascd poruncaprimita.

- Nu sunt calificat ca s6 duc la bun sfdrqit aceastdmisiune, a spus.De c6te ori se gdndea sd cdlitoreascd in Spania, i se ficeapirul mdciucd.

- A trecut prea multi vreme, sunt congtient de asta, arlspuns Robert. Dar ai leg5turi iiatetti cu spaniolii qi astapoate fi in folosul nostru. Vei putea sI te migti cu ugurinfdprintre ei fird sd trezegti Uanuieti.cristopher a idicat o sprAncean d, auzind comentariur.Dacd impdrtdgea ceva cu spaniorii, era aversiunea reciproc,pe care gi-o nutreau.

eAurora locuiegte in Miilaga,frdfeqti de care po_"n11i

mea acolo ar stdrni banuieli.

s - a intrebat dac r n ica r, i r"h, l-::XTlJ; :jXf ;:lHf :,#sI se deplaseze prin C6rdoba Are ,aa"u de bdnuit.- Ai fost cel mai bun agent al Coroanei..., a continuatcontele in dorin{a sa de a incerca sd_l convin gd,, dart0ndrull-a intrerupt.

- Imi lipsegte antrenamenful, a precizat el.$i era adevdrat. Dupi ce, cu aoi

"ri i, urmd, implinisedoudzeci gi opt, incetase sd mai lucreze sub comanda luiRobert. Sd fre mogtenitorul de la Wtritu_ Hall fusese12

Iweyrn-*tAhotdrdtor. Cristopher nu qtia cd John Beresford, tatil lui erain spatele acestui fapt. Marchizul nu putea ingldui ca intAiulsdu ndscut sd fie in continuare amestecat in misiuni riscantecare puteau pune in primejdie obliga[ia sa ca mogtenitorWhitam.

- Pofi sd te antrenezi din nou, a st5ruit Robert cuincdpdfinare. Cristopher l-a privit in fate. Dacd doregti, voivorbi cu John despre asta. Poate ne oferi o alternativd decare sd {inem seama.

,,Cu tatdl lui? Robert avea de gAnd sI vorbeascd cumarchizul de Whitam?" s-a intrebat gi imediat a gtiut cdtrebuia si-l tini se p[rintele sdu deoparte; nu putea ingiduisd se amestece in treburile lui, fie ele de stat sau nu.

- Nu va fi nevoie, i-a spus brusc. intr-o fracfiune desecund[ pe hotdrdse sd-gi reia munca de agent. Voi cdldtoriin Spania cdnd va fi nevoie qi voi ingtiinla Coroana inlegdturl cu conspiratorii, chiar daci va trebui s-o fac dinRonda, a addugat. Lady Penword are acolo o fermd, cred cdpot s[ profit de tArgurile de vite care au loc in sudul Spaniei.

Lui Robert i-a pl[cut sugestia. Sd se foloseascd det6rgurile de vite i s-a pdrut foarte interesant. Ar putea sd

treac[ drept cumpilrdtor, fird sI stArneasc[ blnuieli.- Spania trebuie sd fie o fard frumoas[ pentru cineva care

o viziteazd, prima oard.

Cristopher nu putea fi mai in dezacord.

-Am mai fost acolo in urmd cu mulli ani.El gi fratele lui, Andrew cdl[toriserd p0ni laMiiaga ca

s-o aduci pe Aurora in Anglia, la cerea tatilui lor, caretocmai suferise un infarct. Iar amintirea a redevenitdureroasl ca odinioard, nu pentru cdaveao sord pe jumdtatespanioloaicd, ci din pricina intdmpldrilor care avuseserd caurrnare o fiicd nelegitimS. John Nathaniel Beresford igi

13

Arutnz GsNswIisase inAnglis[ meargd sdOclati rirr.o ^o *x*^--r .,

Iwn;rn-uAoragul sudic Granada.

Cristopher aintdrziat cAteva secunde pdn[ sd rdspundd.

- A$a este, a rostit cu un fir de glas. Amintirile ii ldsaserd

inima expusd sim(dmintelor de abandon pe care nu izbutises[ le dep[qeascd, nici cu v6rsta, nici cu tdcerea. Tata adorilocul acela gi nu izbutesc sd infeleg pricina. ,,$i de aceea eu

urdsc p[mAntul ila", gi-a spus. Robert a r6mas gdndindu-sela vorbele lui disprefuitoare. Spania este un iad potrivit doarpentru nesibuili, a incheiat Cristopher.

$tia ci vorbele lui sunaserd.prea dur dar nu s-a corectat.

- Chiar dacd serveqte planurilor noastre, i-a spus Robert,gederea ta acolo nu va da de bdnuit. Vei putea sd te migtiprintre prieteni qi si afli p6nd unde merg interesele unornobili englezi care au hotdrit sd strdngd legdturile financiarecu afacerigti spanioli.

Richard Moore, conte de Cray era cel care il ingrijora celmai mult pe Robert. Era un birbat foarte influent gi puterniciar Cristopher s-a intrebat ce interes putea avea Moore inconspiraJia spaniold ca sd se alieze cu bonapartiqtii. in plus,lista dat[ de Brandon McGregor conJinea numele mai multorspanioli influen{i, printre care Carlos de Lucena, consilieral secretarului de stat spaniol; de asemena pe cel al luiAdolphe Basile, un important armator francez, qi pe cel al

baronului Claude Benoit.

- CAnd trebuie sd plec?

Cina de la Whitam Hall s-a dovedit stinjenitoare gi

incordatd, ca de obicei. Andrew se strdduia ca discu{ia sd nucadi in acelagi mutism de fiecare zi dar era in zadat Privirilepe care gi le adresau John gi Cristopher era foarte grditoare.Arthur rdmAnea intr-o tdcerea suspectd; dintre cei trei frafi,el era cel care ayea cea mai bund stare de spirit, abia dacd se

supdra din ceva gi igi pdstra atitudinea senin6, frrd s5-qi

l5

Odati ajuns pe pdmdnt ibenc Ar dupd mai multe luptesdngeroase, a fost rdnit grav in ujtauu de la Ba,6n, in careaproape gi-a pierdut viafa, dar in timpul ..";;;;;i ;cunoscut o spanioloaici de care s_a inJrlgostit i."n_d.Iubirea pentru ea l-a fEcut si luptecu invergunare ca sd serefac,' O iubea intr-atdtinc,t s-a g6nd; chiar si abandonezetotul, inctusiv ceea ce ldsase h A;ii;, pe fiii lui.Cristopher cres:u:e^ fbra mamali cu indiferenfa tatdluifafd de el ei de cei doi frafi mai _i.irilriii;;;;;,;;;;dupd dragostea unei remei

""* ; ii;.efuise indeajuns cas5-qi lege viafa de ^a

lui, fiindci,'in cele din urmd,spanioloaica nu l_a insofit la intoarcerea in Anglia. $iranchiuna a inceput sd i se nascl in ,rfl.t pentru abandonul,indiferen{a gi uitarea tatdlui.Marchiz

dupd ce s-amigcdtoare,schimbat inde cltre Inso fiic,, o bastardd blestematd! John Nathaniel Beresfordiegise din izolarea sa, in care se menfinuse de bunlvoie,nesocotind faptul cd fiii lui aveau nevoie de el.De atunci, relafia her giimbunltd{ise indeajuns cu poli

dacd qi cu dispref rece. i lui nuuite cd o femeie intervenisetat{ll lor, ci il transformase in

pe care

de familie. Cristopher ii uraJohn departe de familia lui,acum trebuia sd se intoarcl in

- $tiu cd'tatdrdumitare petrece vreme inderungatd vara in14

Anurzz GeNpwpiardd cumpltul, infamiliale.

Iunr$re-uAcarmenr din Granada, impreund cu soful ei Justin gi copiiilor.

- CuAurora mereu sunt probleme, a rdspuns Cristopher

pe un ton detagat.

incruntarea lui l-a frcut pe John sd ridice o sprinceand. Ise p6rea de neinfeles pdrerea dur[ pe care o avea int6iul luindscut despre sora sa Aurora qi despre spanioli in general.

- Cristopher nu a trecut, cred, peste faptul c[ surioara

noastr[ s-a mdritat cu cel mai bun prieten al lui, a spus

deodatdAndrew, cu scopul de a-l stinjeni, dar frrd succes.

Era limpede c6 fratele lui mai mare avea ghea([ in vene.

Cristopher a recunoscut in sinea lui c[ Andrew avea

dreptate. Cel mai bun prieten al lui, Justin Clayton Penword

devenise un laq de cflnd pusese ochii pe sora lui. $i dupd

nuntd starea de prosteal[ in care se afla nu se imbun6t[(isecituqi de pufin. Continua s[ fie c[lelugul ei. Oare tofi b[rbafiise prosteau cdnd se insurau? ,,Nu cAnd se insurau, cAnd se

indrdgosteau", $i-o spus, dar el nu va ingddui ca un

sim{Emdnt atAt de ddundtor s[ se nasci in pieptul sdu. Niciofemeie nu-l merita, Cristopher gtia mai bine decit oricine.

John il privea in continuare fix. Atitudinea lui distantd 9i

rece il ingrijora mult. De cdnd se crezuse indr[gostit de

Ophelia O'sullivan nu mai avusese nicio rela(ie cu altd

femeie gi asta il nedumerea. Avea aproape treizeci de ani gi

niciun interes s[-qi intemeieze o familie gi s[ aibd unmoqtenitor care sd-i ducd succesiunea mai departe. Vreme

de ani s-a intrebat ce i-o fi spus ea de se intorsese hotlrAt sd

facd rost de-o armd. Veselia ii fusese inlocuiti de nevoia de

rdzbunare care inc[ ii dddea fiori pe qira spindrii. Cristopher

se transformase dintr-un bdiat plin de via{d gi bucurie intr-unb[rbat inchis in el. Dispre{ul pe care il oglindeau ochii lui

- Cildtoria la Londra a fost mulfumitoar e? l_aintrebatJohn pe Cristopher-in vreme ce igi ducea labuzepaharul cuvin rogu' incercdrile l_ui de u in."p"-o conversatie de celemai multe ori erau zdddmicite de atitudineu lrt*rrlg*ia uint6iului sdu ndscut.

- Trebuie si md intorc in cdteva zile.John a clipit de cdteva ori auzindvestea. Cristopher ar fiputut sd dea ldmuriri mai amdnunfite, dar continuu ,e-r"poarte cu deosebitd rdceald- Blnuiesc cI vei putea

Martin din portul Dover. Andr e domniqoara

lT, f-oarte irt"r"*t, de rdspunsut lui. Laird r"d:lXl1.t:i;s6mbita viitoare, a_ continuat John, are de gAnd sd o ia laRuthvencastle. Va fi musafira lui in urmatoarele sdptdmAni.Cristopher $i_a ascultat tatdl fdrlt sd facd, niciuncomentariu. Nu putea sd refuze sE o ia p. Oo_riqou;;Martin, artfel tatdr rui ar putea s5 b'nuiasc[ adevdraterepricini ale intoarcerii ra Londra iar er Jo..u ca revenirea saca agent al Coroanei sd rdmdn5 secretd, ca gi rapoart.t. ginumele posibililor conspiratori.

. Nu am nicio problemd sd iau pachetul 9i s5_l duc undetrebuie' De obicei sunt destul de eficient in asemenea soi deinsdrcindri, a rdspuns pragmatic.Andrew a fluierat inainte de a_gi duce la gurd o bucati defripturd' Amestecat-o neincet,na ,a-qi ;riveascd fratere mai

pe farfurie,zitatea.u un pachet?

maldrein furculi1,, sau vei avea o problem' r..nS'J':::Din fericire, Aurora nu se afla la Whitam Hall, ci in a sat6

I Locuin!6 izolatd cu turn, cu pepinieri, inconjuratd de un zid (n.a.)

t7

,4aurru GpNBw Iwr;rn-*tAaventurd nemaipomenitS. Avea ocazia sd cunoascd o tard ur6tide cdtre francezi, dar care ei ii st6rnea multd curiozitate, degi a

regretat,prej de o clip6, minciuna pe care i-o spusese tatllui ei

ca s-o lase sI plece; o chinuia, pentru cd niciodatd nu il minfisein mod deliberat. Jean Michel Martin credea cu tdrie cd se aflain drum spre C6rdoba, ca sd-gi viziteze bunicul matern, pe

Gin6s de Lucena. Dar ea schimbase toate planurile gi, odatdajunsi in Paris, a putut sd schimbe ruta gi s6-gi continuecilStoria in Anglia. Sd glseascd un bilet pe Sfdnta Elena nufusese greu, dar scump da. Aproape igi epuizase resursele

bdnegti pe care le avea dar nu ii pdrea rdu, avea s[-gi vaddprietena de suflet! Cu toate acestea, cind vaporul a ajuns inport, persoanacare o agtepta nu era Marina, ci un englez infepatgi arogant care a fEcut-o sd regrete pomirea de a cdlitorisingur[ intr-o {ard strdind gi despre care auzise o infinitate de

povegti ingrozitoare.

Cristopher era furibund. Niciodatd in via{a lui nu se

sim(ise atit de supdrat gi furios pe o femeie - s-a corectat -nu femeie, viper[ veninoasi. $i-a intors privirea reci spre

persoana care il scotea din sdrite cu fiecare vorbd care iiiegea din gur6. Cum putuse sI accepte cu supunere sd o iadin Dover ca s-o ducd la Whitam Hall? Ei bine, pentru cd

fusese singurul care era disponibil qi, in plus, avea de

rezolvat nigte treburi insemnate pe care nu putea sd leamdne, dar, chiar in momenful in care femeia aaflat cd nu se

duceau direct la intilnirea cu Marina, ci in tumultuosul orag

Londra, iqi ardtase firea peste mdsurd de rdzboinic[.Caracterul acela spaniolesc indisciplinat il deranja foartemult, iar ostilitatea cu care il privea il inverguna.

intoarcerea la Whitam Hall se dovedea prea lungi. AgataMartin s-a uitat cu dugm6nie la englezul infepat care o luase

t9

cind se uita la femei ii dddea -"ft a. ganait, i.. ptirafional. At6ta indiferenfd era de neexplicat. Nicio femeienu il tulbura cAtugi de pufin, nici nu-i trezea interesulmasculin gi erau multe cele care incercaserd ldrd succes.John a ldsat ochii in farfurie gi a incercat sd se concentrezeasupra cinei, cu un nod apdsdtor in stomac. igi iubea nrl Oa.Cristopher nu-i ingdduia sd ajungl p6nd la el.

)4

in fut, pldcerii neagteptate pezd, maind,. Ancorau in portul

a. Drumul de la Le Hawe fusesegreu' Marea se dovedise agitatr in timpul zilerorde navigaregi majoritatea pasagerilor suferiserr urmdrile, dar asta nu acontribuit la micaorarea stdrii ei de bine, chiar dacd se sim{eaistovitd. $i-a pus ochii.intuneca{i pe pasagerii care ," up.opiuude balustrada de la tribord

"u .a p.irr"ascd f69ia de pdmdnt

englezesc ce se zlrea in depdrtare. Cdteva femei igi lineaupilariile voluminoase cu amAndoui mAinile, temdto are cdy6ntul le va smulge din acele cu care erau prinse gi le va aruncain mare, unde se vor pierde dar nu dldeau atenfie poalelor careli se.umflau injurul picioarelor, pdr0nd cd in orice moment igivor lua zborul l[s6nd la vedere rufrria de corp. Agatasi

" i"t".,

atenfia c,,.e Anglia , care eratot mar aproape. Era nerdbddtoares-o_imbrdfigeze pe prietena ei Marina qi sd_i povesteascd omullime de lucruri. Fusese o adevrrati surprize sd primeascdscrisoarea ei, in care o ingtiinfa ci se clsitorise cu un scotriangi c[ locuia la capItul lumii, dar Agatei totul i se pdrea ot8

Anurrn GBNpvzdin port ca s-o insofeascl in cdldtoria cdtre portsmouth. Eracontrariul a ceea ce trebuia sd fie un domn, cdci se pufta caun om al cavemelor, morocinos, iritabil gi de o arogintrdfrrdmargini. in sorisoarea pe care i-o trimisese prietena Marinanu se spunea cine urrna s_o ducl p6n6 la ea. Odiseea ei de amerge de la paris p6nd in Anglia fusese ingrozitor deobositoare qi simlea o nevoie uriagd sd se scufunde intr_obaie caldd vreme de ceasuri. Oasele o dureau gi mugchii iierau in{epeni{i; traversarea cu vaporul se dovedise oexperienf5 pe care nu dorea s_o mai repete. Din nou gi_atrecut privirea intunecati peste chipul bdrbaturui, peste ochiilui precum cerul, carc ardtato strElucire dispreguitoare ce atulburat-o de tot. Avea buzele fine stranse intr-o rinie careardta nepldcerea ce il stdpdnea gi un rictus de plictiseald, cagi cum nu ar fi putut sd ?ndure prezenfaei in trlsura strAmtd;dar era tocmai ce simfea gi ea.

Iwr;rn-uAghefarul cel mai dur 9i mai rece dintre tofi. Salutul trufag pe

oare i l-a acordat domnul'Beresford de indatd ce-a pus ochiipe ea a frcut-o sd se simtd ca ultimul om gi, ca gi cum asta nuar fi fost de ajuns, o purtase prin Londra de parci ar fi fost unbagaj st6njenitor. Agata putea sd treacd peste asta, dar ceea ce

umpluse paharul antipatiei era cd pe drum, pierduse valizaincare se afla darul pentru Marina, ca gi lucruri personale de o

valoare incalculabild gi pulinii bani care ii rdmineau. Nu qtia

cdnd o pierduse dar intr-una dintre opririle pe care le-au fdcutca sd rezolve el niqte treburi intr-unul dintre cele mai sdrace

cartiere din Londra, a vdntt cd mica valizd dispdruse. Lainceput lord Beresfordarefuzat s[ o caute, argument0nd ci vafi cu neputin!5 s-o recupereze, c[ poate cdzuse pe drum sau

fusese furatd de ho{i dar pdnd la urm[ a acceptat sI facd

drumul inapoi, in incercarea de a da de ea.

Lord Beresford nu diduse importan{d pierderii dar Agatada. El nu putea sd-gi inchipuie nenorocirea pe care opresupunea pierderea aceasta. Totuqi, chiar dac[ pierduserdmultd vreme intorcdndu-se in fiecare dintre locurile vizitate,valiza nu a ap5rut. Agatei ii venea sd plingi din pricinapierderii dar qi-a frcut curaj ca s[ se stdp6neasc5. S-a folositde sup[rare ca de un aliat pentru ca el sd nu vadd cAt de

addnc afectatd se sim(ea.

- Asta a fost un comentariu dintre cele mai grosolane,

venind din partea unui presupts domn englez, i-a spus

indureratd qi pe un ton exagerat.

Cristopher a bombdnit din nou in sinea lui. Uitasenum5rul de plAngeri pe care le primise de-a lungul vremiipetrecute impreund gi s-a temut cd nu se va putea st[pdnidacd tdndra va continua cu atitudinea aceea ofensiv5. Nuputea s[ mai piardd vreme ciutAnd o geant[ pe care ea opierduse din neatenJie. Londra era un ora$ prea mare iarinfractorii umblau in largul lor cdutdnd victime ugoare.

21

ARrE:tzT GtNrw Iwryrr-uAnunAnd la ei pentru multS vreme, altminteri va sflirgi prinrr-i suci gdtul. Daci Brandon gi Marina vor intdrzia si vinds-o ia, o va arunca in mare, inapoi in Spania sau in Fran(a,tlar a continuat s-o priveascd pe furig, ca in ultimele patru,,ro. in ciuda acelui miros aparte trebuia sd admitd cd eratlcstul de interesant5, chiar daci intratabil5. Avea cei maincgri ochi pe care ii vdzuse vreodat[, intr-atdt de negri incAtnLr era in stare s[ deosebeascd pupilele de iris qi flceau uncontrast foarte ciudat cu pdrul, atdt de blond incdt pdrea de

rrrgint topit, moqtenire fdr[ indoiald de la tat[l francez. Erapu(in mai inaltd dec6t cele mai multe fete spaniole dar chiar

5i aga pdrea micufd, bine propo(ionat6; fteardzboinicd gi

lbcul din ochi trebuie sd fi fost mogtenire din partea mameispanioloaice. Hispanicii dovediserd vreme de veacuri cItriiau prin gi pentru a cuceri lumea, chiar de-ar pieri inincercare. Iar el ii ura! Orgoliul gi pornirea aceea care iim6na de cele mai multe ori spre dezastru. $i datoritd acesteireguli, domniqoara Martin, fiind pe jumitate spanioloaicd,era inclusd in aversiunea lui.

$i-a fixat din nou privirea pe peisaj, dar s-a g6ndit maibine, se va preface cI doarme, a$a nu va mai trebui sd ascultenicio vorbd a... S-a mustrat. El era un domn, nu putea s6-iplSteascd cu aceeagi monedl a insultei. Deqi credea ciizbutise sd-i inchid[ gura pentru restul drumului gi in pluscur0nd vor ajunge la Whitam Hall. A oftat gi gi-a aplecatcapul pdni l-arezemat de peretele trdsurii, gi-a pus pdlSria pe

fa(E 9i a inchis ochii.O impuqc[turd l-a ficut si tresard. A deschis ochii

dezorientat qi a vdzut ingrozit cd adormise cu adevdrat.Trisura se oprise, iar fata dispdruse de pe locul ei ca si facd"...

Dumnezeu qtia ce! $i-a cdutat pistolul in hain6. Mereu il luacu el c6nd cilStorea, fiindcd drumurile erau pline de

rdufrcitori, dar a observat stupefiat c[ nu-l avea. A atzit altd23

4 .)rcpr d va putea si se intoarcd s_o. Nu i_a

- fi inghif n#rlu"u aceastd intenfie; mai

- Predispozisia de a te pune in evidenfd continud sd mIsurprindi, mai cu r

dumitale, i-u ,arpur"rlmd cd md deranje azd pdnd' 9i -i'o,ui

Agata a scos o exclama{ie de surprizd. Comentariulfusese culmea grosoldniei. Ni

- Niciodatd n_ar trebui sE spui a$a ceva unei doamne.Cristopher s_a uitat in stdnga gi_n Ar"uptr, ca gi cum ar ficdutat ceva. ingustimea treslurii ;;;l;;::r::,"y::- _exagerat. rr@Durrr taaea ca gestul sd pard

- O doamnd! Unde? Unde este?

_ Agata qi-a inibugit o,,r+^ -^__cristopher g..r;.0 . 1'lta neruginati.

-NEr -ri mai ,ti:'il:""'ostilita ugurat auzind_o, ceea ce a sporit

- Dumnezeu existl!vorbele' rostite spre tavanul trdsurii, au ficut ca tdcercacare a urmat sA devjnl. jnlbugitoare, dar niciunul dintre einu a dat inapoi in atitudinea l;i rd;;lce.

a lui. intotdeauna gtiuseinsulta primitd ar fi fost

a atotgtiutoare il scotea din

22 na ca micufa vrljitoare sI nu

-

Anurru GnNewimpugclturd gi cai care plgi a inceput sd deschidi trdsurii dar chier canrt ^,,-o^ni^i^-'l -^ r-^ - r v

Iwr;rr-*tApentru cd altfel nu-gi explica schimbarea pdrerii in privin(ainfr(iglrii fetei.

- Pentru cd dumneata dormeai, mi-am permis sd-(ifolosesc arma qi sd ii infrunt pe r[uflcltori. Vizitiul a fost de

mare ajutor, de bund seamd. AmAndoi tilharii au fugitinsp[iminta[i,pdcat c[ unul dintre ei, drept rlzbunare, a tras

asupra tr[surii qi te-a nimerit pe dumneata.Ea continua sd se

ocupe de ran[. Vizitiul s-a dus dup5 ajutor, cred cI nu va maiintirziamult. S-a speriat destul de rdu cAnd te-a vdnlit intinsla pdmAnt ca un pre$. Cristopher era suplrat. Adormise gi nuigi d[duse seama de primejdia reprezentatd de atacatori.intr-adevdr igi pierdea iscusinJa gi ruginea l-a fEcut sd fie gi

mai brutal. A incercat s[ se ridice, dar mdna ei l-a oprit finin-du-l la pdmdnt. Nu te migca.

- N-am sd stau intins aici. S[ ne intoarcem la WhitamHall gi md va vedea doctorul Harry. Daci te las sd continuipo{i s6-mi provoci gi alte rlni in plus fafl de cele pe care

deja le am, pe ling[ un rdu ireversibil, a addugat.Agata a r0s cu glas melodios auzindu-i vorbele, dar

Cristopher a stat cuminte sub m6na ei.

- Te ingrijeqte deja un medic. Cristopher s-a uitat intr-oparte gi-ntr-alta, dar nu.avdzttt niciun bdrbat. Ea a in(eles de

indatS. Surpriz[! El a oftat sim{indu-se din nou injunghiat.Fac o treabd bun5.

- Femeile nu pot fi medici, nu sunt in stare de aga ceva.Vorbele lui au flcut-o pe Agata sd se opreasci. $i-a

indreptat trufaq[ umerii, dar nu i-a rdspuns cum se agtepta el.

inlep6tura o duruse cu adevdrat, insd a reuqit sd se

stdpAneascd, spre marea sa satisfacfie.

- Glontrul nu a atins niciun organ vital, totugi trebuie sIscot agchiile gi parte din {esutul care a pdtruns odatl cuglonful. Acum ili acord doar primul ajutor, cdnd vom ajungeIa...

piciorul pe treaptl, sticlasimfit o durere ascufitd incapul i s-a izbit brusc de ramcum haina albastrl i se pdta de s6nge la indlfimeaomoplatului; era ca gi cum un c.rbune incins i-ar fi intrat incarne gi ar arde-o. A simtrit o ugoarl amefeal[ gi chiar dacd, aizbutit sd se find de clanfd, a cdzutla pamant cu un sunet surd.

A deschis ochii gi a privit cerul albastru. pentru o clipl s_asimtrit confuz. Arsura de la umrr , frceasr injure gi atunci afost congtient cd nigte m6ini se migcau pe er. oare voia sd-lomoare? Ea il impugcase? Cu o migcare bruscd, i_a oprit mlnain momentul in care il iryunghia din nou dar nu a putut sdopreascd un geamdt care i_aiegit din g0tul uscat.- Ajunge! DacI voiai sI mi o-o.i, ar fi trebuit s_o facicdnd eram incd in nesimfire, i_a spus. Lasd incet culitul lbssauam sd-fi rup mdna.

.Agata s-a oprit un moment auzindu_i vorbele gi deodatlochii i-au cdzutpe cufit, neinfelegdnd. O clipd dupd aceea azambit gi cristopher a inchis o.iii din pricina durerii carei-a strdpuns mdruntaiele. chipul tinerei se transformasecomplet, datoritd zdmbetului; per"uun inger, nu un demonbdtdug.

- - incerc sd-fi scot glonfur din umir cu cufitur. S_a uitat rael gi a continuat sd-r ldmureascd. Ne-au atacatdoi bandifi,dar nu trebuie sd te ingrijo rezi, noidoi le_am dat ce meritau.Cristopher,.a oftat din nou.- Noi...? a incercat sd intrebe.

. Ea a zdnbit iar gi el a putut sd_i vadd girul de dinfi albi 9idesdvdrgili' Soarele arunca reflexe aurii in prrul ei brondciufulit. FdrI indoiald, lovitura la capii incefogase gAndirea24

25

,4ntorru GzNrvB- Whitam Hall, a spus el fErd sd_qi desprindd p^,ir-." d.

pe chipul ei.

- CAnd vom ajunge acas[, voi coase rana qi o voi bandaja.Cristopher a dat din cap doar, cdci se simfea pulin ameit.- Ce mi-ai dat? aintrebat_o deodatd.Agata l-a privit surprinsd.

- Cum \i-ai dat seama?El a cldtinat din cap neincrezdtor. Gustul rAnced gi pdstos

din guri era o dovadd limpede c[ ii ddduse un tonic ca sd-ialine durerea gi sd-l adoarm[.

- Ndddjduiesc c[ nu e cianurd, a spus pe un ton sarcastic.Ea a plesciit din limbd, nevenindu-i sr creadd vorbere lui.

Englezul era chiar insuportabil. ii salva via(a 9i el iimulqumea cu insulte. Agtepta momentul si i_o ptateasca.

- Mi jigneqti, l-a mustrat acri. Niciun pacient de_al meunu s-a pl6ns pdn[ acum de ingrijiirile mele. El a gemut iardgidin pricina durerii provocate de degetul ei ap[sal pe ,unu dela umdr. fi-am dat pufin laudanum.

,,De ce simt nevoia s-o intdrdt?,,, s_a intrebat qi a qtiut deindatd r[spunsul, chiar dacd nu voia sd-l recunour.a, r ,.pirea de necrezut cd ea ii speriase pe atacatori in weme ceel dormea ca un prunc. Lovitura suferitd de mdndria lui eraprea mare ca si-qi fini gura inchisd.

- Nu cred nicio clip6 cd ai pierdut prilejul sI md faci sdplStesc pentru lipsa mea de cavaleri.-, .u sd te citez.

Agata a oftat,jignitd p6nd in mdduva oaselor. Ea seardtase iritatd, gi obositd, e adevirat, dar englezal nu trebuiasd-i rdspundd cu bruschete qi exces de egocentrism.

- O recompensd meritatd pentru o purtare grosoland, i_aspus ea trufaqa.

Unele vorbe ale lui incd o dureau.- Fdrd indoiall, vorbegte bl0nde{ea intruchipati, a replicat

Cristopher, dar frrd,intenfia s-o supere.26

Iunnsrn-tvtASe simlea cam ame{it gi a gtiut cd multe dintre vorbele

care ii iegeau pe gurd se datorau laudanumului.

- Aveam pricinile mele sd md simt iritatd, i-a mdrturisit.A fost o dezamdgire cd prietena Marina nu a venit sd md ia

din port. Nu dorm de mai bine de trei zile; nici nu-!i inchipuicAt de riu se pot imboln[vi oamenii pe mare cAnd sunt valuriputernice. Am mers printre vomismente gi am curd[atregurgitdri, in plus m-am ocupat de amefeli gi leqinuri, toate

astea f6rd sd pot s[ md odihnesc Ai, drept bomboana de pe

colivd, dumneata m-ai purtat ca pe un bagaj stdnjenitor din-tr-o parte intr-alta Londrei.

O scurtd tdcere -a l5sat intre ei. Cristopher a fost primulcate a rupt-o.

- Nu gtiu ce m[ deraryeazd mai mult, rana de glon{ sau

mirosul dumitale.Ea a frc;r;/" o migcare brusc[ gi Cristopher a gemut din

nou. O merita, pentru ci nu se stdpAnise.

- Ceea ce miroase este un amestec de ardei iute gi

grozamd,. Pus pe piele sub form[ de alifie alungd cele maimulte lighioane gi, crede-md, pe vapor erau cu zecile.

Cristopher trebuia sI fi binuit. Ea nu avea sd mirhrriseasc[cI singurul bilet pe care il putuse gdsi qi plSti era pentru ocugetd in partea cea mai joas[ a vaporului, concret in zona de

incdrcdmdnt. Nu mai am nicio rochie nepdtatd de vomd, aga

cd poti fi recunoscdtor cd. miros a grozamd qi nu a altceva.

- Atunci ili dato ez o scuzd. Agata a ap[sat bandajul cuputere ca sd opreascd hemoragia p6ni vor ajunge ladestina{ie. Avea incredere cd strAnsoarea aplicatdrdnii va finepdn[ vor ajunge la Whitam Hall. Cristopher a inchis ochii o

clipd, in vreme ce ea continua sd-qi vadd de treabi. imi va figreu sd te iert cd mi-ai folosit arma frrd sd-mi ceripermisiunea.

27

,4runnz GrNrwAgata a rds diing.ijo.u

englez, mai pdrea gi ingdmfat.-Arma dumitare a fost bine folositd in m^inile mele, sunto Tata a foin fost destupi er a dat di

arAcumsrneintoarce-,:ff lJ#i,".fll[,t[Hi:",?#,1,:VreSu sI ajungem 1a...

Agata a ldsat fraza neterminatl. I se pdrea cu neputinfdsd-gi aminteascd numele.

- Whitam Hall, a completat Cristopher in vreme ce seridica.

' a$a gi acum nu putea si serul ei. Cdnd s_a ridicat in toatdifit saliva cu greu, cu tofulmasculin. A privit pieptul golfirI sI clipeascd. in weme ce il dezbrdca, nu observase c6t deputemic qi viril era dar acum, cu fiecare migcare pe .*. o Ar.u

ca s,-gi pund din nou crmaga, mugchii i se vedeau gi ir arltauca pe un brrbat foarte atrdgdtorgi primejdios. A gtiut cE d*-;ipAnd acasl o sd i se parl foarte lung; imaginea trupului v6nosi se intiplrise pe retinl gi se ruga in"' nu_gi fi dat seama de interesul trupesc Nuera singurul bdrbat pe care il vdzuse darcel mai spectaculos, da. Din fericire, cdnd vor ajunge la,d:r:,Ifr",

va displrea din viafa ei pentru totdea,na. Acest gdndr-a provocat o senzafie de addncd.u$urare.

Iwryra-*tA

3

Agata era fascinat[ de John Beresford. Dincolo de

aspectului lui serios qi matur, se ghicea un blrbat fermecltorgi atent. Radia gentilele qi un aer nelinigtit qi tainic ce izblteas5-i a[A]e curiozitatea femeiascl. Strdlucirea din ochii albagtri

nu i se stingea niciodatd gi nu putea sd nu-l mai priveascdprostit[. Tdmplele ii erau pufin argintii dar asta nu fEcea sd

par[ mai in virst[, dimpotrivd, ii dddea o infEJigare distinsd.

Singurul bdrbat distins pe care il cunogtea gi putea s[-legaleze era contele de Zambra, Alvaro del Valle, ca gi fiulacestuia Lorenzo, dar ei nu dovedeau elegan(a aceeainnscut[pe care o aveau unii b[rba]ii privilegia{i, printre care qi gazda

ei. John a intors fila ziarului frrd sd-gi ia ochii din el qi, prinacest gest, a atras din nou aten{ia Agate| Gesturile ii erau

blinde iar felul de a da din cap, elegant, ca gi cum totul lael ar fi fost m[surat dar nu studiat. Amdndoi se aflau insufrageria ampld, impodobitd in culori vesele. Prima impresie

a Agatei,dupd ce avdztttcasa, a fost cd nu pdrea o regedin{[englezeascd. in spatele culorilor frumoase, se aflau niqtem6ini de femeie nebritanice, putea sd jure. S-a uitat la ceagca

pe care o finea in mdini gi i s-a pdrut superb6. Desenul cu

flori galbene se arrnonizaperfect cu frunzele verzi. Totul incasd radia elegan(i qi bog5(ie. A qtiut, f[rd sI-i spund nimeni,c[ familia Beresford era foarte instdritl gi de neam la fel de

vechi ca al prietenei sale Marina. Aceasti descoperire a fEcu-

t-o si ridice o spr6nceand; ea era un amestec destul de ciudat

2928

,4runnz GnNswdatorit[ imprejurdriror care au dus ra na$terea sa. Fiicd a unuitatd franccz, care lupta impotriva spaniolilor gi a unei

Iwr;ra-uAirllat cd doctorul Harry ii cususe rana gi ii bandajase um[rultlar acum, imbrbcat impecabil, nu plrea defel rdnit. Agata a

rcgretat cd nu purta braful susfinut cu o egarfi de g6t, ca sd-i

lina umdrul imobilizat; astfel, vindecarea ar fi mult mai iute.

Cristopher s-a uitat lafata care tinea in mAini o ceagcd de

cafea qi care il privea cu sprdncenele ridicate, cu o expresieirrtrebdtoare. Purta o rochie cu flori de culoare purpuriuintens gi foarte pufin potrivitd pentru vdrsta ei qi pdrul prinsirrtr-un coc la ceafi dar atAt de strdns inc6t Cristopher s-a

gdndit cdva avea o durere de cap groaznicd dacd nu sllbeaircele. Fdri s[ vrea, a schilat un gest badocoritor ca rdspuns

la privirea ei, ceea ce a fEcut-o sd-l fulgere cu privirea.John a observat uluit schimbul de priviri dintre

tlomnigoara Martin gi fiul lui cel mare. Exprima amuzamentdin partea lui gi ofensd din partea ei. Era pentru prima oar[in mulfi ani cind fiul lui ardta o atitudine alta decAt

indiferentd in prezenla unei femei gi acest amdnunt l-aumplut de un adevdrat interes.

Intrarea intempestivi a lui Arthur qi Andrew l-a fEcut pe

Cristopher sd ia loc in dreapta tatllui s5u. Arthur s-a agezat

chiar in fali iarAndrew aldturi de Agata. John s-a uitat la fiiilui mai mici gi s-a intrebat cum puteau sd fie atdt de diferiliunul de altul. Chiar dacl aveau o infd(igare foarte asem6-

ndtoare ca inillime gi constituJie, la fire gi purtare erau foartediferiti.

-Ai dormit bine, domnigoar[ Martin?Agata s-a intors cdtre Andrew, care ii pusese intrebarea,

cu un zdmbet pe buze, in vreme ce finea cea$ca de porfelanpentru ca lacheul sd i-o umple cu lichidul intunecat. O

secund[ dupd aceea, au adus de la bucdtlrie o tavd plind cu

croasante, gogogi gi biscui{i proaspdt copti. Aroma dulce era

delicioasd gi a frcut-o s6-gi lingd buzele, era intr-adevlrl'lamdndd.

spanioloaice care se rdzboia cu francezii. ,,putea o nugt".. .efie mai extravagantd?,,. Acest g0nd a ftcut_o ap.oape ,dizbucneascl in r6s. Dar s-a.or..tut, nu era un amestec ciudatci o femeie cu un pdrinte destul de neobignuit iar tatdl ei nuaccepta si renun{e lapartea galicd,ce ?i revenea, fiindc6 ea sesimfea cordobezd din cap p6nd_n picioare dar era foarte greusd te simfi adevdratcdnd toli ceiralfi te socotesc o ciudr{enie.

sunetul hohotului refinut r-a frcut pe John sd ridice ochiipeste marginea filei de ziar, ca sd se uite ra ea. Agatazatmbeacu privirea fintitd pe cea$ca pe care o finea in m6ini, dar frrdsI bea din ea gi imaginea fetei i s-a p6rut peste mdsurl defermecltoare. A impdturit ziarul gi I_a ldsat pe colful meseilargi ca s-o priveascl mai bine.

- Cafeaua e bund, te incredin[ez. Ea a tresdrit la auzulvocii lui John. intotdeauna aduc din Spania o cantitateindestuldto are ca sd nu lipseascd la Whitam Hall.

-Vzitali des fara mea?Intrebarea fusese rostitl cu un real interes. John a vdnfi_o

duc,ndu-gi cea$ca labuze,f,rd sd inceteze sd_l priveascl. Darnu a putut s5-i rdspundd din cauza apariliei in sufragerie aintdiului sdu ndscut. Cristopher s_a oprii in prag, ca qi cum s_arfi indoit dacr sd intre sau nu in incdpere. A scrutat-o cu privireape Agata. Ea s-a sim{it priviti de parca ar fi fost o cat6rcd scoasdlavdnzare in pia{d. A ldsat cea$ca pe masd qi gi_a privit finuta,sd vadd dacl nu era pdtatA sau gifonatl, dar infr1ig area'ei eraimaculati; mI rog, a recunoscut cd nu la fel ca a lui.

Cind in sfhrqit au ajuns la regedin{d, in dup[_a miaza dedinainte, Cristopher o ldsase impreun[cu bagajul pe treptelede la intrarea conacului qi dupd un salut poriticos gi deosebitde rece, plecase gi dispdruse din fa{a privirii .i para i,dimineafa aceea in sufrageria familial5. pufin dupA aceea, a30

3l

Arutnz GBNnw

- Foarte bine, lord Beresford, i-a r[spuns politicoasd.RAsul indbugit al lui Arthur a frcut-o sd-gi indrepte atenfia

spre el. Spusese ceva amrrzant? Nu gtia.

- S5-i spui lord lui Andrew e ca gi cum ai spune domnunui porc.

Dar cel pomenit nu s-a supdrat din pricina comparafiei,era prea ocupat s[ mestece jumitatea de gogoaq[ caldd pe

care gi-o vdrdse in gurd; cdteva fire de zahdr i se lipiser[ de

btza de sus, dar el se ocupa deja de ele. Agata l-a imitat 9i,sim{ind gustul pl6cut gi suav pe cerul gurii, a inchis ochiiincintati. Croasantele erau aproape la fel de bune ca aceleade la Paris.

Cristopher stdtea incruntat. Fiecare miqcare pe care oflcea domnigoara Martin era urmdritd de el, abia conqtientde asta. Eafrcea gesturi iufi gi deloc elegante cu miinile de

c6te ori vorbea, ca gi cum ar fi incercat sI int[reascd inlelesulvorbelor.

- Astdzi sunt foarte binedispus gi te asigur cd nimic din ce

spui nu va putea s[ schimbe asta, pot sd te incredin[ez,i-a rdspuns Andrew lui Arthur.

- S-ar cuveni s[ o inso(i(i pe domnigoara Martin laPortsmouth. Poate vrea sd cumpere citeva suveniruri inaintesi plece spre Ruthvencastle.

Agata a ridicat brusc privirea auzind sugestia lui John.Ea nu putea si cumpere nimic, banii i se pierduserd pe drum,la fel gi obiectele personale. $i totul din pricina unui englezin{epat gi prea arogant ca sd-gi piardd vremea incercind sI lerecupereze. Privirea i-a zbwat de la chipul lui John la cel al

lui Cristopher apoi a strdns buzele de suplrareacare inc[ nuii trecuse. Sd-gi aminteascl de colierul de perle al mameisale, pe care nu va mai putea s5-l poarte, ii smulgea gemete

din inim5. Ca gi de cameea in care pdstra porhetul p6rinJilorei, fEcut la pufind vreme dupd nunta lor.32

IwZsTE L,IA

- Mul1ume.", lo'J-B"'"'ford' dar nu va fi nevoie' Prefer

sir md odihnesc la Whitam Halt pind vine prietena mea

Marina, a rdspuns cu glas tremur[tor'

John a priviro cu neobignuit interes'

- Dar lord McGregor 9i sofia sa vor sosi peste o

siptdmind, i-a spus et uimit' Va trebui sd i1i c[utdm vreo

tlistrac[ie pind atunci' pe cristopher, care igi pdstra

o ul s[u atrdgltor' Continua s[

rn gurilei aizbutit s-o enerveze'

Clu* prrt.u sd stea la masd de stat pe un tron qt

clemonstrAn d a$rta indiferenld

- Mi-ar pldcea sd md intorc a sd caut ceva"'

Nu a terminat propozilia; nodul din git crescuse p6n6

ajunsese de mdrimea unei nuci' John i-a privit chipul mihnit

ffietegAnd pricina' Trecuse de la veselie la tristefe cu

iuleala fulgerului.

- Cristopher trebuie sd se intoarcd la Londra' John nu

pierdea niciun amf,nunt din expresia intAiului sdu ndscut

cind a ftcut sugestia' iml inchipui cd nu va avea nicio

pricind sd nu te insofeascd'

Cristopher deja iegaauiu dind din cap' cAnd Arthur a

spus:

- Te voi insoii eu, domnigoard Marttn'

Oferta lui a fdcut ca ochii lui John qi ai Agatei sd se

indrepte spre el, cu surprindere' :-- r-r,-..-^+x

- Mulfumesc, a izbutit sd spun6' cu desdvirqire tulburat['

Tdcereas-a l6sat deodatd in sufrageria confortabild'

- Te-ai speriat cand a1i fost atacafi? Nu este ceva obignuit

sd dai peste rdufd"aioti pe clrumul principal dintre Londra 9i

Portsmouth, dar uneoii se intimpld' Bine ci te insolea

Cristopher.

,,Putea intrebarea lui Andrew sd fie mai nePotrivit6?"

'J

Antertz GeNrwqi-a spus Agata. ii enici nu.voia sd exag tarea unui englezin{epat care

IwrSrn-*ila gteaptd pr ezen\a dumitale.

Trebuia sd refuze de indat6.

- Ar fi foarte nepoliticos sd nu rlspund la o invitaliellcut[ intr-un chip atit de binevoitor? s-a aventurat sd

?ntrebe, neludndu-gi privirea de pe chipul gazdei ei.Nu avea nicio rochie potrivit5, in afard de una.

- Foarte nepoliticos, i-a r[spuns John cu un zdmbet incolqul buzelor fine. Agata s-a gdndit ce scuzi si invoce ca sifie scutitd deprezenlalaacea ilustrd cin6. Vei merge insofitdde Arthur. Andrew a ridicat cu interes o sprAnceand, auzin-du-l pe tatil lui. S-a gAndit cd domniqoara Martin va muri de

plictiseal5 in compania fratelui s6u. Nu trebuie sd ui(i c[ egti

o tAndr5 debutantS. Ea nu inlelegea vorbele lui John. O

tdndrd debutantd? Chipul i-a ardtat nedumerirea pe care osim[ea, dar marchintl aincercat s5-i l[mureascd indoielile.FiecSrui invitat i se acorda un inso(itor, in cazul uneidoamne, sau o insolitoare in cantl unui domn. Pentru cd nucunogti regulile noastre englezegti, am socotit nimerit sa i1i

dau dinainte un insotitor care sd nu-ti fie strdin gi care sd

poatd s[ te conducd cu succes pe durata serii.Acum inlelesese. Agatas-a uitat laArthur, care s-a inrogit

sub privirea ei. I s-a p6rut un aminunt incAntdtor, nu maivdzuse niciodat[ rogeatd pe chipul unui bdrbat. S[ creascd

inconjurat[ de veri, cei mai mul{i dintre ei tdlhari, ii ddduse

o imagine asupra birba(ilor foarte destins[ gi diferitl gi de

aceea i se pdrea foarte greu sI gi-i inchipuie pe v[ru] Lucassau pe guralivul de Felipe inrogindu-se din pricina priviriiunei femei.

- Onoarea ar fi trebuit si ii revinl lui Cristopher, pentrucd este cel mai mare.

Andrew a ldsat vorbele s[ cadi ca din intdmplare. Celpo-errit gi-a fulgerat fratele mai mic cu privirea, din pricinaindrdznelli lui. Ultimul lucru pe care il dorea la o cind

35

nu merita asta. Tofugi, a ldsat ca intelepciunea sd vorbeascdprin gura ei, chiar dacd eramanipuiatd de diavol.- Din fericire mi inso{ea lorJ Beresford gi m_am simlitpermanent apdratd, de el, a spus fErd si_gi ia privirea de iaAndrew. Doar Cristopher a- simtrit batjocura din vorbelerostite de spaniolo aicd' dar chipur nu i-a tr'dat nicio emofie.A dovedit un curaj nemaipomenit infruntdndu_i pe bandili,

a continuat ea. Este visul oricdrei fete de cincispr "r""* u^',sr se simtd in siguranfd in compania unui adevrrat domnenglez, a incheiat Agata., u."u.te frazd sarcasticd.

John gi-a privit fiul, care continua s5_gi menfi nd aten[iaasupra cegtii de ceai, strlin de comentariile fals _dgril;;;ale domniqoarei Martin, dar zvAcnetul uqor din ochiul sdudrept ardta c6 nu se sim{ea la fel de nepdsdtor precum pireaqi tatdl lui s-a intrebat ce naiba s-o fi petrecut intre ei, caresd justifice acea aparentd ostilitate gi frazele cu indoit *f"i;;ale tinerei.

-Dacd e cineva in stare sd pund pe fug[ nigte rlufrcitoripur gi simplu doar cu o privire, acesta este Cristopher alnostru, a rdspuns Andrew in glumi. Nu_i aqa, frate?Agata era foarte nedumeritd; infepdturile ei nu ar.useseri

urmdrile 7a care ndddjduise. pesemne, englezului ii curgeaolet prin vene.

- Diseari vom cina la palatul Casterham, i_a inqtiin{atJohn. Am incredere cd vef fi punctuali. Atenfionarea citrecei trei fii nu admitea discufie. Agata a fdcutochii mari,ingrozitd" Ea nu putea sd asiste ra o cini atdt deinsemnatr.Sau da? De buni seamd ci nu! Era un musafir impus, cuniciun chip nu putea sd_i pun[ pe Beresforzi intr_o asemeneasitualie. Se in{elege, domnigoard Martin, dumneata ne veiinsofi in calitate de oaspete special. contere casterham34

Aaurru GnNawera sd_i finata nu vo'ta uie ca sugestia lui Andrew sd

patriarhului Beresford.

- \6. fi o pldcere, lord Arthur. Ndddjduiesc cd voi fi ocompanie potrivitl Ia masd.

- Domnigoard Martin, pllcerea va fi a mea, ardspunstdn5rul cu timiditate.

. Glasul ii sunase prea trist dar nimeni nu a dat insemnitateqi au continuat micul dejun vorbind despre lucruri banale.

Iun6"rn-uAAvca p[rul strdns la jumdtatea capului gi l5sase cAteva buclelrbcre pe umeri. Agataa considerat potrivit sd nu-qi facd giji1lcntru pierderea unor ace de pir in timpul cinei, dar t[cereatlin interiorul tresurii o flcea s[ fie gi mai nervoasd decdt voiasii admitd.

Cristopher era conqtient de stdnjeneala fetei. Stdtea chiarin fafa lui gi era imbr[catd nepotrivit pentru o cini de gal5,

rlar niciunul dintre Beresforzi nu i-a ardtat-o, ca sd nu se

luEineze. Lumina felinarului trdsurii smulgea scAnteierip[rului ei blond care, pentru o c1ip6, i-a amintit de unduiriledunelor de pe o plaj[. Buclele se loveau de urechile mici,lirrd cercei. Singura bijuterie pe care o purta, in afard de unrnic pieptene din sidef gi perle pe care qi-l pusese intr-o parte

ir cocului, era un crucifix simplu din aur agd\ath gi.l cu unlanj fin. $i-a frgdduit sd se intereseze de valiza care se

pierduse cu cdteva zile in urmd, c6nd se va intoarce inagitatul oraq; mdcar acest mic gest de compensare ii datora.

Andrew se uita cu mare interes lafran\uzoaic[ sau trebuias[ spund spanioloaicd? Avea galul strdns peste piept ca gi

cum ar fi fost un scut de apdrare. Pentru c[ in vehicul nuincdpeau decAt patru persoane, John hotdrdse sd meargd cuDevlin Penword in tr[sura acestuia. Cei doi b[rba[i erau, pe

lAng[ prieteni, rude gi profitau de orice ocazie ca sd

vorbeasc[ despre nepofii lor, pe care ii adorau.

- Nu ai de ce sI fri agitatd' Glasul lui Andrew a risunatin t[cerea din trdsurd ca un aleluia de speran{[. SirArthur teva apdra de orice rdu.

Agata a incetat sd mai priveascd peisajul ca s[-gi punlochii pe el dar pe drum s-au intAlnit cu cei ai lui Cristopher.Avind spatele rezemat de spitarul din catifea, o parte dinchipul acestuia era in penumbrd dar a putut si ii vadd ochiistrdlucitori care o priveau indescifrabil.

Trlsura i se pdrea prea micd. ii lipsea aerul din pricinanervozitdlii care o st'p'nea. iqi petrecuse toatS ziua aleg,ndu-qi toaleta cea mai potriviti pentru cind, dar nicio haind nu i seylrea indicatd pentru eveniment. Slujnicele de la WhitamHall fuseser' foarte cumsecade gi toate hainele ii erau curategi cdlcate de parc' nici nu ar fi indurat vreodat' neajunsur,etraversdrii pe mare. in cele din urmd, alesese o rochie deculoare albastru turcoaz gi cu dantela de culoarea firdeguruila decolteu. Mltasea era noui, iar croiala acceptabild, daracum regreta cd nu aoordase mai multd atenlie moaei. inultimii ani, principalul ei interes in via(i fusese sd studieze.Dar studiul se dovedea destul de costisito r, iartatdrei nu inotain bani; solda ca ofifer in retragere era derizorie. S_a hotdritsi-gi completezefinutacu un gal spaniol din danteld tol.d;;;mogtenit dc la bunica matemi. ii cumparase bunicur Gin6sinainte cardzboiulsd distrugi

""orro-iu'1d.ii gi pe oamenii ei.36 \,bi)t

- Mullumesc, a izbutit sI bOiguie cu timiditate.

Arutnz Gpxrw?ncerca sd nu-{i uit sfatul t,

, " -l-1,,ff'j::'::'^::^'1:!'" f a3i o- giume oi, o,i..,t-a mustrat Arthur cu glas sec pe fratele sdu mai mic. intr_ozi iSi vei da seama cd lumea nu se invArte in jurul tau gi alideilor tale.

- Cine sunt Isabella gi Julie? a intrebat Agata foartecurioasd.

38

Izbucnirea i_a hnt prin surprindere pe cei din trdsurd.Arthur nu-gi pierdea niciodatd cumpdtul, pentru nimic.chipul lui Andrew continua sr fie z'mbitor in ciuda criticiidure primite gi Agata gi_a spus cd nimic nu izbutea sd ilnec'jeascd sau sd ii strice buna dispozitrie cerui mai micdintre cei trei Beresford. Era cer mai iesel gi mai nepdsltor.Pe ea o incdnta sd_i asculte lumele.

- Invidia md face sd mi exprim aga, a recunoscut pe unton atdt de frustrat inc6t a sunat patetic. Tu cer pulin vei'purtao conversafie pracut, gi interesantd murfumitu ao-"isi*"iMartin; dimpotrivd, Cristopher gi cu mine vom fi;r;ii:;ascultdm vreme de ceasuri nesfdrgite c6t este d. g.", ,aftxezi florile din stofr pe borurile pata.iito. d. dr.fi;;jmai bine, a continuat, cdt de ncdnd faci o plimbare priarmdsari condugi delondonezi, dar strdini de rasele amazoanecare incearcdsd respire un pic d.e. aer cural gi singurul lucru pe care ilizbutesc este sd inghitd p.uf .r.dur. "

Agata era uluitd. Andrew nu putea sI vorbeascd serios orida?

- SI dea Dumnezeu se_fi fi picat Isabel la, i_aspusArthur,rdzbundtor' Geamdtur rui Andrew a sunat foarte adev.rat inurechile ei; nu pSrea s5 se prefacd. Merifi astr gi chiar mai mult.- O prefer pe Julie dec6t pe Isabelia, i_a replicatanA..*amuzat.

Iwn;rn-uA- Lady lsabella Kelly este fiica unui conte sc[pdtat, dar

cu o dotd generoasd. Chiar daci nu aurul pe care il poseddcste partea cea mai strilucitoare a persoanei sale, ci un sughifdeosebit pe care gi-l face auzit cu fiecare silaba pe care orosteqte.

- Isabella este destul de frumoasd, a ldmurit-o Arthur peAgata, ca gi cum ar fi fost nevoie ca ea sd cunoascd acestamdnunt.

- Iar Julie Freeman, a continuat sI spund Andrew, este

cea mai tenace vdndtoare de soli din cdte am cunoscut. S-aoprit o clipd ca sd tragd aer in piept. il urmdregte qi ilhdrfuieqte cu neruqinare pe Cristopher gi uneori intr-un modde-a dreptul vulgar. Andrew a t[cut un moment. Degi, dacde sd aleg, prefer sughilul Isabellei dec6t tertipurile Juliei.

- $i nu puteli sd faceli schimb sau s5-i da{i o sugestiegazdei despre insofitoarele voastre? a intrebat, camzdpdcitd,de ldmurirea lui Andrew.

- Un domn englez nu gi-ar jigni niciodatd gazdapun6ndu-i sub semnul intreb[rii bunul gust in alegereainso{itorului sau insofitoarei la mas6. Agata gi-a infiptpupilele pe figura aproape ascunsd a lui Cristopher, care se

mentinea intr-o tdcere desdvirqitd. Oare el detesta companiadomnigoarei Julie la fel de mult cum o detesta Andrew pe

cea a Isabellei? Dar iubitul meu frSlior Arthur va aveaenormul privilegiu de a sta de vorbd cu o fat6 absolutnormal[ qi fermecdtoare, despre vreme, politica din Spania,serbdrile cdrnpenegti pline de fete frumoase gi chiar desprepasionantele lupte cu tauri.

Agata qi-a astupat gura cu mAna inmdnugat[ ca sd-giindbuge risul. Ea nu vorbea despre vreme, politicd sau tauri.Putea sI vorbeasca despre cum se disecd un cadavru sau cumsd recunogti febra tifoidd, deqi, cu siguranfd, acest subiectde conversalie nu ar fi potrivit pentru o cini festiv6.

39

Arunnz GtNnw- gi intel ige ntd,, a addug

cd domnigoara Martin, pe I

Iunrsrn-*il,,Mdi sd fie! Ascu(igul vocii lui ar putea sd se ia la

intrecere cu sdbiile toledane'.', s-a gdndit Agata. L-a privit inl'a[ddar Cristopher i-a oferit o privire inofensivd de zeflemeasau dispre!, nu gtia prea bine.

- Ce vrei sd spui cu a atrage prea mult aten(ia asuprapersoanei mele? l-a intrebat cu o anume nepldcere pe care nus-a deranjat s-o mascheze.

- Spaniolii Jipd prea mult, a rdspuns el pe un tonindiferent.

- Cristopher ur[gte tot ce are leg[turd cu francezii sau

spaniolii, a intervenit Andrew glumef. Dar adu-{i amintezicala,,Cdinele car e latrd nu mugcd".

Eal-a privit cu sincer[ recunoqtinld. Zimbetul larg al

tindrului ar putea sd topeascd inima cea mai rece. Era alnaibii de chipeq, ca gi fratele siuArthur, dar Cristopher aveaun magnetism sdlbatic qi intr-o anumiti mdsur[ crud, care iiatrdgea atenJia in mod constant fEr[ sd poati evita asta.

- "CAinele care latrd muqcd pu[in", l-a corectat cu glas

melodios.Andrew a inclinat din cap in semn de incuviin{are dar

Agata nu a apucat sd-i rlspundd cdci chiar in acel momenttrisura s-a oprit in fata unui conac care a l6sat-o cu guracdscat6. Era maiestuos, demn de un rege gi indat[ s-a incruntatingrijorati. Ea nu era obignuiti cu protocolul englezesc dar, ca

sd fim sinceri, nici cu cel spaniol. Singurele ei momentemaiestuoase au fost in palatul Zambra gi in compania prietenei

sale Marina gi a fratelui acesteia, Lorenzo. $i atunci, cum o sd

facdfa[d unei cine cu nobili englezl?

- \,bi incerca sd te ajut in toate, nu trebuie s5-(i faci griji.Glasul senin al luiArthur i-a p[truns in str[fundul inimii.

Ya avea cel mai bun insolitor la masd, nu ar trebui s[-gi facdgriji pentru fleacuri, dar iqi frcea.

Agata a luat braful pe care Arthur i-l dldea inainte de acobori cele doud trepte ale trdsurii gi cAnd a ridicat privirea

41

medic pe care o cunosc.batd nebunegte in piept. De ceer rlmdnea in afaradiscufiei?

- Foarre rrumoasd ei irt....ffi ffi:,rJJTjil f"[H.Arthur, te vor invidia tofi domnii de la cini gi pentru asta teurisc.Agata gtia cd tAndrul nu vorbea serios c6nd spunea cd iqiur,gte fratele. in ciuda scurtei wemi petrecute ra whitam Halllputuse sd observe enonna c rmaraderi e careexista intre ei.

)

uc

care nu il controla. A fost unsI md facefi sd uit ceea ce a

griji. Noi, fra{ii Beresford, tevom teri lady McGregor uu "Lr"cape

O argrnt.cila aunilnumelui de femeie

mdritatd" al prietenei sale. I-ar fi pldcut at6t de mult sd asistela nunti, sd-i fie naq5...

^ - \,6i putea sd vorbesc in francezd, pe timpul cinei?eArthur s_o priveascd uluit. Laut un inceput de zdmbet. Nulezd qi presimt cd spaniola nu

interes. L aici, nu_i aqa? a addugat cu

legdturi cu francezii, a spusvorbe acre a participatpentrubine si nu uifi, a avertiza_

nu atragi prea murt atenria r.rrJlXl',:?#fl*i ffl o"'u

40

$i-a inchipuit cd probabil era domic s6 se indepdrteze de eigi din nou s-a intrebat de ce era atAt de singuratic, dar gi_afixat atenfia pe tAndrul chipeg care o conducea pe scAri insus' spre intrarea in conac. John gi Andrew ii agteptau, aldturide un blrbat foarte distins, despre care Agahs-a gdndit cdera de acelagi rang gi v0rstd ca gi marchizul de Whitam.

- Domnigoard Martin, dd-mi voie sd (i-l prezint pe bunulmeu prieten Devlin Charles penword, duce deArun qi socrulfiicei mele Aurora.

,Lrutrru GpNrw IwrSro-uAdin pdmdnt, Cristopher dispdruse din cAmpul vederii ei. rrcvoie de un moment in singurdtate. Agataa cobordt treptele

spre tufele de trandafiri qi indatd mireasma pdtrunzdtoare a

llorilor a invdluit-o cu prospefimea ei dulce' A mers spre

liintana rotund[ din piatr[, cu statuia lui Neptun sculptata pe

ca. S-a aqezatpe marginea lucioasd qi a indl{at chipul cdtre

noaptea intunecatd qi instelat6.

Agata i-a zdmbit ilustrei figuri. Avea p[ru] c[runt gi des9i miini mari dar moi.

Se simlea chinuitd, jignita' Mai multe doamne goptiserd

vorbe neplScute gi ustur6toare cdnd Arthur o conducea

inspre sufrageria find 9i elegantd. La inceput, nu ddduse

insemn[tate dar stinjeneala tindrului a luat-o ca pe o ofensa

personald. in plus, chipurile pline de dezgust qi jignirile

stdruiserd pe toata durata cinei, provocandu-i o stanjenitoare

senzalie de rdu fizic. De ce naiba spusese cd era pe jumdtate

fianfuzoaicd? Nu era ea vinovatd cd era un amestec ciudat,

degi recunogtea cd ii transmisese stanjeneala ei 9i lui Arthur,

oare inrSutdlise totul incercflnd s-o ajute. oare numele ei

franfuzesc nu o trdda drept o invadatoare? Fir-ar sd fie! Era

nevinovatd de rdzboiul care avuse loc intre cele doud patrii

ale sale iar tat6l ei nu era vinovat cd se n6scuse de partea

gregit6. A oftat intristatS, sim(indu-se imp[rfitd intre

simldminte. igi iubea din suflet tat[], pe Jean Michel, 9i

putuse sd vad[ cu ochii ei iubirea pe care o avea pentru

mama ei, Maria Isabel. in ciuda absen{ei ei, faptele iidovedeau convingerile qi t6ria inimii. Jean Michel indurase

vreme de ani jignirile gi atacurile spaniolilor care urau tot

ce avea legdturi cu francezii; dar niciodatd nu rdspunsese

atacurilor. Hotdrdse sd riminl in Spania in ciuda infrAngerii

suferite in r[zboi. Faptele lui de iubire necondilionata nu ilrdscumpSrau in ochii lumii? $i cine erau blestema(ii dia de

englezi ca sd se erljezein judecdtori ai rdd[cinilor ei? ca s5

igi dea cu pdrerea cu atitalibertate, flrd s[ cunoasc[ pricinile

qi imboldurile sale?

Totugi, nu trebuia sd-i fi rdspuns lui lady Margaret intr-un43

- Este o adevdratd pldcere, domnigoard Martin. Ducelei-a luat mdna gi a dus-o labuze cu un gest atdtde firesc inc0ta frcut-o s[ se simtr tulburatd gi incantatd totodatd. vorbeaspaniola! Glasul ducelui era grav gi puternic, avea sigurantaomului mulJumit de viafa gi implinirile sale. Era cu adevdratimpundtor gi c ii era m6ndr5, a primit_o cubundvoinfd gi bagtri. Arthur va fi cel maiinvidiat bdrbat al serii, pot sd vd asigur de asta.

Agata a zltmbitfericiid, chiar dacd-gtia c[ nu era frumoas[gi nici nu avea un chip deosebit se simfea bine printre aceioameni elegan{i gi rafina(i. gi-a inchipuit c6 seara putea fiminunatd.

Seara se dovedise un dezastru des[v6rgit, dar, din fericire,putuse sd fugd in grldin[, unde agtepta sosirea lui Arthur, cuo bruturd rdcoritoare. Scuza rostit[ eraadevdratd. chiar avea42

sd pund la indoiald bundvoin{a fam,iei Beresfor{ ut .aJoaspete era. Se simfea atdt de sup5ratS inc6t inima ii b5tea intdmple cu un ciocdnit neincetat. $i in starea aceeade flurie qiresentimente, Cristopher a venit dupd ea ca s_o ducd inapoiin palat, cu obignuitul sIu disprei gi aroganfd. Cu toateacestea, dacd de ceva era sigurd Agata era cd nu va maiingldui ?nc, o jignire in noapteu r.."u'irf"mald 9i qi_u re.ruipe cel mai mare dintre frafii Beresford neputinfa pe care osimfea gi furia care o st[pdnea.

- E pl5cut sI vdd cd ai aga o prefuire deosebitd pentrufirea noastrd spanioleascl. Noblele invidiata de cdtre ;":;i;;de cdnd e lumea lume, nu_i aqa? a rdspuns pe un ton sec. $i,apropo, in afard de tatdl dumitale, n, urn vdzutniciun ominteligent la masd.44

- Fratele meu se simte atdt de tulburat cd,li_aingdduitsd-l convingi sd te lase singurl, incdt goviie si vin5 dupldumneata. De aceea, mi_am luat libertatea de a o face eu inlocul lui. ochii Agatei s-au redus Ia o linie, auzindu_r. imiinchipui cd, f*ea dumitare indrdzneafd, trebuie sd fi fostpricina qi nu temperamenful moale al lui Arthur, dar oricum1 trt o gregeald pe care trag nldejde ci n_ai s_o mai faci. Ofatd nu poate rdmdne neinsolitA, chiar dac[ pitimegte a. ,,

Ea.voia s5_i rispun dd,, d,ar mdna lui a opritului. Te rog, data viitoare st6p6negte_gi fiieala o masd unde se afld oameni inteligenfi.

Spatele Agatei s-a incordat aidoma corz,or unei ghitare.A luat vorbele lui Cristopher in cel mai rdu chip cu putin(6.Rigiditatea atitudinii lui i s-a pirut peste poate gi nelaloculei, purtarea severd a indignat_o Si, impotriva oricdroragteptdri, i-a replicat jignitd p6nd in -aoruu oaselor qi frrdsd-qi mdsoare vorbele.

Iwryrr-uASprdncenele blonde ale lui Cristopher s-au inllfat deodati

intrebdtoare in fa(a insultei neruginate.

- Ia te uitd! a exclamat, surprins in parte de izbucnireasa. O femeie care gtie sd-gi foloseascd limba gi pentrualtceva decAt sd umezeascd firul de a[d ca sd il bage in ac.

Agataa rdsuflat atAt de puternic incdt aproape s-a inecat.

Sd umezeascd a[a...!

- Ia te uit[! a repetat cu ochii ca niqte pumnale. Un bdrbatcare igi dd aere folosind vorbele in fa{a unei femei frrlapdrare.

,,igi di aere?", s-a intrebat Cristopher, dat ea nu eradispusd sd se opreascd din acel rdzboi verbal pe care ilincepuseri gi nici el nu ii va ing[dui vreo pauzd.

- FIrd indoial6, egti supdratd gi nu gtii ce spui, i-a rdspuns

cu condescendenf5. Dar, dacl englezii invidiazd ceva laspanioli - mI mlrginesc s6-[i citez vorbele -, este

capacitateaacestora de a nu face nimic in cea mai mare paftea timpului.

Ochii Agatei s-au deschis cdt farfuriile. $i atunci toatdincordarea acumulatd, neplicerile gi insultele din noaptea

aceea au alcdtuit un vulcan care a erupt iniuntrul ei. Unblestemat de englez indr[znea sd o insulte! O frcusetrAntori{5? Md rog, pe ea gi pe spanioli in general.

- Pdrere care diferd, fErd nicio indoialS, de cea a lui sirFrancis Draker. Nu a existat gi nici nu va exista un jefuitorenglez care sd fi asudat atdta furAnd rodul muncii spaniolilor.Cu greu pofi sd-mi acuzi compatriolii de lene cAnd voi suntelicei care ali izbutit sd vI umpleti cuferele fErI sI vd spetili.

Cristopher se bucura s-o scotd din sdrite. O englezoaicdmai degrabi gi-ar fi mugcat limba decOt sd ii rdspundd pe unton critic, dar pasiunea pe care o ardta domniqoara Martin i

rCorsar, navigator, negufitor de sclavi gi om politic englez; in 1580, regina Eli-sabeta I l-a fdcut cavaler (n.t.).

,4arcnz GrNtwmod atdtde brusc, in ciudau"rffiun musafir gi nu avea niciun drept sd se arate arfdgoasd sau

45

,Larcrta Grxz:vnse pdrea firarte atrdgdtoare. o. ffiamuzase cr:rt0ndu_se cu o altd spanioloaicd in afard delui, Aurora.

- $tii proverbul ,,Cine furd de la un hot...,,Nu a terminat fraza, dar Agata era pe punctul si legi

de supdrare. S-a uitat la el cu uraru ,nau."'ii.;;;*,;"ri,,;s-a.temut serios pentru integritatea sa fizicr. Niciodate numai vizuse o femeie atdt de furioasd gi totodatd atdt deadorabild.

- Ne-a(i scufundat galioanele, ne_a{i furat posesiunile.Atriluptat impotriva lui Napoleon pep'mant spaniol, e adevdrat,dar numai din interes, ca sd conspirali qi s6 pune{i la calenenorociri. Md ingel oare, lord Beiesford?

, Ca $i cum qi-ar fi dat seama de absurd itatea apdrdrii ei,Agata a tdcut brusc dar cu o strdrucire rdzbundtoare in ochi.infierbdntatd cum era, uitase cd, erao simpld musafiri in casalui. Fl ii era gazdd qi ea tocmai ii ddduse o grlmadd demotive ca s-o arunce in stradd.Cristopher se apropia foarte incet, liri sd_gi ia ochii de pechipul fetei, schimonosit de supdrar e. Agata a detestatstlpdnirea de sine pe care o ardtaenglezul; finuta impecabild,p[ru] bine pieptdnat spre spate, frri niciun fir neralocul rui.

$i deodati a simfit impursul s5 strice aceastd ordine atdt deconqtiincios alcdtuitd. A cobordt ochii pina pe batista p.rf*innodatd de la git, de propo(ii exacte la arnbele capete, gi adorit sr rupd acer ech,ibru desdv,rgit pe care il ardta el inaparen(I. S5-l facl sd se clatine ?n forfa lui masculind, darcum sd izbuteasci? D0ndu_i un pumn!

- Un bdrbat ar fi sim{it duritaiea caracterului meu in fa{aunei asemenea desfEgurdri de lipsl de bun simf. pofi sa fiirecunoscitoare cd eqti o fran(uzoaicd supusd, fiindcd noi,englezii, obignuim sI fim mdrinimogi cu invingii.Spatele Agatei s-a incordat gi mai mutt. O frcuse supusd?

46

Iwryrn-uAirrvinsd? Cu ce drept se erija in invingdtor asupra ei? Ca

liispuns la provocare, a frcut ceva de care se vacdimaitdrziu,tlar pe care in acel moment, orbitd de furie, indureratd de

privirile pline de prejudecdli ale doamnelor englezoaice, nul-a considerat nepotrivit. Sufocatd de ofensd, nu s-a gdndit larurm[rile faptelor ei. Cristopher stdtea in locul cel mai bun,

chiar ldngd marginea fhntinii rotunde, foarte aproape de ea.

hgata a frout un pas ca si ajungdin fa\a lui. Cristopher s-a

risucit pufin ca sd n-o piardd din vedere, r5mAnAnd cu spatele

la fdntdn[. Atunci ea a ridicat tocul botinei gi l-a lovit cu

putere in picior. Exclamafia lui de surprindere qi durere a avutgust de miere topitd pe buzele ei. Cristopher a frcut un pas

inapoi dar pantoful i s-a lovit de piatra fbntinii gi a r[mas unrnoment dezechilibrat; ea a profitat de lipsa lui de stabilitateoa sd-l imping[ cu putere. Intenfiile ei au fost cu totulneaqteptate pentru el. Cristopher a simfit cum cade pe spate.

Marginea de piatrd a frntinii era prea joas6, abia ii ajungea

la inllJimea butonilor. A bdtut aerul cu miinile, cdutAnd sd

se (in6 de ceva in incercarea de a nu c[dea in ap6. Pentru cd

Agata era atdt de aproape, a izbutit s-o apuce de bra( ca sd

incerce sd-gi recupereze echilibrul dar contragreutateaneagteptatd a frcut tocmai pe dos: a tArdt-o cu el in cddere.

Chiar dacd ad6ncimea nu era mare, amdndoi s-au udat de tot.Ea a inceput sd tugeasc[ gi sd scuipe apdpe gurd de parcd

ar fi fost noroi infierb0ntat de cildura iadului. Cum?ndrdznise s-o tragd in fhntAnd? I-a infipt genunchiul drept instomac Ai l-a afundat gi mai mult in mfllul de pe fund. Cudegetele ca nigte gheare, l-a apucat de buclele blonde, acum

nu tocmai ingrijit pieptdnate, gi i-a blgat capul sub apI. Darforfa lui Cristopher era mult peste a ei, a izbutit sd-i pund

genunchiul intre picioare gi a aruncat-o pe deasupra capuluiin partea cealaltl a fdntAnii. Agata a zburat pe deasupra luiCristopher qi a cdzut cu gura in apd, cu poalele sumese pdnd

47

.,Arurtzz Gnxpwin talie. Arnplitudinea frntanii ii@r5u mai mare in luptd. Cind a reugit sd scoatd capul din apd,el stltea deja in fafa ei. Cu un gest brusc, a prins_o a. Urui Sia ldsat-o in picioare in mijlocul fhntdnii.

- Bddlran blestemat! Cum indrdznegti..., l_a insultat, darnu a fost in stare sI sffirgeas cd, propozifia vdzdndgestul aedurere pe care l-a frcut el cdnd qi_a atins umdrul.

Agata uitase cd era rdnit. S-a ntgat carana sd nu i sedeschidi din pricina izbucnirii ei.

- Vrdjitoare neruginatd! Dacd nu gtii sI primeqti o insultd,fereqte-te sd le rostegti. Ea I_a privii cu dugmdnie. Se rugapentru el gi golanul o insulta. Dacd amdndoi erau uzipdnd,iaoase era doar vina ei, pentru cd nu gtiuse sd_gi stlpdneasclpornirile, dar mai degrabd gi-ar ldsa pierea ra saramurd dec,tsI recunoascd. $i atunci, un tuqit i_a luat pe am0ndoi prinsurprindere. Au intors capetlle la unison gi au v[zuttaimulte perechi de ochi care ii priveau de parcd ar fi fost fiinfedin altd lume. Singurul care aveaun zdmbetpAna la urechiera Andrew. Arthur era profund afectat de spectacolullamentabil pe care il ofereau ar

^ndoi uzi. Marchi ntr aveain

mdnd o cupd de gampanie gi o strdngea nefiind congtient dece fEcea. Figura lui serioasd l_a frcuipe Cristopher.a in1r..printre dinfi. Lui John abia dac[ ii venea sd cread[spectacolul ruginos pe care il ofereau fiul lui cel mare gidomnigoara Martin. Se uita la chipurile lor cu o ,r.p.iredesdvarEitd' Nu era in stare s[ inleleagd pricina pentru careamdndoi erau uzi gi se certau in picioare in ap[. Ce iisclpase? Cristopher a iegit din fdnt,ni qi, odatd

-afard, i_a

intins ei mdna cu un gest galant ca s_o ajute sI iure. ig.utu uprimit de parc[ ar fi fost o regini care ii ingdduie rach"euluisd o ajute sd coboare dintr-o trdsuri. Se simtrea supdratd p6ndintr-un punct de neconceput gi incapabili sa spuna cevainteligent' Dar cristopher a fost mai iute in a lrmuri situalia48

Iunr;re-utAirr care se gdseau. Domnigoara Martin a cdzut in fhntdnd gi

cand am incercat s-o ajut am alunecat gi eu. E de necrezut cdt

tlc impiedicate pot deveni femeile cind sunt ldngd apd.

S-a uitat la el cu desdvArgire dep[gitd de emolii. Ddduse

lirrnurirea de parc[ ar fi fost ceva firesc ca o femeie sI fie atAt

dc impiedicati incdt si cadd intr-o fAntin6. A observat cd el

i;i netezea p[rul intr-o incercare de a scurge apa qi de a finebuclele rebele spre spate. Agata a ficut ceva cu totulncagteptat gi nelalocul sdu: cu mdna dreapt[ i l-a ciufulit dinrrou, dar s-a c[it o secundd mai tdrziu.,,Ce-am fEcut?", s-a

intrebat. Dar nu putea sd rdspundd la intrebare, pentru cd nu

;tia ce o impinsese si-l atingi dupd tot ce spusese despre ea.

Cristopher a privit-o uluit dar nu Ei-a mai netezit p6ru1.

- Este o u$urare sd vezi ci bdrbafii nu se dovedesc la felde impiedica(i ca femeile cind se afld aproape de o fdntin6.

$i, fErd s[ agtepte rispuns, s-a indreptat spre Arthur, care

o privea in continuare jumdtate uluit, jumdtate amuzat.Agata i-a fEcut un gest din cap ca s[ ii ofere braful, iartAnirul a condus-o inapoi la conac, neincetind sd se uite lad0ra de apd pe care o ldsa la fiecare pas. Comentariul ei

sunase la fel de absurd ca gi llmurirea datd de Cristopher.

- intdrziali prea mult, a fost explica(ia scurt6 pe care i-aoferit-o Andrew lui Cristopher ca sE justifice prezen{a tatdluilor in grddin6. Ar trebui sI te vezi, parcd egti un gobolan ud.

Tonul jovial al fratelui sdu cel mic nu l-a deranjat,dimpotrivd. L-a flcut s[ schileze un zAmbet, pentru primaoard in mulli ani. intr-adevir, se sim(ea ca un gobolan ud.

Inima lui John i-a tres[rit in piept privindu-i. S5-9i vaddfiul cel mare intr-o asemenea incdierare i se pdrea

nemaipomenit, iar gestul ei de a-i r[vdgi pdrul i se intipdrisepe retind cu o nddejde care ii mugca din m[runtaie. Ar fi cuputinfi ca o strdind sd fi trezit interesul fiului sdu mai mare?

Trebuia sd inceapd s[ facd cercetiri in aceastd privin!6, dar49

,4autru GtNpwpresimfirea era prea putemicd pm$i dacd se ingela? Acum trebuia sd le ofere gazdelor opentru cd plecase in niqte imprejurdri atdt deneagteptate.

Iwr;rn-uAMi-am ingdduit libertatea de a cere nigte rdcoritoare

l)cntru am6ndoi. Este o dup5-amiazd superbi de care sI telrrrcuri in gradind.

Ea nu a qtiut sd vadd inten{ia ascunsd in aceast[ invitalielricutd intr-un chip care i s-a pdrut altruist dar o emofionarlcf'crenfa pe care o ardta. La Whitam Hall se vorbea ins;ranioli in toate ocazllle cind era prezentd.in plus, o ajutausii-gi perfeclioneze engleza, care se imbundtdlea pe zi ce

Ilcce. Beresforzii erau niqte gazde minunate.

John pirea foarte interesat sd stea de vorbd cu ea. Voia sd-i

vorbeasc[ despre familia ei; scopul lui, la urma urmei, era sd

t:crceteze. Si cunoasc5. I-a oferit braful ca s-o inso{easc[ inlbiqor, unde servitorul ldsase tava. Agata s-a ldsat condusd cu

ziirnbetul pe buze. Frumosul foiqor era folosit uneori ca

pavilion gi era situat intr-un coltr al superbei grddini, foarteirproape de iaz. Era acoperit de o planti agdldtoare cu niqte floriasemindtoare iasomiei, dar, privindu-le mai de aproape, Agatalr vdzut cd nu asta erau. Construc[ia era uqoar6, dar rezistentl

5i pdstra esenfa locului in care se gdsea. CAnd s-au aflat inprimitorul salonag de var6, au luat loc unul in fala celuilalt.

- Este superb, i-a spus lui John cu desdvArgire copleqitd.

Din coltriqorul acela se putea bucura de liniqte mult mairnult. in depdrtare, putea sd vad[ inceputul labirintului.Arthur ii vorbise despre parlea cea mai frumoas[ a gradiniidin spatele conacului.

- Dupi aceea vom face o plimbare prin ser6. Am izbutitsI cultiv flori exotice aduse din alte pirfi ale lumii. Md facsa md simt foarte mindru.

\A fi o pl[cere sd v[ insolesc in ser[, lord Beresford.

- Spune-mi John, te rog, i-a zis pe un ton foarte corect.

Ea a primit incintatd. Marchizul a umplut un pahar cu

limonadd gi i l-a oferit; l-a luat recunoscdtoare, neincetdnd sd

priveascl florile mici qi albe ale plantei agd\dtoare.

5l

il ura! Era cel mai nesuferit bdrbat din c6fi cunoscuse. Seagtepta la o scuzd din partea lui, dar, vdzdndu_jtdcerea, maibine ar pune o piatrd intr_o colivie gi ,_u. a$tepta s6 cAnte.f. De doui nopfi, de c6nd se

I Casterham, nu_l mai vdzuseare o sim{ea de a_l infrunta seindci intr_adevdr ii era dor deel. U_ltimul gdnd a paralizat_oprej de cdtevaclipe. Cum putea

s5-i fie dor de un om care, in fol A" vorbe, scotea gerpi pe gtfid.?Dar era adevrarat,ii entr tariile luitiioase. De chipul ips de ochiistrllucitori gi intelig rec nerrcncqceasurile gdndindu_se la el gi la comentariile IMaic5 Precistd! Se simfea atrasd de Cristopher

igi pierduse min{ile. pesemne b,[ceara din f6nt0nd iiinmuiase creierul, era singura explicafie plauzibilir ;;;;;simfdmintele pe care le nuirez gi p" care in acel moment nule stdpinea. Agata era atdt cle concent ratd, pe g,ndurile eiincdt nu l-a auzitpe John venind. El a iegit pe uriagele uqi cugeam dinspre grrdini qi s-a indreptat spre locul unde se aflaea' II insofea un servitor cu o tavd cu rrcoritoare. Auzindu-ipagii, Agata s-a intors spre casd gi a privit gesful amabil almarchizului c6nd a salutat_o.50

,4al:lmy GnNm- Trebuie si-mi cer scuze, a inceput Agata, pe

lamentabilul spectacol pe care l-am oferit in seara aceeapalatul Casterham. A fost o purtare neingdduit[copil[reasci din partea mea.

John a studiat-o cAteva momente inainte de a-i rdspu

- Nu te invinovdfi intru totul, domnigoarl Martin, qi fimeu a fost rlspunzdtor pentru spectacolul pe care l-afi ofeErali amAndoi in fhntin[.

Ea a tdgdduit ddnd din cap.

- Eu l-am impins fIrI sI g6ndesc. M-a infuriat aqa deincdt nu mi-am mdsurat faptele. Sim{eam o dorinflsd md rdzbun.

Cam la asta se a$tepta John, dar ce o fi flcut Cristde a infuriat intr-atdt o fatd?

- Am incredere cE purtarea lui a fost cea a unui cavaler.Ar fi de neiertat sI te fi jignit in chip voit.

Agata gi-a mijit ochii negri, gdndindu-se la vorbele lui.

- De fapt, nu m-a jignit, dar mi-am vdrsat nervii pe el.John a gtiut cd ii lua apdrarea lui Cristopher gi acest

amdnunt i-a pldcut.

- Fiul meu este un blrbat extraordinar. Un domn, chiardacl un pic cam rezervat. itri cer scuze in numele lui dacd aspus vreo vorbd nepotrivitd care te-a jignit.

Agata a str6mbat din gurd auzindu-I. Cristopher nu erarezervat, era inuman.

- ii urdgte pe spanioli gi pe francezi, azis, ca rdspuns lacomentariul lui John gi de parcd ar fi fost o taind pe caretocmai o descoperise. $i din pdcate sau din fericire, eu suntqi una gi alta.

El a schilat un zdmbet. Tonul ei fusese de mdhnireadevlratd. Domnigoara Martin era extraordinar5. Naiv5, dartotodatd vioaie, istea{d. O undd de aer proaspdt in stdtutaambian(6 englezeascd.

52

Iwryrn-*rA---rc6.topt e. rru iGagte pe spanioli, a replicat 9i Agata

s-ir grdbit s[-l corecte ze, sd-lscoatd din greqeald' U": ]:T ii

putoa sd i-l facd absenla mea'

Agataa oftat ugor' Rizboiul din Spania se terminase de

rrrtrlli"ani dar r6nile pe care le provocase nu se cicattizaserd

irrcir, nici in tab6ra englezd,nici in ceafrancezl gi nici in cea

r1lirrriol6.' in strdfundul privirii lui are un dispret pe care nu

rzbutesc s5-1 inlelei 9i care mi se pare neobiqnuit"' Nu'

:;,i;;il; tp"t Alutu intr-o eoaptd' nefiind conEtientd cd

,lohn o manipula ca s6-9i exprime sentimentele'

in candoarea ei tinereasce 9i pasiunea ibericd nu iqi

nrirsura tonul nici semnificaiia vorbelor'

O femeie l-a rdnit adinc acum mul1i ani' a mdrturisit

,f.trautiioi, . Agataa clipit de mai multe ori' incercind sd

rrsitnileze revelafia. $i de aceea se dovedeqte uneon cam

tlufag gi rece.

Ea nu era in stare sd facd sau sd spund ceva' I se pdrea

rrcobignuit c[ domnul Beresford ii povestea a$a ceva despre

rrrrul dintre fiii sdi 9i gi-a inchipuit cd respectivului nu ii i-ar

lrlitcea ca ea sd cunoascl partea aceeaemolionald a poveqtii

lrri. La uffna urrnet, o considera duqmancd'

Nu toate femeile sunt la fel' a spus deodatd'

John a observat c[ ea nu se inclusese in exprimare'

De bunS seamd, dar abandonul meu 9i purtarea din

irccut a doamnei i-au hotdr0t firea de acum'

hgatagi-a bdut dintr-o inghi{itura limonada care ii mai53

, aurua GaNpvzrdmlsese in pahar, strdind a"@i-l trezea trecutul lui Cristopher.

- gi mama lui Cristopher?

. John a blut o inghifiturd scurtl din rdcoritoare inaintea-i rdspunde.

- A murit dupd nagterea lui Andrew. Niqte fierbinfeli a

f:_9:3":. !u:.y1a vreme, m_am inrolat in armatr ca slupt impotriva lui Bonaparte.

- $i mama mea a murit. A luat_o rdzboiul,ca pe multemame pe vremea aceea.

Iunnsrz-uAururne din Spania. Agata a frcut ochii mari de surprizd. Nucstc chiar aga de neobiqnuit.

Dar aici trebuie s[ fie al naibii de frig, a spus surprinsd.I se pdrea foarte ciudat cd fructe originare din Spania

prrtcau fi recoltate de pe pdmdnt englezesc.

De aceea le cultiv[m in ser5.

Dar Agata nu a mai apucat sd spund nimic fiindci inlirigor au sosit Arthur gi Andrew, ca sI li se alSture pentrugrrstarea din grddin5.

- Mai e limonadd?Privirea Agateis-a imblinzit candArthur s-a agezat l6ngd

ca. G6sise in el un prieten bun. Ce-o avea Beresforzii de iilrczeau un asemenea interes?

Cristopher ii privea in tdcere pe Robert Jenkinson gi pe

Arthur Wellesley. Amdndoi bdrba(ii stdteau fald in fa\dbtngitbirou iar el stdtea in picioare foarte aproape de uriagabibliotec[ plinl cu c6rfi vechi. Pre! de cdteva secunde, gi-a

luat privirea de pe tomurile luxoase din piele gravatd, ca sd-

pi fixeze atenliape pergamentele pe care Robert le inrdmase

ca gi cum ar fi fost tablouri. Indiscutabil, contelui ii pldcea

sa se inconjoare de istorie; biroul lui era o dovad[ a acestuiIucru. Existau obiecte de o valoare incalculabild pe frumosulbirou gi pe diversele mese gi rafturi care impodobeauincdperea.

- Richard Moore a fost poftit la cina pe care o va ofericontesa Grant la conacul ei din Southsea. Southsea era ostatiune balnear[ din Portsmouth, situati in extrema sudic[ a

insulei Porsea gi aparfinea comitatului Hampshire. Centrulstafiunii se afla la doar o mil6 de centrul oraqului Portsmouth,

foarte aproape de Whitam Hall, locul de regedin{I al familieiBeresford. Contesa a extins invitalia pentru tatil dumnitaleJohn gi pentru restul familiei. Cristopher a inclinat din cap.

55

Chiar dacd nu-gi amintea di chrpul ;"_"1 ;,]olffi;T;doar un bebelug c6nd ea a murit, ur"ri, ,.t imb o mullime deamintiri ddruite de tatdl ei, care o iubise din tot sufletul. Iarinh-un jurnal scrisese tot ce ?gi amintea despre ea, fbrur ei de aprivi, de a zdmbi. C0teva versuri ut. u*. c6ntece pe care leinvSfase pe de rost. zicdtoipopulare ,puriot.gti care o amuzaupentru c5 in ere erau insultali franpzii. $i atunci, sentimentuide singurltate a devenrt prea profund gi dureros.'imi;;;;;;;

cd fi-am tezit amintLri triste, ,_u ,.uruilohn our".rm ruginat.Dar Agata a zdmbit gi durerea u ai.pa_, din ochii eic5prui.

- $tiu, am fost acolo gi amvdzut grozdviacare ii lovea penAhnit al fetei c6nd gi_a aminiit

gi_a dat seama de pierderea

:.,I: r yu, de pe ochi Agatar,_T fi#:;1":fi,,',t"l1"o;ffil

- Am at6lea intrebdri pe care mi_ar pldcea sE i le pun _ atdcut un moment inainte de a continua I incdt mi-e teamd s5recunosc. John i_a umplut din nou paharul ., fi_oruJa giAgata i-a mulqumit cu un gest al capului. Este chiar foartebund, a admis simplu.- In serd, pe l0ng5 flori exotice, avem un ldmdi qi unportocal pe care fiica mea Aurora s_a incdpdfdnat si_i aducd54

.,\arcrza GrNrw

de altddatd, gi cu aceleagi rezultate.

Dar este de importanfl cMoore. Un agent ii urm gte pagii dar gtim cd la cindincerca ra iu r-.gatu.ulrlra""j'.1r,;;i ut't ca ra c

- Ii voi supraveghea fiecare pas, a fost rdspunsul lui-Am incredere cd in aceste zile dedinaintea ptecarii

Spania, vei lua mdsuri ca sI redevii acelagi agent antret

Cristopher nu a clipit auzind,indoiala din glasul lui ArthWellesley.

- Jeffrey Anderson gi Frank Kenner fac o trealexc_elentd, abia pot sd dorm noaptea de c6t sunt de obosit.JeffreyAnderson gi Frank Kenner erau vechi agenfi dejpensionafi, care se ocupau de instruirea diferililor memblpe care ii recruta Coroana pentru serviciile secrete.

- Bine, a incheiat Robert. Aqteptdm mult de lanoud misiune. Iar acum, o sr rdmurim cdteva amdnuninainte de plecarea dumitale in Spania.

Cristopher a ldsat locul de lange bibliotecd pentru a seapropia de Robert gi deArthur. a ruat unur dintre scaunere cuspdtar imbrdcat in stofd qi s-a agezat comod intre cei doi ceimai de seaml blrbafi din Anglia.

7

Agata era d.ezamdgitit. prietena Marina amdnaseintdlnirea cu ea cu cdteva sdptlmdni. in sc.isoarea pe care oprimise chiar in dimineala aceea, o inqtiinfa cI treburiinsemnate o retineau la Ruthvenrurrl.. Chiar j*a Agrir."sim{ea foarte in largul ei la familia Beresford, o deranja sl56

IwrSrn-uAlio consideratd o povard sau un musafir nepoftit. Arthurllcresford devenise protectorul ei gi incerca prin toaternijloacele si o facl sd se simtd binein mijlocul lor. O invitala plimbiri lungi pe cdmp, prin orag gi chiar la piafd. Ei iiplacea timiditatea lui, felul in care rogea c6nd ii adresa vreolaud[ meritatd.Eraun bdrbat foarte chipeg, cu o inimd cald5,

o fire pldcutl, respectuos; ar putea s[ fie tovardgul ideal dacd

ca nu gi-ar fi pus ochii pe bdrbatul cel mai pu(in potrivittlintre to(i: fratele lui, Cristopher. Abia dacd il vedea laWhitam Hall. De la incidentul din fint0na lui Neptun, dinpalatul Casterham, nu mai gtia nimic despre el.

A respirat cu pldcere aromele grddinii. Contesa Grant se

ardtase foarte binevoitoare gi educatd cu ea degi era o invitatlsurprizd. incuviinlas e prezenla ei la cini cu o deosebit[politefe. lar ea era dornic[ s[ nu se mai simt[ o intrusd. Ochiii-au strdbdtut frumoasele tufe de trandafiri, luminate derazelelunii. Nu era o intimplare cI se afla singurd in grddina dinspatele casei, trebuia sd respire un pic de aer. Cunogtin(ele ei

de englezd erau foarte pufine qi, chiar dacd in ultima vremeputuse sd exerseze mult, incd ii era greu sd se facd inteleasi,din pricina accentului puternic. $i-a fixat privirea pe osculpturd dintr-un coll al grddinii; propo(iile siluetei goale

i-au smuls un z0mbet qi a hotirdt sd arunce o privire mai de

aproape. A coborAt in grabd treptele dar s-a oprit pe ultima ca

s6-qi intoarcdfa\a spre ugile deschise care f6ceau accesul insalon. Candelabrele strlluceau in spatele sticlei transparente

iar era s-a indoit o clipd dacd sd se indepirteze, cdci iildgdduise lui Arthur cd va lipsi doar cAteva minute ca sI ia ogurd de aer inainte de a se intoarce in salonul de dans.

Gr[dinile englezegti erau frumoase. Fiecare dintre celepe care le vedea i se pdrea mai frumoasl dec0t cea de

dinainte iar cea a contesei Grant era spectaculoasS. Diferitelefiguri din marmur[ situate in mai multe colluri ficeau ca

57

,4rutnr GnNrvzlocul sd pard un muzeu in aer ri@l6ngE figura care ii atrisese at6t de mult atenfi a, a at)glasuri in spatele ei. S-a intors cu iufeald gi a vdzut.spericd o femeie gi un blrbat se indreptau chiar spre locul u,se afla ea. Din fericire, rochia albastru inchis o fi.ru uprou,nevdzutd in ochii lor. S_a ascuns dupd statuia uriaql gi gi(inut rdsufl area carr il;;;;;.#;#;ffill:J_t;care il dorea era s6 spuni ce Icea nlinsolitl in gradind, cacasta ar putea s5-l pund pe Arthur intr_o situatrie destulnepllcutd pentru cd o ldsase iarlqi singuri.

Femeii 9i bdrbatului li s_a aldturatui al treilea, care a iegidintr-un loc ce scdpase aten{iei ei gi c,nd r-a auzitvorbincintr-o englezd la fel de proasti ca a ei a zdmbitdar o secunddmai tdrziu gi-a ciulit urechile. in tlcerea nopfii, rdsunase unnume $t era un nume pe care ea il cunogtea foarte bine. Unmoment dupd aceea, conversafia clandestind a continuat dar

Iunzsrn-uASulul de hdrtie continea informatii foarte insemnate, gi

rrccst amdnunt a frcut-o pe Agata s5 ridice o spr0ncean6. Ce

rrliba se petrecea? inlelesese perfect numele regelui Spaniei:

f rcrnando. De asemenea, pe cel al unui francez, Clatdellcnoit gi pe cel al lui Carlos de Lucena y Moreno, v[ru] ei

iii pe al unuia dintre consilierii secretarului de Stat spaniol,

Manuel Gonziiezy Salm6nr. A intuit cd continutul h0rtiilorrrnplica probleme pentru vdrul ei. Trebuia sd facd rost de ele,

oricdt ar costa qi de aceea s-a hotdrit sd-l urmireascd pe

spaniol de indatd ce acesta s-a despd(it de femeie gi de

crrglez. Nadijduia sd nu intirzie prea mult, nu dorea s6-l

irrgrijoreze fEri rost pe Arthur Beresford, dar gtia cd se

potrece ceva de insemndtate. in vreme ce aqtepta ca femeia

;i englezul s[ plece din gradini ca sd poatl s[-gi inceapd

rrrmdrirea personald, a auzit discufia lor particularS. Chiartlacd engleza ei nu era prea buni in practicd, a putut sd

infeleagd cele mai multe dintre vorbe. $i surpriza ei a fostmajor[ c6nd a auzit numele lui Cristopher de mai multe ori.Au pomenit de o capcand. Despre recuperarea increderii luipi a unei pa4i dintr-o mare mogtenire. Cind in sfbrgit s-au

indepdrtat de grddind, Agata s-a pregdtit s[-l urmdreascd pe

spaniol p6nd in ascunzdtoarea lui. Nu a fost anevoios sd-l

urmeze, ci istovitor; si urmdreasc[ un bdrbat imbrdcatd de

ocazie gi cu pantofi cu toc era un supliciu.Degi spaniolul a intors capul de mai multe ori ca sd vadl

dac[ nu era urmdrit, ea a dovedit aceeagi iscusin(i in a se

ascunde. Strada strdbitutd de marinarii care infeseau multele

taverne din apropierea portului fusese un obstacol pe care

l-a depagit cu chiu cu vai. Din fericire, cartierul spre care se

indrepta la era la fel de elegant caacela in care era situat

conacul contesei Grant, gi Agata il cunoqtea. Cu cAteva zile

intr-o spaniold for\atd,, Agataa bdnuit cd din pricind cd unuldintre participanfi era spaniol. Aindrdznit sd se aplece unpic ca sd vadd felele persoanelo r carevorbeau in goaptd gi aputut sI observe un blrbat. pdrea spaniol. Era slab gi urr"up,rul negru, purta haine bine croite dar in niciun .ur r, ,"puteau compara cu cele ale englezului cu pdrul rogu. Unmoment dupd aceea;i_a pus ochii pe femeia au_oura-SJeleganti care din cAnd in cAnd intervenea in discutie. I sepdrea o doamni de neam mare gi foarte sofisticati pentru cI

58I Secretar de stat spaniol din auul I 826 (n.a.)

59

ardtase imprejurimile zonetIwryrn-uA

Itltrrnul lucru la care se agtepta era sd dea nas in nas cu

| 'rrstopher Beresford, care o privea cu ochii mijitri.gocul o ldsase flrd rdsuflare dar el a izbutit s-o prindd de

ttrijloc Ai sd n-o lase sd cad6. Pref de c6teva clipe nesfhrgite,

Ap,rrta nu a gtiut ce se petrecea dar sim(ea rdsuflarea lui('rrstopher pe frunte, mAinile lui puternice care o lineauIrrtirn Ei posesiv, prelungind atingerea intr-un fel care i s-a

pllrrrt dulce, chiar dacd scandalos.

Te-ai rdtdcit?l'utuirea a luat-o cu totul prin surprindere.

Da, voiam sd fac o plimbare gi m-am rdticit, a spus ea

plrrnul lucru care i-a trecut prin minte.irr lumina felinarelor c\ gaz chipul lui Cristopher i se

prlrca al naibii de atrdgdtor gi nu a qtiut sd interpreteze

;rrivirea pe care a vdzut-o in ochii lui strdlucitori. Eralrrrl.jocur5? Interes? Deodatd, el a strins-o mai tare gi a tirit-rr irr.f osul strdzii, spre poft, unde citeva perechi se plimbauInrbrd(igate sub lumina lunii, schimbAnd vorbe drig[stoase.('irrrd s-au indepdrtat indeajuns de cl[direa pe care ea orpionase cu neruginare, Cristopher i-a dat drumul gi a privit-rr ctr ochi de gheafd. Agata fusese atit de copleqitd de

rcrrzafiile pe care i le trezea atingerea miinilor lui incdtrrrtuse s[ n[scoceascd o scuzi bun5.

Sunt un bdrbat inteligent. Pot s5 accept orice explica{ie,,'tr conditria s[ fie plauzibild gi sd aibl o oarecare coerenf[.

llun, dar ea nu avea o explicafie pe care sd i-o dea. Avearloirr b[nuieli gi nu se gindea s[ implice o familie atdt de

rrrscrnnatd, precum familia Beresford, in concluziile ei, cel

lrrr(in pdnd nu avea dovezi de netigdduit.('ristopher s-a uitat uluit la emo{iile pe care le oglindea

r'lupLrlfetei in fa{a stdruinlei lui: vind, rugine, incdpdfinare...\,triam s[ fac o plimbare gi m-am rdtdcit, a repetat

tleclarafia de mai inainte.6t

pe spaniol prin aceastdzond..Agata s-a oprit la un colf de stradd gi s_a uitat

ff::"1"r.Xt;;a1slotea o cheie din buzunar si o bdga intr.broascd. Desi se sim{ea obositr u strdb;;;H"dH:;

despi4ea de clldire. DupI c,teva.inut", o ffigie de luminia scdldat una dintre incaper,e de la primur niver ar cridiriigi ea s-a_deplasat pe trotuar pAnd la piarteadin spate, unde opoartr din fier, micd gi ruginitr dar deschis d fkceaaccesulin gridina din spate. FArd sd ,tea f" gAnduri, a intratanimal. A socotit distanfagi p5m6nt, unde se afla ea;

s castanul uriag ar putea s[_i, ircerca sd se cafere r_^.^-.:_^:

de ceea ce avea de ficut in zilele u*[rou.", ._ufacd drumul inapoi cdtre con rc, la bal. Va trebui so ldmurire pe care sd i_o dea lui Arthur Beresford pentrulipsa ei prelungiti dar ingrijorar.u p. .u.. o simfea pentruceea ce descoperise a micgorat vina de a fi plecat fdrd sIspund nimic. Cdnd a inchis cu grijd poarta qi s_a intors,

60

,4atertu GaNnwin urmd ArthurSouthsea.

incd igi amintea rdmurir,e rui amdnunlite. casterur fuser

;:::Tij. :::: rt!4,3-l_1.1" a unei serii de fortincaliRegele englez Henric al Vitt_lea po*r.ir. construireain jurul coastelorAngliei, .u ,a up.* in *,,,, eoecrq tonninrr^J^+^-j r --rinvadatori. Arthur ii mai ,prr.r. .A unnumit Mory Rose se scufundase incastelului Southsea, la pufind vreme dupl construirea sa.amdnunte precise, i_a spus cdnavafusese construiti in ooPortsmouth 9i cI i'i daiora numete ..I;;;;"*ilil uJ;a regelui Henric, Maria gi emblemei dinastiei Tudorilotrand-a!ruI. Arthur qi cu ea strdbdtuserE cheurile, parculcastelul gi de aceea i-a fost acum atAt de ugor sd_l urmireas

,Anurru GrNrvzEra singurul lucru pe care avea de g6nd sd_l recu

in fafa lui.

- Pot sd fiu oricg Gatat, dar nu prost.- Agata,l-a corectat ea, numele meu este Agata.Tdcerea lui Cristopher i-a sporit nervozitate a. Era

tr-adevdr st6njenitor si-i sus(in5 privirea, sd r5m6neclintitd in fafa scrutdrii lui dar nu fEcuse nimic rdu, drfugise de la o cind o vreme, indeajuns pentru ca bdrbafiiguste un pahar de coniac in saloanele amenajate in acscop.

-Tata era foafte ingrijorat de intirzierea ta.

El a hotdrdt sd nu mai stdruie asupra subiectului.- Ne vom intoarce la petrecere. Fratele meuArthur es

supdrat cd a cedat capriciilor tale uguratice. O doamndtrebuie sd se plimbe neinso{itd, este una dintre regulilemai elementare ale etichetei.

Ea incepea sI urascd toate vorbele care aveau legdturdeticheta gi normele. Era obignuitd sd ia hotdrdri de rsingur5, sd nu trebuiascd sd dea ldmuriri qi de aceea igi uitdatoria ca musafir: sd nu-gi supere gazda cu fa

Auzind asta, obrajii i s-au fEcut rogii ca focul. Voialipseascd c6t mai pufind vreme cu putinfd dar sI meargltocuri gi in rochie de ocazie nu fusese ugor.

- imi pare rdu, s-a scuzat m0hnitd. Cristopher a cercelt-o gi mai amlnun(it. Stlteau fafl in fafd. inllfimea luiintimida dar a incercat sI n-o arate. Se simfea de parcd arfost prinsl fEcdnd vreo poznd. Starea de stdnjeneal

in legdturd cu ce descoperise,va care sd pard convingdtor. Nu, a addugat.

nepotrivite.

I Joc de cuvinte, in limba spaniold gata insemn6nd pisicd. (n.t.)

62

Iwryre-uAA fost vina mea, i-a rispuns intr-o goaptl.

Sunt intru totul convins de asta, a spus el pe un ton sec.

J)rrr intr-adevlr nu se va mai repeta, a avertizat-o. Chiar

rlc-ar trebui sd te leg de piciorul unei mese ca sI nu-i maiplicinuiegti nepldceri lui Arthur.

Agata nu a putut sd-qi inlbuqe geamltul de pe buze

nrrzind avertismentul. S-o lege de piciorul unei mese? MdIrrg, scdpase din alte noduri mai strinse, numai cd el nu avea

rlo unde s[ gtie iar ea nu avea de gdnd s5-i spun[.

- N-am frcut niciodatl nimic cu inten{ia de a-l supdra pe

Arthur, i-a rdspuns, in parte indurerati. Doar cd nu stipAnesc

prca bine limba englezd gi mi simt nelalocul meu. De aceea

sim{eam nevoia sd fiu un pic singurd, ori in grddind oriplimbindu-md pe stradd. Am ac(ionat dintr-o pomire gi imipare r[u.

Cristopher s-a oprit brusc Ai s-a uitat la ea uluit.

- Fratele meu se simte responsabil. Eal-aprivit la r0ndul

ci nein{eleg6nd ce incerca sd-i spund. Nu voi ingddui sd iilirci riu, a addugat el.

Asta fusese culmea impertinen(ei.

- Niciodatd nu i-ag face r[u. ii port o afectiune sincerS, a

roplicat cam iritat6.

- Nu te juca cu el, altfel vei avea de-a face cu mine.

,,Sd se joace cu Arthur? Ce incearcd sd-mi spun5?", s-a

intrebat indignatd.

- Nici nu-mi trece prin minte, a spus ea indureratI.liratele dumitale este un bdrbat extraordinar gi meritl toatd

preluirea gi admira{ia mea.

Ochii lui Cristopher au sc6nteiat auzind-o. Aprivit-o atAt

tle pdtrwzdtor incAt Agata a simfit nevoia s[-gi fac[ cruce.

Ochii lui albaqtri aveau o undd de crispare care a zdpdcit-o,

ca gi cum aceastd din urmd declarafie ar fi fost pentru el ca

o picdturi de venin ce ii ardea miruntaiele. Dar nu gi-au mai63

,Aatrrru GpNovzspus nimic pe drumul de intoarce." l, "oru.-AillGsimtl supdrarea lui Cristopher, dar nu era in starer vrrDr.uplrtrr, uar nu era rn stargin{eleagd pricina care dusese la cregterea rdcelii dintre ei.

Cristopher era iritat. Degi cunogtea pricina supdririi Inu putea sd facd nimic in legdturd ., uriu. Stdtea departeea din proprie voinld, dar crisparea ii cregtea intr_un ritaccelerat. $tia cd fata ascundea ceva qi de aceea o urmlrrdin ochi tot timpul, nu scdpa nimic aten(iei lui dar." ,i_1neputincios in a obline un rdspuns convingdtor la intrebarilui' Din noaptea in care o prinsese iscodind aceeagi clrdipe care o p6ndea gi el, Agata stdtea cdte de depafte putea rel; nu o vdzuse niciodatd aga de apropiatd de Arthur caultimele zile. Acum, cdnd ii cunogiea sentimente le fa\d.fratele lui, se sim{ea mai linigtit dar gi supirat in acelagi ii

Intrarea in birou a tatdlui s5u l_a licut sa inceteze sdfacd specula{ii.

- Zllele astea imi pari cam absent.Reprogul lui John l-a luat prin surprindere.- Am treburi insemnate de rezolvat a fost rdspunsul I

scurt.

- intr-o zi va trebui sd nu md mai ignori, i_a spusindurerat.

Tati gi fiu gi-au suslinut privirea, sfiddndu_se reciproc.- Nu te-am ignorat niciodatd, areplicatCristophei pe t

ton ridicat.John a oftat ad6nc in vreme ce inainta spre fiul lui

mare.

64

IwzSrr-uAAvenit wemea sd uili trecutul qi sd-mi ierfi atitudinea,

n spus tatdl lui, cu ochi strdlucitori. Cristopher a strinsItrrzcle transform0ndu-le intr-o linie fin6. Tot ce-am fEcut a

lirst pentru binele t[u.Ochii tinIrului au fulgerat miniogi.

Nu doresc si vorbesc despre asta, a rdspuns sec.

.lohn qi-a privit fiul gi durerea a crescut gi mai mult inxrrlletul lui de tatd chinuit. Stdtea {eapdn infa\a lui dar frrdrri piardd controlul. ii suslinea privirea de parcd ar fi fost unrrval primejdios, un dugman cdruia nu trebuie s6-i intorcispatele. $i strdlucirea disprefuitoare din ochii lui albaqtri is-a infipt in stomac ca un pumnal ascufit.

$tiu cd, egti implicat intr-o noud misiune, sub

eonducerea lui Robert, a spus John dup[ cAteva cliperrosfdrgite, dar a venit vremea s[-(i indeplinegti datoria de

irrtAi ndscut gi sd dai un mogtenitor familiei.Nirile lui Cristopher s-au dilatat auzindu-I.

- Arthur poate si continue cu linia succesoral5, l-airrfruntat cu amlrdciune.

Tatdl lui a oftat obosit. Fiecare vorb[ pe care o rostea ca

sir se apropie de fiul sdu avea efectul opus: ii despdrfea qi

rnai mult.

- Este datoria ta s[ oferi un mogtenitor familiei , arepetatcLr chipul sever. Sd cauJi o so(ie demnd...

Cristopher l-a intrerupt pe un ton glacial.

- Singura pe care am iubit-o nu fi s-a pirut potrivit[, itirrrninteqti? a scuipat cu ranchiund.

John a gtiut cd gregise vorbele. Fiul lui se retrigea din nou

;i punea gi mai multd distan{i intre ei.

- N-am sd cad in greqeala de a-fi aminti amdnunte pe care

lc-ai uitat dup[ cum !i-a convenit, a replicat autoritar. Ar fio dovadd de inlelepciune din partea ta si (ii cont de ele.

Cristopher a crispat pumnii peste masd.

65

,4arcrrn GpNpw Iwqre-uA

- $i ce femeie 1i se pare demnd gi potrivit[ de a pu ilffi"p" *re o simlea, chiar dacd incerca s-o ascundd' Nu'

ilustrul nume de Beresford? Poate insipida lady Kelly?scorpia de lady Freeman?

John l-a privit furios. Nu era tocmai cavaleresc sd

refere la doud doamne intr-un mod atit de nepoliticos.

- Chiar dacd {i se pare de necrezut, nu mI gdndisemniciuna dintre ele. $i n-am s[ te mint, domnigoara Martina fEcut sd regdndesc anumite amdnunte ale acestei chestiu

Cristopher a frcut ochii mari, uluit. C6teva clipetdrzilun puternic hohot de rds cinic a rupt tlcerea din bidar a incetat la fel de repede cum incepuse. Thtdl lui nu

sd vorbeascd serios.

- imi spui cd[i-ar plicea sd vezi ca viitoare marchizdWhitam pe o femeie de neam atAt de prost? John l-a privitaddnc dezgust. Care este cuv0ntul spaniolesc? A, miamintit! O mahalagioaicd, a incheiat pe un ton veninos.

- Nu este nevoie sd te strlduiegti s-o descalifici, irdspuns tatdl lui cu glas de ghea(a. Am crezut ci v6d la tiun anume interes fala de ea, a recunoscut oarecum tul

John era supirat cd interpretase gregit purtarea fiului

- Din fericire, domnisoara Martin, a subliniat Crisvorbele, a pus ochii pe Arthur.

Nu putea sd-gi refind repulsia fa15 de tatdl lui. Nucitd vreme trecuse, durerea era tot vie qi il chinuia.

- $tii ceva ce eu nu qtiu gi ar trebui? l-a intrebat John.

Cristopher s-a gindit un moment dar in cele din urmdraspuns:

- Doamna a mdrturisit interesul pe care il are pen

Arthur.Tatdl lui a goviit dacd s[-l creadi sau nu. Experien{a

spunea cd domnigoara Martin nu era interesat[ sentimende fiul sdu mijlociu. Vdzuse cu ochii lui privirile pe care iarunca lui Cristopher cdnd credea cd nu o observd nimen66

Itttrrilia nu il inqela.

Continui sd te porfi ca un prost' i-a spus John' Surd in

rllsprctul tdu, orb pentru c[ st[ruieqti pe ceva ce s-a intAmplat

Itt trccut.('ristopher l-a privit indurerat 9i disprefuitor'

Nu voi lua niciodatd in calcul posibilitatea de a o curta

pc tlomnigoara Martin' Nu are- clasd qi nici titlu' La urma

ttt,',"i, nicio insugire vrednicd de pomenit'

.lohn se simlea cu adev[rat stdnjenit auzindu-l pe fiul lui

re I tnare qi dispreful acestuia fa(d de sexul feminin'

imi pare rdu c[ ai o p6rere atdt de proastd' fiindcd' spre

rlcoscbire de tine, am putut sd v6d cu ochii mei cAt de

Itttttroasd...('ristopher l-a intrerupt cu asprime'

Este necioplitd, neindeminatic[' Migcdrile ii sunt

yrcoaie gi atit de neatente incit intr-o zi o sd-l dea jos pe

Altlrur cu o lovitur[ a miinii'(leam[tu] unei femei l-a cut pe John s[ inchid[ ochii qi

1re (lristopher sd expire zgomotos' AF o si Arthur stdteau

i,, prugrrl uqii deschise a biroului' Ea igi finea mdna la gurd'

g,.,,,te [entru a indbuqi un lipdt de groazdin fa(a criticilor pe

.'rrlc tocmai le auzise in legdturd cu persoana ei'

Arthur igi privea fratele cu desdvir'sire uluit' deqi dupd

srrrpriza de inceput pe care i-au provocat-o vorbele lui' chipul

r ir cdpdtat treptat culoarea cenuqie a furiei' dar credincios

tirii lui linigtite, i-a aruncat doar o privire mAhnita inainte de

rr pleca luAnd-o pe Agata de bra! ca.s-o scoatd din cas['

Cristopher regreti vorbele jignitoare pe care le rostise'

rlirr nu mai putea sd le retragd' S-a uitat la tatdl sdu' care l-a

rirspuns cu o Privire dezamdgrtd'

De multe ori mi-a fost ruqine de purtarea ta' Din pdcate'

rrsltizi este unul dintre acele prilejuri'67

,Arutrrn GrNowJohn nu a mai spus nimic. Cu m,Scari ir".teA@;

s-a sculat de pe fotoliu gi s_ r indreptat cdtre vestibul Aiaintoarcl privirea. Avea o mullime de scuze de cerutnumele fiului siu.

Cristopher gi-a trecut m6na prin pdr, dezgustat de el inVorbise sub efectul durerii p.ouo"ut. de vorbele tatdluiiar domnigoara Martin fusese (apul ispEgitor pentru izbucnilui; acum regreta profund. Se purtase

'atdt de prosteqte cr

spusese tatdl lui. $i daca era sincer cu el insugi, trebuiaadmitd cd vorbele lui disprefuitoare fuseserd provocatesentimentul de nemulfumire pe care i_l producea interrloyjSoul.i Martin pentru fratele lui, Arthur. De laprimaint0lnire, in portul Dover, fusese fascinat gi dezgustat totodde nlvalnic a fatd care ii furase stlp6nirea de sine, insuqirecare gi-o desdvdrgise in multd ,n

"-", ca gi cum ar fi fostarmurd protectoare. Vreme de ani, qtiuse sd_gi controle;simldmintele. igi inchisese voit sufletul dar sosirea eiprovocase o revoltd a simfurilor pe care nu putea gi nicigtia s[ o stdpdneasca. $i acum, ce naiba sd facd?

Tdcerea dinduntrul bisericii St. Thomas era ca unpentru ranile ei sufletegti. Srmfea nevoia sd fie singurdArthur refuza sI o lase intr_o asemenea stare de nerase rnrr_o asemenea stare de nenCredea cd era foarte supdrati, dar nu era a$a. Cu toardbdarea din lume, Arthur incerca sd_i povesteascd amdnundespre bisericd qi insemnltatea ei. Din secolul al XII_catedrala avusese un rol insemnat ?n dezvoltarea ora$uPortsmouth. I-a mai povestit cd in anul 1449 fusese inchigi parohul excomunicat din pricina incidentului legat ,

uciderea episcopului de Chichester, dar p. .. ;; ; l;;;;niciunul dintre aceste amdnunte, il asculta vorbind darera atentd. Degi ii venea sd 1ipe, rdmAnea neobiqnuitcalmd. Compania placutd a lui Arthur o Iinigtea dar in acel68

IwnSrn-uAllrrrp o impiedica s[ dea friu liber adincii dureri care ollrirruia. Fiecare vorbd rostitd de Cristopher i se infipsese inltrrrnir ca un cui ascujit. Putea sI il ierte pentru insulteletrhesate dacd nu le-ar fi rostit in fafa lordului Beresford. Astartrr ccva ce nu putea sd uite gi nici nu voia. $tia mai binerlt't'it oricine cd era un musafir impus la Whitam Hall gi,

p('ntru un moment chinuitor, i-a venit sd injure dar s-artripinit cu o voinfd de fier pe care nu gtia cd o are.

Clristopher igi va cere scuze, i-a spus Arthur deodatd.Agata l-a privit indureratd.Nu are de ce, s-a mdrginit sd spund adev[ru] qi acesta nu

tnnciite. Dimpotriv[, ne pune la locul nostru cAnd uitdm care

eslc, a rdspuns cu glas re{inut.Nu avea niciun drept sd te jigneasc[, i-a spus pe un ton

ur rtic dar nu a consolat-o c6tugi de pufin. De la povestea cuItplrclia O'Sullivan, Cristopher nu a mai fost acelagi.

l'rrpilele Agatei au strdlucit cu un anume interes.

Ophelia O'Sullivan? a intrebat, chiar daci nesigurd cd

voiir sd asculte o apdrare a lui Cristopher.('analia, iqi merita toate ,si fiecare dintre blestemele ei.

Fratele meu o iubea gi de aceea l-a infruntat pe tata currrllilcdrarea unei inimi indrlgostite. in ciuda amenin{drii curlt'zrnogtenirea, a fost neclintit in convingerile lui darrlorrrnna nu s-a dovedit aga fidel5 cum o credea el. L-a ingelat\ rcnre de sdptdm0ni frcindu-l sd creadd cd il iubea. I-a spus

lrr tlorea mai mult decdt orice pe lume sd devind sofia lui,r r r r rri'rtoarea lady Beresford.

Dorinta de a-gi uni vie(ile prin c[sltorie este de obiceiurnarea fireasci atunci cind doi tineri se indr6gostesc, a

r'ornentat ea.

Arthur s-a gdndit o clip[ inainte de a continua.O'Sullivan era cu doisprezece ani mai in vdrstd decit

('r'istopher. in plus, vdduvd 9i ambi(ioas[. Agata s-a uitat la69

,4ntprta GeNnwel surprinsi. I-a spus cd eraringrfficu adevlrat, dar nu era a$a.

- L-a fEcut si creadd aga ceva, minfindu_l? a intrebat,interesatd decdt voia sd recunoascd.

IwrSrurAcrnofiile contradictorii pe care le simlea Cristopher dar asta

nu ii dldea dreptul sd fie mugcltor.qi despot. Crede cd toate

runt perverse, manipulatoare gi nedemne de incredere.

- Ce s-a int6mplat cu doamna?

- Cu Ophelia O'Sullivan'/ Nimic.

- Nu a primit o invd{dturd de minte?Agatei nu-i venea s[ cread5.

- tnvd{dturd de minte? a repetatArthur, uimit de vorbd.

- Vreau sd spun, o pedeapsd pentru viclenia ei. TAndrul aclhtinat o singurd datd din capul blond. Cineva ar fi trebuitsri i-o dea, a rostit ea.

- in ultima vreme il pdndegte ca sd incerce sd reinnoadelclafia pe care au avut-o in trecut. Dar Cristopher se arat5ntdt de rece incdt imi vine greu sd cred cum de doamna nuslargegte inghefat6 in incercdrile ei.

- Lady O'Sullivan doregte sd se intoarcd la fratelerlumitale?

- Cel pufin incearcd, dar nu cred sd izbuteascd. Participdirdesea la aceleagi evenimente ca qi el qi cdnd nu este poftitivine ca insofitoare a cuiva care este. De aceea Cristophertrcolegte cu orice pre{ astfel de evenimente sociale. Agatas-a ridicat de pe banca din lemn qi Arthur a fEcut la fel.AmAndoi au iegit in lumina dupd-amiezii gi s-au intors laWhitam Hall. Aveau un drum lung pdnd acasd, care erasituatd in afara oragului. Trag n[dejde cd vei gti sd pdstrezitiicerea in legdturd cu ce fi-am spus despre trecutulzbuciumat al fratelui meu.

Eal-aprivit cu atenfie qi o scdnteie de maliliozitate.in-tr-adevdr. lSmuririle lui Arthur o ajutaserd mult. Acum putea

si infeleagd mai bine pricina pentru care Cristopher se purtarr$a cum o flcea: era un mecanism de apdrare.

- Nadajduiesc sd nu dau vreodatd nas in nas cu acea

O'Sullivan...

- O minciund neruginati. C0nd Cristopher a ajuns laacasd ca s[-i spunl cd trebuiau sd fugd la Gretna Green...

Ea l-a intrerupt:

- Gretna Green? a repetat cu un fir de glas.- Este un sat din sudul Scofiei, vestit pentru c[sdtorii

celebrate acolo c6nd tinerii nu au binecuvdntarea pirinlil,lor. Dar n-a apucat sd-i spund nimic fiindci, atunci c6ndajuns la conac, lady O,Sullivan nu era singurd. Toate acercdpdtau nigte propo(ii gigantice. A auzit-o ra,zdnd deAgata era peste mdsurd de uluita,. Era cu ultimul amantserviciu. Am6ndoi rAdeau de c6t de naiv se dovedise amo$tenltorul de laWhitam Hall. De c6t de ugor fusesemanipuleze ar do area tinereascd.

Ochii Agatei au ardtat toatd groaza pe care o simfea.- $i ce a fEcut Cristopher?Era tot mai interesat5.

- S-a intors la Whitam Hall ca sd caute o armd.hotdrdt sd-l omoare pe bdrbatul pe care il creclea vinpentru tot dar tatal_aimpiedicat sd comit[ o impruden(Iar fi putut s5-l coste foarte scump. Discufia care a avutintre ei a fost monumentalE. Cristopher era convinsOphelia era nevinovatd, sau cel pufin aga cred, a trecut ade multi vreme cd abia imi mai amintesc. Atunci, tata i_.tluat o datd pentru totdeauna p|nzade pe ochi. I_a mdrtrrrisicd el insugi fusese amantul ei cu luni in urmi. Agata qistdpdnit o exclamafie de surprizd.. Din dtryd,_amiaia aceerelalia dintre ei nu a mai fost la fel. $i de atunci Cristophnu mai are incredere in nicio femeie, Ie consideri nigmanipulatoarcfrrd,inimd. Agataputea sd in(eleagl mai bino70

7l

Arutrtn GtNnw

noptl1.

Cristopher se hotdrdse sd treacd la fapte. Vreme de dczile il urmdrise pe Gonzalo p6rez, informatorur nobiluenglez care conspira cu bonapartiqtii ca sd_l dea jos pe re,Spaniei. Dar Percz nu mat avusese nicio intdlnirecomplicii lui gi acest amdnunt il ingrijora. S_a uitat din nrla ceasul de buzunar, ardta oru ,nrp.. zece fdrdun sfert

Iunrgrz-uAr'rrrrrcrei pe care o ocupa Gonzalo Perez. Nu fusese greurn i afle identitatea. Ambasada spaniold il ajutase inr't'r'cotdrile lui gi rela(iile bune dintre Arthur Wellesley qi

l'r'ilrcisco Cea Bermudezt fEcuserd cu putin(5 gisireaItrlirrma- torului.

('ristopher igi d[dea toat[ silin]a sd afle pentru ce nobiltrrglcz lucra individul dar cdutdrile lui nu ddduserd incdrrxrtlc. Din buzunarul interior al redingotei a scos un soi de

1p,.:r:rclu ca sd forfeze deschiderea ferestrei dar inainte de airrcope s-o forfeze, ceva greu acdzut chiar lAngi el, la cdfivalt'rrtimetri de locul unde se afla.larba deas[ din grSdind arurrorlizat zgomotul. S-a uitat uimit la casa de bani care se

orlrhnea la picioarele lui. Doar cAjiva centimetri au lipsit ca

rrr-;i piardi capul de pe umeri. A fbcut un pas inapoi qi arrrlicat privirea cdtre locul de unde cdzuse, iar ceea ce avdzutI rr l[sat cu gura cdscat6. Un fldcdiag cobora cu destulS

rrliilitate de la fereastra deschisd.L-avdzut apucAndu-se cu

rniinile de creanga cea mai groasd a castanului qi l[sdndu-

1r corpul sd se legene in gol p6nd cind a reuqit sd urce un

lrrcior qi apoi pe celSlalt pe creang5, ca sd rdmind lipit de ea

.'rr o maimu![. Cdteva momente dupd aceea l-a vdzuttrrrandu-se ca un $arpe pdndlatrunchiul gros darpesemne nuir socotit bine fiindcd una dintre crengile mici gi r[sucite ir'u prins de gapcd qi i-a smuls-o de pe cap. intr-o clipi o.'rrscadl de pdr blond i-a dezvdluit identitatea hofului. Arrrchis ochii 9i gi-a stdpdnit o injurdturd. Trebuia s6-9i firrrchipuit.

Cobordrea se dovedea mai anevoioas[ decit urcuqul.z\gata s-a prins de creanga groasd inainte de a-gi da drumultlc pe pervazul ferestrei. Degi rdmdsese atdmatd in go1, nu

A cobor6t din trdsurd gi i_a dat instruc{iuni lui Simosd-il agtepte pAnd c6nd se va intoarce. pentru un rnoment,regretat ci nu luase o trdsurd inchiriatr dar nu avea incredr

l"j,gij4,,strdini, care obignuiau sd_qi dea drumul la gu

iar Simon lucra pentru familia Beresford de peste zecede aceea tdcerea lui era garantatd. A traversat stmargrnitd de copaci gi a deschis poartadin fier, care asci46cdnd a ajuns la jumdtate. Tdcerea gi intunericul strrzii aldcut ca zgomotul si fie gi mai puternic dar dupd ceagteptat cdteva momente in deplind linigte, a intrat in eridi:din spate. A cerceta-t ;;;;r*r;; il#; .# [rT,#:?:inchise; nu se vedea lumind la niciuna dintre el. Era firIputrn{a de tdgadd cr singurul chiriag din casd se afla incd raclubulAdams, ca in ultimele doul seri. A ales fereastra de launul dintre dormr'toarele de jos pentru cE i s_a pdrut cel maipu{in accesibil Si cel mai probabil sd con{ind informalia pecare o c,uta. Cl[direa era un han vechi nefolosit .u." ,r_usd fie relicut in scurtl vreme, de aceea era nelocui t, in afaru72

A rnbasador spaniol in Anglia intre anii I 828 9i I 832 (n.a.)

t5

,Anrcrzz GrNtwi-a fost fiica. De copild "ouo.@joc. ceea ce o ingrijora era.u- ,e duci o cutie de banide grea pand la whitam Hall. S-o arunce pe fereastri inneputin{ei de a o crra, fusese cea mai micd dintre rele,$1-a spus cd pentru moment, cel mai grabnic era sd r. a"ujdin copac gi s[ plece de acolo, apoi ,-a vedea cum s-o t6raspdndlao trdsurd inchiriatd. $i_a-luat un nou avdnt qi a izlsd se prindl de creangl cu amdndouipicioarele. Acum uparrea cea mai complicatd: si se for\eze s6 rdmdnd deasulcrengii gi nu dedesubt. Cind avdzut cd ahnecagi nu putease {in,, a ales sd se tdrascdpdnd la trunchi; sarcina s_a dovefoarte grea gi inceatd.pentru cd propria greutate o trigeajos, dar a izbutit qi deja pusese un picior in golul in forina,,V" care impirfea trunchiul in mai multe crengi.

- Ai nevoie de ajutor?Glasul cunoscut a ficut_o sd se dezech ilibrezeqi s[ alunec

Nu a fost indeajuns de iute ca sI se (ind gi greutatea corpuluifdcut sd ii scape una din m6ini; pdn|, iaurmd, i_a scdpatcealaltd. Agata s-a pregitit pentru loviturd dar nu a ciztttpdm0nt. Un corp tare qi putemic a impiedicat_o. A tras in piparfumul bdrbdtesc pe care il cunogtea atdt de bine gipregdtit sd-l infrunte pe cel mai mare dintre fratii Beresford.

. cristopher a finut-o in bra{ele lui mai murt dec0t cerebunacuviinfd gi neqtiind si spund dac[ s_o finlimbrdfigata_se datora surprizei de a o revedea sau pldcerii

IwzSrn-ruAlirlgcrat. S-a ridicat, masdndu-qi fesele dureroase. Nu era

le voie sd mi lagi si cad aqa de brusc, ai fi putut sd-mi faciIrrrrlt riu, l-a mustrat cu glas $optlt.

lar tu ai f,r putut sd mb omori.Vorbele lui erau lipsite de reproq, amdnunt care a frcut-o

;rc Agata sd ridice o sprdnceand, cdci se agtepta la un

lrrrnrclnic de insulte. Dar eru adevdrat, dacd ar fr cdntt cltiarlt' bani in capul lui Cristopher, acum ar avea o mare belea.

l)irr nu avea de unde si qtie cd el era dedesubt, f6cdndl)rrmnezeu gtia ce!

lmi pare rdu, dar in apdrarea mea voi adduga cI nu

;liirrn cd te aflai sub mine.Cristopher a r[suflat auzind-o. Vorbele ei i s-au p[rut

se nzuale qi pdcitoase, de bund seama c[ i-ar pldcea sd fiexrrb ea. Ce dracu era cu el?!:^Imi inchipui cd nu este cutia ta.

A incercat ca vocea sd-i sune neutrd.- O concluzie corectS.- $i nu ai de gdnd s5-mi spui cui aparfine.

- Adev[ru] este cd nu gtiu, a recunoscut ea temltoare.- Furi o cutie de valori flrd sd gtii cui apar\ine?

Lui Cristopher nu-i venea s[ creadd qi nu putea si nu se

rrniuite la infrjiqarea ei.

Diacd mai stdm aici in picioare cert0ndu-ne pentrullcacul ista, autorit5{ile vor avea vreme s[ ne aresteze.

- E ciudat c[ nu au ficut-o deja, te vezi de la o pogt[;t'rrpul tdu e ca o tor\d arz?ndd qi cu hainele astea pari unrlcrbedeu sadea.

Ea gtia cd se referea la culoarea p5rului ei care, frrdrc(inerea gepcii, i se revdrsa in valuri pe spate.

- Mi-am pierdut $apca la cobor6re. $i-apoi, in clipa asta

rru md ingrljoreazd autorit[(ile de vreme ce nu sunt singurdin aceastd misiune.

a o atinge. Fata era foarte ugoard.

- Mulfumesc, a fost singura vorbl chibzuitd pe care

ll]:,.U o spun[. El continua s-o find in bra{e fErd sa piar<niciun amdnunt de pe chipul ei imbujorat, in ciu,intunecimii nopfii. pofi sr-mi dai drumul, nu mai e nicprimejdie sd cad. $i Cristopher a ascult at: i_adat drurdeodati, fEri menajamente. Agata a cdzut cu fundrrrpdmant' vaietul ei r-a f,cut sd z,mbeascd. ochii fetei r't4

75

,4arcrru GaNnwvorbele ei il implicau in mod ai...t pF- Eu nu am nimic de-a face ., u..rt furt gi n_ai sd

amesteci, a rdspuns ameninfdtor.Ea continua sd-qi maseze fundul, dornicd sd se

pentru cd ii ddduse drumul aga de neagteptat darrecunorc.d,eruacolo gi astfel putea s_o ajute .r.,.utiu de bani. Criii urmdrea miqcdrile m0inii cu prea mult interes.

- De bund seami! a spus ea. Domnia ta frceailiniqtitplimbare prin zond,, nu-i aqa?

_ - Te supravegheam. Ochii Agatei s_au deschis cu groazgtiam c[ pui ceva la cale in rocui dsta unde te-am glsl seritrecute gi dupd cum se vede, intuifia nu m_a ingelat, a continrel. Tdndra rlmAnea tdcuti. $i cum aveai de gdnd sd o cari?

Iunngrt-ntAMergi in spatele meu gi nu mai face nicio impruden16.

lilrada era pustie aqa cd au putut s-o traverseze fErd nicioprublemd. Agataa deschis portiera trisurii qi a {inut-o pentruuu cl sd poati sd lase cutia. Un moment dupd aceea a urcatrlintr-un salt cele dou[ trepte induntru. Cdnd amindoi au fostrt;iczaJi confortabil in trisurd, cu cutia la ad[post sub

picioarele lui Cristopher, Agata qi-a ing[duit sd scoat[ unoliat adinc. Chiar dacd chipul ii rdmAnea senin, avea un noditt stomac de care nu va putea sd scape cel pu{in pentru ovrcme. El stdtea in fa[a ei gi o privea cu imensi neruginare.Lni inchipui cui apar(in pantalonii gi cdmaqa pe care le porJi

cir un adevdrat t6lhar. Agata qi-a privit hainele un pict'rrq;inat6, dar nu avea de gdnd sd mdrturiseascd de unde leitnprumutase; numai c[ nu a fost nevoie, Cristopher a ghicit.l)ot sd afirm cd au fost luate din garderoba mea personald, nuc aga? Ticerea ei a fost confirmarea bdnuielii lui. Este unatlirrtre cele mai bune cimdgi ale mele.

Agataa izbucnit in sffirgit, sup[rati cd fusese descoperitd.

- Nu puteam risca si stric hainele lui Arthur sau ale luiAndrew, nu mi se pirea drept, gi nici nu puteam sd cerinrprumut de la personal, fiindc[ ar fi putut sd md dea invileag dupd aceea.

Cristopher a ridicat o sprdnceand formdnd un arc perfect.

- in schimb, nu (i-a pdsat daci imi stricai hainele ininfruntare, aga-i?

Obrajii Agatei au cdpitat culoarea cireqelor. L-a privit cuochii miji{i, frrd, sd, gtie dacd vorbele lui erau de batjocurdsau de supirare. Cristopher stitea in fala ei cu toatd elegan(a,

cu redingota impecabil incheiat[, giretul batistei de la g6tperfect innodat gi frr[ un singur fir de p[r nelalocul lui. S-a

irrtrebat cum naiba izbutea si fie mereu impecabil, fEr[ ocutd pe haine, fErd un fir de praf pe pantofii strdlucitori. Nuexista niciun fir de iarbd pe hainele lui, degi luase cutia de pe

77

- N-am avut vreme sd md gdndesc la asta.- Neajunsul de cdpltdi al femeilor, niciodat[ nu

trec.direct lafapte.Agata a plesciit din limbi, jignitl de vorbele lui. El pdr

iritat dar ea era obositd qi doiea sd ajungd la Whitam Ha

Cristopher se referea la cutia de bani.

- Ceea ce ai fdcut este considerat un delict, a mustrat_oglas aspru.

{venturl igi cerea poli{a. Sd migte Lutia grea de la dupdnd la fereastrd o lisase aproape fird puteri.

- Pierdem vreme prefioasd. Ai adus o trdsuri?

. Nelinigtea din glasul ei l_a fEcut pe Cristopherbombdne printre dinti.

,Aruarru GtNtwasorur gradrnrr. .lntr-adevdr, era un barbat care se evidr

prin eleganld qi rafinament, dar in momentul acela ea l_acdci o flcea sd se simtd mai mahalagioaici dec6t oric6nd.

- Hainele nu au suferit nicio stricdciune, a rdspuns cu tzitmbet nevinovat care nu l_a pacilit defel. $i voi fide indatd la locul lor.

Cristopher a gtiut cd niciodatd nu va mai putea sdimbrace cu cdmaga pe care o purta ea tErI si_si aduc6 amicd mdngdiase pielea ei aurie. Cd parfumul ei pdtrunsesefiecare fir al {esdturii. Ho(omana nu_gi pusese vest5 de acecurbele moi ale s0nilor erau cu desdvdrgire vizibile pe srpAnzd; a putut sd observe aureola intunecatd gi sfdrcuridrepte. gi dorinla a pus stdpdnire pe el fErd

^ild,, dpd,"i

du-I. A clipit de mai multe ori, incercAnd s5_gi contiolerlsuflarea, care devenise gdfbito are dar Agata nucongtientd de stAnjeneala lui fizicd,, se uita pe geatrdsurii.

$i-a pus un picior peste celdlalt gi a inceput s_o obserpe cdt de zdpd,cit pe at0t de interesat de fiecare gest alDorinfa il biciuia in continuare fdri control. dar era unobignuit sd gi-o st6pAneasc6.

10

Iunnsrn-uAnjrrtorul lui, ad[ugind cu arogan{[ cd ajutorul avea un pref.('rrtia de bani va fi deschisd in odaia lui, departe de privirilepcrsonalului qi de posibili curiogi nepoftili, precum tatll sau

lirr[ii lui. Agata a fost de acord pini la urm6.l'dcerea din conac i s-a pdrut ciudatd dar nu neagteptatd.

('r'istopher i-a spus cd tatdl lui, Arthur gi Andrew se aflau lao intAlnire cu ducele de Arun, la Crimson Hill qi c[ aceste

rntalniri de obicei se prelungeau multe ceasuri, fapt pentru('u'c nu se vor intoarce decAt spre dimineald, imprejurarecirrc ii avantaja. Ea s-a abJinut sd ii spunl cd deja gtia gi c[rlc aceea se hotdrdse sI intre in clddire qi s[ fure cutia de banirr trrrui necunoscut tocmai in noaptea aceea.

Agata s-a uitat cu mult[ curiozitate la incdperile privaterrlc lui Cristopher; era pentru prima oard cAnd vedea oIocuinfd bdrbiteascd, atdt de curat[ gi de ordonat[. Uga desticl6 care dddea in terasa particulard era inchis[, dar cutl'aperiile din catifea albastr5 strdnse, lSsind sd intre luminaIunii. A privit mobila elegantd de cireq. Dormitorul avea unsalonag privat care con{inea o comodd cu sertarele inchise qi

lirra cheie gi un scaun tapitat intr-un bleumarin pal, asortat cu

tlraperiile. Mai era gi o biblioteci micu![, cu felurite ca(i incnglezd,; a putut sd observe gi una in francezd gi alta inspaniol[. Pere(ii nu erau acoperili cu tapet, ca in restullocuin{ei, ci zugrdvili in tonuri aurii care se asortau perfectcu mobila gi cu agternuturile de pe pat.

Cristopher a pus cutia pe comodd, ca sd se dezbrace de

rcdingotd 9i sd-qi desfacd batista de la gdt. Agata ii urmdrea

ltent[ fiecare migcare. Canalia, nu-gi pierdea elegan{a nici cAnd

sc dezbrlca. Avdzut cum lasd haina gi batista pe scaun. Osr;cund[ dupd aceea a deschis unul dintre sert[ragele din partea

tlc sus a comodei gi a scos un soi de cheie. Ea a hotdrdt sd nustea deoparte dar inainte de a ajunge ldngd el, uga cutiei fusese

deschisd cu deplind ugurin(d. $i o intrebare a inceput sd-i

79

i,-

,4nurru GnNzwsfredeleasca creierii: de ce era interesat lordul Beresfordconfinutul ei'/ De unde avea abilitatea asta de a deschide cutiide bani ale altora? Ei i-ar fi luat foarte mult5 vreme, trebuiarecunoascd, dar el izbutise aproape fird sfo(are. Ceascundea'/ gi-a ridicat ochii din cutie spre chipul lui Cristrdlucirea din pupilele lui cregtea pe mdsuri cefeluritele documente, de parcd s-ar fi sim(it mAndru de el.

- Ma intereseazd doar unul dintre aceste documente,spus Agata cu un fir de glas.

A scotocit cu degetele induntru p6nd ce a datpergamentul flcut sul dar inainte de a-l putea lua,i l-a smuls.

- Poate fi primejdios, i-a spus pe un ton autoritar. Eai-a infeles vorbele. Se poate dovedi riscant pentru tine

gdndit la feluritele posibilitdfi care se deschideau. Ce nuvrei sd aperi? gi de ce?

cunogti confinutul, a addugat. El a desflcut pergamentul gicitit numele de pe el. indata s-a incruntat ca gi cum s-ar

Iwryrn-uA_-Adevdrul este cd nu qtiu nimic.S-o protejeze? De ce? Sau, mai bine zis, de cine? s-a

irrtrebat.

- ii cunogti con{inutul?Ea a negat din nou cu o expresie gravd.

Este o listd, s-a aventurat sd afirme cAteva clipe mailiirziu. $i confine numele unei persoane pe care o iubescrnult.

Cristopher a recitit numele dar Agatai-a luat-o inainte:

- Carlos de Lucena y Moreno.

- De Lucena este unul dintre consilierii lui don Manuelrlc Gonz6lez y Salm6n, nu-i aga?

Ea gi-a muqcat buza inferioard, dar a confirmat.

- De Lucena este vdrul meu. Cristopher a dat drumulrrcrului pe care il re{inuse de la mdrturisirea ei anterioard. SIrrrrclS cI iubea un bdrbat ii provocase o emo{ie pe care nu gtia

t'rrm sd gi-o explice. Nepotul mamei mele Maria Isabel.

- Dar numele tdu de familie este Martin, i-a spus ugorr rr Iat.

- ln Spania, copiii poartd doui nume de familie, cel

;xrtem qi cel matern.Cristopher gi-a blestemat superficialitatea. Dac[ gi-ar fi

irrnintit acest amlnunt, ar fi putut si afle cu mult inainte de

lcgltura de rudenie care o unea pe domnigoara Martin de('irrlos.

- Cred c[ existd o conspirafie pentru r[sturnarea regeluivtrstru, Fernando. Agata a clipit surprinsd. Numele v5ruluililu cste vehiculat printre posibilii conspiratori.

tsa a negat cu hotdr0re acuzalia lui limpede.Familia mea este credincioasd coroanei spaniole.Trebuie sd pistrez acest document, infelegi? Este

ncccsar, pentru cd incerc s5-i descopdr pe posibilii trddatori.Vdrul meu nu este un trddltor. Aplrarea sa era

nt

Cele doud intrebdri le rostise cu glas sec, neincetAndpriveasci. Agata a hotdrdt sd fi e sincerd.

- C0nd, acum c6teva seri, anr cinat la Southsea,descoperit ceva ce mi s-a plrut semnificativ gi fbarinsemnat. tn vreme ce md plimbam prin grddinile conaculGrant, un bdrbat gi o femeie s-au intilnit cu un al treilea inun loc retras din gridind gi i-au dat aceastl hirtie.

- Te-au vdzut? a intrebat-o.Ea a cldtinat din cap.

- Am izbutit sd md ascund in spatele unei statui.Cristopher gi-a amintit la perfecfie ansamblul de

care impodobea grddinile lui lady Grant.

- Unul dintre ei era spaniol, nu-i aga? De data astaconfirmat cu un gest. Trebuie sd aflu ce gtii ca si pot sdprotelez.

80

,4rutrrt Gtt'tpwprevizibild, chiar daci inoportun6. Cristopher regretafamilia ei era amestecatd,in posibila conspiralie cici isd simtd o oarecare simpatie fatd de ea. Agata a sim(itfior de teamI. Toate piesele incepeau sd se ageze la locul lA in(eles cd lordul Beresford era foarte implicat in chestiDe ce egti aga de interesat de problemele Spaniei?intrebat brusc.

Cristopher a govlit s6-i rlspund[, dar pdnd la urmdhotdrAt sd-i spund adevdrul.

- Sunt agent al coroanei engleze. Ea a dat capul pe s1

ca qi cum mdrturisire a ar fr fost absurdi. insdrcinataceastd misiune.

-Agent al coroanei? Ce insemna asta? Nu avea de

sd qtie.

- Dacd vrei un vinovat, caut[-l in casa dumitale, nutr-a mea,l-a infruntat cu glas intretdiat.

- E adevdrat ci sunt amesteca{i englezi dar gi spanioli

- Vdrul meu nu este unul dintre ei! a rostit cu inCristopher a studiat cu atenfie chipul fetei. Obrajii ii

aprinqi gi rdsuflarea grea. Nu a gtiut dacd asta se da

nervozitilii sau posibilitdtii ca familia ei sI fie amestecatilcomplot, dar funcfia pe care o indeplinea Carlos de

il licea potrivit pentru urzirea unei lovituri de stat, al

de suslindtori ai lui Bonaparte. Era foarte cunoscut faptulnobili spanioli il ajutaserd pe impdratulfrancez, Napoleonsupunf, cu succes poporul spaniol in r[zboiul din 1808.

- Ai putea s6-l recunogti pe englezul care s-a intAlnitGonzalo Perez?

- Gonzalo Pdrez? a intrebat curioasd.Agatanu mai auzise niciodatd acel nume.

- Stdp6nul cutiei de valori, a ldmurit-o el pe scurt.Ea s-a gindit pref de un moment.

Iwryrn-trArlrrcir ag avea-o infafd, a admis convinsd.

Atunci, pofi sd fii de mare ajutor.

l'upilele Agatei s-au redus la un punct cdnd a deveniturrr;itientd de ceea ce presupuneau vorbele lui.

N-am sd te ajut s[-mi sp6nzuri v6ru1.

lil a oftat obosit. S-o fac[ sd fie rezonabild era ceva

npr'oir pe cu neputin{d.N-am de gdnd sd spdnzur pe nimeni, fie el vdrul cuiva

rmr nr.r. in orice caz, coroana spaniold se va ocupa de asta

tfutr';r va fi nevoie.l)e ce vor englezii sd-l rdstoarne pe regele nostru? a

lo'ilrt pe un ton imperativ.Asta incerc sd aflu. Anglia men{ine relaJii bune cu

lprrrria iar Coroana nu doreqte s[ fie intrerupte de conspira(ii

hrrrirpaftiste.Agata nu gtia ce sd cread[. Cdnd in seara aceea a auzit

lttlrrclc vdrului ei, a gtiut cd trebuia sd pund mAna pe listl qi

ti irrccrce sd-l ajute. Avea obliga(ia si-l prevind dar dinltrrlclicire nu putea s-o facl pentru cd se afla in Anglia.

llonaparte nu mai reprezintd o problemd pentrutfrrrrrroli, a afrmat cu hotdr6re.

l)rrr sunt gi nobili francezi amesteca(i in conspira(ie, de

Illcrr sunt dispus si fac tot ce depinde de mine ca sd

tllr r irlrri complotul.Arn auzit doui nume, gi-a amintit Agata brusc.Adolphe

llrlrrle ;i Claude Benoit.

!r rr trecut degetele peste frunte incercAnd sd-gi mai

Irrrrrrterrscd gi altceva dar nu a izbutit. Cristopher a adoptat

Ilu,,,' o ttitudine bldndl fa([ de ea, care a prins-o cu garda jos.

I ;ti istovitd , ar fr mai bine sd te intorci in odaia ta gi sd

ll urlrlrnegti.( 'c se va intdmpla cu cutia de bani?

Nrr ai de ce s5-{i faci griji pentru asta, mI voi ocupa eu

8382- Da, gi ag putea s-o recunosc Ai pe femeia care ii i

Arunrru GrNzvnde tot. gi lZgdduiesc s6 nu fac nimic care se ii dauvdrului tau. Ai cuvdntul meu.

Agata s-a intrebat dacd putea sI aibd incredere in el, tnu avea altd solulie decit sd_i accepte frgdduinla. inci nuputea intoarce in Spania ca s6 il avertizizepe Carlos, darputea incerca s6-i trimitd o telegraml. Da, asta va facedouazi. A oftat, m6hnit6. Trebuia sd se intoarcd dar nu av(bani pentru asta, va trebui sd aqtepte sosirea Marinei ca sl

hotdrdre, durere qi ugurare. Instinctiv, i_a luat t mdna gi istrans-o intr-ale lui ca s-o linigteasci. Ea l-a privit uimiid ,

Agatei a tresdrit in piept. il gesea irezistibil, dar totodatd deneatins.

gestu] lui neagteptat dar fdrd sd se retragd din strdnsoare.- Imi datorezi o scuzd. i_a spus pe negindite.Cristopher i-a adresat un inceput de zimbet care

schrmbat complet infEligarea. Chipul sever cu trdsdturi duredevenise foarte atrdgdtor. Radia u, f..... coplegitor. Inima

Iwz;rn-uAvtllrrl ei Carlos gi bunicul Gin6s dacd documentele gdsite se

rkrvcdeau a fi adevdrate.

Nu l-ag da niciodat[ jos peArthur cu o lovitur[ a mdinii,I rr arnintit in goaptd.

('ristopher a izbucnit in rds din pricina tonului indureratpe care putuse sd-l perceapi in glasul ei.

Pe mine nu m-ai da jos, de asta te asigur. Cum naibaprrtca sd ia aceasti afirma{ie, spusd pe un ton at6t de arogant?s ir intrebat Agata,neg[sind rdspuns. N-am intdlnit niciodatdo lbrneie care sd primeascd nigte insulte nemeritate intr-une hip mai demn. Purtarea mea nu are justificare. imi pare

lirlfte riu.Vorbele lui Cristopher erau sincere qi ea le-a interpretat ca

I lirre.

i1i accept scuzele.

$i atunci el a fdcut ceva cu totul neagteptat gi lipsit de

lrundcuviin{d. A aplecat capul spre ea gi i-a atins ugor cu gura

lluzele pline, care s-au deschis a$a cum se deschide o floarec0nd o sdrutd soarele dar atingerea a fost ati"t de scurtd incitAgatas-a intrebat dacd intr-adevdr existase sau, dimpotriv[,ili inchipuise. A inso(it-o p0n[ la uga oddii, a deschis-o gi

r-a frcut loc sd iasd. Ea a frcut asta ca un automat; abia se

linea pe picioare. Cristopher a condus-o p6nd in iatacul ei,

care se afla in capitul cel6lalt al coridorului. I-a deschis uga

ca un cavaler gi, cu mdna intins6, a poftit-o sd intre. Fata aascultat supusd dar inainte de a intra de tot, s-a intors ca

s[-;i ia rdmas bun. Zimbetul bdrb[tesc ii provoca gddildturiin stomac ai ii punea aripi inimii sd zboare.

- Vise pl6cute, GatatPre( de o clipi nesfdrqitd, amdndoi s-au privit cu

sinceritate gi frrI ranchiund.

- Agata,l-a corectat din nou. Numele meu este Agata.

$i a inchis uqa in urma ei.

85

roage sd-i cumpere un bilet pe urmdtorul vapor. Totul ipirea descurajant- Dar deodati s[ lase responsabilitateamAinile lui Cristopher a frcut ca u$urarea sd fie instantan

El a observat emotiile care ii brdzd,au chipul: istovi1

I

lr

Carlos de Lucena nu putea fi amestecat intr_un complpentru rdsturnarea mona hului Spaniei. Gdndul laasemenea posibilitate ii producea fiori de teami. E.u f..H::::::,"*".iT:1tuI regelui Fern ando s i pedepsellui exemplare pentru trddltori, dar v'rul .i;;; ;JH;respectuos qi fidel legii, atunci de ce numele lui era trecut Ilista suspecfilor? Cui ii era adresart ii;;;;#;':;gli!*r:U la multele variante ii prilejuia o cumplitd durere

Era o idee extraordinari! Ar putea sd se intoa rcd, laC6rdoba. Dar deodat' s_a dezumflat. i; ;;;;;;86

de cap' agatanu putea sd afirme sa" ru j*.nl#ffiI.:'Jl;avea obligafia sd-l alerteze pe carlos in legdturd cu ce sepunea la cale in Anglia, cel pufin, cu ceea ce credea ea cr se

:.T,lITo:,i:,"-, convinsd pe Arthur s_o insoteascd pentrua trimite o telegramd. S_a oprit b-;;.-";;;;;;;;;;insircinat cu misiunea era cristopher, cercetdrile rui nu sevor mlrgini doar laAnglia. Dacd eiau amesteca{i gi spanioli,logic ar fi sd se ducd in Spania ca sd cercet eze... AfEcut ochiimari in fafa ideii care ii venise: ea ar putea sd ii ofereposibilitatea de a lua leg6tura direct cu Carlos gi cusecretarul de Stat spaniol.

IwrSre-uA('r'istopher avea de gind si plece cur6nd, nu va putea sd stea

Itr Marina, cum voise c6nd a inceput aventura ei gi atunci

erllttoria in Anglia se va dovedi in van. Inima i s-a impd(itIrrtrc doud emo(ii limpede deosebite: dorinfa de a-qi vedeapt'iotena de suflet qi iubirea care o lega de familie. Nu arprrtoa sd-qi ierte dacd vdrului ei i se intAmpla ceva gravpcrrtru cd iqi satisfEcuse un moft trecdtor. Marina va rdmdne

irr Scofia ani de zile qi va putea sd o vad[ intr-un viitor nulirirrte indepirtat. A oftat g0nditoare. I se pdrea

rrcrnaipomenit cd intirzia atdta s[ vind dupl ea dar nu avea

rrllccva de fEcut decdt sd agtepte. Agatanu s-a mai g0ndit la

rrsla gi a pdrdsit foigorul ca sd se ducd sd-l caute pe Arthur.A presupus c[ il va gdsi in birou gi intr-acolo s-a indreptat.

Cristopher stdtea pe un coltr al biroului tatllui sdu, cu

lrnrlele incrucigate peste piept qi o expresie tainicd pe chip.l)irnpotriv5, Arthur stitea comod pe unul dintre fotoliilerr;czate in fa(a mesei luxoase. igi privea fratele mai mareth'ept, cu chip senin. Jinea in mind registrul de socoteli al

lirrniliei gi tocul pe care il folosise ca sd corecteze cdtevatlintre ultimele intrdri 9i iegiri de capital. Cdnd a terminat de

rrotat ultimul num[r, a ldsat tocul in cllimara de pe masd gi

s-a gters pe mdini cu o batistd pe care a pus-o dupd aceea inbuzunarul de la pantaloni.

- E mare pdcatcdtalentul tdu se risipegte numai in folosullamiliei. Ai fi un avocat grozav in Londra, i-a spus('ristopher.

Arthur a schilat un zAmbet; auzise plAngerea asta vremetlc luni, pAnd ce a recunoscut c[ nu avea de gind si plece

tlin comitatul Hampshire.

- $tii doar c5 nu md intereseazd sd deschid un birouintr-un orag atit de agitat. imi place sd triiesc lalarl,liniqteacare se respirl aici.

87

AatBrru GtNpwcristopher a rrmas c,teva r@

ca mintea sd inceteze sd-i lrrcreze cu toatd iufeala. Cutii.q ttllgaataT. L_uuabani confinea mult mai multl informafe decitt prevdzu

]::Y:_::-i inlane3e lui Robert lenkinso, o pu.t. ,documente ca sd le p5streze ta loc sigur.

11

Arthur l-a intrerupt, qtia deja unde voia sd ajungavorbele lui.

- Mult mai interesat de familie decdt tine.Rdspunsul lui a sunat un pic cam brusc dar Cristopher n

l-a luat in seamd. S-a g0ndit la spusere rui cdteva momentinainte de a incepe sd vorbeascl iariqi:

- De aceea socotesc cd egti cel mai potrivit sI dai unmo,stenitor familiei.

Arthur l-a privit uluit, se a$tepta la altceva.- Responsabilitatea asta este doar a ta, n_am

niciodatd gi nici n-o voi face.

- Egti indrdgostit, Arthur?- Ce tot spui...? Dar nu a reugit sI termine fraza,,

Cristopher ii punea nigte intrebdri tare ciudate gi nu gtia dece. Fugi de obligaliile tale? l-a intrebat brusc.

cristopher a izbucnit intr-un hohot de r0s care afrcut casprincenele lui Arthur sd se ridice intreb[toare. Era multE

Iwryrr-uAllctl c[ tata nu se va opune alegerii tale. Arthur era tot mairretlumerit. El nu alesese pe nimeni; atunci, de ce fratele luitlirrna contrariul? Mdrturisesc cd la inceput am avutIrrtltrielile mele in aceastd privin(6 dar timpul mi-a ardtat cd, ai

urr al gaselea simJ nu numai pentru studiu ci gi pentru femei.Asta inseamnd cd am binecuv0ntareata?

Arthur incepea sd se amuze de discujia cu fratele lui celnraro. Acesta se incurca intr-o sfoard pe care el va fi incAntatsrr tr strdng6, dacd i se ingdduia.

$tii doar c6, fiind viitorul cap al familiei, ai nevoie de

nt'ordul meu pentru o hotdrire atdt de insemnati.Arthur nu a stat la indoiald nici o clip[ sd str0ngd sfoara.

imi aminteqti de tatdl nostru de acum zece ani.Vorbele lui au avut efectul dorit. Cristopher le-a simfit ca

l)c un pumnal in stomac. Pupilele i s-au dilatat de surprizd.- Asta a fost o loviturd sub centurd, i-a rdspuns indurerat.

Mai cu seamd cd am hot[rdt sd te sprijin in caztl in care tatas-ar opune alegerii tale.

$i, dintr-o datd, a gtiut la ce alegere se referea. Credea cd

cra interesat de domniqoara Martin! Sincer vorbind, trebuiasri admit[ ci ar putea ajunge s[ fie. Dacd Agatal-ar privi currceeaqi intensitate qi candoare cu care il privea pe fratele luicol mare. C6nd Cristopher intra in incdperea unde se aflaea,ochii ei ciprui cdpdtau o suavd nuan{[ aurie. Iar buzele, rogiiiridoma cdpqunilor coapte, schilau un zimbet pe care('ristopher nu qtia s[-l aprecieze gi nici ea nu-i ingiduia sd

il observe. intr-adevir, fratele lui era un prost fEr[ pereche.

l)acd ar inceta sd se mai zv6rcoleascd in compasiune pentrucc se petrecuse in trecut, ar putea si infeleagi clt de multvalora domnigoara Martin. CAt de special era pentru ea gi ce

putea insemna in viitor.

- Me bucur sd aflu ci nu egti deloc interesat de aceeagi

persoand ca gi mine, a spus Arthur. Aceste vorbe l-au prins

89

,{p,urrc GoNtvnCristopher a mijit ochii albagtri auzind aceste

Arthur era, fdrd, indoiald, cel mai bun student pe careavusese Universitatea din oxford. $i Andrew se dovediun student silitor, cu note extraordinare, dar Arthur aveacapacitate intelectuald mult peste a amdndurora. Inteligenlui il uimea.

- $i ce anume te intereseazd? Ochiifratelui sdu exprimo indoiala la auzul intrebdrii. Egti un bdrbat linigtii 9i irinchipui cd de casd...

I

,Lrutrrc GrNwrpe Cristopher oarecum nepregitit. Pesemne aceastapricina pentru care a tres[rit cAnd l-a atztt. Este ougurare, intr-adevdr, a continuat fiatele lui dar tonul nuaqa de serios cum se agtepta. Cu incidentul de Ia fhntin6,ajuns si cred ci interesul tdu pentru ea ar putea de

rdzbundrtle vizigote la care de vorbele lui in ultimele ziCristopher a clipit ca sd alunge de nedumerirea prov

auzindu-l pe Arthur. Credea c[ el era interesat de domniMartin? Incidentul de la fAntini folosise doar la inticonvingerii sale. Aga cd s-a hotdrdt sd qteargd dintr-o loviorice impresie greqitl pe care fratele lui mar mrc ar a

despre el. R6zbundri vizigote? S-a intrebat unde o fiArthur expresia aceea.

- Nu m-a interesat niciodatd domnigoara Martin, a

cu glas limpede Ei pe un ton precis. Arthur a mijit ochiii-a transformat intr-o linie. Are toate neajunsurile pe care

urisc la o femeie degi, din fericire, prezen[a ei nu mi se

pare de neindurat gi, cu vremea, sunt sigur cd voi invdfasuport.

- Am crezrfi cd...

Arthur nu s-a simlit in stare s[ continue. Semnele pe

le vdzuse la fratele lui cu cAteva zile in urmd erau falAtunci, to(i se inEelau in privinla lui Cristopher. Pd

Andrew fdcuse cAte o glum[ in legiturd cu asta. $i i-acu adevdrat rdu pentrt Agata, fiindcd gtia c[ el nu iiindiferent, fapt pentru careva avea de Iuptat cu ceea ce

mai greu: dezamd.girea.

- Cu indrumarea potrivit[, a continuat fratelepragmatrc, gr o atenfre necontenitd, va invd{a s[ se

sd se rnigte in cercul nostm in mod cuviincios, dar

sd-i ddm rd,gazul necesar.

Arthur a crezut cd, mdnat de intenfii bune. C90

Iunrsrn-uAlrrt'rrrcase lucrurile din ce in ce mai mult.

De bund seamd cd pot s[ invdt si fiu o adevdratdrhrirrnrr6, cu indrumarea potrivit[. Amdndoi fratii au tresdritrlt'rrtltrtd auzind glasul celei pomenite. Au intors privirile spre

ulrr tlc la intrare gi au vdzut-o pe Agata opritd in prag. Spatele

ll lrcrrrura de cdt era de incordatd iar ochii, spre deosebire de

lllt'lc trecute,ardtau o furie arziatoare. Daci ag fi interesati de

lrrlrr. rr incheiat. Arthur a inchis ochii in vreme ce igi inghilearrrlrr';r. Cat o fi auzit? De ce voia el s6-l inghitd pdmintul iarllrrlt'lc lLri in schimb, zdmbea de parcd i-ar fi flcut un hatdr?

lrlrlrcipase la asta incercdnd sd afle ce simfea Cristopher;Ilnnr sc c[ia, nicio femeie nu merita s[ se vorbeasc[ despre

,r rnlr.un fel atdt de lipsit de pasiune gi crud. Cristopher o

Il r\ ('r cu bdgare de seamd. Ochii fetei fdgdduiau o rdzbunare

Itunlil. clar el era sigur ci supdrarea ei nu igi avea rostul.Ittl,'rt'srrl ci pentru fratele lui era intru totul justificat gi chiartl rl srrslinuse. Atunci, de ce pirea cd ii vine s6-l omoare?

Ap,rlrr rr llcut pagii care o despd4eau de Arthur gi cdnd a ajuns

l0rrptrr cl, s-a oprit ne?ncet6nd sd-l priveascd. Tindrul s-a

llrltr rrl politicos. Arthur, el a privit-o cu o anume rogea(d, ag

llr'rr rr rnerg in oraq sd-i trimit o telegramd Marinei, pot sd iau

ltll',rrr;r lirrniliei? Nu md deranjeazd sd merg pe jos la dus, dar

thrrrrrrrl tlc intoarcere este destul de anevoios.Itr',trrnta care despdrfea Whitam Hall de Portsmouth era

llr,lr,'r rrtile.It' voi inso(i chiar eu. Agata bdnuia. Am sd-i cer lui

llrrr,,rr srr pregdteasc[ trdsura. Agteaptd aici un mornent, mdhtlnt, ttrtlati.

llrr nrinr-rt dupd aceea, Arthur a iegit din bibliotecdtrrlrrrrlt';. E,a se pregdtea s6-l urmeze, dar vorbele luiI tl,,t,,Ilrcr au oprit-o.

I t,rt'rr rni-ai fi cerut, te-aq fi insolit cu pldcere.

l)rrr rrt'rr ci ardea cAnd s-a intors sd-l infrunte. $i a ar,ut

91

Arytrtz GnNsn,acelagi gcst de scirbl pe care l-ar avea privind o istrivitd pe podea. Repulsie gi incd ceva ce Cristopher nuqtiut s[ interpreteze.

- NiciodatS, niciodatd sI nu-mi mai adresezi cuvdntulingdmfat.

Tonul ei furios l-a luat cu totul prin surprindere gi nugtiut cum s6-l ia. Cdteva momente mai inainte, ca sd

adreseze lui Arthur, tonul ei fusese dulce, dar acumvorbea cu el, era aspru ca acidul.

-Am crezut cd imi vei mulfumi pentru interven{ie.Agata a deschis gura ca sd rdspundd dar a inchis-o di

nou fiindc[ nu era sigurd cd-gi stdpinegte veninul careputea sd-i ias[ pe ea. $i-a luat timp inainte de a putea sd

dea un rdspuns.

- Iertare dac[ ifi par confizS, lord Beresford, dar dusdrutul de ieri nu puteam s6-mi inchipui cd, azi ii veisfaturi fratelui dumitale in privinfa mea.

- S6rut? a intrebat Cristopher, nedumerit.Pupilele Agatei au strdlucit din cauza spaimei pe care o

resimfea. Sdrutul nu insemnase nimic pentru el! $i congti-entizarea acestui fapt i-a provocat o durere ascu(itd in piept.

- Tdgaduiegti? Se intrebase mai degrabi pe ea ins5gi, gi

mai putin pentru a afla rdspunsul lui. Se simlea atdt deruginat5... Am crezut cd... ii era foarte greu sI continue sIvorbeascl; nodul pe care il simlea in gdt o ineca. imi parerdu... Agata se intorcea ca sd ias[ din inc[pere, dar mdna luiCristopher i-a prins braful. Ea a incercat s[ scape dinstrAnsoare dar nu aizbutit, de aceea l-a impins cu amindoudmAinile ca si se elibereze. Netrebnicule!

Ochii lui Cristopher s-au redus la o linie riu prevestitoarela auzul insultei dar nu i-a dat drumul. A continuat s-o finlcu putere. O secundd dupd aceea a tras-o spre el gi i-a prinsbirbia cu mina stdngd ca s-o imobilizeze. gi deodatd, i-a92

IwWn-uA-,*rt gr* de a lui ca si amufeascd orice ocar6' SSrutul lung

y, 1',ro6rd a dezldnfuit in ea o furtund neaqteptatd' care ii era

rrccrrnoscutd. Cu un geamlt de pldcere 9i cu o indtdznealit

irrcorrqtienld, Agata a atins cu limba lui Cristopher'

1,,,,uutandu-i un rdspuns pe loc' Cu un mormdit izvorit din

*,,i,fundrl gitului, gi-a aqezat m6na pe p[ru] ei 9i i-a dat

eirpul pe spate pentru ca limba sd pdtrundd 9i mai adinc;

1,,',.u .a incerca s5-i taie rdsuflarea' Sdrutul lui voia s-o

i,.,l.ps.ascd, s-o insemne cu foc ai reuqea pe deplin'

Dar pe neaqteptate, nu a mai sdrutat-o' Agata aveabuzele

rrrnflate qi sensibile din pricina asaltului neaqteptat dar dorit.

- Nid[jduiesc ci acum vei qti sd faci deosebirea dintre

tlcosebirea pe care tocmai mi-ai ar[tat-o'

O secund[ mai tirziu, Agata alerga pe vestibul spre u$a

rlc ieEire in strad6.

L2

c61[toria la Portsmouth se dovedise lungS qi anevoioasa'

l'dcerea lui Arthur, addugatd la tristefea care o copleqea' a

izbutit s-o descurajeze 9i mai mult' Din fericire' putuse sd-i

trimit[ o telegramd Marinei, in care ii spunea c6 trebuie sd

93

t

qi oameni politici de vazd qi comercian(i bogali din altecomitate. Influen{a lui John Beresford era bine cunoscut[.

mesajele care se vor trimite in Spania. Atenfionarea ei nuajunge niciodatd la Madridl

Acum, privindu-se in oglindd, s-a l6sat pradddeznddejdiiO interesa un birbat care o considera mai mult decit tpacoste. Nu exista pentru er. putea viitorul ei s[ fie mai triDorinla inimii mai nepotrivitl? Se indoia, dar trebuiaasiste la o cind de gali oferitd de lordul Beresford inainteinceperea sezonului monden din Londra. La cind urmaparticipe elita societd{ii din portsmouth gi Southampton,

Va veni la cind gi ducele de Arun, nobilul care o fermecasedin prima clipd cind il vdzuse.

Agataa privit imaginea pe care o reflecta oglinda de aNu avea alte mai potrivitd pe care o avea pentru un evenimentde o asemenea amploare. Nu degeaba fusese rochia demireasd a mamei sale gi avea pentru ea o afectiune foartespeciald. Era de un stil foarte pe placul nobilimii celei maineao$e din Madrid. De culoarea fildegului, o acoperea foartecast, degi insinuant, de la gdt pdnd,la glezne. A completatfinuta cu nigte ciorapi din mdtase, dar de la tatdl ei c6nd aimplinit gaisprezece ani. chiar daci in c6rdoba nu avuseseniciodatd prilejul s6-i poarte, Agata a considerat cd sosisemomentul potrivit. Fileul negru ii stringea pdrul cu severitategi ii scotea in evidenfd intr-un fel incdntdtor culoarea deschisd.94

Iwryrr-uANi$te bdt[i in uga iatacului au f6cut-o sd se intoarc[ in

vrcnre ce igi punea cerceii. Cind a deschis, a rdmas frrd grai.( r'istopher stdtea inprag, imbrdcat intr-un fel spectaculos.l)irc[ de obicei era un bSrbat impundtor, in costum de galdlli liria rdsuflarea.

Cristopher nu-qi putea lua ochii dela Agata. Moliciuneastof'ei rochiei ldsa s[ se ghiceasci silueta voluptuoasi gi

scrrzual6. Femeia cu p[ru] blond care il privea nu avea niciolrrrrimi de cochetdrie pe trup. Gatul de lebdd6, frri podoabe,scotea in evidenfd desdvdrgita transparenld a pielii aurii.(iura provocatoare te a[dta s-o s5ru{i, ochii scdnteietori illrriveau cu o sincerd curiozitate. Pirea atl,lr de vie inc6t asirn(it o biciuire in mSruntaie care l-a nedumerit.l)omnigoara Martin nu era o frumusefe excepfionald. darirvea ceva in felul de a fi care atrdgea spre ea privirilelrirrbafilor; s-a corectat, il atrdgea pe el fIr[ leac.

- Trebuie s5-(i dau ceva. Agata nu a spus nimic; a rdmastticutd, agteptAnd. Am izbutit sI recuperez colierul cu camee

l)c care l-ai pierdut in Londra. Ochii ei s-au umezit de

rocunogtinfS. Cind Cristopher i-a intins cutiufa de culoareinchisd, a govdit dacd sd o deschidd sau sd o strAngd la piept,irtAt de emo{ionati se simlea. Am putut si recuperez doarbijuteriile, f,rindcd erau amanetate.

- Nu voi putea sd te rdspldtesc niciodat[ pentru acestserviciu, a spus ea cu glas intretdiat.

- Este felul meu de a-mi rdscumpdra lipsa de sensibilitatedin zilele trecute. Singura mea scuzd este ci mi grdbeam,iar rdbdarea nu este una dintre calitdlile mele cele maiinsemnate. Agataa strAns la piept cutiu(a, cu o recunogtinJdnSscuti din strdfundul inimii ei. D5-mi voie. Cristopher a

luat cutia ingust[ din lemn qi a deschis-o. A scos frumosulcolier de perle gi l-a pus in jurul gitului ei, care s-a intors

finindu-gi fileul, ca s6-i ingdduie lui sd-l inchidd cu ugurinld.

95

,4aurru GtNswse intoarci neintdrziat in Spania ca sd se ocupe dechestiune de viafE qi de moarte. ii trimisese un mesajv5rului Carlos, avertizdndu-l de conspiratia care ,. prr"ucale in Anglia impotriva regelui Spaniei, exprimAndu_ingrijorarea gi rugdndu-l sd fie pregdtit pentru orieventualitate. Dar ceea ce Agatanu gtia era cr, folosindu-de influenfa lui, Cristopher ddduse la toate oficiile pogtadin Portsmouth qi imprejurimi o alertd in regituri cu toa

,4rutrru GzNBwDorin{a de a-gi trece degetele pe g0tu1 ferm l-a frcutinghita cu greutate, Ce naiba i se intAmpla? Dintr-odorin{a il imboldea 9i il zdp[cea. Gata.

Ea s-a intors cu o privire dulce. Era cel mai frumos darcare putea s[-l primeasci. $i-a infipt pupilele negrechipul birbatului gi l-a studiat cu atenfie. Dorin(a deimbra{iga din recunogtinf[ aproape o intrecea pe ceachinuia de c6nd descoperise cd, era indrigostitd de el.

- Multrumesc, a izbutit sd spund cu glas intretdiat,Cristopher nu a putut s6-i r[spund[ la mul{umiri din priapariliei bruqte a lui Andrew pe holul vestibulului de la

Agata a putut sd zdreascd abia o secundd intunecipupilelor lui inainte de a-qi intoarce chipul c[tre fratelemic.

- Cristopher! Credeam cd egti in salon intAmpindndu-ioaspefi, aldturi de tata.

- Mi-a recuperat bijuteriile, Andrew!Agatai-aardtatcolierul de perle care ii str6lucea la

cameea pe care o finea in mOnd.

TAndrul i-a fEcut cu ochiul complice. Pe Cristopherderanjat camaraderia pe care a remarcat-o intre ei, degigtia sd spund de ce. Unde naiba era Arthur?

- Cdteodati, cAnd i1i propui, Etii sd faci lucrurile biOchii lui Andrew l-au privit gtrengari- gi te inqtiin\ez cd,absen(a lui Arthur, eu sunt insotitorul oficial al domniMartin; aqa a decretat tata. Cristopher s-a scuzat qi,

aplecare a capului, s-a despdrfit de ei. Cu pagi energicoborit sclrile pdnd la parter. Agata gi-a mugcatgAnditoare. Cel mai mare dintre frafi rru igi pierdeaseverd nici cdnd era vorba de o simplS. desp[4ire.

Ea a primit cu pl[cere braful pe care Andrew i-l intiSeara putea sd se dovedeascd interesamti, la urma

Iwryrn-tvtAWhitam Hall strdlucea. Conacul era superb, dar in seara

n'cca strdlucea intr-o lumind aparte. Agata sim[ea parfumul

lrrrrlcniilor aqezate strategic prin colluri , aromalor dulceagd

lltrrlllca fiecare sald. Candelabrele din tavane luminau cu o

ltre rrc incandescentd incdperile ample gi pline de oaspe{i, iar

r,trur lusese spectaculoas[. Ea nu qtiuse cd la bucdt[riile de la

Whitam Hall era un buc[tar din Salamanca. Dupd cum iitpuscse Andrew, meritul era al lui John care dorea s[-i facd

pc plac singurei sale fiice, Aurora, ca sd se simtd c6t mai

htrc cAnd se afla acolo. Orchestra acompania cu muzicifr,lrrritele conversa{ii u$oare dintre participan\i. Ugile mari

tlrr gr:amuri care frceau accesul in grddinile din spate erau

llrsclrise cdtre noaptea cald[ qi inmiresmatl, parfumul

lttrtrtlafirilor gi al iasomiei se intrecea cu mirosul florilorllrrrlc dinduntru. Agata privea cu mare interes rochiilel['grrnte qi scumpe ale femeilor, care iqi ascundeau mare

ftnrlc a chipului in spatele unor evantaie uriaqe. O atingere

lt;oirr[ pe umir a fEcut-o si se intoarci iute. Era John

flt'reslbrd, care ii intindea mdna in semn de invitalie,pe care

lr nlr avea de gind s-o disprefuiascd.lr vremea sd inceapl dansul, iar acesta trebuie deschis

fh'r'irlrc gazdd qi invitata speciald a serii.Vorbele lui amabile o fdceau si se simtd foarte bine.

Nu cunosc prea bine pagii de menuet, i-a spus. John

I rr irrlrcsat o privire tainrcd, a cdrei semnificafie a fost aflatd

Itr .'lipa in care notele muzicale au inundat salonul. Nu era

llr nrcnut, ci un vals. $i, la inceput, ei erau singurii dansatori.

I lrspc(ii le-au ldsat un spa{iu amplu, inghesuindu-se l0ng[

It,r('lc ca s6-i priveasc5. Dansul elegant, interpretat intr-un

lllrrr nrcdiu, ingdduia ca piruetele sd nu fie foarte iu[i, qi astfel

lltlt ririle grafioase se intensificau. John o sus(inea cu

hrrrritute dar cu mare corectitudine, fdr[ s6-gi ia ochii de pe

llrrlrul ci, care ii zdmbeacu o pl[cere neobiqnuitS. Marchizul97

I:ll

I

l',1

;;iiil

96

de Whitam a fEcut un gest cu mdna Si -ui *ffiurp"tis-au aldturat la dans. Dupd cAteva minute, care ei i s_au n[rde vis, muzjca a incetat gi in vreme ce continua sa r6ddexcitatd ce era, unul dintre oaspe(i a preluat gtafeta de la Josurpriza ei a fost majorl c6nd a observat prezenla atrdga lui Andrew, cel mai vesel gi mai petrecdre{ dintre ceiBeresford. Agata a fost neatentd

"at"uusecunde, a$i cdt i

trebuit lui sd ii ia mAna dreaptd intr_a lui, apoi gi_a pus palnmare gi caldd pe talia ei ca s_o conducd in mrjlocui sputriude dans. Aagezat-oinfalalui, cu trupurile amdndurorauraplecate spre st6nga. I-a pus m6na dreapti pe umdr. Agat'adeschis ochii mari, uluit[. Andrew doar nu voia sd danseze udans spaniol, dar chiar a$a era. Orchestra a inceput cnote pe care ea Ie cunogtea prea bine gi care in acel mor s-au pdrut minunate. ii era dor de atdiea lucruri din SpaniAndrew executa paqii cu palma rczematd de spatele eistrdlucirea din ochii lui i se pdrea gtrengard gi zeflemitoar,dar Agata s-a concentrat sd men{in[ riimut. i, -";;;;culminant al dansului, braful lui a invdrtit_o cu putere gi ,

prins-o din nou fEcdnd-o sd se roteascd de mai multe ori. M

,4pteruu GpNrvs,

se pare de necrezut ci gtii sd dansezi un dans de-al ni-a spus glumeali.

Andrew a mai invdrtit-o o datd.

Iunz;rn-uAttrr:lancolie, care a izbutit s-o descurajcze. Pdrea atAt de

hrirccesibil. Piesa muzical5 se sffirgise qi Andrew a condu-t o cdtre unul dintre servitorii care duceau t[vi cu cupe plinerlc ;;ampanie. A luat una qi i-a oferit-o. Agata a primit-o cu

rhirg. A bdut cu plicere lichidul rdcoritor, in vreme ce se

irrlorcea ca sd fie in fata lui Cristopher, care continua sd stea

tczcmat neglijent in celSlalt capit al silii. Aqtepta un gest

rlc recunoagtere din partea lui dar a in{eles c5 erau iluziitlc;arte, el nu avea de gAnd sd-i ofere nicio intenlie de

zirnbet. Deodatd, l-avdzut privind-o cu o furie care a l[sat-opcrplexi. Ochii lui albagtri au devenit indigo din pricinarlispre{ului qi Agata qi-a dus o mAni h gli ca s[-gi indbuqe

rrrr geamdt. A observat cum trupul bdrbatului se incorda gi

lL'lul m6nios in care igi stringea pumnii pe ldnga coaste i-airrirtat cd, in starea aceea de nervi, un bdrbat putea sd devind

. lirarte primejdios. A putut sI vadd cum ndrile i se dilatau ca

sl rdsufle mai addnc, intr-o incercare de a se stdp0ni. Andrew,cure se afla lingl ea privind dansatorii, era striin de emo{iileprin care trecea fratele lui in capitul celilalt al salonului. OchiiAgatei s-au inecat in lacrimi crezdnd cd sentimentul de

rrversiune gi respin- gere ii era adresat dar cdnd i-a urmdritprivirea, care acum se indrepta peste umirul ei, a infeles c5 iirrtrdsese aten{ia ceva ce se afla in spatele ei. S-a intors ca sivadd ce trezise in felul acela furia lui Cristopher. O femeie era

linta furiei lui qi era aceeagi pe care o iscodise ea in grddinilelady-ei Grant. S-a uitat la bdrbatul care o insotea gi l-arccunoscut gi pe el, era engleztl trdddtor! De indatd gi-a

indreptat ochii de la ei spre Cristopher, care stdtea tot inpicioare, nepierz0ndu-i din vedere pe niciunul dintre ei.

Lgata s-a lipit qi mai mult de Andrew.

- Cine este femeia din spatele meu? l-a intrebat in goapt[.

T6ndrul a vrut sd se intoarcd spre unde ii ardta, dar ea l-a(inut de braf ca sa-l impiedice. Andrew a fdcut un gest de

99

Arunrru GzNzwincuviinlare gi a aruncat o privire peste umdr, cu disc

- Este lady Ophelia O'Sullivan, iar insofitorul ei

Richard Moore, conte de Cray.

Iunz;ru-uAll liind spanioli in mai mare mlsur[ decAt ghitarele pe care le

thtccau. Au strdbdtut incdperea pAnd ce au ajuns in fala lui,hrlrrr. CdJiva servitori au pus doui scaune din papurd inIttrjkrcul salonului qi ea a qtiut cd cei doi vor desfdta oaspeJii

r,tt rrrLrzici din fara ei. Aplauzele entuziaste ale oaspefilor au

htrrl o cu totul prin surprindere; frrd indoiali, erau foartet,trrroscu{i de cdtre nobilii din Portsmouth gi Southampton.

Agata l-a cdutat din priviri pe Cristopher, dar nu maitlllt'rr rezemat de coloan[, dispdruse din cdmpul ei vizual.Arrlrcw a luat-o de bral ca s-o ducd intr-un loc mai bun, mai

lprr)irpe de cei doi ghitarigti. Ea s-a impotrivit un pic, fiindcilttt voia sd fie atdt de departe de englezoaicd gi de trdddtor,

dru sa stdruie s[ rdmdnd unde era insernna si ii dea ldmuririIttt Arrdrew de ce nu voia s[ se migte.

I u rrmat frr5 si impotriviri gi cAnd au fost aqezafi maihtrr,',9l a inqtiinlat-o despre muzicape care urrnau s-o audd.

Ap,irt;r a ascultat atentd ce ?i spunea gi frrd si piard[ niciunllnnnunt. Ea cunoqtea instrumenful; ghitarele erau de obicei

llr rrtc clin lemn de castan sau de nuc Ai calitatea lor depindea

tlt tt'rnperatura gi umiditatea din momentul fabric[rii; oricelprrrriol cunoqtea aceste amdnunte. CAnd unul dintre ghitariqti

I lr('cput sd ciupeascd corzile, a fost semnalul pentru ca

llr t'rcir sd inunde salonul de dans. in aqteptare, s-a intinslur( )iu'ca printre oaspe{i, care murmurau in goaptd, inc0nta(i.

r\l.uta a continuat s[-l caute cu privirea pe Cristopher gi

ll ',1:u'$it l-a zdrit foarte aproape de tatdl lui, marchizul de

['lrrlrrnr, ii desp[(eau doar cA(iva centimetri. A observat cu

tlr'rr(rc discu{ia pe care pdreau cd o poartd. John il finea de

htr lrt'ictura miinii pe fiul sdu cel mare, in vreme ce f6cea

tllrr , ,rp Lln semn de tdgdduire. Cristopher a strdns buzele cu

lr 1,t'st de mdnie qi s-a eliberat brusc. Niciunul dintre oaspe{i

Ittr rr pirut sd-gi dea seama de ceea ce se petrecea intre tat[;l I rr r . ('ind marchizul a ridicat privirea gi s-a uitat in spatele

101

Agata a bombdnit intr-un mod abia inteligibil.englezoaica aceea care iqi bdtuse joc de Cristopher inceacate ii pricinuise o durere ati"Ide adAncd gi cu

de vindecat. $i in momentul acelaaurit-o din toate pute

cu aceeaqi intensitate ca gi el.

13

Sd rdspund[ la intrebdrile luiAndrew in vreme ce u

din ochi toate gi fiecare dintre miqcdrile lady-ei O'Sullis-a dovedit o treabS anevoioasd. Femeia vorbea cu glas

de goptit gi cu un accent atit de pronun{at cu inso{itorulincflt i-a fost cu neputin{i sd in{eleagd ce spunea.

-Tata a preg[tit o surpriz[. De fapt, intotdeauna ne

una, cdnd d[ o cin5la Whitam Hall.

- O surprizd? aintrebat dar frrd sd piardi niciundin migcdrile englezoaicei, in spatele ei.

DarAndrew nu a putut s6-i rdspundd, tocmai intraserf,

salon doi bdrba{i pe care ea nu-i mai vdzuse nicizilele de c6nd se afla acolo.

- Sunt Rafael gi Francisco, i-a explicatAndrew Au inrt-o pe sora mea in cal[toria ei in Anglia gi de atunci

s-au mai intors. Au o tavema in Farlingtonnumitd,BloodConiacul pe care il servesc este cel mai bun din toatd {ara.

Am6ndoi b[rbatrii aveaupSrul negru gi pielea oacheg[.

imbrdca(i cu multd elegant5,, iar perciunii gi tunsoarea ii100

Arutrrp GBNsryei, Agatai-avdzutexpresia de durere gi nu a mai fo]de altceva ca sI qtie cI pricina infruntirii a fostlady-ei O'Sullivan in casd. S-a rdsucit un pic ca sd ss u;femeie gi a vdzut-o urmdrindu-l cu privirea pe Crislcare incepea si se indepdrteze de salonul de dans. A qtirrtavea de gAnd sd se ducd dupd el gi s-a hotdrit s-o urme,p

-lartd-md,Andrew, s-a scuzat, trebuie s[ ies unAcesta i-a oferit un inceput de z6n-rbet care i-a fdcut ini

sd batd mai tare. Frafii Beresford erau prea chipeqiliniqtea unei femei.

- Nddajduiesc c[ nu vei intdrzia prea mult. Ar fi pdcatpierzi spectacolul.

Agata a fEcut doi paqi in spate inainte sd se intoalgS,1iasd aproape in fugd in vestibulul de la intrare. Foqnetul utrochii i-a dat de veste incotro se indrepta ferneia,mergea cdliva metri inaintea ei, dar s-a oprit inaixlsajungS. A observat zona de intrare in casd qi a v52s1majordomul trinea capa gi plldria lui Cristopher in vrgr.el igi punea minugile de piele. Fdrd indoiald, qy.upir[seascI petrecerea.

Lady Ophelia a izbutit sd-l ajunga din urrpS

Iwr;rc-*tAll rncredinlase hotlrAt cd nu qtia c[ printre oaspe(i s-ar fi aflat

1l lady Ophelia, dar el nu putea sd creadd. Mica discu[ie pe

urrc o awseserd fusese grozav de t[ioasd. CAnd deja atingea

Irllrrna treaptd, de la cobordre, a auzit glasul femeii, care iltlrcrna. A grabit pasul, cdci, dacd se oprea, ar putea face ceva

rhirstic, ca de pilda s-o loveasci. A pornit cdtre tufele de

Itrrrrclafiri, pentru ca de acolo sd se ducd la grajduri. Voia sd

hr;icLreze un cal gi sd dispard, dar Ophelia a izbutit s[-l ajungd

rlirr urm[ gi sa-l prindd de braf.

Te porfi ca un copil mofturos. \,brbele au izbutit sd-lo;rrcascd. Whitam Hall era plin de oaspe(i, iar el nu voia sirlcu un spectacol in onoarea ei, lucru pe care il urmdrea ea.

lrrccpe si md oboseascd jocul 6sta de-a goarecele gi pisica.

lertare, dar mi gribesc.intr-o zi va trebui sd incetezi sd m[ mai pedepsegti.

Clristopher a pufnit sup[rat. S-a intors spre ea cu ochirrrzittori.

Scutegte-md de deranjul de a hebui s[-tri fac vreo figuri,cl ultimele cinci da1i.

Lady Ophelia a respirat adAnc gi a fEcut o strdmbdturdcochet[ la vederea cdreia Cristopher a inceput sd bombdne

rrr sinea sa.

- $tiu cd egti incd supdrat pe mine fiindc[ nu ai putut sd

rrul ui(i, a continuat ea, dar, dac[ te consoleazd cu ceva, nicie u lru am putut s-o fac. $i de luni de zrle incerc si te convingtlc asta, in ciuda reticen{ei tale. Cristopher a injurat cu

r rolenfd gi i-a prins mdna ca s-o ia de pe braful lui. Dar( )phelia nu l-a ldsat. A profitat de plimbarea sub clar de lundir cAtorya oaspe(i la cind ca si se lipeascd gi mai mult de el.gtia c[ viitorul marchiznu se va da in spectacol la petrecerea

trrtalui lui. Era prea orgolios gi educat pentru a face a$a ceva.

M-am ingelat qi vreau s5 repar gregeala. Cristopher a privi-t-o de parcd. deodatd ar fi innebunit. Te iubesc, i-a spus cu

t03

Cristopher era pe ultima treaptl a scdrii ce cobora in g.Adidin fala conacului. Agata s-a apropiat incet iar majoffi

putea s5-i inleleagi vorbele. Cristopher nu s-a oprit. cimers mai departe spre tufele de trandafiri. Agalx s;

a vrut sd-i deschidl uga dar ea a rcfi;zat ddnd din cap. 4la o parte c61iva centimetri draperiile de la fereastrd, ca siuite. Tonul implorator al femeii era limpede auzibil, 6.Ui

inchipuit cd nu gtia prea bine incotro se indrepta.Ophelia l-a urmat iar ea a hotdr6t sd-i urmdreasci.

Cristopher se simfea atdt de furios qi plin de mdniga gtiut cd trebuia sd plece, ca sd nu facd vreo prostie. Tq151

t02

,4runrtz GeNnwglas mieros. Niciodatl nu am incetat sd te iubesc qiciiesc foarte mult pentru r[ul pe care {i l-am l5cut darconfuzd gi mi temeam de tinerelea ta. Erai at6t de pasi

El a crezttt cd nu auzise bine. Era confizd? Se temeatinerefea lui? Era o prefEcuti!

- Poart[-te ca o femeie qi nu te mai da in spectacol.

- $tiu cd nu ai putut sd md ui1i, altfel ai fi deja insurattatd a o droaie de copii nesuferi(i. Dar uite, egti inci sinf5rd pereche. Atitudinea ta este mai mult dec6t graitoare gigtii cAt md bucur[ acest fapt, chiar daci purtarea ta diultimele siptdmAni m[ scoate din min1i. Dar sunt insingura femeie din viala ta, acceptd asta!

Amintirea vicleniilor puse de ea la cale ca s[-l prinddcursd incd ii frcea grea([. Cum a putut sd creadd cdndvaera indrdgostit de ea? Cd, o iubea? Era rece, interesati gi

mai mincinoasl femeie din lume.

- Mereu vei fi pentru mine singura femeie nedenrnd sdnumeascd doamnd, a infruntat-o cu glas de ghea{6. Opheliascos un geamit la auzul insultei. $i acum, scuzd-mi, amrezolvat chestiune grabnicd pentru care este nevoieprezen\amea.

O umplea de o imensd mul(umire c6 mogtenitorul deWhitam Hall nu o uitase. Furia care il consuma era o dovlimpede a acestui fapt qi avea de gdnd s-o foloseascdavantajul ei.

- Te-am invd(at sa fii bdrbat, i-a amintit cu venin in glas.Cristopher a privit-o cu ochi ce prevesteau furtuna. Avea

intiparite cu foc in memorie vorbele pe care le-aauzitin dupd-amiazaaceea blestematd, care i-a schimbat via{a cu totul. Da,existau atdtea lucruri pentru care trebuia sd-i multrumeascd...

- Dar nu m-ai inviJat s[ fiu un amant mai bun dec6t tatdlmeu, nu-i aga?

Ophelia a regretat vorbele spuse in trecut. intr-un acces104

Iunrsrn-uA

rlc lurie hotdrAse sd reia rela\ia cu moqtenitorul 9i s[-i dea o

Iroud gans[; averea lui era una dintre cele mai mari dinAnglia

lnr ca prea ambi{ioas6. intr-o incercare de a obflne iertarea

hri. declinase numeroasele propuneri de protecfie oferite de

rrp[ili care cdutau alinare in bralele ei dar ea stabilise gtacheta

lrxrrte sus. il voia pe el! $i nu-i pdsa de anii scurqi de atunci.

l)rroa trebuia s[-l urmdreascd aidoma unei stricate, o va face.

l)irr blestematul de Beresford nu se dddea invins'

Iartd-md, te rog, n-ar fi trebuit s6 spun niciodatd ceva

rrtit de grosolan gi nelalocul sdu. At6cut un moment qi a oftat

r'a si dea mai multd greutate vorbelor mieroase. Eram

irrdureratd gi bdusem prea mult...

El nu i-a ingdduit sd continue. Dintr-un singur gest, a

rzbutit sd se desprind[ de ea, dar Ophelia a reac]ionat intr-un

rrrod foarte diferit, gi-a aruncat brafele pe dupd gatul lui $i

i-u c[utat buzele ca s[-1 sileasc[ s-o sdrute' Cristopher a

rr{ors fafa gi i-a dat scdrbit bra{ele la o parte'

- Dispari dracului o datd din ochii mei! Nu doresc sd mai

rrnr de-a face cu tine gi ndddjduiesc sd nu uili asta niciodatd.

inainte de a se putea intoarce, ea l-a lovit cu furie. Palma

rr r[sunat in tlcerea gridinii dar Cristopher nu a flcut niciun

gcst. A rdmas nemiqcat, privind-o detaqat gi rece.

- Te vei intoarce la mine, Cristopher, pentru cd nicio

lcmeie nu va insemna pentru tine ceea ce am reprezentat eu.

N iciuna nu a reugit sd-[i st6rneascd interesul qi nu qtii cAt mibucurl asta.

in cele din urmd, Ophelia s-a intors qi a plecat tdzind.

El qi-a trecut foarte furios mdna prin pdr. Se simlea de

parcd ar fi susfinut pe umeri toatd greutatea lumii. A aruncat

o ultim[ privire inspre Whitam Hall ca 9i cum ar fi fost

trltima oard c0nd mai vedea conacul qi o secundd maitdrziu

rr inceput sd meargd spre el de parcd ar fi fost urmlrit de

tliavol.105

I

I

Itl

l,l

;

\

l,

,4pterru GtrtpwUn bdrbat intr-o asemenea stare de supdrare era in

de orice. Iar el nu avea de g6nd sd ingdduie ca o muiprecum ea sd-l dea afard, din propria casd. Cum putea sdarate fericitd pentru rdul pe care i-l fEcuse cu ani in urmd?se considere singura femeie din viafa lui? Blestem ata, iida o lecfie!

L1

Rafael qi Francisco ii desfrtau in continuare cu artape oaspe(i, strdini de comentariile pe care le isca felul lorinterpretare. Agata privea cu atentie chipul sumbrumarchizului, care stdtea de vorbd in chip fo(at cu duceleArun. CAnd s-a intors in salonul de dans pe urma pagilady-ei Ophelia, nu se aqtepta sd dea nas in nas cu ArtlBeresford.

- Arthur... ! a exclamat. Ai aj uns la vreme !

- Cred cd niciodatd nu m-am grdbit atAta sI ajung labal. il caut pe Cristopher.

-Aplecat.Arthur a tras-o ldngd un perete ca si_i poatd,vorbi, fird

ii deranjeze pe cei care ascultau concerlul lui RafaelFrancisco.

- A plecat? a intrebat-o.Agataa confirmat dAnd din cap.

- A avut o int6lnire cu lady Ophelia in grddini.TAnIrul a mijit ochii auzind-o.- Lady Ophelia se afld aici,laWhitam Hall? Ea a

un gest din cap ca sd-i arate unde se afla femeia. Arthur106

Iwryrn-tvtAlnlors privirea spre locul pe care i-l ar[ta. Cine a poftit-o?

Agatabdnuia. Bdrbatul care o inso(ea era acelagi care iirlriduse informafiile spaniolului.

- A venit cu sir Richard Moore, conte de Cray.

Arthur a clipit ca sd asimileze informa[ia. I se p[reatrcrnaipomenit c[ doamna avusese neruginarea asta, dar de

lurri de zileincerca sd reinceapd.rela\ia pe care a avut-o inlrccut cu fratele lui gi nadnjduia cd nu va izbttti.

- Cum a reaclionat Cristopher?Ea a preferat s[ nu-i rdspundd. incd avea infipt[ in suflet

privirea lui mihnita gi pierdutd cind femeia l-a infruntat.Deodat[ a aluzit un rds fals in salon gi a dorit s-o faci sd

plirteasca pentru tot rdul pricinuit lui Cristopher. Ochii celortloud femei s-au intilnit dar Agata nu a intors privirea,tlirnpotrivd, i-a suslinut-o cu toat[ neobrdzarca pe care orrvca. A observat gestul de dispre[ pe care i l-a adresat

ccalaltd gi r6sul batjocoritor cdnd ii spunea cdteva vorbelriirbatului care o insofea. A gtiut c[ vorbeau despre ea, cdcicontele de Cray a c[utat-o din priviri pdnd a g[sit-o. Gestule i de batjocur[ gi rdsul au frcut-o sd incordeze spatele gi sd

lidice o sprAnceand. FdrI nicio indoiald, petreceau de

rrrinune, dar ea suferise afronturi mai grave decAt acesta gi

('lre o fdcuserd mai puternici.

- Arthur! Acesta a l6sat chipul in jos spre ea. Am nevoiesri-mi {ii isonul.

- SA-ti {in isonul? a repetat qi Agata a vdzut cI nuirr(elesese.

- Vreau sd zic s[ md aprobi in ceea ce fac, chiar dacd {iso pare neobiqnuit sau nepotrivit.

in capul lui a inceput s[ sune alarma. Tocmai sosise laWhitam Hall cu un mesaj urgent de la Robert Jenkinsonpcntru fratele lui.

- Cred cd n-o s6-mi placd sa-{i dau dreptate dacd n-o ai.

107

,Aaurru GrxnwAi o privire care md infioard.

Agata l-a luat de m0nd ca sd_l ducd inspre ghitarigti.- \bm dansa o zambra mora.Arthur s-a oprit brusc. Nici mort! Era un dans spa

obignuit la nun(ile (iglneqti.- Este un dans pdcdtos, a spus ingrozit.- Este un dans senzual, nu pacdtos.- Eqti nebund! Nu am de g6nd sd dansez cu tine.Agata a r0s scurt auzindu_I. il vedea intr_adevdr stdnj- Nu md g6ndesc sd dansez desculll gi nici cu castan_ r\ u lrir ganoesc sa dansez desculll gi nici cu castanit

Voi folosi batista ta, ca si fie mult -uirio.. Oaspe{ilor lepldcea. Arthur se temea de un dezastru. O vdzusenenumdrate ori pe sora lui dansdnd acest dans, impreundJustin gi s-a gdndit cd.d,acd prietenul lui putea;,s5_i 1iisonul", cum spuses e Agata, ji

"t u. putea s_o facd, degi

aveaaiciun chef.^imprumutd_mi batista ta, i_a spus.;,Iffi;m^nea

nemrgcate; parcd, ar fi fost infipt in podea.- Nu se cuvine s5_1i imprumut batista mea. Asta ar pu

sd-i scandalizezepe oaspefi, i_a rdspuns in vreme ce ince:sd dea un pas inapoi. Agataa profitat ca s5_i d,ezlegeb;tirt,albi pe care o purta la g6t. Gesturile ei iuti i_au fdclt p" ,niioaspefi sd-i priveasca mira{i dar ea le_a oferit un zdmldulce. incdlca normele etichetei engier"gti dar de c6ndpasa de asta spaniolilor? Ca o femeie.sd ii dezlege unbdrbat batista era cu totul scandalos dar Agatanu gtia. N_asE dansez cu rine, s-a impotrivit Arthur hotdr0t.

- Nu numai cd vom dansa dar ii vom da unei scorpiiveninoase o lecfie pe care n_o va uita in viafa ei.

El se tot impotrivea cu inverqunar" gi Ag;tu a pufnitprivindu-I. Nu putea sd-l sileascd sr danse ze dar voia sdutragd aten{ia lady-ei o'sullivan gi pentru asta avea nevoiede ajutorul unui Beresford.r0B

Iunryrr-ttA\,bi dansa eu in locul lui. \,6rbele lui Cristopher i-au stAmit

o surprizd neobignuiti gi s-a intors grdbita spre el. Nu aq putea

ilr-rni iert dacd Arthur legina in fala atitor persoane pentru cIl-li impins s[ p[cdtuiascd dansind un dans scandalos.('ristopher nu a gtiut cum si interpreteze expresia fratelui luirrirrd il privea, era u$urare sau resemnare? I-am vdzut pe sora

mca gi pe so(ul ei Justin dans0nd aici de c6teva ori gi cred cd

voi putea s5-tri unnez pagii. Agata a putut s[ observe incordarea

l)c care Cristopher gi-o stdpAnea. Era rezultatul intilniriitrcdorite pe care o avusese citeva minute mai inainte cu( )phelia. A sch(at un z6mbet de recunogtin{6. Si danseze cu el

cla o adevdrati delectare. O vei folosi pe a mea.

in vreme ce spunea asta, gi-a desfrcut batista din mdtasegri pe care o purta innodatdh gitt qi i-a dat-o ei, iar fatai-ainapoiat-o lui Arthur pe a lui.

Agata a profitat de pauzaghitarigtilor ca si se apropie de

ci cu o cerere. Cdnd s-a intors ca sd rdmind in faJa lui('ristopher, avdzut agrtatd cd acesta igi descheia c[maqa. Curniqciri incete, calculate, gi-a desfEcut cAliva nasturi, ceea

cc le-a entuziasmat pe c0teva doamne mai tinere de lal)otrecere, ce il priveau prostite, iar pe ea a ficut-o sd scoatd

o exclama{ie. Bdrbatul ila o va ucide cu magnetismul lui.Migcdrile ii erau ca de felind, privirea arzdtoare. Agata s-a

indoit cd va putea sd se concentreze la dans fiind atAt de

rrproape de el.

Francisco i-a fdcut un semn sd se indrepte spre mijloculsalonului. Cdnd a luat braful lui Cristopher, qi-a dres glasulca sd atragd atentia oaspefilor.

- Doamnelor gi domnilor, in semn de multrumire pentru ogazdd perfectI, sir John Beresford, doresc sd vd ddruiescpufin din muzicaJdrii mele, pe care el o admir[ atAta, gi care

adesea este ascultatd aici,la Whitam Hall. Am infeles cd

tuneori fiica sa Aurora a inveselit unele cine de la conac, iar109

I

,Arunrru GaNaw

influen{a pe care o avea spanioloaica asupra rui. poate Anu qtia cd Andrew gi nu Cristopher accepta uneoriacompanieze la dans pe Aurora, dar faptul cd intOiulndscut primise sd danseze cu ea era un semn limpede a cce sim{ea pentru t6n6ri, chiar daci incerca sd tdgdduiascd.observat strdlucirea ochilor lui cf,nd o privea agezindu_satitudinea relaxatd a umerilor gi aerul digaJatpe care il afEr[ batistd gi cu cdmaqa descheiatd.

- N-am mai dansat niciodatd o zambra mora, darincerca, i-a spus cu glas goptit gi privind intr_un loc anudin sald.

Agataa urmdrit direcfia ochilor lui gi a vdzltcd obiecinteresului lui Cristopher era ergl"roui"a; pentru ea se aacolo. Ca s5-i facd peplac l_a aqe)atin fatrd, foarte aproape deunde.stdteau lady ophelia gi sir Richard Moore. I_a cerut sitr

Iunnsrn-uAArnAndou[ ghitarele au inceput sd sune Ia unison.Stand intr-unul dintre collurile salonului, Andrew se bucura

rltrr plin vdzindu-l pe mdndrul de frate-siu mai mare dansind

r rr Agata. Privea cu ochi intrebltori migcirile ei senzuale,

rrrtrrilc mdinilor gi zimbetul care ii lumina chipul. Cristopher

Irrr sc clescurca deloc r6u, chiar dacd abia depdrta picioarele la

trrriiclirile in cerc dar urma cu uqurinf[ ritmul Agatei. I se pirea

Ircrnaipomenit sd-l vadd in centrul aten(iei gi s-a intrebat ce o

Ir rnlcsnit aceastd schimbare de atitudine. Era pentru prima

orrlil cAnd il vedea dansind pe ritmuri spaniole Ei privind ok'nrcie intr-un fel atAt de infldcIrat gi patimag.

Oaspelii se bucurau de spectacol. Era cu adev[rat o

grrivcligte unic6. in unele momente, miqclrile Agatei erau de

lvrltare, ca qi cum o stdp6nea o fierbin{eald, ca gi cum ar fikrst posedatd de o forfd str[in6; d[dea drumul batistei gi apoi

u prindea iarigi. Ochii ei negri ardeau iar chipul exprima pe

rirrrclo fericire nestdpinit[ qi o durere chinuitoare. Gesturile

r clau expresive gi emolionate, p[reau mai degrabd urmarea

rrnui sacrificiu decAt un dans.

CAnd amAndoud ghitarele au tlcut, aplauzele oaspelilorrrrr fbst asurzitoare, dovedind cI erau obignuifi cu acest fel de

spoctacol la conacul Whitam l{all. Pieptul Agatei suia qi

cobora cu iu(eald din pricina efortului ficut. Gura ii zdmbea

r' r r lbricire adevdratd,, pind ce a atzit comentariul disprefuitor

rrl lady-ei Ophelia. L-a rostit cu glas at0t de tare incit a fostrrrrzit de cei mai mulli dintre spectatorii adunafi in jurul ei.

Venise vremea rdzbunirii! Nimeni nu putea' s6-qi

rrrchipuie cd purtarea ei avea acest scop: si atragd aten\ia

lcrneii asupra ei iar Cristopher o ajutase, fEr[ s[ qtie, cu multrnai multd eficienJ[.

$tia c[ dansul cu ea va fi o provocare pe care englezoaica

nr.r o va ignora. O'Sullivan era furioasd din pricina dispreluiriitlc acum cdteva momente din gradini a moqtenitonrlui gi, dupd

111

fini de cap.tul batistei. El a fEcut-o de parcd ar fi fost obignuitcu asta; a apucat capdtul pdnzei fine cu vdrful degetelor.

- Tiebuie doar s[ m6 urmezi. Batista va fblosi ca sdr[mAi aproape de mine la rotiri. in mod normal se fblosegteun evantai dar va fi bund gi batista ta.110

,4aurru GzNpwcum pufuse sd aud[, din pricina neincetatelor lui respinDe aceea, Agata a inchis ochii qi a cerut tdcere resoaspefilor. gi-a indreptat privirea linigtitd citre ceighitariqti.

- Don Francisco, don Rafael, o tonadilla. vI rog.Cristopher a privit-o uluit de cerere. Stdtea tot in pici

in mijlocul salonului dar s_a indreptat spre ea, care i_a Idin nou braful. Tonadilla era o muzicd veseld qi sprinfzcare in general era insofitr de versuri zeflemitoa., a.,dragoste. Cdntecelele aceleafEceau furori la curtea spaniDe cAte ori Aurora se intorcea din Spania, obiqnuia sdultimul repertoriu invdfat; unele versuri il puneau pe rspaniol intr-o situa{ie foarte st6nj enitoare.

Agata gi-a innodat la br0u batista lui Cristopher, lisdndc1,gdt sd-i atArne pe gold. A apucat de poala rochiei giridicat-o pdnd la jumdtateagenunchiului, apoi l_a luat de brpe Cristopher cu un zltmbet gi gi_a indreptat pagii spre leOphelia. Amindoi s-au oprit in fala ei Si, cu o privgtrengdreascd, Agata i_a spus:

- E despre domnia voastr5..., doamnl.

Iunryra-uAltiindcd se crede doamnd vrea o coroana,tlur un marchiz e prea mult pentru una ca ea.

A4eritd o spadd ruginitdt'tt s-o foloseascd la Coso del Baratillol

lrxclamafia generulizatd i-a smuls unzdmbetAgatei, care

trrr ;i-a oprit miqcdrile unduioase in vreme ce c6nta.( ilrrtarele sunau vesele, ca qi versurile, dar cind lady Opheliarr irr(eles cd tonadilla avea un dublu tdlc, i-a dedicat ortlarnbdturd disprefuitoare. in intregul Portsmouth nu se

vrrrbea despre altceva dec0t despre frumoasa fatd care iivla.fise pe Beresforzi. Ficuse cercetdri imbolditd de

errriozitate gi vdzind-o acum unduindu-se ldngd obiectulrkrrin(ei ei, a micinat-o invidia. De aceea a incercat s-o

hlirrneze in ochii lui Richard Moore, insofitorul ei, pe care ilvr'rzuse urmdrind evolu{ia fetei cu prea multd pllcere, ca qi

rcstul domnilor.- Este o femeiuqci necioplitd qi ordinar5, dar la ce po{i sd

lc agtepli de la o oarecare.

Vorbele spuse lui Moore au fost atzite de foarte multrioirspe(i.

Agata a urmat notele ghitarei bdt6nd din palme, iarecilalli oaspeli au inceput s-o imite, strdini de versuri gi de

l)crsoana cdreia ii erau dedicate.

Mdsoar6-{i vorbele cdnd te adresezi musafirei mele, a

;tvcrtizat-o Cristopher cu o privire tainici dar Ophelia nu arlat inapoi din atitudinea ei ofensivd de femeie jignit[.

Agata a fost foarte fericit[ cd el o apdra, cd ii urmdrea dinochi miqcdrile gi bitdile din picioare dar in schimb nu oirrgrijorau deloc insultele englezoaicei, fiindcd erau stirnitetlc dorin{a ei nesatisficutd. Pentru un moment, s-a sim(it o

$ovdirea de a rosti aceastd vorbd, spusi intr_o spanicperfectd, a fost ca o ocard neruginatd ii ugu a gi socotitenglezoaica, privind-o cu ur5 adevdrlatd. Nu gtia despanioloaica o transformase in finta tuturor privirilor.

Cristopher a rdmas uitindu_se la furia pe care Opheliaizbutea s-o ascundi. il deranjase foarte mult sd spund cdputuse s-o uite, cd" era incd singura femeie din viala luiSim{ise pornirea de nest[pinit de a se rdzbuna gi a_i arltrcdt de mult se ingela, dar nu s_a mai gindit la ea cOndinceput s[ audl versurile tonadillei inierpretate d. A;;;fnnebunise!

I Arend pentru lupta cu tauri in Sevilla la 1733 (n.a.).

113

Doq*rd, nu-mi ajungi cu vicleSugurileni.ci la talpa din piele a saboyilorl,t prefer cu mult sdfiu mahalagioaicdcteedt sd ma vdnd pentru aur.

ii disthss5e via(a lui Cristopher Ei nu a gtiut cum sd iamcd rdzbunare din partea ei, in complicitate cu pri

intere. in ochi, care lisa foarte putin loc pentru inchi

^A\hu, era stupefiat. O vedeap e Agatadans6nd intatat ds inc0nt6tor. Crezuse c[ o fdcea ca si distrezedar s 6nd a auzit prima strofE a tonadillei a gtisPanisloaica igi ascufise pumnalele la adresa lady-ei O9i cd le arunca la finta dar s-a sim{it un pic ingrijsPectQ,col in privin(a lui Cristopher. S-a gAndit ca finu tDsrita asta gi a vrut s-o intrerup d dar a vdzlt cdtt4

--

GnNzw

nasc\1. Acesta, de obicei serios gi morocdnos, cu Atranstorrna intr-un bdrbat hotdrit, vorbdre! gi cu o uumor pe care el nu gtia cd o are. Da,fataera o influenf5pe3t\ Cristopher, dar oare el igi va da seama? Chiar r

Prlvea una dintre piruetele tinerei cu o strdlucire de

, GeamAtul englezoaicei a umplut-o de incdntare.

'lcutar. sd constate cI doamna gtia limba ei matern6, fiilaltrnineri cdntecul nu gi-ar fi avut rostul. Datoritd pdreri

"1t! o aveau britanicii despre francezi,mulli nobili refiizrsd invete limba lui Bonapafte, fapt care favorizase lispaniolS. Agata gi-a infipt ochii pe marchizul de Whit31" o privea uluit, neputAnd sd-i creadi indrizneala, darsa [Itsrvind. Fiica lui, Aurora obignuia sd inveseleascd urcu da\surile gi cdntecele ei unele cine oferite la Whitam l

1u1.' *. pdrea ciudat c[ musafira lui o cunogtea pe femeia

Iunrsrn-*tAll"

I

\

,l

!,I

I

I

I

l

lt

I

y lrucurau de dansul gi de c6ntecul explozive. Nu era inllttrc sd descifreze privirea fratelui s5u la auzul versurilor.

Itrr complicitate? Nu putea fi sigur. Pdrea ci se bucura cel

nrult de versurile c0ntecului.Andrew era mullumit. Niciunul dintre ei nu o pusese la

ftx'rrl sdu pe lady Ophelia in trecut, nici in prezent qi o

flt'rrrroscut6, prin patru vorbe o fEcea sI se inverzeascl la

ftl t'rr liunza unui l6mdi, cum spunea adesea Eulalia. ElIre ipase impreunl cu Aurora la citeva petreceri Jig[negti

rll iribd o doicd de acest neam fusese un factor insemnat ca

I convingi - gi se bucurase de ele fiindcd absenfa

nrclor qi rigiditlfii era ceva pentru care era recunoscdtor.

'fttrrr rlacd Agatanu avea un ton atdt deputernic ca sora lui,lllt'r::r destul de bine; glasul ei melodios captiva deopotrivirt'ilc ai bdrbafii. Fetele mai tinere erau uluite de

voltura Agatei gi de migclrile ei vesele gi, mai cu

r in ochii b[rba(ilor, atdt de aparte. Cristopher nu p[rea

rlrrrrrn englez, ciun destrdbilat in toat[ legea. Oare ea era

rcntd de influen{a pozitivd,pe care o avea asupra fratelui

' Nridirjduia c[ nu, fiindcd atunci Cristopher era pierdut.

Mcrili sd fii aruncatd in strad[ in guturi, a protestat cu

;optit Ophelia.St' rrita cu o antipatie zdrobitoare la spanioloaic[. $tia cd

rt'(rr nu infelegeau versurile cAntecului aceluia stupid gi

,r liicut-o sd nu se simt[ atAt de ruginatd.

Nt, t rtrtroiltl ei nu pdteazd, nici insultele nu dor,

,,tt t,t,,t t t'i [o, intoarce-te la treburile tale,

I ttr't t'n iubire Si rdzboi

ltt,t't',\l(o spune cd

ttttttl t itgdduit... folosindu-te de talent.

llrrr o sir-i ceard ldmuriri marchizului de Whitam pentru cd

Ilpnrltrisc unei muierugti s-o insulte la o petrecere datd in casa

ll5

,Laurrz GBNrwlui. RAsetele lui Andrew la auzul ultimei strofe au fdcut-oOphelia s[ se inrogeasc[ la fel ca focul gi s[ se infierbdnte,mtzicaveselI gi versurile badocoritoare in sfhrqit iEa nu a aplaudat, ca restul oaspe{ilor, gi nici nu aSpanioloaica ii aruncase mdnuga simbolic6 a r[zboiului gi

a ridicat-o incintatd. S-a indreptat spre locul unde se

Fata era cu spatele, primind felicitdrile citorva oaspefirdm[seserd incAnta{i de interpretarea ei, ca gi ale celorghitarigti spanioli, care o secundi maitdrziu gi-au ocupatnou locul in salS ca s[ cdnte mai departe.

Contele de Cray se uita nepdsdtor la Agata. Instrdinei i se pdruse mai degrabd ciudat[, dar se temeaOphelia se va da in spectacol qi mai tare in seara

dezastruoasa. $tia de respingerea din parteamogtenitoruluila Whitam Hall, dar era congtient ci ac{iunea Opheliei funelalocul ei. Trecuserd prea mulli ani pentru ca puiul luiBeresford sd mai fie interesat de ea. S-a uitat lamarchiz,rdmAnea senin, departe de locul unde se afla intecintecului, impa(ind zdmbete gi comentarii cu duceleArun. Fra(ii Beresford o felicitau cu inflScirare pe tdndrd.Richard Moore i se pdrea intolerabil cd John ingdduisespectacol de aga prost gust la o cind la care participauilugtri, apa(in6nd celor mai bune familii din sudul Angliei.

Sunetul aplauzelor Opheliei a Idcut-o se intoarcd frrd,cape chip sd-i piard zdmbetul, chiar dacd a mijit ochiis-o priveasc[. De atdt de aproape a putut sI vadd cdenglezoaicei nu mai avea prospefimea tinere{ii; ridurilede la ochi gi guri nu se puteau ascunde cu prafde orez, nicifard. Pielea palidd ii era ofilitd 9i flra strdlucire. Pdrulcregtea impresia de maturitate a trdsdturilor, degi, pe departe, izbutea sd ascundd firele albe. Dar, Agata a trebuitrecunoasci, era imbrdcati superb, degi nu a invidia-t-oCristopher a venit foarte aproape de ea gi a prins-o de cot.

ll6

IwryrB-uAlirumoasd interpretare, dar nu putea fi altfel din partea

rfllicqiaveadegdnds[-ifac6odemonstrafiecuprimul;tr ilc.;.

Lady Ophelia, a intervenit Cristopher cu glas inghelat'

ostc o adevlrd surpriz[ sd v[ vedem la Whitam Hall' cAnd

rstc limpede cd nu ali fost poftit['ArthurqiAndrewgi-auinfiptprivireapeRichardMoore,

e urc pirea cam nervos 9i dornic sd plece' Amindoi Ei-au dat

rciuna cd fratele lor cduta o infruntare'

Am venit ca insolitoare a lordului Cray, a rdspuns ea qi

I rr prins de brat ca s6-l oPreascd'

Retrage-{i vorbele sau am s5 te fac s6le inghi{i!

Tonul lui Cristopher prevestea declanqarea furnrnii'

- Cefe-fi scuze, lord Beresford!

Richard Moore a intervenit pentru prima oar6 in schimbul

tlc cuvinte dintre Ophelia 9i Cristopher'

Arthur a crezutcd vede altd inten{ie in gestul Agatei de a

sc interpune intre Moore qi cristopher. $i Andrew $i-a dat

\cama de incordarea care era intre fratele lui, ophelia 9i

Itichard gi nu a lSsat ca posibila altercafie s6 degenereze.

Arthur a prins-o cu putere pe Agata 9i a dus-o in gradinile

rlin fafa conacului, in vreme ce lua o cupi 9i i-o d[dea' Din

lrolite(e, ea nu l-arefuzat.Lardndulsdu,Andrewqi-apusbra{ulpesteumeriilui

(,ristopher gi l-a indepartat de lady o'sullivan 9i de Richard,

117

i,r,,,,rl urm[tor gi poate chiar 9i in urmitoarele' Cineva

Itt'lrrria sd fac[ ceva in privinla asta, a afirmat Agata fErd sd

Iunqrr-*tA ,lI

IuzottulI

lrl

lltpcascd.[)arnutu,aspuscuglasmAhnit.DansulscandaloslSsa

Ilrlirr loo inchipuirii. Te-ai pus in evidenlS iar fratele meu nu

I rrrrrt precaulia s[ te protejeze. Reputa\iata a fost foarte

tt['clatd.Nu-mi pasi de reputa{ia mea' vrei s[ qtii de ce? l-a

Irtrcbat ea.

Arthur a confirmat dind din caP.

Dar mai intii termin[-fi vinul, i-a spus din nou cu glas

lrollirAt.lra (inea cupa in mAini dar tdrd' s-o ducd lab:uze'

Bttnul meu nume este pe mai departe nepltat in locul in

rrrrc rnd intereseaz[, casa mea. Iar la Whitam Hall pur 9i

rirnplu am inveselit seara cu incuviin(area tat[lui vostru.

Arthurvoias[-ir[spundddardeodat[s-auauzitnigtef ilrote in salonul de dans- Era lordul Cray care se adresa

iri,,iordomului. Arthur s-a uitat la ea cu resemnare inainte de

rr-1i intoarce ochii spre ferestre.

Ntt te migca de-aici. Nu mai vreau niciun spectacol' M[irrtorc indat[, astfel vei avea vreme s[ te liniqteqti' Am sd

vid ce se petrece in cas[.

t5

Se sim{ea atit de frustratd incit a ldsat cupa cu vln pe

lranc[ gi s-a uitat la ea de parcdar fi fost vinovatd pentru tot'

I)e ce se inc[pdtrana Arthur s-o facd sd bea? Ca s-o convingd119

\

ltt

t

it

iir

,Lrunrru GnNnwcare il privea cu autentic dispreJ in ochii de corb.

- Nu meritS, Cristopher, si plecdm de-aici.Dar el voia sd se rdzbune gi nu s-a migcat din loc.

- Dd-mi drumul, Andrew!insd fratele cel mic nu l-a ascultat gi l-a dus in

salonului incercAnd s6-l linisteasc[.

- Nu sunt de acord s5-i dai satisfaclie scorpiei dleia,si dai un spectacol in onoarea ei.

Prin vorbele lui incerca si obtrin[ renunfarea frateluicare se impotrivea sd plece de lAng5 doamn6. Cdnd in s

a cedat, Andrew a rlsuflat ugurat. Disputa aparentdpractic neobservatd de citre ceilaltri oaspeJi, care contisi asculte mtzica celor doi ghitariqti.

- Bea, i-a poruncit hotdr6tArthur Agatei. Ea a vrut sielibereze din strdnsoarea lui dar a bdut cupa fErdcr0cneascd. Mi se pare de necrezut cI te-ai folositospitalitateatatei ca s-o pui intr-o situalie ridicol5 peOphelia, i-a reprogat. Ea gi-a ars gAtul cu lichidul dinEra coniac, nu vin gi l-a bdut dintr-o inghilitur[. A tugitcdteva ori, incerc6nd si ugureze arsrLrape care o simfea.au mers prin sal5, Arthur a mai luat o cup6. Cind au aiunsterasa din fatr[, a pus-o sd treaci de uqile cu geam deschicare dddeau in grddina gi sd meargi spre uriaqele ghidin teracotd care impodobeau laturile frumosului glasdar s-a oprit inainte s[ ajungd la balustrada groasi din piaproape de o banc[ din lemn. Bea, a spus din nou dar ea

refuzatd0nd din cap. Ai fost foarte gireatl. Agata a concu o migcare a capului. Nu ai fost invijati s[ te porfi labal plin de oaspeti?

- O merita, a rdspuns cu glas sec. Arthur era de acordnu i-a dat satisfacfia s[ i-o spuni. Spectacolul pe careoferise ea va ft comentat de toli participanfii la cind pAnI ill8

-Atita zarvdpentru un cAntec oferit in onoarea gazdeiintrebat-o Agata cu glas bl6nd, lipsit de dusmdnie sauingdmfare. Ophelia qtia cd fata minfea. Inten(ia ei fi.s-o facd de rugine qi ar fi izbutit dacl oaspe(ii ar fi inscandaloasele versuri ale tonadiltei. O femeiupc[ vulgmeritd asta. Agata nu se aqtepta la palmape care a primidup[ aceea. $i-a dus m6na la obraz gi, pentru o clipd, nu a qticum sd reac\ioneze. dar credincioasd firii ei pltimage , ahotfut

Acum ci erau amAndoui singure, a profitat de ocaziesd incerce s-o intimideze. Richard insistase sd plece depetrecere tar ea fusese de acord dar mai inainte voiascoatd filmurile din cap spanioloaic ej neobrdzate gi o vade indati. Din fericire, lordul Moore acceptase sd se ,

sd-i ia capa, ddndu-i astfel posibilitate a sdrdzbune un a

sd-i intoarcd ofensa. $i gtii ce fac artistele strdzticu tArferedumneata? a intrebat pe un ton necioplit, neaqteptAnd rdspudinpartea celeilalte. Dintr-odati 9i frrd gtire, gi_a izbit pumcu poftd de chipul Opheliei. gocul loviturii a impins_oenglezoaicd pe spate gi femeia a cdztt incurcandu-sepoalele din mdtase galbeni. Atunci, Agatas_a aplecat asupei gi a avertizat-o cu ochii ca nrqte pumnale: SE nu te rnapropii niciodatd de vreunul dintre Beresforzi sau vei si

Iwngro-utAArthur privea uluit scena. Tdndra era aplecatd peste

llltrcta cdzntd a lady-ei O'Sullivan qi o ameninfa clar.

llttg,lczoaica avea pe chip o expresie de groazd.

Agatal Glasul lui Arthur a fEcut-o sd ridice chipul de

fc lirfa Opheliei. El o privea cu totul uluit, incapabil sd

hnclioneze. Dac[ Whitam Hall s-ar fi ndruit chiar in acel

llunent nu s-ar fi simfit atdt de confazd" gi de supdratS. Fir-It sir fle! De ce alesese Arthur tocmai momenful acela ca sd

lc intoarc5? El a reaclionat in sfdrgit gi a apucat-o de brajltrlr-o incercare de a nu o mai lovi pe lady O'Sullivan. Apoi,I rriutat-o pe aceasta sd se ridice de jos, gem6nd neajutorati.Agirta s-a uitat la el cu buzele strdnse. Se bdgase intre ele

n;riirAnd-o pe englezoaicd! O supdra cd vlzuse rdzbunarea

rllrl nu avea de gdnd sd se cdiasc[. Oare nu vdzuse palma pe

rnro cealaltd i-o d[duse? Acea Ophelia o fEcuse artistd a

tlri'ii, femeiugcd gi o lovise cu neruqinarc; ea nu putea sd

plimeasc[ asemenea insulte fird s5 rdspund[ hotdr6td. Daclr rrr fi aflat in Spania qi nu inAnglia, doamnei nu i-ar mai firnn)as niciun fir de pdr pe cap. Cere-fi scuze, te rog! i-a

lroruncit Arthur cu glas hot[rdt qi porunca lui a jignit-o.lnima rdnit[ a lui Cristopher merita din plin rdzbwarea

eonsumati gi rdspunsul primit. Dar nu putea sd uite cE se

rrlla in casa Beresforzilor, bucurdndu-se de ospitalitatea loqrlc aceea a dat inapoi in atitudineaeirdzboinicd, degi nu s-a

xcuzat in felul cum se agtepta Arthur.

- Scuzele mele, lady Ophelia, data viitoare voi fi mailrotirdt[.

Nu a dat atenJie oftatului tfln[rului la atzt;J vorbelor ei.

Ophelia nu a catadicsit sd r[spundi qi a luat braful pe care

i-l dddea lordul Beresford ca s-o ajute sd-gi recapete firea.

Itiohard Moore tocmai sosise pe teras[, unde se aflau toJi

llci gi nu pricepea ce se petrecuse de se simfea o ostilitatepalpabild intre cele doud femei. A aqezat capa pe umerii

r2t

,4runrrn GsNtwsd renun(e la dorin{a ei de rdzbunare, dar ea nu terminelady O'sullivan, mai aveapolife pe care voia s_o facd

glas strident.

plSteasci mai devreme sau mai tfuziu. $i se pdrea cEii implinea dorinfele, oferindu-i prilejul.

- \6. sI zicd, aici te ascunzi, stricato! Glasul Opheliajuns la ea stins dar plin de venin. Agatas_a intors qi a prio frri si clipeascd. purtarea dumitale a fost grosolaniimeritri un rispuns din partea mea, acontinuat englezoaica,

puterea din{ilor mei; te asigur ci fac mai mult rdu

- Scuzele mele luiMoore. o sa-l .."aa ru sPus

Tdcerea care a urrna rtoare.-Ai obrazul rogu. Agatagi_a mugcatbuza,aar inaintepoatd sd-i dea un rlspuns la comentariul lui, s_au auglasuri in marele salon. pireau strigdte, urmate de destr

zarvd. Arthur s-a uitat intr_acolo intr_o incercare de afla cepetrecea gr gi-a inchipuit cd Brandon McGregor aveaIegdturd, cdci puternicul lui accent scolian nu t__vr H*rvr,rwur rur auuenr scollan nu treneobservat. Un mare zgomot de sticle a rdsrrnatcontinuare. Vino cu mine, sd vedem ce se intAmpld.

- Dar Agata a refuzat inr italia, dorea sd mai stea oin grddin6.

- Prefer sI te agtept aici, am nevoie si respir un picaer gi sd-mi treacd rogeafa din obraz. Nu vreau sd_i rlordului Beresford o llmurire despre ce s_a intAmplat.muri de ruqine.

_ Arthur a gov5it pref de un moment dar ea avea drept

rdcoarea nop{ii va ajutala atenuarea loviturii pe care o p.irn

,Aaurru GnNtvzinsofitoarei sale gi urpa.aritffiajungd in pragur ugii cu geam 9i sd i#e in salonuls-a intors spre Arthur.

- Ma intorc indatd.

Iwryru-*ilrc sirnlea destul de ame(itd de la coniacul pe care il bduse cu

o0lcva minute mai devreme.

('ristopher devenise un spectator neagteptat in intunericultroplii. C0nd Andrew a izbutit s6-l conving[ sd incerce sE se

llrrrlteascd in grldind, nu se agtepta sd se afle atdt de aproape

rlc Agata; ii despldea doar balustrada din marmurd de

rlcrrsupra gi fetigcana aceeaii ddduse o lectie pe care nu o va

urta in via(a lui. El ii adresase doar vorbe sarcastice gi

rcllcmitoare, se purtase ca o adevdratd canalie, dar in seara

recoa, domnigoara Martin ii frcuse un dar pe care nu ilnrcrita defel. De cdte ori igi amintea de scandaloasele versurinlc tonadillei, ii venea si r6dd dar apaitria Opheliei care olrlrrta pe Agatacu intenlii rele il prinsese cu garda jos. C0ndn tuzit insultele gi a vdzut palma pe care i-a dat-o Ophelia,lhcuse deja mai mulfi pagi ca sd iasd din locul in care se aflarlrrr rdspunsul Agatei l-a finut pe loc nemigcat 9i privindrrrnrit altercafia. Sd o vadd pe mAndra gi aroganta lady( )phelia trantitA la picioarele domnigoarei Martin dupd ce

primise un pumn, a fost un balsam pentru sufletul lui. Tr[ianii;te emofii care il duceau intr-un loc de unde nu era cuptrtinfi sd se intoarcd. Nimeni niciodatd nu mai fEcuse ceva

rrttt de generos gi de dezinteresat pentru el, chiar dacdrrrnploarea fusese disproporfionatd, fiindcd pumnul ar fiprrtut si-i rupd nasul. Ar[mas ascuns cit a durat infruntareatlintre femei gi fusese cea mai buni hotdrAre din via(a lui,e lriar dacd il costase un adevlrat efort. El cunogtea mai binerlccit oricine trucurile gi josniciile la care putea sI recurg[ophelia, dar Agataqtia sd se apere destul de bine singurd qi,

tltrpi zece ani, a descoperit ce putea sI insemne iardqi olcmeie in existen(a lui: necanxi; dar nu i-a p6sat,

tlirnpotrivd. Cu aceasti noud perspectivd, se simfea din nouviu. Inima ii bltea plind de proiecte gi de teluri pe care din

123

$i s-a dus cdtre marele salon. Agataa fost recunoscipentru prilejul de a se linigti 9i a_gi incetini ritmul rdsuAcum cd avea un moment ca sd se gdndeas cd, a regrepurnnul pe care i-l ddduse I rdy_ei Ophelia, dar niciodltav_rata ei nu se simfise at6t de furioasI. Fusese cu neputisd-gi m[soare faptele gi urmdrile lor. A luat din nou cupacnstal care rrmdsese uitatd pe banca di; l._;;,-pil;lichidul inchis la culoare pe care il confinea, a govdit daclb.ea o inghiliturd, clci nu voia sd aibj mintea tulburatlalcool. in cele din urmd, a hotlrdt sd n_o faci, fiindcd si_122

IwrSrn-*rA,4rutnn Gnnpwnefericire nu putea nici mlcar s[ le ia in considerare.

Fognetul rochiei Agatei l-a scos pe moment din 96lui. A observat paqii ei fermi qi a auzit foarte bine mcare ii inso(ea. Aauzit-o injurAndu-l pe Arthur, bpe Ophelia gi hulind impotriva tuturor g0nditorilor din iinclusiv sfhntul Pavel. De cdte ori ii cldeau ochii pe ea

infierbinta sdngele dar simfamintele fratelui lui mai mictindrd ii puneau stavilS bdtiilor inimii.

Stdtea mai departe ascuns sub balustrada dinAlesese acest loc fiindcd nu se sim{ea in stare si r[mdniaceeagi incdpere cu lady Ophelia. De fapt, gindul luiplece de acasd dar s[ facd asta ar fi insemnat sd-gi umitatill, iar el nu acJiona cu o asemenea lagitate gi de aceea

hotdrAse sd rdmdnd in grldini la sfatul anume al frateluiAndrew, pdn[ se va linigti. Ugile cu geam deschise l6sau siaud[ muzica interpretat[ in salon gi putea sd audiconversa{iile unor oaspefi indrdznefi care ridicau glasul ca

se faci a:uzitri printre lumea care rddea. Cristopherindreptat din nou atenlia cdtre Agata. Din locul unde se

putea s6-i vadl pdrul blond gi tenul auriu; expresia de

de pe chip gi frumogii ei ochi negri. Era cea mai n[vfemeie din cAte cunoscuse gi cea mai atrdgdtoare. A vdprivind citeva secunde inspre salonul de dans inainte de

intoarce capul spre unde se afla el; era limpede c[ nu

s[-l vad6. Dacd.ar fi cobordtprivirea, ar frvdnrt cine era

balustrada dinpiatra. Cristopher avdnficd intorcea capul

ugile de acces in salon, ca pentru a se incredinfa cd nu onimeni gi, indati dupd aceea, a golit cupa pe care o fineamiini, dar ghinionul a fEcut cd a cdzut tocmai in capul lui.

Lichidul caldu! i s-a prelins pe fald gi pdrea cd picdturide alcool igi bateau joc de el gi de uluirea lui. Era nedumeriSe indoia cd o frcuse dinadins, fiindcd era incredinlat cd

gtia cI el se afla acolo dedesubt. Dar acest fapt i-a dat

t24

ffi*', up-pieri fdrd sd poatd sd scape iardgi' Tocmai cand

Ag,,t, ," ir,tor..u ca s[-se ducd in salon' a intrebat-o cu cel

Ittni puternic glas cu PutinJ6:

intotdeauna ataci pe la spate? Ea s-a intors iute inspre

thrs qi atunci a cobordt ochii c

o grrivea un CristoPher cu och

plicina intunericului nopfii nu putea

i, ,,.u* nu pdrea blond, ci roz' Pe barbie i se prelingea un

irclrid inchis la culoare care ajunsese deja la gulerul cdmdqii

[lhc. ,,Ce facea acolo, ascuns ca un ho{?"' s-a intrebat Agata'

Ocrhii lui aruncau fldcdri 9i ea a fEcut un pas inapoi din

grrccau(ie, dar stdpinindu-gi risul' Era pentru prima oari cdnd

r,,, u.aiu.impecabil' Nu purta batistd la gdt' fiindcd era

irrrrodatd pe talia ei, cdmaqa ii era incd descheiatd' ardtdnd un

triunghi de piele qi nigte p6r blond cref, care i-au grdbit bdteile

r,'i,rrli. Priveligtea i-a pldcut mult, dar a incercat s[ ascundd

usta. Este de cel mai prost gust s6 verqi vinul dintr-un pahar

irr oapul unui bdrbat, nu fi s-a spus niciodat[? Glasul lui

t 'ristopher ardea iar ea nu putea s6 spund dacd eta din pricina

supdrlrii sau a surprizei. Po{i sd fii recunoscdtoare ci eqti

lcinpie, altfel acum nu ai mai avea capul pe umeri'

Agatacontinua s[ tacd, ingtozitd sd vad[ cd lichidul din

1',,naLl ei nu cdzuse peste tufele de trandafiri 'Licoareapdta

iroptat in culoarea cireqelor cdmaga lui albd qi v[zindu-l a

lirst gata sd izbucneascd in rAs, dar s-a stdpinit la weme' $tia

cir dacd ridea de acest accident putea s6-9i piard[ dintii dupd

irceea, dar ceva mai puternic decdt ea a flcut-o s[-gi batd joc

tlc situalia comicd incare se vdzuse bdgatd' Coniacul pe care

il b[use mai inainte ii daduse o putere de necrezut 9i era de

vind intr-o mdsurd pentru ilaritatea pe care o simtea'

-Dacdnu te-ai fi ascuns ca un ho( ordinar' vinul nu ar fi

cdzut in caPul dumitale'

Cristopher a pufnit uluit 9i s-a minunat de senindtatear25

Apurtz GzNrwinfr{igSrii ei, in ciuda ugoarei govdiri a picioastrlbltut cu iufeald distan]a care ii desplrfea. A urcatgase trepte care duceau de pe terasl in grddind,, atdt dede nerdbdare inc0t i-au scrignit dinJii. Ea a mai dat ipas, cu bdgare de seam5, dar frrd.respectul la care se

el. Dumnezeule! Femeia aceea il innebunea.Agata l-a privit cu pl[cere. Cristopher se profdpise in

ei ca o panterl in fafa prdzli. S-a indoit de gdndurile lui,ochii nu ii ardtau ce va face mai departe. in ce o prise simfea cam amelitd gi cu curajul trec[tor pe care fi-lobicei alcoolul.

- De la o doamnd educatl ar fi de agteptat mdcar ogi o batistd, dar aici nu se afl5 nicio doamnd, nu-i aga?

o mahalagioaicd?Agatagtia c[ ii datora o scuzd dar felul lui de a o

revoltat-o. O flcuse iardgi mahalagioaicS? Asta nugdnd sd uite. Se luptase pentru el, se virAse intr-o Isd-r apere onoarea; agtepta mlcar o dovadd denu tonul acela superior.

- Scuzele le-ag oferi unui domn, nu unui rac engleze mereu prost dispus.

Cristopher a mai flcut un pas spre ea. il amuza trucare il privea.

- Nu gtiu ce ai impotriva englezllor de ii numegti inacesta atdt de dispreguitor gi am obliga{ia sd te avertiam s[ te trdntesc pe genunchi gi am s[-(i dau atAtea bicotrebuie ca sd te fac sd-{i schimbi pdrerea.

Ea a ridicat nasul mic, intr-o atitudine sfid[toare. Tgesful pe care nu il suporta el la nicio femeie dar peAgata il glsea irezistibil.

- Ar fi o purtare tipicd a unui domn englez, n:u-iVorbele au sunat ca o insulti voit5. Cristopher a

nou.

126

- Iwryrz-uAl)acd nu u, frfr"Tnii

"ngl"ri, ufolosit acelagi ton ca

fl crr, dar cu o anume batjocurd in strdfund care a deranjat-o

fl rrrai mult, acum spaniolii ar vorbi franceza gi ar c6nta

Illscilleza.Agata a deschis gura uimit6. Asta fusese o loviturd sub

lottlrrri.('um indrdznegti sd vorbegti aga despre compatriofii

ftlt'/('r'istopher gi-a pus m6inile in golduri ca sI nu le pund inrl oi. Dorin(a sd o s5rute il scotea din minfi. De cdnd ii

'r'r'ctse gustul, nu putea sI mai doarmd nopfile. O slrutases-o pedepseascd gi nici nu-qi inchipuia chinul care

rrrra pentru el s[ se stdpdneascI.

l)aci nu-!i place sd primegti insulte, incearcd sd nu ler,;ti, a sfituit-o. Agata l-a privit jignitd p6nd in mdduvaIor. Este un fapt demonstrat cd spaniolii nu gtiu s6-gi

c batdliile dar, Dumnezelle, aici sunt racii englezi ca sd

ii castanele din foc.( 'r'istopher gtia cd ataca voit sentimentul patriotic al tinerei,r sc simtea mai mult spanioloaicd decdt franftzoaicd, dar

rrir sd-i scoatd fumurile din cap de indatd, ori va face ceva

re , ca de pildd s-o trdnteascl pe spate gi sd se bucure de

f,r lrr dracu cu preten{iile lui Arthur!Aprrta care nu suporta si se vorbeascd disprefuitor despre

flrlnr'rrrilc ei materne, a interpretat vorbele lui in chipul celole'nsiv cu putinf6. Adora Spania, chiar dacd primul ei

rt' tlc f'amilie era franfuzesc. A mijit ochii negri gi i-arrl lui Cristopher o privire infldcdratd.l,ovi-te-ar diareea!

I I rr privit-o surprins de ocard gi i-a intors-o incerc0nd

lt \lirpeneascd zdmbetul.S pi r n i oloaicd alunecoas6.

Ap,rrtir a rdmas cu gura cdscat6, dar gi-a revenit iute.

127

I

I

Agata l-a privit cu pl6cere. Cristopher se proldpise inei ca o panterd in fafa prdzii. S-a indoit de gdndurile lui,ochii nu ii ardtau ce va face mai departe. in ce o prise simtea cam amefitd gi cu curajul trecdtor pe care [i-lobicei alcoolul.

- De la o doamnd educatd ar fi de aqteptat mdcar ogi o batist5, dar aici nu se afld nicio doamnd, nu-i aga?

o mahalagioaicd?Agata gtia cd ii datora o scuzl dar felul lui de a o

revoltat-o. O flcuse iardgi mahalagioaicd? Asta nu agAnd s[ uite. Se luptase pentru el, se vdrdse intr-osd-i apere onoarea; agtepta mdcar o dovad[ de recnu tonul acela superror.

- Scuzele le-ag oferi unui domn, nu unui rac engleze mereu prost dispus.

Cristopher a mai frcut un pas spre ea. il amtzacare il privea.

-Nu qtiu ce ai impotriva englezilor de ii numegti inacesta atAt de disprefuitor gi am obliga{ia sd te avertiam sd te tr6ntesc pe genunchi gi am sd-!i dau atfltea bicotrebuie ca sI te fac sd-Ji schimbi pdrerea.

Ea a ridicat nasul mic, intr-o atitudine sfiddtoare.gestul pe care nu il suporta el la nicio femeie dar pe

Agata il gdsea irezistibil.

- Ar fi o purtare tipicd a unui domn englez, rut-iVorbele au sunat ca o insultd voit[. Cristopher a o

nou.

126

Iwn;rn-*tAI)ac[ nu ar fi fost domnii englezi, a folosit acelagi ton ca

flcrr, dar cu o anume batjocurl in str6fund care a deranjat-o

fl trrai mult, acum spaniolii ar vorbi franceza gi ar c6nta

Itrrsoilleza.Agata a deschis gura uimitS. Asta fusese o lovitur[ sub

lottlrrrd.(lum indrdznegti sd vorbeqti aga despre compatriotii

itut'/( r'istopher gi-a pus m6inile in golduri ca sd nu le pund inrrl ci. Dorinla sI o sdrute il scotea din minJi. De cdnd ii

:ase gustul, nu putea sd mai doarmd nopfile. O sirutase

s-o pedepseascl gi nici nu-qi inchipuia chinul care

rna pentru el sd se stdp6neascS.

l)acd nu-fi place sd primegti insulte, incearc[ sI nu ler,;ti, a sfituit-o. Agata l-a privit jignitd pdnd in mdduva

:lor. Este un fapt demonstrat cd spaniolii nu qtiu s[-gic bltaliile dar, Dumnezelle, aici sunt racii englezi ca s[

castanele din foc.( 'r'istopher gtia ci atacavoit sentimentul patriotic al tinerei,

sr: simJea mai mult spanioloaici decAt franftrzoaicd, dar

rrrr s6-i scoatl fumurile din cap de indatd, ori va face ceva

rc, ca de pild[ s-o trinteascd pe spate gi si se bucure de

f r ll dracu cu pretenfiile lui Arthur!Agrrta care nu suporta sI se vorbeascd dispretuitor despre

'rrrilc ei materne, a interpretat vorbele lui in chipul cel

olcrrsiv cu putin([. Adora Spania, chiar dacl primul ei

rnr' tlc familie era franlnzesc. A mijit ochii negri gi i-a'rrt lui Cristopher o privire infldcdratd.l,ovi-te-ar diareea!

I I rr privit-o surprins de ocarl gi i-a intors-o incercAnd

lr r'tiipaneascd zdmbetul.S pir n ioloaicd alunecoas[.

Ap.rrtn a rdmas cu gura cdscatd, dar gi-a revenit iute.t27

,4pttlly GBNotninf6Jiglrii ei, in ciuda ugoarei govdiri a picioarelstrdbdtut cu iu{eal5 distanfa care ii despirfea. A urcatgase trepte care duceau de pe terasd in gr[dind,, atdt de

de nerlbdare ?ncdt i-au scrdgnit dinfii. Ea a mai dat ipas, cu b[gare de seamd, dar frrdrespectul la care se ag

el. Dumnezeule! Femeia aceea il innebunea.

,\arcrrn GnNwr- Gigiu{d! Dobitocule... !

Cristopher a mai inaintat un pas pdnd a prins-obalustradd gi el.

- Agtept o scuzd, a ttnat, jum[tate amuzat, juuimit.

Tocmai descoperise ci ii pldcea sd o provoace. Insei ii biciuiau simfurile.

- Nu! a r[spuns Agata cu mdndria unei regine.

- $tiu cum sI te fac sd-(i inghifi insultele. Eal-aparcd ar fi fost un co$ar slinos gi s-ar fi temut sd

murddreasca. i1i dau o ultimd gans[ sd te scuzi. Trefiizat din nou hotdrdtd, ddnd din cap. Agata era o

genunchi cu fala in jos, de parcd ar fi fost o fetitd. As-o bati la fund, tacticos, infuriind-o. Agataera atdt de

ci nu putea sd scoat6 o vorbd. Asta e pentru vliclreliloDe data asta ea nu s-a vditat. Asta, pentru cd mi-ai I

fErd sd-mi ceri inglduinJa! A continuat sd tac[ daruita ci mulfumitl acestui am[nunt putuse s6-i pund pe

hofi. Asta, pentru c[ mi-ai vdrsat vinul in cap! Amugcat bluzele, nu era vinovat[ cd el se

128

Iusrsrz-uAlHluslrad[. $i asta pentru cdm-ai frcut dobitoc. Orgoliul de

fftrrcio ii era r[nit dar nu a scos o vorb6, Cristopher a ridicat-rlirr nou gi a privit-o in ochii care fZgdduiau rdzbunare

rlut[. Era cu adevdrat frumoasb! Pe buzele lui s-a ivit unrrlrct pe care a reugind sd-l reprime la weme; dacd Agata:rr la indeplinire amenitfarea din ochi, gatul lui chiar era

prrnrcjdie. $i deodatS, fiind congtient de vulnerabilitatea sa,

rrla de a o sdruta i-aperforatm[runtaiele. Ce i se int6mpla!?rt'rlca atAt de furioasd incdt se bucura de asta. Tdnjea s5-i

rir sup[rarea de pe buze qi atunci gi-a pierdut ra{iunea,

sllccurat degetele pe sub bralele ei, desfitdndu-se cu

| 'nslopher i-a muqcat buza inferioard, ea i-a intors sdrutul

ltr lt'irli dorin{d ca gi el gi deodati a devenit mult maitlrrre(. I-a suit o mdnd pe spate, intr-o mAngdiere uqoard.

;rrrrrs c:cerfa ca sd adinceasci sirutul gi atingereaiar Agata

;rtrrrrt simlindu-se devorat[. Dupd momentul de desfriurr rrt tlo alcool, qi-a amintit cu o limpezime precisd cd el

rr rrirula pentru c[ o dorea; dimpotrivd, o frcea ca s-o'rrscir. $i dezamdgireai-amdiratiluziile, ca o tornad6.

re irrnea pielii. Pdrea satin incllzit de soarele prim[verii. Eagrozav de orgolioasd iar englentl intrecuse r rr tlcpdrtat. Purtarea lui bruscd o paralizase gi nu putea sd

ingdduinfei. Avusese de g0nd s6-i ofere o scuzd pentru rrrcze. Ruginea o copleqea, furia o consuma gi qi-a juratvirsase vinul in cap dar atitudinea lui nepdsdtoare a cl rrvoa zilele numdrate. Iar asta, pentru ceea ce m[ faci sd

defensivd. Fusese gata sd-i scoati ochii unei englezoaice rlc cAte ori te privesc.rdul pe care i-l fEcuse in trecut, iar el ii mullumea i I llrrir lui a coborAt peste a ei de parcd ar fi fost a unui lupIncordarea dintre ei scotea sc0ntei. Ai clutat-o cu I rttrrtl, jefuindu-i locurile sfinte, sorbindu-i gemeteleCristopher a fost atdt de iute inc0t ea nu a putut itto pe care le scotea frrd sI vrea. S[rufu] era la fel deimpotriveascd. A luat-o pe sus, a cobor6t cele gase trepto rrl crr sim(dmintele triite de am0ndoi dar Agata mt atufele de trandafiri gi a pornit spre frumoasa serd. irt. Dupd surpriza de inceput, gi-a relaxat membreleloviturd cu piciorul a deschis uqa gi aromele'exotico lrtlle lo lui; ii pllcea s[rutul pe care i-l d[dea chiar dacd erapdtruns in ndri dar nu a dat aten\ie pdcrr care se lr,lrrit de rdzbunare gi hranit de dorinJd. il iubea peinduntru, avea ceva mult mai insemnat de frcut gi care lru rrl irla arogant gi in momentul acela in care se afla inaten{ia lui grabnicd. A ajuns la banca din piatrd gi a trdnti ' lrri, a creztt cd totul era cu putinfd.

129

,LpttrrB GoNnwEl era atAt de absorbit de s5rut c[ nu a sim]it rigidi

bralelor ei intre ale lui qi deodat[ o durere de nesu

p[r(ile lui intime l-a l6sat frri rdsuflare; il lovigenunchiul. Numai printr-o minune nu s-a fr6nt in doulputut s-o jind inainte sd plece. Ca sd scape, Agatal-acu mdna st0ngd gi fdcdnd asta l-a zgdiat pe obraz cu

pe care il purta.

- Mai s5rut[-m[ o dat[ ca sd md pedepseqti gi vei fimort.

Cristopher i-a dat drumul ca s[-gi duc[ mAna la

rlnit; o picdturd de sdnge i-a mdnjit vdrful degetelor.

timp, ea s-a intors gi a iegit din seri cu spatele la

incordat ca o coardl de ghitard gata s[ se rup6. ilpentru prima oar[! Cdnd durerea a sc[zut indeajunspoatd merge, Cristopher a sfidat-o cu glas tare, inainte

se intoarce in salonul de dans.

- \bm vedea dac[ i{i }ii promisiunile, Gata!

$i a ieqit din ser[ cu pas hotdrdt.

oarecare indoial[ fiindcd nu gtia ce fZcea st6nd sin

John s-a uitat la fiul sdu cel mare cu o privireCristopher nu gtia cdtatdl lui o vdzuse venind pe

Martin cu citeva minute inaintea lui; amindoiacelaqi loc, din seri, gi nu i-a fost greu sd adune doi130

Iwryrn-utAAm crezut cd te intereseazd s5 gtii.

lii dupl aceste vorbe ciudate, a dispdrut din grddina in:1ia marelui salon.

L6

A irnbrdfigat-o cu putere. Nu-i venea sd creadd cd o avea

lir(rr ochilor pe Marina. Era ca un vis, nu o vIzuse de aniri[:. Sosirea cuplului la Whitam Hall fusese o surprizd

r: pl[cut6.l,)r;ti foarte frumoasi.Aerul Marii Britanii ifi prieqte foarte

, i-a spus. Marina a scrutat-o pe Agatacuwt ochi critic. Era

r;i guralivd dintotdeauna,iar gretfid\ile nu ii schimbaserd

vcseld gi nepdsdtoare. Era cea mai bun[ prietend pe care

rrrrrlLri incident cu lady Ophelia, despre care nu avea de

trl sir-i povesteascd prietenei sale. $i deja imi doresc s[trrtrrc l6ngi el, i-a m[rturisit cu glas matern.l)c ce nu l-ai adus cu tine? a intrebat-o curioas[ Agata.

Cdnd a ajuns la scara care ducea in salon, l-a tvt'rr. Dar sunt foarte sup[rati pe tine. Md aflu de prea multitat51 lui stdnd pe o bancd dinpiatrd,,ldngd un ghiveci pl rru la Whitam Hall. Am obosit sd fiu o povar[.

flori care igi rlspAndeau parfumul in noaptea caldd; llcproqul sunase trist.

se bucurl de un moment de singur[tate. L-a pri Arn fost foarte ocupatd si-l aduc pe lume pe fiul meu,rlrcrr McGregor. Aceasta fusese pricina intirzierii ei. Lalu vreme dupl ce Agataa ajuns in portul Dover, Marinaintuneric. Avea un picior pus peste altul, chipul inex

in miini o cup[ de gampanie de care nu se atinsese. As-a ridicat in picioare gi a mers drept spre el. Ajungdnd

ln\e ut qi nu a putut veni s-o ia. Din fericire, prietenia qi

'nnr care il lega pe soful ei, Brandon de fiica marchizului

Cristopher, i-a pus o mdni pe umdr qi l-a privit in fa{[.

- Arthur nu este interesat de domnigoara Martin.

- De ce imi spui asta?

Wlritam Hall, Aurora, flcuse ca acesta sd se ingrijeascl de

r rr rlo un oaspete drag. in ce o privea, Agaanu avea de ce

tr' lrlangd. Se sim{ise grozav printre Beresforzi, in afara

131

,4aurlz GnNrw- Este incd prea mic ca sd c[litoreasci gi voiam sl

personal sd te iau; de aceea nu am rdmas cu el. Ifrd(eascd pe care o simJea Agatapentru Marina a

imbrdfiqeze cu gi mai multd putere. Era cea mai s

femeie din lume iar ea o iubea din tot sufletul. Mdinepleca la prima ord,va fi o cdlltorie de o zi.

- Nu pot s[ te insofesc la casa ta din Sco{ia, i-adeodatd. Trebuie s5 mE intorc de indatd la C6rdoba.s-a uitat la ea de parcdnu ar fi aluzit-o bine. Sd se iCordoba? Familia mea se afld intr-o mare incurcltur6.

- Vrei sd-mi povestegti?

- Este o conspirafie pentru rdstumarea regelui FExclamafia Marinei era previzibild. Sunt implicatigi francezi, dar gi spanioli.

- Dumnezeule! a spus ingrozitI. Dar trebuie sd

Coroana.Agataa negat d6nd din cap de mai multe ori.

- Sunt in joc reputa(ia gi bunul nume al vdruluiCarlos de Lucena, a explicat mihnit5.

Marina a crentt cd nu auzise bine. Carlos de

unul dintre consilierii secretarului de Stat spaniol. Nufi amestecat intr-o intrigd politicd. Ea gi-l amintea ca

bdrbat credincios gi cu principii.

- in joc? a izbtfiit sd intrebe fird s[ creadidezviluirea Agatei.

O conspira(ie internafionald pentru r[sturnareaFernando? I se pdrea nemaipomenit.

- Existd o listd cu mai multe nume, printrevdrului meu. Coroana englezd o {ine la loccerceteazd complotul.

- $i de unde qtii cd il cerceteazd coroanaintrebat-o nedumeritd.

- Sir Cristopher Beresford este agent al Coroaneit32

IwryrotvtAinat si demagte consPiralia impotriva intereselor

rriole.( iura Marinei s-a deschis complet, formdnd un cerc de-

rirqit.

$i tu de unde gtii toate astea?

Pentru cI am furat lista.

l)e ce nu o surprindea aceastd mdrturisire? Agata e

;rort[ in luarea de hot[r6ri flrd sd conteze pe niment.

ubicei intra in mai multe belele decdt putea sd evite.

Nu te-ai schimbat deloc, i-a spus zimbindu-i complice.

ta furase lista, lordul Beresford era agent al Coroanei,

ua a gtiut c6 ii scdpa ceva. Ai nevoie de ajutorul lordului

brd.l\4arina infelesese! Agata a respirat uqurat6.

Tiebuie s6-l conving sI vin[ cu mine in Spania.

Marina s-a gindit cd prietenei ei ii era foarte greu.

era un bdrbat enigmatic, rezewat gi rece. Innele ocazii in care s-au intilnit, se ar[tase amabil, dar

ant. Era atdt de diferit de fralii lui, Arthur gi Andrew!

$i doregti s[-l convingi cu ajutorul meu?

l\4arina gtia cd nu va fi nevoie. Dacd intr-adevlr era agent

loroanei engleze, datoria lui era s[ urmeze toate pistele,

lege toate capetele. S-a uitat la prietena ei qi i-a vdzutii care strdluceau de dor.

Te rog sd md ierfi cd nu vin cu tine. Ai frcut degeaba o

le, fiind incd nerefdcuti dupd naqterea recent5.

Agatal a intrerupt-o indignatd. Trebuie s[-l anunJi pe

ul t6u. inleleg prea bine, nu trebuie sd ceri iertare pentru

. Nodul pe care il sim{ea Agatain gdt s-a desfEcut incetul

rncetul. Spune-mi ce ai de g0nd sd faci, i-a cerut Marina,

toi vedea cu ce te pot ajuta.

Atunci am s5-{i povestesc, dar cel mai important lucru

sd-l convingi pe solul t[u de schimbarea de planuri.133

ra

$i

vorb[ cu infldcdrare in inclperile destinate ei la WhiHall. Brandon bea un coniac cu John Beresford,bibliotec[. Laird de Ruthvencastle era intotdeauna biin casI. Andrew o insofea pe lady Isabella inapoiIndispozilia mamei ei, cu cdteva ceasuri inainte de in"eprbalului, o ldsase flrd compania plrinfilor ei gi ?n grijaJohn Beresford, care il delegase pe fiul lui cel micresponsabilitateade a se ocupa de ea. Iar fratele lui cel rrse ihcdpa{Ana sI aibd o discufie cu el.

- intotdeauna am fost sincer cu tine, i_a rlspuns pe

,lntnrtz. GrNrwMarina a fEcut un gest d" ir.rriir1uil, capul.

- Vreau sd fii sincer cu mine.Arthur s-a uitat intrigat la fratele slu mai mare. Ultir

dintre oaspefi plecase acum o ord,. Agatagi Marina stdteau

Iwr;re-uilfhntru fratele lui. Dansul gi cdntecul ei avuseserd ca scop

il-i dea o lecfie femeii care ii fEcuse att"/tarfui in trecut, dar

ll rru se va ldsa a$a ugor.

Md sfidezi? a intrebat Cristopher cu o sprAnceand

lltilcatd.Da,i-a rdspunsArthur cu glas st[pAnit $i hoterat.

()ristopher l-a privit cu atenfie. il vezuse dansdnd cuAgata, insofind-o vreme de zlle firI o replic[. Devenisenprirdtorul gi confidentul ei gi regreta enorn cI il supdra prinvorbele gi il r[nea prin faptele lui dar ceea ce sim(ea pentrurhrrnnigoara Martin ii hotlrdse atitudinea.

- Nu egti interesat de ea, tata mi-a spus asta intAmpldtor.

A orezut nimerit sd gtiu.

Pupilele lui Arthur au strdlucit auzind mdrturisirea.Atadar, tatdl lor jucase in favoarea lui Cristopher. Atunciuvca de vorbit cu el despre manipul5rile lui. Dacd erarntcresat si incline balanlain favoarea intdiului ndscut, de ce

il desemnase pe el drept escortd gi companion altlomniqoarei Martin vreme de zile?

- Ea va alege qi vei fi foarte surprins, a rostit.

- Domniqoara Martin nu este pentru tine.

- incerci sd-mi spui cd iei in calcul posibilitatea de aridica la rangul de viitoare marchizd de Whitam ornahalagioaicl?

Cristopher a bombinit in sinea lui. El insugi spusese

rrceste vorbe cu cdteva zile in urmi. Cum indriznea Arthursa le repete?

- Pur qi simplu doresc sd gtii p[rerea mea in aceastdprivinfd gi ifi a,mintesc, in caz cd ai uitat, ci nu sunt obligats[ aleg o femeie de rang nobil ca viitoare marchizd. Tata s-

r ardtat foarte infelegitor in legdturd cu asta. Lui Arthur iivenea sd rddd dar gi-a stdpdnit impulsul. in cele din urm6,fiatele lui igi strdnsese funia in jurul gdtului fIr[ ajutorul s[u,

135

ton, scdzut.

L-a deranjat ugurdtatea lui.

Noaptea fusese lung5, stdnjenitoare gi foarte incor,

l_::1*" Marinei gi a lui Brandon stdrnise multi agi

printre oaspefii care incd nu plecaserd 9i c6nd .f ,_, f"i".,grrdind ciutand-o pe Agataca s-o ducila Marina McGresrtdndra disp[ruse. Arthur nu gtia cI in weme ce el o cEAgata se l5sa sirutati de Cristopher intr_un colf al serei.

- Nu este femeia potrivitl pentru tine, i_a spusfratele lui.

Arthur a gtiut cI se referea la domnigoara Martin. $idescopere brusc interesul lui Cristopherpentru ea, impotrioricrrei agteptiri, l-a fEcut sa se irite. oare nu tdgdduise el cucdteva zile inurmd atracfia pe care ar fi putul s_o simtdi

- $i de ce crezi c6 nu este femeia potriviti pentru mine?imi amintesc de o discufie asemlnltoare, de acum nigte ani,i-a rdspuns hotdr6t.

Arthur gtia ci Agata avea sentimentele foarte profundet34

,4nttrtz GpNnrydar il deranja nestatorniciu tui. O*Ei cunoscmogtenitor gi voi ac(iona in consecin{d. intotdeafolosul familiei, a addugat Cristopher.

- Care a fost pricina unei rdzgindiri at6t de bruqteo privegte pe domnigoara Martini cristopher nu i-a rdsdoar a zdmbit, chiar dacl gestul lui i s_a p[rut lui Arthur

f."1, 9 ocheadl zeflemitoare decdt o expresie mlgulitc

Iti amintesc cd pleaci m6ine la prima ord la RuthveDacdArthur voia sd-i strice momentul de sdrbEtoarelui, nu a izbutit.Iar eu md gdndesc serios s_o insraddugat. Sunt multe locuri interesante pe care si i le

- Domnigoara Martin nu va pleca in Scofia.$i Cristopher nu i-a mai spus nimic.

L7

ii venea sd blesteme. Ultima altercafie cu Cristopher,gr5din5, din noapte a aceea, o intrista gi o indispuntotodat5. in situalia asta, nu avea cum sd_i cearl ajuTrebuia sd aleagd vorbele potrivite ca s5_l facd sd intecd el avea nevoie de ea gi nu invers. Cu tot curajul pe caizbutit sd-l adune, a mers pe coridor, descullI, p6,ni a ajla uga oddii lui. Toli cei de la Whitam Hall dormeau 9i avoia si profite de momentul de linigte ca si_i vorbeasclintreruperi, inainte de ziua urmitoare. Se purta pe doscum ar fi fost de agteptat de la o domnisoard erlt.tcatd ,

rr rvDL Lre 4DrrrlJrat oe la o domntgoard gducatd,viafa v5rului ei era in primejdie gi asta a hotir6t_o.

$tia cI el nu dormea dupl lumina p6lp0ind care se vepe sub crdpatura de jos a ugii din lemn. S_a uitat peste136

IwnSre-uAEi apoi peste cel drept ca sd se incredin[eze c[ nu onimeni. Nu a ciocdnit, a fost mult mai indrdzneald,: a

t clanfa qi a impins ugor uga groasd. Cu uqurare, avdzut3{l cra descuiat[. Cristopher stltea la birou, cu spatele la ea;

lvcir o penifd in mina dreapt[ dar zgomotul caracteristic

ionitei care alunecd pe foaia de hdrtie s-a oprit brusc.

Nu se cuvine sd intri in incdperile mele. Vrei oare sd-fi

Uornpromili definitiv reputaJia?

S-a r6sucit pufin ca s-o priveascd,. Agata era descul16,

rxtl'cl cd materialul fin al capotului roz se titra cigivaccrrtimetri pe covorul persan in culori inchise. Avea p6rulrlcsfEcut qi cam ciufulit, aminunt care lui Cristopehr i-aplircut foarte mult gi l-a frcut sd simtd un gol in stomac. Nuvrlzuse niciodatd o femeie atAt de naturald gi de afAfdtoare.

Trebuie neap[rat sd vorbim, i-a spus ea cu o vocepicrit[. Cristopher s-a uitat la acele ceasornicului de pe

rroptierd gi a vdzut cd era trecut de ora doud a diminefii. Ca

;rrieteni, a continuat ea. Ndddjduiesc cd in noaptea asta vomlirce abstracJie de pdrerea pe care o avem unul despre

eclllalt, ca sd vorbim ca nigte oameni civilizafi.El nu putea s-o vadd ca pe o prietenS, cu neputin{6, o

vcdea ca pe o seducitoare plind de via(d care il indemna sipricdtuiascl cu gdndul.

Afost o noapte foarte lungd, a rdsprurs el dar nu a poftit-osir plece.

Dacd o vedea cineva iegind din odaia lui in (inuta aceea,

rcputa(ia ei va fi distrusd dar ingrijorarea pe care i-a citit-o inochii negri l-a f5cut si se ridice gi si-i vin[ in intAmpinare. Aincuiat uga gi, ludnd-o bhnd de cot, a dus-o pdnd la fotoliulcomod din fafa cdminului, acum stins, dar Agata nu a luat loc.

- i1i oferprilejul sd vorbegti personal cu vdrul meu Carlostle Lucena gi cu don Manuel de Gonzilez y Salm6n in casa

nrea din C6rdoba, i-a spus deodatd gi poticnindu-se.

137

.,\autzz GtNnn

decdt putea sE nldljduiascd.

ofertar-aruatprin-@consilierul secretarului de stat ,punioi era mult

Iwrytz-uAl)ou[, trei sdptdmdni cel mult.I'rea bine! ii voi trimite o scrisoare tat[lui meu in care

ll voi ingtiinJa cd am de gind sI fug din C6rdoba cu

tlcstirraJia Anglia, ca s-o vizitez pe Marina. Va lua primulvnpor din Le Havre ca sI m[ impiedice. Oricum, crede c[rtrnt in casa bunicului meu.

( )chii lui Cristopher au strdlucit auzind-o.Vrei sd spui cd tatdl teu nu gtie cd locuiegti la Whitam

llrrll. cu noi?Agataa confirmat, coplegit6 de rugine.

in Le Havre am schimbat biletul cu altul pentruAngliarlrrr nu md ciiesc. Voiam foarte mult s5-mi v[d prietena, dar

n('urn nu pot s[ r[min, s-a pl6ns. Dar in vremea cat ii trebuielrrlci s[ soseasc5, va fi de ajuns ca sI poli descoperi intriga.llrrnicul nu va bdnui nimic iar minciunile mele nu vor fr atdttlo grave gi nici intru totul minciuni. ii voi spune cd am plecat

rrraidevreme.

- Este nevoie sd-i scrii tatdlui t[u? Ar fi mai bine s[ nu

;itre.

Ea anegat cu un gest ugor.

- Bunicul ii va scrie de indat[ ca s[ imi verifice spusele.

l)acd,tata este in cdl5torie spre Spania nu va putea fi la Paris

c:and va ajunge scrisoarea bunicului. $i cdnd va sosi la(l6rdoba, tu deja vei fi rezolvat totul iar eu ii voi spune de ce

irrn min(it.Cristopher s-a g6ndit cd, dacd bunicul credea cu adevdrat

cd el era logodnicul nepoatei lui gi cd aveau binecuvdntareaginerelui lui, ar putea sd iasd bine. Ar avea un prilej de aursd se miqte printre conspiratori.

- Dar lady McGregor trage nddejde sd o insolegti laRuthvencastle.

Zitmbetul ei larg l-a nedumerit.

- Md bucur sd te ingtiinlez cd aceste lucruri sunt dejat39

-Ai face asta? Agaha confirmat ddnd din cap. Ca sdsd cercetez frrd sI trezesc bdnuieli, don Carlos de Lucnu ar trebui sd gtie cd sunt un agent at coroanei engleze gimd aflu in C6rdoba ca sd_l iscodesc.Agata a plescdit din limbl uurirdr_I, vorba ,,a inu-i pl5cuse deloc.

- Infeleg ci, pentru a.nu alerta dugmanii, este nevoie,::::y:,,1n :u.u

familiei mele sd fiL justifica td, de ace,--13 g0ndit cI ag putea sI te prezint Orept logodnicul n*: : :llll_.yl re interpretez" rs""r" .ripire a o"rrilol- Sd-ti ingeli familia? Spus ,e", frir_r""f.i;;. ;.o*i^.:::^.i::,ir- Ar trebui sa fim roarte convingdtori.

Agata a fost de acord. S_a g,ndit ffi?*?i:l:l-y,lT: Sd-lprezinte familiei

"i.urc * rogodnic era foprimejdios; abia il cunogtea, chiar daci sr#ir;;#;:;?#:":*,"lli.::rere in

"r. eu"on"voie de ajutorulfiindcd vdrur ei era intr-o mare incurct*tffi

":J:r *1,j..1 *.T:'i ]1

ciudajndgierilo. pe ca.J le simlea.- Putem sd incercdm, i_a spus ." grlr1"'ffiaa..- Sd ne purtdm ca oi ?_ ^^^r a con_ o4 Ire purtam ca o

el qi in u."i-o-.n,.. a continuat

cum se purtau perechile de in gata nu gtia

o insofitoare pentru tine ca si nu iscdm berri.h #;;..;ne-am da in vileag.Cu familia mea nu va fi nevoie, a rdspuns ea in sfhrgit,dupd ce s-a g,ndit mai multe mi.rrie tu dtu.it"t" variante.

.?l::iffle ai nevoie ca sE afli nr.rror*rele cazurui si

,orf."rroPner s_a gdndit Ia posibilul rdspuns inainte de a_l

138

-

,4aurru Gurtpwyz.o\!e Agata gi-a cdnt*i@I-atd McGregor trebuie sd puni fu frr.t nigte trebCrimson Hill, casa unchiului ,a". C*ilphe. cunogtel

3jl^" ^.::::rl?rietenului rui, Justin p",i*ora, sotul rsale Aurora. Marina ii va propun. ;;;i;;r; iI;mai inainte spre Ruthv"rr"i.tt". Dar vafi o micd schirde planuri: eu nu voi_me1ge i" S.otiu, .i';;o[;.'ffi:

y,l1,1n^!.ll nu va bdnui nimeni ,i#". voi putea sE iau,bilet in Dover cu destina( ia C6diz...El a intrerupt-o:

- Te vei imbarca pe Diavolul negru;este un mic veliproprietate a tatllui meu. De obicei "rt"

urr"o.ut in nonPortsmouth in agteptarea poruncilor lui.Agatei ideea nu i se pdrea nebuneascd. in felulputea

_sa iSte mai pufine bdnuieli despre direcfia plecdrii\,bi fi incdntatl dacd tordul Beresford iSiincuviin{area.

Cristopher a rdmas gdnditor un moment.- Tata nu va refuza iar eu voi fi mult mai Iinigtitoamenii mei te apdrd,pe drumul spre Spania.

_ A1aru a consimlit il;;;;l#;, ; " anume rEra frintd dar pAni Ia urmd uu prt.u A"e ceva bun

Iunryrz-*tAltlsrrra cu blazonul familial care era opritd in fa(a podelului

tllrr llcr. Agatacobora in acel moment din ea; aindl[atchipul

;l pr-a infipt ochii negri pe el, care o privea cu mare interes.

l,r l dat ordin la doi dintre marinari s-o ajute cu bagajul pe

I'nlc lacheul care il insolea pe Simon incepea s5-l coboare.

f,nrii sd stea pe g6nduri nicio clip[, ea a inceput sd parcurgllu l)as sigur pasarela, frrd. sd se uite la apa care loveaplirrtocele vaporului gi il legdna in ritm cadenfat.

Bine ai venit pe Diavolul negru, i-a spus Cristopher cu

trrr zambet ce nu se mai sfbrgea.

Este un vapor superb, a rispuns ea cu glas timiditate.l..l a insoJit-o p6n[ in[untrul cabinei ce ii fusese destinat5.

lrr ciuda dimesiunilor mici, avea toate comoditdlile,trrc'luzind o cadd din alamd gi un mic Aemineu, ocupat de unt'rrllr inchis cu cheia. Agata s-a uitat la fotoliul din catifearo;ie dintr-un coll qi a profitat ca sd lase capa gi pdldria pe opcrn[ de culoare grena.

- Este cabina pe care a ocupat-o sora mea, Aurora c6nd

rrrn luat-o din Spania ca s-o aducem inAnglia. Tata era foartelrolnav pe vremea aceea gi nu a putut si vin[ cu noi. Maipiistreazd incl unele lucruri de-ale ei pe care nu gi le-a luat,rradijduiesc sd nu te deranjeze.

,\gata a negat de indatd. Cabina era des[vdrgit6.

- Sunt incdntatd, serios.

Cristopher a rdsuflat ad6nc inainte de a vorbi din nou.Avea unele indoieli, dar nu voia sI i le impdrt[geasc5, ca sd

rr-o ingrijoreze frrd rost.

- Tiag nadejde c6, la sosirea mea, familia tavafr pregdtitdsd m[ primeascd. Ea urma sd plece singur[ cu. Diavolulnegru. Cristopher trebuia sd rezolve niqte lucruri in Londra

;i apoi, la Dover, se va imbarca pe Valiant in direc{iaoragului de coastd Huelva. Agata avea s6-l agtepte laC6rdoba. Trebuie sd verific anumite chestiuni aici ca sd nu

Velierul cu trei catarge fusese inclrcat cu tot necesarul,

Y:3:, lnnu,.cdpitanul Diavolutui negru continua sii

vdrul ei gi pentru Cristopher.

De la indlfimea prorei140

impartd porunci in vreme ce desfrgu;;T"- ,;'ffil,::Beresford harta de navigrfie. C.irtojfr., il convinsese petat,l lui s5 ii dea vaporur. Fusese o treaba anevoioasS fiindciJohn dorea sd gtie mai int6i air"ei" ii poruncile dar, duplldmuririle lui Robert qi cu ajutoruf irla.ifrrr, renun{ase sd semai impotriveascl.

velierului, Cristopher a privitt4t

,Lnurlz Gexrwlas niciun firnecercetut qi ou@familia ta nu va blnui nimic.

- Sd nu pierzi adresa pe care [i_am dat_o. El a fEcutgest din cap. Casa bunicului meu, La Alameda se aflImun{ii Hornachuelos, foarte aproape de mogia marchizude Z ambr a, tatdl Marinei.

- Nu va fi greu s[ gdsesc locul gi casa.- \,bi incerca s[ trimit pe doi dintre verii mei p6nd

C6rdoba ca sI te ia.

- Nu va fi nevoie, a rdspuns el.-AS fi mult mai linigtitd.Dar Cristopher a stdruit in refuzul sdu.

, . ^\6i putea sI inchiriez un cal cu care sd md deplasrImi inchipui cd drumurile nu vor fi potrivite pentru a

Iwryrr-uADd-mi voie sd-fi pun asta. Cristopher gi-a scos un inel

rrr pecete de pe degetul mic qi i-a luat m6na ca sd i-l pun5:

crrr sigiliul familiei Beresford. Agatas-a uitat cu gura cdscatd

ln bijuterie. Gestul fusese cu totul neaqteptat. Acum chiarprrri o fatd logoditd. Dar ea continua sd nu scoatd niciovorb[. Ai grijl de tine, s-a despd(it el. Ne vedem curdnd.

El a pdrdsit cabina ca s5-i dea ultimele poruncitripitanului gi Agata s-a l[sat s[ cad[ pe patul mic prins inpodea.

strlbate cu caleagca.

- Bunicul meu are cai la mogie.El era familiarizatcu cuvdntul,,mogie,,. Sora lui locuia

una, foafte aproape de oragul Ronda. Cristopher fugdzduit acolo mai demult.

^ - Nu uita, i-a spus pe neagteptate, este de foafte mare

f::yl":: ..-e lr^PTriascI nimic cu.ro, de Lucena altfel vafi cu neputinfd sd ii aflu pe adevrrattt;l;;fu.il,"# ;;va pleca din Madrid spre C6rdoba ia data pe care ai spus_o?

Agata a confirmat. Vdrul ei, ca un bun cordobez, seintorcea mereu in sat in luna mai, c6nd se celebrau Cruciledin Mai.

- Dacd vdrul meu se afld in C6rdoba, conspiratorii vor fipe aproape, a comentat ea.

$i cristopher crede a ra fer. Fdcuse mai multe cercet'ridespre Gonzalo p6rez dar individul nu se mai afla inPortsmouth, igi inchipuia cI s_o fi intors in Spania cuinformafie prefioasi inlesniti < e cltre englezigi ci, posibil,va agtepta in C6rdoba.142

t43

4\mA\J

-^r',lrA\^\JVAU4\\-4JA\ t-JLU iriI-( r-li^,, A,r\\ Fl

-l

,4nurzz GrNnn

18

Cum putuse si uite de cdldura infernald din Spania?nu era dec0t luna mai; nici nu voia sa_gi inchipuie ce va firyl,:,*etou." i,, ],-i,"'o#l1T; ilUiT#::Tilgi haina groasd il st0njenea intruna. Simfea cum pAnza fiia cdmdgii i se lipea de spate dar chiar gi aga C.i.topi.,frcut o figurd onorabild in fafa Uuni.rtul d;;i';;examenului lui amdnunlit. Gines de Lucena y Castro stiin fafa lui privindu-l fioros. prrul sur ii era amestecat

guvile negre. perciuniilungi care ii acopereau bdrbia pI::1i111 ei leei $i ii dideau chipului matur o expresie sedar ceea ce ieqea in eviden(d eru negrul ochilor, ca gi privipdtrunzdto ar e gi tr e azd,.

Gines de Lucena se uita la englez,care ii sus{inea privircu hotdrdre. Striinur era imbrScat frrd cusur. Haina inchila culoare se asorta cu desenele vestei, des,v,rqit inctreiarpantalonii erau firI patfl finuta lui era potrivitd pentruseratl aristocraticd intr_un palat de la orag, dar nu ca su3b.l: prin munfi. finea in m6ini jobenul gi il risucea dic0nd in cdnd, de parcd ar fi vrut s5_gi lind degetele ocupate.

Era inalt gi cu o conformafi e atletircd,, gi_a inchipuit cI nu

IwrSrc-uAcc l-a lovit cu putere. Maria Isabel, mama Agatei, se

rlgostise, impotriva oricdror a.gteptiri, de un fran\uz

lnvadator. Oare femeile din familia lui sufereau de nebunie?

ffnru blestemate? El le iubea dar nu putea sd le inleleagd.Cei doi bdrbafii stdteau intr-unul dintre saloanele moqiei

ht Alameda. Cristopher incerca sd rdspundd la toate

ftrlrebirile pe care i le adresa pe un ton sclzut don Gin6s.'Este ceva neobignuit c[ nepoata mea a sosit singurd la

nroqie, neinso(it6 de tatdl ei. Iar aceastd logodn[ atAt de

ttotqteptatd md nelinigtegte peste mdsurd.

Acesta era unul dintre obstacolele de care trebuia sIItcaci pentru a inlitura bdnuielile.

- Tatel Agatei este ingtiinfat despre vizita noastrd in('ordoba, ca sI oblinem aprobarea logodnei noastre darchestiuni insemnate il refin la Paris deocamdatS; va fi insl aicicu noi peste c6teva zile, a rdspuns Cristopher cu glas sigur.

Iar lui Gin6s i-a pldcut hotlrdrea pe care o ardta b[rbatul;rrici nu clipea, in ciuda dezavantajului limpede in care se

tufla.

Vreme de ceasuri il bombardase cu intreb[ri intime,personale gi el ii ddduse rdspunsuri precise, limpezi qi lipsitede govdire.

- Bunicule, nu-l mai speria pe Cristopher. Glasul Agateila spatele lui l-a umplut de o imensl ugurare. Vremeapetrecutd departe de ea i se pdruse nesfrrgitd. imi pare rdupentru int6rziere. in cdteva secunde ajunsese alituri de

Cristopher gi s-a aplecat indeajuns ca sd-i dea un sdrutdrlglstos pe obraz, nu flri o oarecare pudoare, darincercdnd sd intdreascd impostura in faJa ochilor vicleni ai

lui Gin6s. Bine ai venit la La Alameda, nu-i aqa, bunicule?i-a spus Agata.

Cristopher s-a relaxat un pic sim{ind atingerea ei gi

atzind tutuirea drdgdstoasd a bunicului. Ochii negri ai

147

,4aunz GnNwnbrrbatului au fulgerat auzindo@

- Bine ai venit, a spus gi el pe un ton destul de forfat,- Dr,r, .rr vsnl[, a spus gr el pe un ton desful de forl-a nelinigtit pe Cristopher. gi md bucur cd vorbegtibine limba noastr6, ceva neobignuit Ia un englez.

- Sora mea, Aurora, este spanioloaicl, a explicat pe,ton neutru. Nepoatl a unui conte spaniol. E firesc sd vorh,limba fluent.

- Remedios i1i va ardta odaiacare va fi a dumitale c0taici.

plScea tot ce vdzuse pAnI in acel moment.

El nu s-a indoit cd aceasta se afla c6t mai departeputinfd de apartamentele presupusei lui logodnice, dar na pdsat. Mulqumita ajutorului Agatei, va putea sd_i v6ne

li::::ry"tori cu mult mai usor dec6t .r.^r.. i" pil.,

IwrStz-uAir cd mogia bunicului ei numdra un total de trei sute de

$pctc de vite, cele mai multe dintre care le vindea la piaJ[,

dnl lc dddea gi unor mogii vecine. in plus, aveau vitei de tdiat

;l lclurite animale pe care le dddeau pentru reproducere la

tltc rnogii din apropiere. Vreo cincisprezece iepe de rasl purd

;i rnai mul(i armdsari arabi pentru montd completau geptelul.

Vino, am s5-(i ar[t odlile care s-au preg[tit pentru tine.Gin6s de Lucena i-a urmlrit cu privirea pe cei doi tineri.-Rona, cina se va servi la gapte, sd nu uifi, a spus.

Agata a aplecat ugor capul spre bunicul ei, fErd sd

Inccteze sd-l conducd pe Cristopher spre incdperile de la etaj.

- Rona? a intrebat-o el curios.

-Am douS nume, Agatadupl bunica matemi gi Rowena

tlupi cea paternd gi cdnd bunicul este supdrat pe minerrbignuieqte s[-mi spund Rona, crezdnd c[ m[ deranjeazd,,nuptie cE nu-mi pasd defel. Pentru mine este o mAndrie sd portrrumele bunicelor mele.

Cristopher pdrea surprins.

- imi place mai mult numele tiu spaniol.Ea a schilat un zdmbet candid.

- $tii cd era numele unei fecioare qi martire italiene. Otandrd de o mare frumusefe gi caracter virtuos, care arespinsiubirea unui consul roman, Quintiliano. Povestea spune cd,

in fa(a refuzului ei de a-i rdspunde la sentimente, acest

consul a supus-o la chinuri grele.

- Nu gtiam partea asta a povegtii despre numele tdu.

Ea a continuat si-i zdmbeascd pdnd clnd au ajuns la uga

odlii. Remedios a scos o cheie din buzunar gi a deschisincuietoarea. Dupd aceea,i-a dat cheia Agatei.

- Este singura incSpere care are incuietoare pe dinafar[.Ydzdnd cI el nu in{elegea, a incercat sd-i explice: in feluldsta nu se atinge nimeni de lucrurile tale cdte vreme stai laLa Alameda.

149

Mogia era sifuati pe un versant insorit gi, chiar dacEafard, pdrea foarte austerl, interiorul era foarte practicfuncflonal. Mogia era in acelagi timp agricold gi zootehni

ir:l_lrrr"re de teren de weo treizecid-e pogoane, dupE crii spusese Agata. pe traseul scurt, putuse sd observelocuin{a muncitorilor se afla foarte'aproape de clddiprincipal5. Avea doar doul incdpe.i, una dintre elebucdtdria, cu un clmin mare cu clopot gi rezemdtoalaterale, inciperea principald

".u p.rt r'ralahori, iar cealal

era salonul, destinat iatacurilor.oar.r., cu un total depaturi. Toate clddirile de pe mogie ,in afardde cea princierau de un etaj cu un singur culoar 9i acoperig in doud * injurul cu4ii centrale se aflau .on.iru.gile pentru uni_ut.,precum grajduri, cote{e de gdini, de porci, ca gi hambare. podrum, Cristopher vdzuse o fierdrie gi ateliere de tot felul.Ansamblul de locuinfe era unit printr-o grddind interioarr,inchisd pe o laturd de o poarti mare din lemn ae castai.flolia se autoaproviziona, nu era nevoie ,a ," _.urg5'i;c6rdoba pentru arimente. Agatair lrmurise cu cdteva ri. in148

L

,4aunr GsNnwCristopher s-a supdrat.

- Dar nu era nevoie..., a inceput insd Agata l-aglas goptit.

- Nu vreau s6-gi bage nimeni nasul printre lucrurileCasa bunicului meu primegte prea multe vizite alepersoane strdine gi am glsit de cuviin(d sd iau mdsuriprecaufie; pentru orice eventualitate. Cristopher a rIuimit de intuifia ei. El nu inl5tura ipoteza nevinovdfieiCarlos de Lucena, de aceea mdsurile i s-au pdrut potrivNdd[jduiesc ci te vei sim(i bine aici.

Dintr-o dat6, lumina a scdldat incdperea gi Cristopherrdmas frrd grai. Remedios strdnsese draperiile gi deschiferestrele. Era o incipere foarte luminoasI, cu o sdli1d

putea fi folositd ca birou. O baie independentl de

incdperilor i-a pldcut cu deosebire datoritd intimitS(ii pe

i-o oferea. Patul cu baldachin era mare gi pdrea comod, ilenjeria de pat era in culori deschise gi rdcoroasd. Ac61iva pagi pdnd in balconul mare ce d5dea in nigteinterioare; frntdna scotea un sunet caracteristic, care nusup[r[tor.

- Nu mi-am inchipuit niciodatd c[ o mogie poate sd

atdt de mare qi de confortabild.Remedios a rostit pentru prima oard un pomelnic de

vorbe pe care Cristopher nu le-a in(eles.

- Remedios zice cd sd numegti mogie ferma La Alamedaeste o insultd gravd care meritd un rdspuns hotdrdt.

El s-a uitat la cheldreasd cu mult respect gi aten{ie.

Femeia, cu pdr sur gi bogat ) avea ochi de vultur gi zimbet de

dihor.

- De ce imi vine greu s-o infeleg c6nd vorbegte?Acum, Cristopher a auzit cu toati limpezimea vorba

"fartucco".

- Din pricina intona(iei, a rdspuns Agata.150

Iw4srn-uAAintonaliei? a repetat el cam surprins.

Intona(ia cordobezd' Este accefful propdu unei regiuni.('ristopher a in(eles. Remedios vorbeqte cu intonatia proprie('ordobei.

in{eleg. $i in Anglia avem rnai multe accente, dupirrlts[ $i zon6.

l+gata a confirmat' Era un bdrbat foarte inteligent,

ltrdgdtor gi seducdtor, o problem[ neconterritd pentru ea 9i

rirnf6minte1e ei.

- Hainele tale sunt deja agezate la locul lor, i-a spus

tlcodat[, ca s[-gi indepdrteze gindurile ce deveniserd

primejdioase.A deschis gifonierul mare cu patru ugi ca sd-i arate, in

vreme ce arunca o privire induntry. A parcurs cu vederea

irnbrdcdmintea p6nd ce s-a oprit 11 nigte 6a1i5te pe care

rlomnii englezile purtau innodate la gdt. Culorile variau de

la o gamd de griuri la alb gi s-a intrebat de cs o avea nevoie

de atitea, cflnd toate erau la fel'

- Mullumesc, atAta eficien{d rn[ surprinde, a rdspuns

Cristopher'Abia erau doud ore de cind sosise la ferm[ qi toate

hainele lui erau perfect impdturite gi agezate.

- Remedios igi face treaba intr-un ffiod s163ordinar, a

spus ea iar cheldreasa a fEcut o grimasd batjocoritoare pe

care a vdzut-o doar Agata. Cristopher cofltinua si se uite

curios pe fereastri. Nu mai avem nevoie de ajutorul tdu,

Remedios, mullumesc mult pentru 1e1.

Femeia a f6cut o pleclciune inainte sd plece, dar a ldsat

uga deschisS.

- O sd fie mai greu decdt credeam.

Prin aceste vorbe, Cristopher a rezumat calvarul care

fusese interogatoriul st[pinului fermei.

- Bunicul se simte dezamdgit, i-a explicat ea intr-o151

,Lntznt GtNnngoaptd, Dupd pdrerea lui, voi face aceeagi gregeatamama.

El nu i-a observat tonul melancolic.

- Bunicul tdu uiti ceva foarte insemnat: eu nudugmanul.

InimaAgatei a tres,rit auzindu_ldar gi_a dat seama ctrn-o spusese ca s_o jigneascl. Nici mdcar nu era congtiento flcuse.

- Tata nu a fost niciodatd dugmanul meu, a rdspunsgoaptd. Cristopher a privit_o surprins. El nu voise; ,;;ceva at6t de ofensiv sau da? A renunfat Ia tot pentru manlA rlmas intr-o lar5 care il ura, pentru mine. Cristopher gidat seama afunci cd o rdnise cu comentariul lui dar c6ndvrut sI se scuze, Agata nu i_a ingdduit. Ne vedem la cis-a despi(it pe un ton cam dezamdgit.

Pentru prima dat5, el nu a qtiut ce sI spund. S_a mdrsisd dea din cap. Agata a dispdrut in,put.f. rg;,;;;?;inchis-o in t5cere.

L9

-Loretzo! Strigdtul Agateia atras atenfia lui Cristophercare, tocfioi in acel moment, trecea pe sub u..ul

"u.. fe.*

accesul in eleganful salon din frumoasa curte a prunilor. cebucurie site vid! Nu gtiam cd egti in Hornachuelos.

- Bunicul tEu m-a anuntat cE vii qi nu gtii c6t doream sdte vdd, au trecut ani de cdnd te_am vdzut ultima oard.Lorcnzo del Valle a primit cu pldcere imbrdfigareu fir.as.ja Agatei' Ea i-a ciufurit cu drag pdrul, ca de atdteaori in152

Iwryra-uA:ut. Avea acest obicei din copildrie gi nici verii ei nu

lcirpau de asta. Stomacul lui Cristopher s-a strdns ca gi cumrr t'i primit un pumn dar a rdmas tlcut privind scena. einsnrriba era bdrbatul dla?t Dar ce frumoasd egti, mon chiott !

Rdspunsul vesel al Agatei i s-a infipt lui Cristopher ca unpumnal in inim6. Acum in(elegea ci gestul ei de a-i ciufulipirrul cind au iegit din fbntflna de la conacul Grant fuseseur:va negindit gi nevoit. El il luase ca pe ceva personal gi ildcranja profund sd afle cd nu era aga.

Gin6s de Lucena a observat cu pl5cere supirarea pe carenopoata lui i-o stirnea strlinului imbr[tiqindu-l at6t de intimpc moqtenitorul contelui de Zambra. Mereu dorise calamiliile del Valle gi Lucena sd se uneascd prin cdsdtoria luil.orenzo cu Agata. B[iatul era ceamai bunl partidd din toat[('6rdoba. Poate dacl el dldea o mdnd de ajutor...

Tusea lui Cristopher a oprit zarvaAgatei, care stea pe maideparte foarte aproape de Lorenzo, privindu-l cu prea multdlamiliaritate, dar mogtenitorul Zambra gi-a amintit la vremeoele mai elementare reguli de politele. S-a depdrtat un pas delbtI gi i-a intins mdna lui Cristopher, care era incruntat gi cugura str0nsd intr-o linie.

- Lorenzo del \rblle y Linares, i-a spus pe un tonprietenos.

- Lorenzo este fratele prietenei mele Marina, l-a l[muritAgata.

Ochii lui Cristopher s-au indreptat spre ea, infelegdnd. Aprimit m0na spaniolului in vreme ce il scruta cu real interes.

- Cristopher George Beresford, i-a rlspuns. Logodniculdomnigoarei Martin.

Agata s-a uitat la el, surprins6. Tonul lui i se p6ruse preasec c0nd i-a adresat lui Lorenzo. Trebuia sd-gi arate

I C6felugul meu, in limba francezd (n.a.)

i

I

I

153

,4atnnz GnNnnintotdeaunapartea nesuferitd? $i pentru prima oard inamiaza aceea i-a observat {inuta gi l-a privit cusup6rare. Era imbrdcat ca pentru o audienfl regald,,

inclpea nicio indoiald. P[ru] era piept[nat spre spate,

niciun fir nelalocul lui. Batista innodatd cu un nod desib gil 9i suslinutd de un ac cu rubine. A mijit ochiinepl[cerea ei sd nu fie observatd de ceilalti bdrbati aflafisalon. incepea sd urascd at6ta perfec(iune.

Lorenzo continua s6-l priveascd cu interes pe strdinulnu igi lua ochii de la Agata. Era imbrdcat ca undandy englez, dar hainele lui nu erau cele mai potrivpentru torida cdldurd cordobez[. Spusese ,,logodnic"?uitat la cea mai bund prietend a surorii lui gi i-a fEcut unintreb[tor care in ochii lui Cristopher a pdrut protector.

- LogoditS? Nu poate fi adevdrat!Exclamafia veseld a tdn5rului l-a deranjat profund

Cristopher, chiar dac[ gi-a p[strat umerii incordafi gi

inchisS.

- Credeai oare c[ am s[ te agtept toatdviala,fartuccol-a intrebat ea cu umor.

Lorenzo continua s-o priveascd cu interes;crescuse.

Cristopher gi-a tinut rlsuflarea, uimit. Cum puteaadmitd o fatd ceva de o asemenea dimensiune? Eraindrdgostiti de Lorenzo del Valle? $i de ce dracu nu iispusese? Acum mergea din nou pe orbeclite in privinfa ei!

$i senzafia aceea nu-i pl[cea deloc.

- Nepoata mea nu vorbegte serios, nu-i aga, fetifo?Glasul unei femei pe care nu o vlzuse pdni atunci l-a

fdcut s[ se intoarci spre ea gi surpriza lui a crescut cdnd aobservat cd era vorba de o cdlugdrild. Aceasta s-a prezentatcu excesivd corectitudine:

- Eugenia de Lucena y Castro. Cristopher a luat mdna pe

154

IwrSrn-*rAo Politicos' $i PuPila mea'

Irrsa de Laray G'oznirn,a cont .ca1ugaltal:11: t:.31t:

h,tuo pun spre stdnga pentru afaceloc, novicei care o insotea'

iir-t.ri .i, ilonro, atl"" a" Alciu;ar obiqnuieqte s[ cumpere

lnnlsari cresculi de fratele meu Gin6s' pentru qcoala lui de

cfillrie din Sevilla, a spus ci[ugintape u: ton pragmatic'

Alonso de Lara V i"'"an il-u gt"t intrarea in salon ca 9i

uum ar fi fost ut""tffi i"'o1tu" doi dintre verii Agatei'

Manuel 9i Ram6n' Iar ambi arfia a devenit grozav de

Itanjenitoare. Alonso fi-a infrpt ochii pe Cristopher 9i l-a

xcrutat cu bund $iin!6"Gin6s a f6cut prezent[rile de rigoare

tlar cind ducele , u*it "*"1e

englezesc a mrjit ochii b[nuitor'

- Ce micd. f,r*"u, fo'd Bere-sford! Cristopher nu gtia de

co folosise un ton cJic cana i se adresase' Unchiul surorii

tlumitale 9i cu mine suntem vechi prieteni' a addugat cu

oarecare dispre! care l-a luat pe nepregdtite' A in61!at.o

sprAnceand blond6 ilt*" gest intrebltor dar nu a rdspuns la

tonul rdzboinic cum se aqtelpta spaniolul' Am incredere cd ne

vom vedea in Sevilla, este un orag superb in aceastd perioadd

a anului, a spus Alonso f6rd sd-gi ia privirea de la el'

- Md indoiesc, i-u 'a'putt'

Cristopher frrd sd renun{e la

atitudinea hotdrntd fl pattta"a"-qi sim{urile in alert6' Md

aflu aici .u .A .""ott iumifiu maternd a logodnicei mele'

dup6 aceea me voi intoarce in Anglia' Nu pot s6-mi rcglljez

obligafiile Prea mult6 vreme'

Alonso a f6cut un gest zeflemitor care nu a trecut

neobservat pentru nimerii, dar nu a putut sd-i rdspundd din

pri.i"u interven[iei oportune a lui Gin6s'

- De Lata, rdm6i la cin[? Aceste vorbe i-au ficut pe

Cristopher qi p. nfo"; s6-9i ia privirea unul de la celdlalt'

Nepotul meu, Carlos trebuie sd soseasca'

-Ar fi o pl[cere Ju' i-i este absolut cu neputinld' Tiebuie

sd fiu in Slvilla 1a primul ceas al dimine{ii' Alonso s-a

155

indreptat citredin partea mea rmniei voastre, i_a spus Eug,ne vom vedea peste cdteva slptdmAni la Madrid, dac

::,::1T,lli"::o*yd.1ut. Femeia a s"ut din cap unde incuviinfare. Atunci Alonso ,_u uitutll-.or]l;; i#incredere c[ te vei purta cum este de agteptat din partea$i, dupd aceste vorbe, gi_a luat r{mas_iun de la ceilalfi

y.T ]plege. a capului. Dupd plecarea lui, urmatE de tverilorAgatei 9i a bunicului, salonu, "r_".?""0r##luil

.",rt:::T:11lrislonrrer au profitat pentru a incepe sistudieze reciproc. Agatas_a uitat h r;;;,;;;;ffi;:l::: "11fu;:31:" deoparre, in cel mai indepd rtat cotlsalon, cu infEligarea senind dar m6n-drai-;ffi;netigdduit a neamului ei ales.

Gin6s s-a intors pufin dupd aceea gi a primit paharulvrn ro$u pe care i I_a dat Lorenzo. Cristopher a profitats5-l scruteze gi mai mult. pdrea foarte famlliarizat cu fen

:":i3:ilia Agatei si. de aceea a slmtit fafd de elrespingere brusci. Ce naiba i se intdmp la? Eligi ascun

T*1T:,.-"liile sub masca rdcelii de aceea simfimintele

furieSi protecfie pe care le simfea acum il llsau perplex.- Dacd nepoful meu intdrzie, vom incepe sd mdncdm fel, a spus Gin6s, dar fdrd,sd agtepte weun rdspuns din paoaspefilor.

, - MIIUI , rdmdimultd vreme la La Alameda? aAgata gi Eugenia s-a uitat cu interes la_nepoata ei.I se pirea nemaipomenit sI unneze exemplul mamei ei

::::::1"^t-"^q:1"-i "',u.: striin, nlci mlai mult nici ;;i;il'dec6t un engrez, gi nobil.

ruwr uror Pulrrl

^ - Ildeajuns c6t pupila mea sd se instareze Ia mrndstirea

Santa Isabel' S-a hotrrdt sd lase ordinul suror,or augustinedin Sevilla.

,4arcnz Goxwr Iwryru-*rAflugenia. Aceasta se hotdrdse sd-gi dedice via]a lui Dumnezeu

dupa moartea sofului ei in bdtalia de la Bail6n. Cei doi fii ai

li, Manuel gi Ram6n respectau hotdrArea mamei lor, chiardrrc[ nu o incuviinfau. Gines de Lucena fusese catatdlpe care

ntr l-au avut niciodati gi de aceea locuiau la fermd gi il ajutauftr tot ce avea legiturd cu munca qi cu arga(ii.

Bunicul pierduse trei fii in rizboiul Spaniei cu Franfa gi

rlc aceea sd il accepte pe bdrbatul ales de fiica lui a

rcprezentat pentru el o loviturd grea din care nu iqi reveniseirrci iar acum ea, prin logodna ei ii oferea un al doilea pahar

ctr venin. Agata a incercat sd nu se g6ndeascd la asta gi qi-a

concentrat aten{ia pe novice. S-a intrebat de ce o fi voind siintre intr-un ordin atdt de diferit de cel din Sevila. Degicrilug[rilele din C6rdoba trebuie sd fi fost foarteimpresionate; s-o aibd ca pupil5 pe sora unui duce atdt de

insemnat presupunea venituri mari in vistieria lor gi influen(elbarte pozitive la curtea din Madrid. Alonso deLaraera unultlintre oamenii de incredere ai regelui Fernando.

Dar ivirea in salon a lui Carlos de Lucena, urmat de

Itodriguez Lesma, secretarul sdu a f6cut-o sd schifeze unr.ambet care i se ndqtea din addncul inimii. Nu il v[zuse de

rnulfi ani gi era la fel de impresionant.Spatele lui Cristopher s-a incordat la sosirea spaniolului.

Carlos de Lucena era un bdrbat impunltor gi nu a scipatauzului lui oftatul de pldcere pe care l-a scos Agatacind l-avdztt. Fir-ar s[ fie! O sI tresardlafrecare oftat al ei?

- Unchiule, este o bucurie s[ fiu din nou la La Alameda.Gin6s a acceptat bucuros str0ngerea de mind a nepotului luipreferat. O secundl dupl aceea, Carlos s-a intors cdtreEugenia. Mdfuq[, respectele mele. Este o pldcere sd iau masa

cu dumneata in aceast[ seard magnific5. Femeia i-a adresat unzdmbet sincer. Ca nepotul ei sd fi ajuns sd ocupe un post atitde insemnat frrd sd aibd sdnge nobil era un adevdrat succes de

157

'illt

i

Agata nu gtia nimic despre viafa religioasi a mdtugii156

,4autzz GrNowcare erau peste mdsurd de mdndri. Norl u.nit u ,ul,rAt p._--------pe fiecare dintre cei prezenfi in salon, cu corectifuditbucurie, pdnd cdnd ochii i_au cdzutpe ii^o Dar o avempe micufa noastrd fran[uzoaicd porecla Jregdstoasd a ficro*vrvsus s lr se arunce in brafe frrd sd se gAndeascl de doud ori.?:upt"t cu naturalefe imbrlfigarea. Nddijduiesc cd tat5lbine. Nu l-am mai vdzut de mult.

Iwryrn-urACum a primit vestea atel tdu? a intrebat-o Carlos pe

Agata. To{i gtiau cd se referea la logodna ei cu englezul. imihre hipui cd mai bine decdt bunicul, nu-i aga?

Agata a rogit la auzul intrebirii, iar Cristopher s-a sim{itIulhurat. in afara lui Ginds de Lucena, logodna lor era

ncccptat[ de cltre tofi cu destulS naturale(e gi o undl de

tcmu$care l-a lovit cu severitate. il deranja profund sd ingele

Irrtr-un fel atdt de neruginat nigte oameni care se purtau atdt

rlc cinstit cu el.

- Recunosc cd la inceput s-a ardtat destul de contrariat,rlur imi doregte fericirea, ca gi Cristopher. Amdndoi md fac

lirarte fericiti.

-Tragnddejde cI nunta vaavea loc la C6rdoba, a addugat('arlos frcdnd-o pe Agata sd rogeascd pdnd la rlddcinaparului. $i cd vei alege o datd potrivitd.

- Nu am stabilit data inc5. Aqteptdm plrerea lui Jean

Michel in aceastd privin(6.Ea a oftat uguratd de interven{ia iute a lui Cristopher.

- Si trecem in sufragerie, cina este gata de mult.Tonul autoritar al Eugeniei nu admitea discutie. To{i au

tu rmat-o in sufragerie.

20

Manuel gi Ram6n s-au intors cdnd mesenii incepuser[deja al doilea fel. S-au agezat la locurile rezervate lor intr-otdcere desdvdrgitS. il insoliseri pe ducele de Alcbzar la hanul

Las Ventas. Ducele igi avea acolo trdsura, care il aqtepta ca

s[ se intoarc[ la Sevilla. Alonso refuzase invitalia lui Gin6s

159

- Este o pldcere, lord Beresford. Strdlucirea de recunogtitcare s-a ivit in ochii consilerului secretarului d" st,t o^,1nrr i ^ d^x-^. -: :nu r-a scdpat gi i s_a pdrutmoment. Degi gdsesc nemaiplogoditd 9i noi sd nu fi gtiut ni

Agatas-a hotlrdt s-o ia pe calea de mijloc. gtia cd vabdnuieli dar trebuia sa le inlature in chif convingdtor.- Singurul care are dreprul 9i privilegiul de a gii in frimulrdnd este tatil meu.

Ia p'rut peste mdsur' de rigid, ii amintea prea murt de fratereei Alonso. p.u i-b.a.rt;;;;;;"r,".i,- dacd nepot.iuit Xpentru un eveniment familial lipsit de o etichetd.igr.oura.158

,4aurru GpNaw

care nu puteau s[ agtepte.

a exclamat Lorenzo.

de Lucena de a r5m0n"vor incepe in curdnd. Avea treburi insemnate de rezo

; Cum merg treburile la Madrid, fiule?Intrebarea lui Gin6s.l_a frcut atent fe Cristopher.- Regina Maria Cristina agteaptd un copit. \6steaCarlos a fost o adevdrata ,.r.p.La fentru toti.nddljduieqte sI fie un bdiat. r r

- Dacd a$a va fi, sd ndddjduim cd va fi altfel decdtTonul lui Gin6s l-a frcut pe Cristopher sa_l privatent. Prin acele puline vorbe arltase ii_ped" ..despre politica regelui Fernando.- Nu putem sd uitdm cd cei qase ani de rdzboi cu Fau foSldevastatori pentru fard, aspus Lorenzo in contin

;),:rliilTi.i3 guvernului este necontenitd iar eseccdnd vine vorba sd se rezolve cum ,. .r"i;;;;ffi;la nesffirgite schimbrriministeriar",.* nu sunt bune pepopor, a rispuns Ram6n ftrd s5_gi ridice ochii din fa. Lui Cristopher i se pdrea nernaipomenit cd sedespre politicd atit de liber ta ,,;;i;, femei de fatalAnglia in niciun caz nu s_ar face ugu .ruu.

- Fernando a trebuit s5_gi {in5 fr,gdduialafafl de cei ca

,ii"::::,1rJ:::T in administrafia lui rore norupu.t"i,mtervenit Manuer, aga gi_a atras ura _;;;;

"vrtovarle , 'd

- O lard care nu are presd liber[ se indreptd spre dezastru!

Iwryrur1r4calaru sd functioneze, a comentat Carlos in werns ss

tlucea la gurd o bucatl de pdine. Dar s[ nu vorbim despreprliticd. Sunt neribddtor si vizitez C6rdoba.

Strdzile sunt superbe, vere, a spus Agata.Iar mirosulllrrilor i(i imbatd simfurile.

De ce se numegte Crucile din Mai?intrebarea lui Cristopher a ficut ca tofi mesenii sd se uils

ln cl.

Dacd vorbim despre esen(a sa religioasd, a incspulliugenia, igi are originea in crucea pe care a murit Hristos.

- Dar originea sa este romanS, nu-i aga? a intrebat Agata.Spun asta din pricina povegtii care a ajuns pin[ in zileleItoastre despre impdraful Constantin cel Mare.

- Astea sunt legende, i-a rdspuns Lorenzo cu o undi 6slilnor.

- Cum a apdrut legenda? a vrut Cristopher sd gtie.

- Povestea spune, cu multe inflorituri, de bund seam[, s5irnplratul Constantin cel Mare, in al gaselea an al dornnieilui s-a infruntat cu ogtile barbare pe malurile Dundrii, intr-obatdlie in care victoria pdrea cu neputin(i din pricina mdrirniitrmatei duqmane. Dar intr-o noapte, Constantin a avut unvis in care i-a apIrut crucea domnului nostru Iisus Hristos,strdlucitoare gi deasupra ei nigte vorbe, "In hoc signo vingls,',care tradus din latind inseamnl "sub acest semh ysiinvinge". Toli ascultau cu atenfie explica{ia lui Lorenzs 6.1Valle. impdratul a poruncit sd se facd o cruce gi a pus-s i1f'runtea armatei sale care, spre surprinderea lui Si ageneralilor lui, a invins flr[ greutate ogtile duqmane. intorsin oraq, a simfit multd curiozitate s[ afle semnifica{ia cruciigi c6nd a aflat-o, s-a botezat in religia cregtini gi a poruncitsd se ridice mai multe biserici de-a lungul Imperului.Privirea lui Lorenzo s-a oprit pe cdlugdri{d, cu o jumdtate dezdmbet. Am explicat bine, maic6?

rietdfile care fuseseri luateIas hotdrdt.

cu neputinfl, sd pofi sdebuie fEcute multe reforme

iiil$X*ff l',il*i*1iit"ltt68-t844v.co,tedeSuregealspanieirf ;,ili,n;.,',fl :,';;';'i:'1i"#'"'lT#li::r3filirffi l.TLT

160161

- O poveste frumoasd, a remarcat Cristopher. ('a logodnic, agtept o oarecare cooperare din partea ta'

clc ei s-a incordat. Familia ta aqteapt[ o schimbare aEugenia a confirmat cu o ugoarl inclinare a capulu

- VI rugdm sd ne scuza(i, pupila mea gi cu mi lArii tale, a ldmurit-o atunci. Acum nu mai poli si teretragem ca sd ne facem rugdciunile zilnice. Ne in lbpti ca in trecut. Egti o fatd logoditS.

dragd Agata? Va fi o pldcere sd contim peprezen[ata, l)uftarea mea a fost fEri cusur, i-a r[spuns un plc cam

lttl de comentariul lui.('hiar nu cunogti regulile pe care trebuie sd le urmeze o

T6nira a refiizat hotdritd. Cristopher a privit-o,refuzul ei sincer la sugestie. Nu putea sd refuze o infEcut[ ati.t de subtil de a-i llsa singuri pe bdrbati s[ di c logoditd?

,4rutnz GrNwn- Un inv6{at nu ar fi povestit mai bine, a rdspuns ea.

nu trebuie s[ uitdm rolul insemnat pe care l-a jucat mimpdratului, Elena, trimisd de cdtre propriul fiu insffint, Ierusalim, in cdutarea adevdratei cruci a lui Hriaddugat.

despre chestiuni care nu le priveau pe femei. in falabunicului ei, s-a hot[rit s[ preia el ini{iativa.

- Iertare, logodnica mea a uitat un lucru foarte iqi pe care voi fi incdntat sd i-l ardt. Spre surprizaCristopher a luat-o de cot pe Agata gi a poftit-oinso{eascd; ea nu a awt incotro gi a trebuit s-o facd.gi Rosa s-au dus in direcfia oddilor lor, iar Lorenzo delgi Carlos de Lucena au schimbat o privire foarte grdiin fafa plecirii grdbite din sufragerie a Agateilogodnicului ei. Gin6s a schilat un z0mbet viclean.il judecase gregit pe englez. Cu un gest, ardtase cd nudispus si ing[duie ca nepoata lui sd se poarte ca de

Acum cd era o tdndrd logoditd, trebuia si se

maturitate gi inteligenfi. Cristopher practic o tArdse

curtea interioard spre unul dintre saloanele mici care

de loc pentru lecturi sau odihnd. A inchis uga in urmaprivirea strdlucitoare. Agata l-a privit frrd si infelurm[toarele zile te vei purta ca o logodnicd supusd.

Ea gi-a ardtat dezacordul fdcind ochii marr.supusd? $i asta ce insemna?

t62

IwrSru-uA('And egti poftit6 cu amabilitate sd pleci de la masd"'

Agata nu i-a ingdduit sd continue.

Nu m-a poftit nimeni cu amabilitate s5 plec de la masd,

ltrr)tostat energic.

lrl a Etiut cI nu abordase bine chestiunea.

N-am fost niciodat[ logoditd, s-a apdtat ea.

('ind exist[ un angajament intre doi oameni, lucrurile

rt'lrirnbd pentru amdndoi, dar mai cu seamd pentru femeie,

t' rru trebuie sd aclioneze in mod independent.

Agata l-a privit drept neinfelegdnd intru totul ce incerca

I sglund.

Acum cd sunt logoditd, trebuie sE plec de la masd ca

Irrso{esc niqte cdlugdrile la rug6ciune, chiar dacd eu nu

rt t'ilugdri(i?Sgrrrs aga, pdreacam invechit, s-a gdndit Cristopher.

in Anglia, cdnd o fat6 este logoditS, faptele

rrncrrtariile trebuie s6-i fie intotdeauna aprobate

rtlrricul ei.

I rrr tt0t de uluitd de aceastd ldmurire incit dac[ ar fi fost

llnlr.l c:u un culit toledan nu ar fi vdrsat nicio picltur[ de s0nge'

N-am spus nimic la masd care sd ceard aprobarea ta,

I rt pliins indureratd.( ) latl logoditd nu se agald de g6tul unui b[rbat, nici nu

flrrrrrc;ito cu neruginare cu altul. Este o regulS elementar[ de

flttlttte:. rc3

$1

de

Aruntz GpNsn

^ Agataafd,Imbrd{igase un prieten din

- Regula asta mi se pare absurdd, i_a rdspuns cu

fin::: T g:,, de sndare. Lip;,td;. bun simf. i

IwzSrz-uAijlocul sublire, in vreme ce cu mdna dreaptl ii ridica birbia

lplc buzele lui. Contactul celor doud guri i-aprovocat Agateiscnza{ie ame{itoare. Cristopher i-a dat capul pe spate ca sI

lnsc vederii bdrbia 9i gitul fin, dar nimic nu il pregltise pentru

lrsura violentd pe care a simlit-o cdnd a sIrutat buzele ei, ce

ls-au pdrut dulci ca mierea. Ca un explorator curajos gi-a

Itrtrodus limba in cavitatea umedd gi satinatl ca s-o exploreze

tlrrpd voie. Deodat6, sdrutuI a devenit posesiv, exigent,

lrrcitind-o sd ii rdspundd. Agata se pierdea in senza{iile pe

crrrc i le trezea el. Sim{ea pe piele reac[iape care i-o provoca('ristopher cu sdrutul gi, pe datd, un torent de cdldurd i-aItrirbdtut prin vene ca o lavd lichida. Pulsul i s-a acceleratpdndIrrtr-un punct primejdios. Fierbinleala celor doud trupuri a

croscut pind la un nivel de infarct. Ea a gemut, coplegitd de

crnofiile senzuale care ii trezeautliri necunoscute. Cristopherruzea gemetele pdtimaqe iegite din g6tul fetei gi a aprofundatsiirutul gi mai mult, cerAndu-i o capitulare pe care ea i-a oferit-o bucuroasd. Cind gi-a plimbat limba calddpe gAtul ei arcuit,Itgatanu a putut sd-gi stdpdneascd o exclamalie de plicere dar

care pentru el a fost ca un ulcior cu apd rece vdrsatd pe capul

lui. Dacd ar fi contintat, ar fi sfbrgit posedAnd o fatd care nuavea habar de primejdia ce o pdndea in bra{ele lui. incet, a

intrerupt s[rutul qi contactul care ii finea unifi. Agata a

intdrziat c6teva clipe pdnd sd-gi recapete fiea qi judecata.

Acum nu mai falaacrd.Cum puteau nigte vorbe sd fie atOt de zdrobitoare? Sdrutul

lusese doar un mijloc prin care s-o facd s[ nu mai fiesupdratd gi lumea r-a cdzttt in cap ca un dezastru brusc. Ascuturat-o pind a ldsat-o frrd,voin[d,, dar aizbutit sd-gi revinlindeajuns ca sd-l priveascd cu ochi ca nigte pumnale.

- intr-o zi,nugtiu c6nd, i(i voi intoarce lec{iile pe care cu

atAta bunSvoinfd mi le ddruiegti prin sSrutdrile tale.

Privirea ei lacomd pdtrunsd de durere l-a inviluit de parci165

familia mea, Cristopher!

- Spune-mi, Gata, cum o s5_i convingem de alogodnei noastre dacdteporfi ca gi currrnu ag exista?sd acfiondm de comun acord." ,e pureuutenticl.

", ;y,T..]. T.: este Agata, i_a replicat supiratd. O_ 1\uursre meu este Agata, i_a replicat supiratd. o decd ii amintea de logodn up"

",ur"".anaoi o acceptaserdresponsabilit5tile pe care le presupunea dar a recrrnosrsinea ei cd el avea in parte dreptaie. pe viitor, trebuia sduite cd dovezile ei de dragoste se ina..pru, cdtre sinsubirbat care nu voia sd i" p.i,,.u-r.-a,';;;;;"T.;schimbltor de atdt? Mai lipsii a" naa";i" viitorul anroniimi voi aminti roru"r" iur"i;;;", *rl'#ililx.l:;voi indeplini mereu.

calamaunui bricea g. Agatap pher i_a spus:rgerie cu fala asta acrd.

De n-ar fi fost strllucirea "irauta

din ochii lui albagtri,ar fr crezut cd vorbea serios.-Fa[a asta acrd este numai meriful tdu, i_a rlspuns.El se apropia foarte incet de ea gi Agata a dat ircdtrivapaqi ca sdpund distanfd intre ei. C6nd o privea in iacela atdt de hotlrAt o frcea sd_i t.emure genunchii.

- Afunci, va trebui sd rezolv asta, de weme ce eu suntcare aficut ca acegti fiumogi ochi sA str{luceascd f,rioqi. A;nu se agtepta sI o prindi de coate ca s_o impiedice ,a f"gE.observat cd ochii lui se inchideau usor Ia ".rtt,; si ocro rXrexpresiei lui o nuanfd de primejdie cfaci, i-a spus intr-un fel tainic. Ni"i

"Aq- l1-i^+^-t- -

I'

dar Cristopher nu a mai finut_o de coate ci i_ainconjurat

,tnrorru Gettsnar fi fost un nor de furt,nr g."@:::1::

*jeajuns de in .,Ir" ,a .urriru si si asteordspuns din partea lui. A parasii milJ il;tJri;;,T:*::

.^lT:y * p*ri, una. f,ouuuil birbasii cainteresau cu adevirat ueau cafea;:,r#;. ffiil.dracu cu Cristopher Beresfi rd!

27

- Sdrut5-md!

privit-o cu chip serios.

Lorenzo s-a uitat la ea cu toful uluit. Cererea Agatei

*,:f:,:f ::T:li" ce o st6rnis.. a a", drumur mijrocrei 9i a facut un pas inapoi, ., pr..ur6;. ffi;#r;11:::::::,r:1111,

cana.ea i_a spus acele vorbe tulburdtoare.

IwrStz-ttAO micd nepotrivire in privinJa rug[ciunilor 9i

italiilor, a rlspuns ea. Lorenzo nu gtia la ce se referea.

irnic ingrijordtor, a addugat Agata, degi el nu era de acordilpreclerea el.

CAnd ceva te face s[-i ceri un s6rut unui bdrbat mai invllrstd decdt tine, crede-m6, este ceva ingrijordtor.

F,ai-a aruncat o privire fioroasd.

Ji l-am cerut ca prieten, a rdspuns ruqinatd, ins5

Ircvoind sd recunoascd.Dar am ficut-o fird sd md g0ndesc.

Iar eu {i l-am refuzat, nu ca prieten, ci ca un bdrbat care

lc prefuiegte mult. Agata a mijit ochii auzindu-I. in plus,logodnicul t[u nu pare cineva cu care sd te pofi juca. DacIrloreqti, poli sI iei asta ca pe o avertizare.

Lorenzo a gov[it dac[ s-o ajute sd suie pe iapl darlrrffiligarea ei distrat6 i-a spus mult mai bine dec6t vorbele,oit mintea ii era concentratd pe ceva ce se petrecuse azi-rroapte. A luat-o din nou de mijloc Ai a ridicat-o pe crup6,uproape firI efort.

- trbi obline un sdrut de la tine, Lorenzo, chiar de mi-artrebui toatdvia\a.

S-a uitat la el in vreme ce se strdmba zeflemitor.

- $i de ce naiba ai vrea un s6rut de la mine? a intrebat-o

Agatas-a g0ndit la r[spunsul pe care putea sI i-l dea fErd

s[ il alarmeze prea mult.

- Pentru cd egti foarte frumos. Lorenzo a pufnit, supdrat

de rdspunsul ei. $i fiindcd, prin atitudinea mea, te enervez.Nu gtii c6t imi place sd am aceastl putere asupra ta. indur de

prea multd vreme comentariile tale batjocoritoare gi am opoftd grozavd sI mI rizbun.

El a pufnit cu o anume bdgcdlie.

- Eu nu-mi propun sI s6rut toate femeile frumoase pe

care le intdlnesc, a ldmurit-o cu glas stdpinit dar glumef. $i167

., : V:.i cumva sI provoci un duel intre mine gi logodni<

::::_i.,:tr:or,_r. un ton zeflemitor. i;;^s_a intors bruscrealitate. La ce naiba se g0ndea .a;; i_a cerut agafratelui celei mai bune prietene a ei? Nu putuse sd dctoati noaptea din pricina lui cristoprr., gi u lecfi,or rui deslnormele gi regulile englezegti i, p.ivintu logodnei. SEil;se tot zvdrcoleascd in pat, s_a gdndit se iasa Ia o plimba

:,1,:.r: 11.,"_rr. se hotdrdse sn iie uie*.., ca de atAtea oritrecut. Abia era ora sase , .u-.-^.:r-'

vE sv *Lqrv4 t,,rl rrll

*:l*:*,::1,:i1..H:J,lliltli*:,.ni^.1H"#",:pe un trunchi uscat c,nd a auzittropotul lui Sultan] srr*b;;cal al prietenului ei. y_a[i certat

,r,r:*T:r"l lui, rostitd intr-un fet nevinovat, i_a fEcut pdrul

166

,Lrunrlz GpNwnsd gtii cd egti frumoas[ de mI dai pe spate. $i nu, nuenervezi, mI superi, ceea ce nu este acelagi lucru.

Dumnezeule! il adora. Nu exista pe lume unfirea gi umorul prietenului ei. O invidia cu adevdrat po

care va izbuti s[-i cucereasci inima, fiindcd va fi cea

norocoasd femeie din lume. Lorenzo nu se supdra niciavea mereu o vorbd bun[ pentru o fatd sau pentru oNu conta vdrsta sau statutul, era dintre acei bdrbafi care

urme adinci in sufletul femeilor.

- Este cu neputin{5 si nu te iubesc, i-a spus cu

mleros.Iar Lorenzo a avut decenfa sd pard supdrat.

acestea le auzise de cAnd avea Agata zece ani gi gtia ctr

spunea ca o sord fratelui ei.

a frcut un gest afirmativ din cap, pentru cd.Lorenzodreptate. $i dacd mai continui s[ md distragi vorbindsdrutlri gi laude, nu vom ajunge la schit nici la cidereaAgatase pregdtea s[ dea bice calului dar el a luat hdfu

s-o impiedice. Amintegte-{i ceva foarte insemnat,prietend, a adlugat cu glas foarte serios. Un I

nutregte anumite nddejdi despre logodnica lui gi are

prerogative pe care ai face bine sd nu le ui{i.Agata s-a gAndit la vorbele lui. O deranja ci fusese

nu ea cine iqi d[duse seama de aceste am[nunte dar a

un zimbet complice.

- Cine ajunge ultimul, e.fartucco!

$i fErd sd mai aqtepte, a dat pinteni iepei gi a incgalop care l-a lSsat pe Lorenzo cu cdliva metri in urmil.

Cristopher igi propusese si aib[ o discu{ie cu Aprima ori a diminefii, dar surpriza lui a fost majorl168

Iwryrr-uAflnsrt-o in sufragerie la micul dejun' Domnul de Lucena

i,i rrrltiintat, pe un ton oarecum vesel, cd nepoata lui ieqise

r'rrlrrrcascd impreund cu moqtenitorulZambra 9i o gelozie

trrziv[ a inceput s5-l tortureze pind la intoarcerea lor' Ea

; r.','it cu p[ru] in dezordine, obrajii imbujorafi 9i o

Itlllrrcire in ochi pe care Cristopher nu a gtiut s-o descifreze'

I

- $i eu te iubesc, mon chiot, dar acum nu se cuvine hrl(' lccste a, a datinapoi din atitudinea defensivd'spui lucrurile astea. Poate cd logodnicului tdu nu-i pl

flrcrr lirarte fericitd gi asta l-a tulburat de tot'( 'lrntr inainte sd treacd pragul sufrageriei, i-a spus cu glas

Fr r'

A lost o impolitele din partea ta sd nu md aqtepli' mi-ar

I lrlncut s[ te insolesc.

A lrrta nu s-a mai uitat la Lorenzo, ca s6-9i infig[ ochii pe

;l Mr.:rita din plin reproqul dar inc6 o usturau buzele de

lltrrtrrl condifionat pe care i-l daduse cu o sear[ inainte' Cu

lrrrtd-m6, dragule. S-a indreptat spre el 9i i-a dat un s[rut

lrrrrrlr diminea(a. Nu am vrut si te supdr'

I rrstopher a prins-o de incheietura miinii ca s-o sileascd

;l ',r' rtPlece gi a privit-o cu nerdbdare'

lirrg n[dejde cd aceastd'abatere nu se va mai repeta'

ln cxpresia gurii, ugor strdmbd, nu era nici cel mai mic

liln',ir irf viald dar cind a aflat cd trebuia sd plece in Fran{a

)l ,,rr sr lzrcd studiile, s-a pr[buqit chiar dac[ era congtientdr69

-,Nu se va mai repeta, l_a incredintat ea pe CristopheUn minut dupd aceea , a luat loc alaturi. EI a servit_o

cafea gi cAteva felii de p6ine prdjitd pe care ea nu a foststare sd le mestece. purtarea lui o tulbura. Dintr_o datlpurta ca un cavaler desdvdrgit, atentlafiecare nevoie a eiapoi se ardta a$i de 1e_ce

inc6t ar putea sd_i inghefe s6ngtin vene insugi diavolului pe tronui lui fierbintl Ag;;;dat orice numai sd-l vadd cE_gi pierde cumpdtul un mon

Mesenii qi-au terminat r6nd pe rAnd micul a"jrn Slplecat din sufragerie, ca sr-gi vadd fiecare de treburile lorzi cu zi. Agata era cu desdvdrgire cdzut;dpe g6nduri.- Ne vefi insofi la sdrbdtoarea focului purificator din

seard, lord Beresford? intrebarea lui Lien o a fdcut_o sIuite la Cristopher. Sunt convins cd vd va pldcea mult.

,4rutrtz GaNtw

- Foc purificator? a repetatel interesat.

IwrSru-uAri-n picioare, dar putea sd inJeleagl ce v[zuse el la

Uotiloara lui: pasiune pentru viaf6!Este un obicei vechi printre mogieri, l-a ingtiin(at

l'tttlos.Se aprinde un foc mare qi se ard haine vechi in sunetul

llrilarelor, care pl6ng ca sd le ofere un demn rdmas bun, a

lrlriugat Lorenzo dedicindu-i Agatei un zdmbet tainic. Unele

l'crrroi danseazdinjurul focului, in weme ce bdrba{ii beau

Itrrpreund o sticld de vin gi le privesc.

lja s-a gindit cd Lorenzo fusese foarte zgdrcit inlllrnuririle lui. Purificarea focului era cea mai frumoasa

Iroapte din luna mai in acele locuri. Pretutindeni erau focurirrrari gi familii strinse in jurul lor. Erau momente pl6cute, de

cornuniune intre vecini.- Mica noastrl Agatava dansa din nou, sunt incredinfat

t:ii anul dsta ne va desflta cu arta ei incd o dat6.

Vorbele lui Carlos au frcut-o sd rogeascl de tot gi nugruteau fi mai nepotrivite. Cristopher s-a uitat la ea intr-un felindescifrabil, ceea ce a sfirgit prin a o exaspera. O obosea sd

lot umble cu picioare de plumb de cdte ori se afla lAngd el.

Sa se gindeascd la fiecare vorbd qi la fiecare gest ca sd nu-ltlcranjeze i se p[rea o muncl de titan.

- Dar pot sI participe doar aceia care doresc sd elimineceva din viala lor trecutd iar anul Ssta eu nu am nimic pe

care focul s5-l poatd purifica.

- Eu am citevaperechi de mdnugi vechi pe care nu m-arderanja sd le ard.

RAsul lui Lorenzo la aunil comentariului lui Cristopher is-a pdrut Agatei ca o inghiliturd de cucut[. Voia si se bucure

de noaptea aceea speciald fEr[ rigiditatea qi intoleranfaenglezului gi dacd el era de fatfi nu avea nici cea mai micdindoiald cdvafr nevoitd sd le vadd pe alte fete bucurindu-sede foc. Iar acum, multrumiti maginafiunilor celui mai bun

t7t

_ - Dar nu va gti niciodatd dacd, nu particip d, a afirmatLorenzo.Carlos pdrea cI se distreazd, de minune vdzdndprivirile

ameninfItoare pe care i le arunca verigoara luimogtenitorului Zambra. Logodna ei cu englezul fusese oadevdratd, surprizd. Mereu .i.^.. cd familiile del Valle slLucena se vor uni pdnd_la urmE. $i privind_o acum pe {guru-,nu a qtiut sd spund cdt de indrdgostitd era de str[in. Engl"e-;era opusul ei: corect, cu bune maniere, un domn aii cap170

,{atp;roz GBNr:w,ibilitatea5Z il insol

la o sdrbdtoare pe care el nu o va infeloge gi fllcl ea n

putea sd i-o explice.

- \rbi dansa dacd vei fi tu partenerul rneul -'^:i':'"Valle, l-a provocat afunci pe Lorenzo cufi zayrttS,et,stre

Tusea tri Crirtofrrer i-a amintit cd nu $v defel ds

cu sugestia ei.

- Poate Iordul Beresford doregte sd-tri flepafiener in

meu, a spus Lorenzo pe jumdtate in Elurttit.Ea a dorit sI-l pun6 pe prietenut eila

cuvenea: sd sdrute pimdnful.- Cristopher a dansat minunat lu Wlritt

partenerul des[vdrgit.

16o*l care i

dorinfa de a-i face pe plac. pentru cd,in cinda*ul':a vrea sd se poarte core;t in orice momaf/t, efi un

binevoitor gi foarte atent.

- V-ar pl5cea sd ne insofili la str6n ]gttl tdutL$ilor,Beresford?

Dacd invitafia lui carlos l-a luat oe cri.st1o2:t_lllisurprindere, nu a ardtat-o niciun pic. A primrt-o

cu multd

politele.

-\Afiopl[cere.Strdlucirea din ochii lui Lorenzo i_u urbtut

fgatei cd iisclpa ceva gi ahotdrlisd nu rdm0nd deooarte. ,

- $i eu voi fi incAntatd sd vin cu voi, a sprrs dgns vesel'

Carlos a fulgerat-o cu ochii lui negri.- Cdnd vom dori compania ta...$i a ldsat restul frazeiin aer.

172

IwrSrr-*il( iura Agatei s-a crispat jignite. V6rul ei fusese prea brusc.

l(cstul zilei s-a scurs incet gi plictisitor. Bdrba{ii au fost

llccafi cea mai mare parte a vremii iar ceasurile la fermd i

irrtr p[rut lungi gi monotone, in afard de un amdnunt. Agata

I xchitat un zdmbet larg cAnd gi-a amintit (inuta lui Cristopher

;i privirea uimitd a lui Carlos c6nd a venit s[-i insoJeascd la

llriinsul tduragilor. Era atAt de elegant incdt mai degrabl ai filrczut cI se pregltea pentru un bal gi nu pentru o zi de munc[

glca. Strinsul cirezilor era o treabd anevoioasd dar el nu avea

rlc unde sd gtie. $i deodatd o idee a prins rdd[cini in mintea ei,

fiproape sufocdnd-o. Ar indrdzni? De bund seam5! Ce putea sd

ri;te? Ca el s-o ageze iar[qi pe genunchi 9i sd-i dea lecJia care

i sc cuvenea .Dar ar merita dacl izbutea sI ii smulgd inveligul

nccla demodat cu care igi acoperea personalitatea coplegitoare.

$i Agata a trecut la fapte. Aplecat din curtea cu pruni cu

paqi mari, de parcd ar fi urmdrit-o diavolul. Aurcat la nivelul

dc sus gi a traversat coridorul pAnd a ajuns in fa(a ugii oddii

lLri Cristopher. $i-adus aminte prea tirziu cderaincuiatd dar

nici una nici dou[ gi-a scos un ac din p[r 9i s-a apucat s-o

deschidd. Rezultatul merita efortul.

i

I

I

22I

Cristopher era frdnt dar mullumit, chiar dacl nici

antrenamentul cel mai dur ca agent al Coroanei engleze nu

putea sd se asemene cu chinul de a m6na cirezile p6nd la

addpdtoare. Totugi, putuse sd strdngd relafia cu virul Agatei,

princip al a pricin[ a pr ezenlei b,i la L a Al am e d a'173

,4,nurzz GrNwpSim{ea nevoiea enormi ra A.e@

in pat pdnr a doua zi dar in seara aceea fdg5duise cd vaparte la sdrb5toarea focului. Blestemat5 sa-i fie soarta!avea putere dec6t s[_gi intindd oasele in pat dar baiapregdtitd iar hainele aqezatepe pat. S-a intrebat ce o fi IAgata toatd ziua. Dorea foarte mult s_o vadd, sd se asicd era bine gi cd ii fusese dor de el ca qi lui de ea.

Dupd ce s-a imb5iat gi s_a uscat, s_a uitat cu o snr6ridicati la hainere intinse pe pat. A ficut o socoteari a lorabdgat de seamd cd lipsea o batisti din acelea pe care obisnusd le poarte la gdt,innodate flrd cusur, dar nu a dat inpesemne Remedios nu a putut s_o aleagd pe cea maicu culoarea vestei. S-a indreptat spre g[ori"*t h;;[;ia deschis uga dublI, surpriza tui a fosi majord: in gifoni4JUra: ln $rlonlerse afla nicio batisti. A c5utat in sertare, pe diversele raftdar nu erau. Nu gtia ce se intAmplase cu ele. S_a indreptat s1

:$e:1 s-o intrebe pe cheldreasd dace vreun servitor lei1 aJt loc dar s-a rdzgdndit;avea vreme doar c6t sd se irqi sd ajunga in locul de care ii spusese carros. c6nd a termide incheiat clmaga albl de ir, ,_u hotdrdt sd nu_gi mai prvesta qi nici haina. Apoi, s_a incilfat cu cizmele je cdldrielo1

ae pantofi. Era pentru prima oard in via(a lui c6nd nuimbrdca aidoma unui adevdrat domn, dar judecind du

llll : .:a:la(i barba(i de la ferm[, nu va atrage atenfia.

ieqit pe coridorul de la etaj gi a luato pe scdri in jos; la urmaurmei, seara putea fi interesanti.

IwrSrn-tttAhulirraserd sd rdmdnd sd se odihneasci. Lorenzo stdtea pe un

tlrrrrr din stuf, inconjurat de mai multe ghitare ce pdreau ciltr, otlilrnesc rezemate unele de altele. Degi a str[bdtut cu

pr rv i rca pe cei prezen\i in jurul focului, nu a zdrit-o nicdieri

;x' Agata; crezuse in mod gregit cdilva agtepta. Deodatd, o

r,llctl trasd de doi mdgari s-a oprit la cd{iva metri de unde se

nlLr cl. Din ea au coborit mai multe femei imbrdcate ciudat.

loirlc purtau rochii asemdndtoare gi pirul l6sat liber pe

urncri. Doud dintre fete s-au apropiat de Carlos, migc6n-

rhr-sc cu cochetdrie qi aruncindu-i priviri gtrengare.

Unele sunt foarte frumoase.(ilasul lui Lorenzo l-a fdcut s[ intoarc[ privirea de la fete

;r sir se uite la el. Lui Cristopher i se pdrea nemaipomenit sd

lc vadl imbrdcate atAt de neglijent, chiar daci senzual, gi nu

lrrrtca si nu le mai arunce priviri furiqe.

Cine sunt? a intrebat neincetdnd sd se uite la careta cu

r oviltirul din partea din spate ldsat, ca gi cum ar ascunde o

lrrind.

- Fiice de-ale vecinilor fermieri gi mogieri. Cristopher a

rrrrndrit cu privirea o fatl cu p6rul negru gi pielea foarte albd.

obignuiesc sd inveseleascd seara dansind ldngd foc. Este o

;rllcere sd le vezi.

- Un dans pdgln, i-a spus lui Lorenzo, care a schilat unzrimbet gtrengar, pentru un ritual pdgdn.

- i1i va pl6cea, pot sd te incredinlez. Cristopher se sim{ea

rrn pic nelalocul lui printre oamenii aceia ciudali. Rideau gi

lllumeau unii cu allii cu un firesc care il nedumerea. PentrucI in fala focului era cald, s-a hotdr0t sd-gi ridice minecilecimdgii gi sd le sumeatd in jurul brafelor. Se bucura cd nupurta vestl gi haini, fiindca s-ar fi simfit cu adevdrat r[u. Iao inghifiturd, merifi. A fost o zi foarte grea. Cristopher a bduttlin paharul pe care i-l dadea Lorenzo gi arsura i-a pirjolitgdtul o secundd maitdrziu. Este rachiu fiert, i-a spus celilalt

175

Atmosfera festiv[ i s_a p6rut neagteptatd. in fala unui focde dimensiuni destul de considerubile,'e.a, adunafi b,rbafii11

.url,.aceiagi cu care muncise cot la cot in dimineafaacee,a. Intr-un coll indepartat, Carlos de Lucenu b"u onburduf de vin gi glumea cu vecinii; singurii absenli erabunicul Gin6s gi nepolii acestuia, Manuel gi Ram6n, care se174

1

I

,fl

,4rutrru Goxrwgi este de preferabil sa-l bei cu inghilituri mici.

tugeascd.

Mai mulfi biiefi venitri de la alte ferme s_au albirba{ilor, cu ghitare pe care au inceput sd le aumpldnd de note noaptea caldd,. Atmosfera era linveseli gi Cristopher s-a intrebat dacl Andrew s_o fivreodatd de o asemenea sdrbdtoare in murtele cdldtoriircare le fdcuse in trecut in Spania.

t,

[rnllrrrrea sinilor umflati. ii acoperea tocmai partea de unde

hrr,,.lrca inchipuirea unui bdrbat. cristopher s-a gandit cdardta

frrt.ir rnulti piele. Bluza find era din satin 9i ingiduia trecerea

irrrrrrrrii focului cu toat6 libertatea, desenand trupul ei zvelt.

l'rrloarea qi migcarea materialului pofteau la un festin de

rr,rrzualitate. Batista roqie care ii acoperea in parte pdrul ldsat

ltlrcr ii cddeapind la brAu, unde se intilnea cu fusta largd'

At.t.rrsta avea un volan intr-o nuant[ mai deschisa 9i ii ajungea

;rrrrrir la gleznele frumoase, unde se termina cu danteluldalbd.

A[irta purta un briu din piele strdns pe gold 9i legate de el mai

rrrrrlrc batiste din mdtase de diferite culori, dar pe cristopher

I rr surprins c6t de anoste gi stinse erau in comparatie cu alte

lrrrliste care impodobeau goldurile celorlalte fete'

Mi se pare scandalos cd fetele se imbracd intr-un fel

llril cle nestdnjenit.Astdzi se respird libertate in mun(ii Homachuelos'

Lorenzo a luat o ghitard qi a aqezat-o pe genunchiul drept'

Al(i bdieti l-au imitat. Deodatd, notele pe care le scotea cu

rrrstrumentul puteau sd se audd la mai multe leghe in jur'( r'istopher s-a pregdtit sd se bucure de spectacol dar cu

Irrrntea incruntatd.Unul dintre bdrbafii care era l6ngd un grup mai retras a

rrrceput s[ c6nte cu glas puternic ai grav. cdntul avea o not6

trcpidantd, plin6 de dor dar vioaie. Pe parcursul cintecului

llhitarele acompaniau glasul care, dupd cdteva clipe, a t[cut'

l'cmeile au inceput sd se a$eze in apropierea focului,

lirrmdnd un cerc in jurul lui. in mijlocul unei tdceri

tlcsdvirgite, au stat nemigcate pref de cAteva clipe, dar

rlcodatd au inceput s6 se migte gi ghitarele s-au grdbit sd le

rrcompanieze. Dansul nu semdna cu nimic din ce mai vdzuse

(,ristopher in trecut gi a fost subjugat cu totul. Felul de a se

rnigca al fetelor era pitimag 9i ingenios totodat[' Spre

177

- Nu-mi dddusem seama cd e fierbinte, a spus, incrsI justifice iu{eala cu care bduse gi a flcut o sfo4are

- Mno cu noi, de acolo imaginea focului este surprirgi le vei putea vedea mult mai bine pe fete dansdnd. Crii-a urmat frrd sd piardd, nimic din conversafiile pe caropurtau unii cu al1ii, din rdsetere gi vinur care circula printreUna dintre fete i-a atras cu putere atenfia. Tocmai sdrutaseobraz o femeie mai in vdrstd gi, dup6 migciri, a gtiut civorba de logodnica lui; de presupusa lui logodnicd, s_a corein g6nd CAnd Agata s-a intors spre el, a r6mas stupefiat.imbrdcatd intr-un fel scandalos, foarte asemdndtor ac

avertizare gi aqa le-a luat Cristopher. Fetele au ingdduirrudelor si se bucure de cdntec Ai de dans gi li se da voie sI

figdnci care igi instalau corturile in imprejurimile Londrei.vrut sd se ridice qi sd se duci la ea dar braful lui Lorenzooprit. Noaptea asta este speciald. Vorbele lui au fost ca

imbrace cu haine comode gi ugoare.

- Ca logodnic al ei..., a inceput el, dar Lorenzo nu iingiduit sd continue.

- Agata a dansat in seara focului purificator de cdnd azece ani. Un obicei at6t de inrdddcinat nu ar trebui luatugurin!5.

Cristopher a ascultat porunca deghizatd, in sugestie pocare i-o f5cea cel mai bun prieten al ei. Dar nu i-a fEcut deloopldcere.

176I

,4ntorta GzNunsurprinderea lui, unele dintre dansatoare au frcut sIcastanietele in aer, de parcd ar fi cerut linigtea, peb6rbafii le-o ofereau supuqi.

Dansul era atdt de senzual inc6t Cristopher abiasd clipeascd, ca sd nu piardd niciun amdnunt dininil1ate, din rotirile mdinilor gi ale trunchiurilorunduiau. Ritmul muzicii gi puterea erotici a danizbutit sd-l tulbure p6nd intr-un punct de neb[nuit, au atifibrd sensibil5 in el, despre care nu gtia cd existd. A pprofilul frumos al Agateigi i-aurmdrit miqcdrile. I s_asfida focul cu un zdmbet pe buzele dulci. Cu m0inilecastaniete pdrea cd incearcd sd mAngdie flic[rile darnind s-o facI, de parcdle-ar fi provocat, mAndrd, s_o ati

Deodatd a smuls una dintre batistele pe care leinnodate la br6u qi a aruncat-o in foc in vreme ce se inrcelelalte batiste au avut aceeagi soartr dar inainte dedesface pe ultima, strdlucirea plnzei i_a atras atenfiaCristopher. Avea o culoare neobignuit[ gi era flasemdndtoare cu una dintre batistele pe care le aveacumpdratd dintr-unul dintre cele mai exclusiviste madin Londra. Pe datd. a ridicat intrebdtor o sor6incercdnd s[ socoteascd c6te batiste aruncase ea in foc;nu se ingela, fuseserd noud, iar ceape care o {inea in r

era a zecea. cristopher a gtiut cd o parte din garderoba luitopea in acel moment in jarul aprins al rugului uriag. po clipi, furia i-a strdlucit in ochi. Agatanu avea niciuns5-i scotoceascr printre lucruri gi sd ia hot[r6ri in priviracestora gi s-a gdndit la cea mai bund formd de a o facepldteasc[, la momentul potrivit.

Tdndra continua sd se unduiascd in jurul foculuicelelalte fete au imitat-o: au inceput sd arunce haine inuna dupd alta, gi cdnd au sfdrqit, au izbucnit aplaputernice in noapte, ca nigte impugcdturi.178

Sunetul palmelor era asurzitor dar fetele dansau

rte in jurul focului cu o energie deboranti.

Sunt sigur cd te bucuri de spectacol.( ilasul lui Lorenzo a ajuns la el ca prin cea(6' Cristopher

fin in continuare vrdjit de dansatoare 9i urmdrea in fiece

l1orttent miqcdrile Agatei.

Este foarte instructiv gi cu totul altfel decit ce am vdztrt

p0trri ast[zi, a rdspuns, flrd sd-gi ia ochii de la fldcdri'

Aceasta este o parte atalentului nostru, a spus Lorenzo'

f )nrrsul unei femei cordobeze gi cdntecul cu glas sffigiat de

Itrrrore, alcituiesc o sumd de expresii intense, emo[ii care Se

nrsc in inimd gi mor in notele unei ghitare.

Trebuie sd mdrturisesc cd m-a surprins in chip foarte

phicut, a recunoscut Cristopheq incetdnd pentru o secundl

ln rr-,ai priveascd femeile care incd dansau, ca sd-gi a(inteascd

rx'hii pe bdrbat. Ace oferea incd un

prrlrar de rachiu; din ardea, o rdcise

rncoarea noplii. Mi s nuta b[rba(ilor,

rhrr imi vine greu s-o calific, a continuat Cristopher'

in acel moment se uita la unul dintre tineri, care se

Irotdrdse sd se aldture unei fete la dans; fata a accept cu o

t'xclamalie de pldcere compania b[iatului'

- Este tinuta cordobezd, i-a explicat Lorenzo'

- Cum se numesc podoabele acelea cu franjuri, care

rrtrrrn[ de vest6? Apropo, n-am vdzrtt niciodatd o vest[ cu

nraneci.

Cristopher a vorbit mai mult pentru el insuqi decdt pentru

btrbatul care statea aldturi de el. Lorenzo s-a uitat incotro iirrrdta englezul.

- Se numesc ciucuri qi folosesc la prinderea capetelor

hainei.

El l-a privit cu o oarecare neincredere. ng

mai

,4aurru GtNpw

foarte deosebite dar imi plac.

- Veqmdntul acela atdt de,tra^lIorp gi care nude talie nu se poate numi haind , arernarcatpe un ton scLorenzo a r6s de concluzia la care uirrr.r. CristcAm6ndoi impdrfeau bduturi 9i glume. plllriile nu

Iwe;rn-uAeirnd mina puternicd a lui Cristopher a prins-o de cot ca

irrdepdrteze de foc Ai de compania bdrba(ilor. Ea a clipitfcrlrrrneritd gi Felipe a flcut un pas c[tre Cristopher intr-o

llllrrtline ameninJdto are, dar el le-a susfinut privirea celor doih0r'br4i cu o avertizare pe care acegtia au infeles-o la perfecJie.

f 'hiirr in acel moment,Lorenzo a hotdrdt sd le dea burdufuldc vin lui Lucas gi Felipe, care nu puteau s[-l refuze, pentru

tll rrr fi putut fi considerat un gest de dispreJ gi nimeni nu-ldisprefuia pe fiul unui conte.

BeJi cu mine.lnvitatria limpede nu admitea replicd.

Lucas, Felipe, a inceput Agata, vi-l prezint pe

logodnicul meu, Cristopher Beresford.Amdndoi blrbafii au privit-o bdnuitori gi cu sincerd

lt:incredere, dar at primit invitalia fEcut[ de moqtenitorulZrrmbra.

\bm fi cu ochii pe tine, racule. Cristopher a ridicat o

r;rranceanS, cu un gest mdndru care a izbutit sd-l sperie pe

l,trcas dar nu gi pe Felipe, care era cel mai agresiv dintre ceirloi. Dacd ai nevoie de noi, i-a spus acesta Agatei, gtii unde

trc gdseqti.

Ea a fEcut un gest de incuviin{are cu capul dar nu a pututsri-i rdspundd cdci Cristopher aproape a tArit-o spre grupulrlcns de copaci, fErd sd-i cearl pdrerea. in urm[ rdm0neau

lircul, muzica gi oamenii care continuau sd bea gi sI c0ntesub stele, strdini de plecarea celor doi.

- Nu m-ai lSsat sd-mi iau r[mas bun de la prietenii mei.Cristopher a pufnit sup[rat. Acum cd nu mai trebuia sd

sc st[pdneascd in fa{a lui Lorenzo, sup[rarea ii cregtea cuplqi de uriag.

- Mi se pare nemaipomenit sd incurajezi blrba{ii sd te

curteze cdnd logodnicul t5u este de fa([.Agatas-a oprit gi Cristopher a trebuit sd se opreascd gi el.

181

Bdrbaliiasortate cu ' cu Panglici

de cdldrie.- Este o

sd fie cu des6aliniati de la sprAnceana stdngd p}ndtlaureche gi un pic inparte, dar frrd ca borul sd atingd umdrul. Un cordobez stiperfeclie cum. Cri stopher ascJta ldmuriri I el;; ;;;;sd inceteze s-o priveascd pe cea care il interesa cu adevAgata. Fata continua si danseze neglijent dar cu u.."ugi f,ca la inceput. Doi dintre birbafii .uLit tur" rd mairetragisrup au incurajat-o ";i;#;; ffi #l];1 [LTf;intre foc qi ei, iar r6sul fetei l_a nedumerit. plrea

ccunoagte dintotdeauna, degi vdz}tnd, familiaritatea cu cai

l:::-i:^ftl:. $i"_sprijineau cdnd se .o,.u, cristopherhotdrdt sd intervind ca s_o scape du.-i;;iffi;i}oprit' intoarcerea ra Lq Arameiap. ill pdrdurui Rab,aeste spectaculoasd. in nopfile cu lund plind stelele se rdsin ap5 gi par nigte mici sirene din argint-

Cristopher i-a primit sugestia crLrlta pllcere.,q Pr4vgl E

. - In ce direc{ie trebuie s_o iau? a ?ntrebat cuinteres.

_ ^ Agata se uita- pe furig ra cristopher, care stdtea corl6ngd Lorenzo. il vedea cum bea fdrd,'grijd,,urmlrind

priviri fetele care o insofeau Ia dans. Nu avusese niciun

1.;:.r.."1":cind a v?t.-ocu toate batistele lui la br6u sia frcut-o sd se intrebe dacd igi dlduse "".";;;;;"il;celor prezenfi au atins punctul culminant c6nd toate femei

au sfrrgit de aruncat ultima hainl in foc. Lucas gi Felipehotdrit sd danseze impreuni cu ea dar nu se invdrtise de r

I

I

I

I

i

I

\180

,4atnrru GonwBS-a intors cdtre ea ca

intensitate arzdtoar e.

- N-am fEcut dec0t sd dansez, ca gi celelalteinfruntat jignit[ de acuzatia lui. $i i(i amintesc cd

noastri este doar o farsd, de aceea uit de eaatdtde des.

- $tii cd nu, i-a rdspuns, gi a prins-o din nou cus-o facd si meargd aldturi de el.

- Nu...? a intrebat curioasd.

- Logodna noastrd nu este o farsd.

Agata a deschis gura dar a inchis-o din nou dinvorbelor lui nepotrivite. Fdrd indoiald, rachiul iluite anumite lucruri.

- Ne indepdrtdm de drumul care duce cdtre La Aa obiectat ea.

- Doar facem un ocol. Un ocol? Dacd vor continuameargd in direcfia aceea vor ajunge la pdriul Rabilarga.,plus, agtept o scuzd din partea ta, a addlgat brusc Cricu o blindefe trucat[.

- Purtarea mea a fost fdrd cusur, a spus ea intr-oMereu a fost aqa, dar dacd te-am jignit cu dansul meu,fost cu voie. Mullumit?

El s-a oprit brusc, ceea ce a flcut ca Agata sd

ciocneascd de trupul lui tare gi puternic;parfumul bd

a ficut-o s5-qi mugte buzele. Gidildturile dinincepuserd sI o chinuie. Putea sd deosebeascd limmirosul de foc ai de bduturl pe materialul cdmdgii lui de iDe ce asta ii imbdta simfurile? Inima igi iufea bdtdile gi

putea s-o stdpdneasci.

- Nu batistele mele erau cele care ardeau in foc?mustrat-o frri s[-i dea drumul dar pe un ton stdpAnit.

"\A sd zicd, gi-a dat searna". Aga,a nu a gtiut ce scus5-i ofere gi care sd pard gi adevirat[, pentru cd nu se

defel. Fird batistd la gdt, Cristopher era grozav de

182

imi pare rdu, a fost o Pomre'Souza a fost prea iute ca s6 fi fost spusd din inimd' El era

lttt pic supdrat pentru cd unele dintre acele batiste erau foarte

s-o priveascl gi a flcut-o

I,lunpe gi unicate.

Oe te ai simlit nevoia sdle arzl? a intrebat-o atuncr'

l:a a govdit' Niciunul di tre rdspunsurile pe care le

prcgltise mai inainte nu i se pdteapotrivit'

Pentru c6 nu-mt place si te vdd aqa de scorfos' a r[spuns

tttr sinceritate.

Batistele mI frceau scor[os? a intrebat el uimit'

Te fEceau de neatins'(.ristophers.auitatlaeanein(elegind-ogiAgatas-a

ttrrroentrat, pentru a c|iaoard in acea noapte?' pe hainele lul

Absen[a batistei 9i a hainei ii d[dea o infEligare neglijentl'.O

htcanta sd-l vad[ cu c[maga pu]in descheiati, cu mdnecile

lullecate in jurul puternicelor lui antebrale gi fErI arrnura

,i.*"*a u uo,.i. Dintr-o pornire' a rmrt s6-9i treacd degetele

pril p6ru1 lui, dar Cristopher i-a oprit mina 9i i-a l6sat-o

ruspendatd in aer.

56 nu mai faci asta!

Tonul lui acru i s-a pdrut reaqteptat 9i dureros' Agata- a

hisat ochii in jos pentru ca el sd nu-gi dea seama cit o rdnise

eu refuzul sdu.

- Nu a fost cu voie, a incercat s6-9i scuze gestul' cu glas

tlcmurdtor. Abia imi dau seama ce fac' Cristopher i-a privit

chipul mihnit, mAinile mici, pe care 9i le incrucigase' 9i

;i-a blestemat nest[pdnirea' in lumina lunii 9i cu urletul

vreunei cucuvele in noapte, i s-a p[rut cea mai seducltoare

tlintretoatefemeite.Strdlucireadinochiisestinsesepre(derr clipd qi a dorit s-o vad[ in fiecare moment al zllei dar

roflectandu-l pe el. Trebuie s6 ne intoarcem, i-a spus ea in

ccle din ,r.rne, fEri sd ridice privirea' Dacl o {inem pe

tlrumul 6sta vom ajunge la hanul El Fog6n'183

,larcnz Gnttwe IwnSrn-*tA

Cristopher s-a uitat inspre p0rdu, care se vedea

cd(iva pagi sub ei dar dintr-o datd s-a simlit dezoice igi simfea mintea atdt de incefogatd? Migc[rile rtlou[ intreblrile, dar frrd sd se miEte din loc' imi

'lripuiam, i-a sPus resemnatS.

l)ar sunt in stare sd te de luc inapoi la La Alameda frtd'greoaie? De indat[ a izbucnit intr-un ris care a luatAgata prin surprindere.

- Dumnezeule! Sunt beat. $i-a trecut amdndoud

prin pdr ca sd incerce s6-gi pund ordine in g6nduri.s-a mai intdmplat de mult.

$i era adevdrat. De c6nd lucra ca agent al coroanei,

alcoolul gi excesele departe de el.

- Rachiul este prea tare pentru ca un str[in s[-lugurinf5, i-a explicat ea cu glas stins.

El a privit-o neincrezltor.

- Puteai... Cristopher a gov[it un moment, puteai

spus mai inainte.

- Nu aveam de unde s[ gtiu cd o sd-{i placd atdt de

Ai mai fost weodati pe muntele Homachuelos? Cunoqti

tirierile feluritelor poteci? El a negat dAnd din cap la

to problemd, domnigoard gtie-t-t-tot' Siguranfa lui 9i

lrrr irnpleticitd au f6cut-o sd zdmbeascd' Aqa' relaxat de

rl, cra foarte atrdgdtor. Dacd te mai uili la mine in felul

l rrtat de neruginat...

Nrr ir sf0rgit fraza.A luat-o iar[gi de mdnl9i a inceput sd

gir cu iu{eald sPre Pdr6u-('ristopher, a spus ea deodat6' El s-a oprit 9i a privi-

t)chii iui albaqtri aveatl o strdlucire care o seducea'

ill:i-ln6!

23

Arrziso greqit. Ea nu ii ceruse un sdrut' Nu in mijlocul

Irrr ri li cu zgomotul apei alunecdnd peste pietre' Pentru un

rrt'nt. 5i-a inchipuit cd era el cel care aluneca peste

r ro:rsole curbe feminine gi tensiunea pe care a sim{it-o in

c l-lr zdpdcit pe dat6. O vdzuse dansAnd seducdtor'

rrrrrlu-sc in fafa tufuror bdrbafilor, care o priveau cu

rrrrtt'. 5i acum ii cerea un sdrut' Pe Dumnezeu' cd i-l va da!

A rr1,le:cat ugor capul spre- ea 9i c6nd gura lui fldmind[ a

ll, ;rrtrl de dinli. Aproap e frrd s[-gi dea seama' a flcut

rlrrl e xigcnt, ca sd poatd s- o exploreze mult mai bine' Gura

185

llrr,, lrrrzclc de catifea ale Agatei, a simfit o descircare ce

I ntrrt'(il. A m6ngdiat cu lirnba interiorul obrajilor ei' cerul

i-a replicat Agata.

- N-am bdut decdt doud, sau erau trei pahare?

intrebarea gi-o pusese lui insugi dar eatotugi i-a

- $ase, l-a corectat. Era firesc ca mintea lui Cristcfie ame(itd de rachiu. Ca sd poatd s5-i stdpAneascl e

un bdrbat trebuia sd fie obignuit sa-l bea gi dacd el numai beat asta se datora robustetii lui. Dar o incdnta slcum i se incurca limba la unele vorbe. El a inchissecundl. ,,$ase pahare? Asta e cu neputintS, sau

intrebat. Fusese atdt de absorbit privind-o cind dansa

gi ddduse seama cdt rachiu b[use, imboldit de

Valle. Urmeaz6-m5, i-a poruncit ea, luind situalia inSimful lui de orientare era destul de confuz.

- Sunt intru totul capabil s[ te duc pAni laprotestat Cristopher cu glas mieros.

Ugoara lui govdire cdnd era vorba s[ se uite in jur aperat-o gi a pufnit vdzdndt-l cAt de incdpdfdnat se

184

ei pdrea cd se hrinegte dintr-a lui 9i gestul indr[mef i_ao dorinfd arzdtoare pe care nu putea gi nici nu voi

Arutrtz GzNwn

stdpdneascd.

Agata a simfit gura lui Cristopher peste a eirlspuns pe care ea i-l dldea supusd. Buzele lui erau

sim{it mdna lui Cristopher pe sub bl:uzaei clutdndu_i

st5ruitoare. Se migcau in addnc, silind_o sI le separeei; limba lui caldd s-a strecurat induntru infrqurdnd_ocu blAndefe. O palpitafie ad6nc6 a inceput sd_i crpAntec, nigte zvAcniri care nu o ldsau sd rdsufle.

Iwr{rr-uANu putea sd nu o mai sdrute gi gi-a fdcut din nou drum

tlrc dinfii ei ca s-o exploreze cu blAndefe, netezindrrul umed al obrajilor ei. A auzit-o scoJAnd un geamdt

i s-a p6rut foarte erotic gi s-a pierdut iardgi in senza(ii:trtc. Cristopher simtea cd ia foc, de parcd ar fi fost:irt intr-un cazan incins. Trebuia sI se opreascd dar igihrsc st[pdnirea de sine, stdplnirea pe care o ardtase cu

trlrio b[rbdteascd pdnd in acel moment in care aveahilul trup feminin cu totul la indemdna lur.

l)codatd gura lui Cristopher nu a mai mAngiiat buzele ei,r{l irtace unul dintre sini. $i-a plimbat vArful limbii inI rrrrreolei roz. A supt cu ldcomie sfhrcul, care a devenitsrrlr m0ngiierea lui. Agata a ridicat goldurile in chip

krr dar fEri sI fie congtientd de asta. Simfea ci moaregrcutatea durl a trupului lui qi voia mai mult. $tia cI in

cir aceea putea sd oblin[ ce voia de la el, controlul gi

irca lui, pe care le ura at0ta, disp[ruserd gi aceastd

lltrrline a f6cut-o sd fie mult mai indrdzneatd.Mrirrir lui Cristopher acdtttatprintre haine pielea goald gi a

'rrl lxralele fustei in vrerne ce iqi plimba virfi.rile degetelorpnltca interioari a coapselor ei, neincet0nd s-o sdrute.

ln sirnjea cI o sI explodeze, pAntecul i se zbltea curi ce erau pe cAt de dureroase pe atdt de plScute gi a

rrl c:tpul lui ca sI-l impiedice s[ se separe. Erape punctul

rtfrrrrgii intr-un loc in care nu fusese niciodatd gi teama am ul-o pre( de o clip[ trecdtoare, dar se simtea incapabild

yllrrrlclscd atunci cdnd limba lui igi f5cea de lucru iniuntrulll cr cu mdieshie gi mdinile ii provocau mii de senza(ii care

hrrrt'lrrrneau. Acum o s[ruta pe g6t. Agata a sim{it adiereartorrsir intre coapse c6-nd Cristopher s-a depdrtat cdJiva

rcrrlri de ea gi nu gtia cI igi cduta pozilia potrivitl ca

purclrcze. Nu gi-a dat seama cd ii dlduse jos chiloJii, inec cu limba gusta gi mugca, intr-un chin dulce, sfhrcul

dacd indoiala i-a stribltut mintea, a fost doar o clialungat-o in strdfundul sufletului. Dorea sd seel, s[ se simtl iubitd gi de aceea nu a oprit inaintarealui pe trupul ei, nici limba dinIuntrul gurii ei. Daclmurit in acel moment, nu i-ar fi pdsat. Erau mintsenza{iile pe care le trdia in brafele lui. Nu a fost

A simfit degetele lui calde care ii descheiau

caldd, a gtiut cd el igi pierduse stipdnirea de sine giaceea de putere a fost pentru ea un stimulent care as6-i rdspundd cu gi mai multl ardoare. Treaz, nuindrlznit niciodatd sI o atingi in felul in care o flcea; gi

desfEceau nodul bluzei ca s6 alunece pufin dupd acpielea expusd a decolteului p6n5 a ajuns la sin. C6ndlui a inconjurat de tot aureola, s-ajucat cu sfhrculintdrit ca o boabd de ndut. Ea a gemut dinprofundelor senza{ii pe care m0ngiierile lui i le pel a sorbit gemetele ei ca un insetat.

Gustul dulce al Agatei, parfumul pielii ei carem0inile lui, addugat alcoolului , a avutasupra lui efectul186

cd, a cdzut pe spate sus(inutd de brafele puternicObdrbatului gi, deodatd, spatele i-a atins muqchiul mo8mirosul de p6mdnt reavdn a invdluit_o , dar altesenzafiiaddugat la neinfrdnarea pe care Cristopher i_o st6rnea.

187

,4aurrn GnNnvt IunWrz-uA

dornic. DeodatI, gi frra veste s-a simlit invadati de ii vorbele. Trupul fetei era ascuns de tot sub al lui,

lui, care ii cduta cu ldcomie interiorul trupului dar nu a lrrilc ii fineau capul iar sinii ii strlluceau mdndri in

durere, doar o micd jend de care nu i-a pdsat. Simlea rrir lunii. Membrul lui s-a miqcat in ea drept rdspuns dar

lui Cristopherpe tdmpli, pielea lui caldd qi mAna care crrr ltit de neqtiutoare incit nu gi-a dat seama de dorin{a

loc printre ei ca s-o mAngAie acolo unde nimeni nu a l)urrea din nou stdPdnire Pe el'

acest privilegiu. $i-a plimbat degetele prin p6rul eiatingind punctul feminin care o durea, dar in chippl6cut. Nu putea sd gindeascd, se migca sub el din idorind mai mult, tAnjind dupl un demoddmint al

care i-o provocau acele degete gi cdnd lumea a

explodeazd in fa(a ochilor ei, Cristopher a impinsal6turdndu-se exploziei ei. Durerea provocati de pivirginitlJii a fost micgorati de orgasmul puternicscuturat-o din cap p6nd-n picioare.

Agata ii sim(ea rdsuflarea greoaie qi bdtdileinimii. Migcdrile incete ale lui Cristopher ii trezeaugidillturi in pdntec, care cregteau intr-un ritm ame(i

deodatl el a scos un sunet gutural in vreme ce o r

fluidul lui cald. Citeva secunde dupl aceea, a cdzutpeste ea; Agata ar fi putut s[ rdmAnd aqa, infrdnttr,vegnicia. S[ simt[ trupul lui Cristopher peste alproducea o foame care continua s-o devoreze. Omirosul lui blrbdtesc, pielea caldd lipitd de a eilegdturd care depdgea limitele rafionalului.

A oftat cu adeviratd fericire iar el a auzit rdsufladOncd gi prelungitS gi nu a gtiut dacd era pricintristefe sau de u$urare.

- Dumnezeule! Ce-am ficut?Tonul lui m0hnit a smuls un geamlt din inima i

a femeii dar Agataarefazats[ se lase invinsd de desc

- Mi-ai implinit cel mai tainic vis, i-a r[spuns ea.

iubitd sub pdtura de stele, pe p[mdntul pe care il ador,

Cristopher gi-a inilfat chipul ca s-o priveascd,

188

Nurneqti iubire aceastd form[ de desfrdu? a intrebat-o

rl ;i incercind sd se stdPineascd.

l)ncii nu iegea din ea, o va face din nou a lui.

Strntem un bhrbat gi o femeie care se doresc ai am dat

lilrr:r pasiunii noastre intr-o noapte caldl de primivard'

Irrrrni asta desfrdu, te rog.

l)rrpii vorbele ei, Cristopher s-a sim{it cu desdv1rqire

Alcoolul ii dispIruse din sdnge, ca 9i dorinla o datd

rie utd, dar el nu era mul1umit. SI iasd din interiorul ei

rut l-a costat cea mai mare sforfare din via(a sa 9i fIc0nd

rr viizut un gest de durere la Agata care l-a frcut sI fie

rt:rrt de dimensiunea faPtei lui.

lrriri fecioard pdnd acum un moment, i-a spus, cu

vrrr';irc copleqit de emofii. Nu aveam niciun drept s6-ti

p ccl mai de pre( dar al t[u'l,lct'irro vorbd a lui i se infigea drept in inim6' Redevenea

rnlrrl stdpAn pe sine pe care atat il detesta.

( rrstopher! a exclamat indureratd. Eu doream sd se

rplc asta. Tdnjeam de mult[ vreme.

l)t' cc'/ a intrebat cu glas acid'

l'I rr litst gata sd recunoascd cd il iubea din toata inima dar

vtrtir lui scepticl a oprit-o. $i l-a privit aidoma cuiva care

ftllrrlul ccva de pret 9i pe care nu mai poate si-l recapete'

lrlrurr cu tot sufletul dar nu putea sd-i spun6.

I rrrtopher i-a l[sat in jos fusta ca sd-i acopere picioarele,

prrr'ir s-ar fi ruginat de goliciunea ei. Redevenea b[rbatul

1r rrrctodic care ii displdcea atit de mult.

I lrrr pricina singelui meu fierbinte, i-a rispuns supdratd,

189

l;I

iiIil

tt)

:

Arutnz GtNwt IwAstz-tutAfiindcd il simfea iardgi indepartat gi de neatins. Din rlitc. Din reguli gi etichetd. implrt[giserd un moment

pricind ar putea fi? El a ajrfiat-o sd se ridice qi a i rrrat iar el il strica prin purtarea lui frrd cusur.

i incheie nasturii bluzei cu migclri precise. Ea l-a lovit liu am fost cea care te-a sedus; md rog, cu ajutorul de

mAn6, furioasl. Momentul magic devenise amar.singurd.

- N-am nici cea mai micd indoiald, a comentat eldur.

rhrt dacd vrem sd spalSm numele v[rului meu'

chiloJii in iarb[ 9i i-a pus cu obrajii apringi. El nu iinicio clipd de intimitate ca s-o facd.

ptr:(uit al rachiului, a ad[ugat intr-o goaptd abia auzitd' $i.1t v,,i cere socoteal[ niciodatS. in plus, nu avem vreme de

I

rl

I

ri

Cristopher se sim{ea ruginat pind in strdflrnduri. ItrrbrirliEeze cu toat[ puterea. Chiar credea cd el nu fusese

lui de stlpinire cdnd era vorba de ea il lSsa slab gi li r pc faptele lui? Era adevdrat cd rachiul ajutase, ca 9i

aparare. ririlc ei in timpul dansului dar nu flcuse nimic din ce nu

Agateiii venea sd pl6ngd. Cum putea un moment ' sir fac6. O dorea de multd vreme 9i vraja nopfii

frumos sd se transforme in ceva urAt qi nepldcut? $i-a hrhczc frcuse restul. Nu avusese in plan s-o faci a lui

trrr l'cl atAt de grdbit dar nu mai era cale de intoarcere'

( 'cca ce tocmai am frcut impreund poate sd aibl urmlri'

,,$i asta ce naiba vrea sd insemne?" s-a intrebatacces de furie.

-Aceastd t5vdleald desfrinati, cum i-ai zis tu,r[mAn5 intre noi, frrd ca nimeni altcineva sd afle.

- Nu vorbegti serios! a exclamat grdbit dar nu i-a isd vorbeascd, din simplul motiv cI nu voia s-oobignuiesc sd seduc fecioare, dar am fEcut-o gi asta

totul.Ea detesta aceastd particularitate a firii lui.

corect incdt nu putea concepe sd se abatd de190

l,rrr ('ristopher i s-a p[rut atAt de adorabil[ incAt i-a venit

lrxrstd solu{ii pentru rezolvatea acestui gen de

'nrc. Nu trebuie sI te ingrijorezi.I lrrlrrrl bdrbatului a oglindit toatdgtoazape care i-o trezea

i rr li rma{ie f5cutd flrd si gAndeascd. A strins pumnll pe

il lrrr;r lir[ s[ inceteze s-o priveascdpdtrurudtor, arzdtor'

rrrr irct impulsiv, a luat-o de bdrbie qi a prins-o intre el 9i

Irrrrl unui castan. Asprimea scoadei cenuqii i-a zgdriat

'h', rrcoperit doar de materialul fin al bluzei. Era pentru

rrr oirrii cind Agata il vedea pierzAndu-qi de tot stdp0nirea

nnlttrrtlu-i o furie indreptatd numai spre ea. Degetele lui191

- SI ne intoarcem, i-a spus ea pe un ton care nudiscufie.

trr l-a privit fErd si in(eleag6. Ai putea sd rdmli grea'

At't'rrst[ posibilitate a umplut-o de nesiguranfd dar gi-a

Cristopher s-a uitat la ea cu deosebitd curi rt rlc indat6. $i-a infipt pupilele pe Cristopher, care nu

arunja hainele bofite de parcd pe ele ar fi fostqtia cI suplrarea ei se indrepta doar cdtre el.

nrf('ase nici cu un pas de pe loc. I-a privit chipul

lcsc, hot[rit, {inuta ferm[, atentdqi a gtiut cd niciodat6

- Nu ai de ce sd-[i faci griji, imi voi asuma vl ptrtca sd-i restringd libertatea, independenla pentru o

faptelor mele. Agata s-a oprit din incheierea ultimului llrrlil:rtc trecdtoare. Un b[rbat ca el nu merita sd fie prins

albluzei, ca sd-l priveascd cu ochi iegi1i din orbite. Voi t,rrrsl tlin pricina unui moment de sldbiciune ca acela prin

cu bunicul tiu dimineafd deweme, aaddtgatCristophen rr lrt'cuserd in noaptea aceea.

I

I

rl

Eralar

Aaunz GtNswau finut-o de brrbie

"u nigt"ffi

migcare. Gurile lor erau atdt de aproape inc6t puteau si,schimb de rdsufldri fierbintri.

- Dacd trii vreun pic la via\a ta,gi_o sd maia$a ceva.

^A.gata gi-a inghifit cu greu saliva. Acea izbucni

mdnie o luase cu desdvArgire prin surprindere. Ea nu rrvorbele ca sI-l supere, ci ca sa_l linigteascd, de aceeainfelegea furia.

$i-a. trecut la fapte. A s5rutat_o profund gi complet. Ctrunchiul o impiedic a pe Agata si se miqte, a pututaddnceasc[ sdrutul aproape p6nI a ldsat_o firI risuflare.ea ainvdlat sd-i deosebeascd sdruturile. Cel pe care i_l dI,acum era de pedeapsd, furios, plin de arogantd virilitate.

1i.i3.,.1=:-l f."d"pr.uscd, dai nu i-a pdsat. L-a prinsgulerul cdmlqii gi s-a agdlat de el ca u1;;_;"-#;,depins via{a ei. Sarutul lung qi_a schimbat intensitatea, acuera mai mult o mdngAiere decdt o pedeapsd. Cristopher

::1.,i::::.,:if de trunchiur copacului, a.urrp.u tup,ffi;;;,indbugit I-a fEcut sE se ,.pur" ceti.va centimetri.privirea ei era fierbinte, a lui ardea.

Iunryn-uAtun gest afirmativ cu capul. Eqti a mea, nu maipoti sd

rrnbi asta. Iar logodna noastrd nu mai este o farsa. Egti

rrcord?

lrt trebuia sd-l mullumeasc5, se aflau in munJi ca sd

:opere un complot. Si se dSruiascd lui Cristopher nu

llnesc in planurile ei, nici sd se indrdgosteascd nebuneqte de

llrrgurul bdrbat care ii era interzis; era un nobil la care nu

lilrlca sd aspire, dar nu i-a spus.

Prinde-i pe conspiratori gi vom mai vorbi despre asta.('a Ei cum vorbele ei ar fi fost cele pe care le agtepta

('ristopher, expresia lui s-a schimbat. Ochii albagtri i-aurle vcrrit inqezdtori, zdmbetul candid iar Agata a sfdrgit

Itrlrcb6ndu-se daci frcea bine dar gi-a pierdut insugirea de a

grindi cdnd gura lui a cerut-o iardgi pe-a ei.

Intoarcerea la La Alameda s-a frcut cu rdsete qi glume.

l)in cAnd in cAnd, se opreau ca sd se sdrute cu patimd, sub un

cirstan sau un stejar. CAnd au ajuns la ferm6, casa era tdcutd

rlrrr ldsaserl poarta mare deschisd pentru ei. Unii dintre cei

rlin casd dormeau linigtili, alfii continuau petrecerea cu

ecilalli vecini. Au strdbitut cu paqi ugori curtea centralS, dar('ristopher a oprit-o sub un prun ca sd-i dea un ultim sdrut.

l'rrrea c[ nu se putea sdtura de ea. Cdnd buzele lui aproape

lc-au atins pe ale ei, a sim(it mirosul de pImdnt rogu rdv6gitsrrb cizme, ugoara aromi acidd de frunze verzi pe care lellscoliseri cu migcdrile 1or. A aplecat capul gi mai rnult spre

irrtAlnirea cu gura fetei dar Agata avea alte gdnduri: qi-a pus

irrtre buzele roqii un fruct rotund, strdlucitor gi a mugcat dincl ldrd sd inceteze s5-l priveascd. Zeama fructului i-a alunecatpc birbie gi in momentul in care ridica mAna si gi-o gteargd,('ristopher i-a lins pielea gi a inghifit picdturile gustoase. Ea

i-a dat fructul, pe care el l-a primit de parcd ar fi fost mdruldin gradina Edenului. A mugcat din el frrd sd ia ochii de lagura pe care ea gi-o lingea qi o clip[ dupd aceea a sirutat-o

193

- Tiebuie sd ne intoarcem.Agataa frcut un semn de incuviinfare.

_ Du, a rdspuns aproape frrI glas.

Cristopher continua s_o pflveascl intens.- gtii cd ddruirea ta schimbd totul. Agata a sfhrgit prin

192

,4nurlv GzNpwlung gi addnc. Contrastul dintre gustul dulce al prunei rc cind se apleca spre dreapta 9i, deodati, respiralia i

al ei era un nectar divin. Cea mai delicioasi m6ncare rrccelerat.

DacI pici in fund am sd rdd de tine toatd zitra' ai

irrrtul meu.

Lorenzo! a exclamat ea, cu atAta pl6cere inc6t pieptul

I

putea s-o guste un bdrbat. Agata ii rdspundea

senzualitate indrdznea|d, dar Cristopher a intreruptpentru cd, altmintei, ar face iardgi dragoste cu ea sub

din livadd.Cu goapte gi atingeri au ajuns la casa mare. A

intr-o ticere des[vdrgitd p6na la uqa oddii ei gi s-a

de ea cu o frgiduialS in ochi gi o hotdrdre pe buze. Tr

schimbase pentru ei in noaptea aceea.

- Aminteqte-(i, i-a goptit cu ochi strdlucitori, egti a

$i nlddjduiesc sd nu uili niciodatd.

21

Lorenzo del Valle se uita la prietena sa, care incercaiajungd la o cutie de pe raftul de sus al bibliotecii. Suitiscard din lemn, abia putea sI o ating[. Aprivit cu uneforturile eizadamice, p6nd cAnd a vdntt-o ridicindu-gica s[ pund un picior pe un raft plin cu c6(i gi astfel sd obfiobiectul dorit. A observat curba ugoarl a pulpelorciorapi gi inima i s-a oprit o clipd. Agata fuseseprietena intim[ a surorii lui, Marina gi nu o vdzuse nicica pe o fatd adorabil6 gi seducitoare, ci ca pe oveseld, vioaie 9i plind de via([ dar in momentul acelaplrea o feti{[ poznag6. I-a observat pdrul l6sat liber, care

ajungea pAnI mai jos de talie; nu gtia de ce avea

desfEcut. A urmirit cu privirea migcarea umerilor, carearcuiau in incercarea de a ajunge la cutie jocul mijlocului194

Itti s-a umflat de mindrie. Cutia aia blestematd nu se 1as6'

Vtno, apropie-te, i-a cerut cu glas dulce care l-a fEcut sd se

Iupund fdrd o rePlic6'

Oare infumurata domnigoard Martin are nevoie de

ncprcfuitul meu ajutor?

Zcflemeaua nu a deranjat-o defel' Dintotdeauna se

Irrflndrise in fa(a lui Lorenzo cd putea s5 facS totul la fel sau

ultiar mai bine ca el.

Dacdimidaivoiesdmdrezemdeumdrultdu,voiputeari aiung.

Dacd imi dai voie, am sd !i-o dau eu'

ere

cirre te avattajeazd.Dar Lorenzo a frcut ce ii cerea ea' S-a apropiat de mica

rcar6 din lemn, cu doar trei trepte 9i Agata gi-a sprijinit

gcnunchiul drept de umdrul lui' Ca sd nu alunece' el a tinut-

o cu bratrele de sub fund, un gest prea intim 9i nu tocmai

liifesc, dar fErd rea credint5.

- De bund seam6, mon chiot,mereu caufi sd faci lucrurile

rnai anevoioase.

Degetele ei au atins preliosul lemn'

-E a mea!

Lorenzoi-a dat drumul qi s-a intors spre u96' Agata gi-a

rczemat din nou amAndoud picioarele de scard dar a rlmas

cu spatele la el pAnd cind, deodatd, o agita[ie a frcut-o s[ se

uite in jos. Prietenul'ei era trdntit la pdmAnt 9i ii singera195

,Aatprzz GzNwzcollul st6ng al buzei de jos. Cristopher ilasasini gi a gtiut ce se petrecuse. Cumloveasc[?

- Cristopher, cere-fi scuze!A cobordt cele trei trepte cu o iufeald primejdioas[, fiin mdini cutia din lemn dar cAnd a ajuns ldngl Loie

acesta deja se ridica gtergdndu_gi cu o batistd buzardniAgatanu putea sI infeleagl accesul de furie al ensle:

gi reacfia lui viscerald.L-ainfruntat suplratl pentru jignprietenului ei, care nu merita aga ceva.

- Cum te-ai scuzat tu c6nd ai pdlmuit_o pe lady Oa intrebat-o trufag.

Ruginea pentru ce se petrecuse la Whitam Hall aculoarea macilor obrajii ei.

- Lorenzo nu m-a jignit nici cu gdndul, ladypoate sd spund acelagi lucru? Cristopher a privit_o incercisI ghiceascl ce gtia despre rela(ia pe care o avusese eldoamna in trecut qi strllucirea din ochii ei i_a datCere-fi scuze! a repetat Agatacu glas hotdr6t. Lorenzoun prieten foarte drag gi nu voi ingldui sI il jignegtiatitudinea ta retrogradd.

Cristopher s-a uitat la celdlalt bdrbat.- Spune-mi locul qi ora.Ea gi-a reprimat un geamdt de groazd in{elegdnd ctr

provoca la duel.

- Cristopher! a exclamat speriatd. O secundd dupd ars-a intors spre prietenul ei, cu fa{a schimonositlingrijorare. Lorenzo,logodnicul meu nu vorbegte serios,9tii.

El a privit-o candid dar nu putea sd lase frrI rdspunsofensd.

- Muntele Miresei, inzori, i-a rdspuns calmAgata a crezut ci o sd legine in fafa acelor eveni

196

Iunryrn-*tA: se desfEgurau sub ochii ei flrd s[ poatl sd le opreasc[.

[,orcnzo a iegit din bibliotecd cu spatele drept, cu toatilloganta neamului sdu gi atunci ea s-a intors inspre('ristopher.

Nu poJi sd vorbeqti serios, i-a spus tulburatl. Nu po{i silc hafi cu Lorenzo.

Niciun b[rbat nu se atinge de ce este al meu gi trdiegte

tll povesteasc5.

lla a inchis ochii auzind acele vorbe care i se pdreau

plilrunse de o irealitate surprinzdtoare.Pur gi simplu md ajuta sI iau o cutie, l-a infruntat

lirrioas6.

- Un domn nu te-ar fi finut in felul acela neruginat. Ji-arli dat el insugi cutia.

Agata gi-a mugcat buza, cdci Cristopher avea toatitlrcptatea gi era singura vinovatl pentru ce se intimplase.l,orenzo voise tocmai asta dar ea ac(ionase frr[ slgindeasc6, la fel ca intotdeauna.

- El nu este vinovat de greqelile mele, a spus cu un fir de

glas. Te rog, sunt singura vinovatd qi nu pot sd ingldui s[-ilirci rdu, nu meritd, Cristopher, te rog, i-a spus sincerl. Prinruceste vorbe recuno$tea superioritatea pe care o avea el

nsupra spaniolului, dar asta nu a micgorat cdtugi de pufintkrrinfa uriagd de a o sIruta gi pedepsi pe care o sim(ea.

Noaptea care trecuse ea i se dIruise cu o candoare

coplegitoare iar in dimineala aceasta se ldsa mAng0iati de

rrltul. Credea cd putea sd se joace cu el? 56-l facl sd tdnjeascd

tlupd ceva ce credea ingropat pentru totdeauna? Cristopher,lc rog, a stdruit cu glas chinuit. Daci intr-adevdr fi-a plsat de

uc am impdrtdgit azi-noapte,renunld. Lorenzo este un prieten

lirarte iubit qi respectat in familia mea; este fratele pe care

nrereu mi l-am dorit dar nu am avut norocul sd-l am. in plus,

logodna noastrl nu este adevdratd, cum bine gtii, nu a comis197

prrvea cuindrdznea

Aaurzz Gnttwoniciojignire care sd trebuiascd spllatl cu s0nge.

Ochii lui ardeau c6nd o privea.

-Md crezi prost? Logodna noastrl aici este c6t sede reald gi de aceea nu pot s[ nu imi ap6r onoarea deEste reputa{ia mea in joc.

Agata slmtea cd se sufocd auzindu_i judecata.int0mplase absolut nimic intre Lorenzo gi ea! L_a pridurere in pupilele negre gi a gtiut c[ nu avea cum sd_l fse rlzgdndeasc5.

- Blestemat sd fii, tu gi regulile tale absurde!Nu a aqteptat un rdspuns din partea lui. A iegit

bibliotecr aidoma unui suflet urmdrit de diavol ca sd-i cpe vdrul Carlos de Lucena. Trebuia sd impiedice unApoi, ii va sparge capul englezului.

Cu cdt avea mai mare nevoie de bunicul gi de v5rul ei,atdt erau mai departe de ea. Niciunul dintre ei nu se aflaLa Alameda. Verii ei, Manuel gi Ram6n i_au spus,plecaseri la c6rdoba la cdderea serii gi cd se vor intoarcrdoua zi seara. De aceea nu o agteptase nimeni acasd noatrecutd, cdnd s-a intors de la pdr6u cu Cristopher. Conaintunecat gi tdcut i se pdruse o binecuvdntare pentruam0ndoi erau ciufulifi $i pdtati de iarb[ gi pdm6nt.bunicul sau Carlos ar fi fost acolo, ar fi avut oproblemi sd se explice.

Agata a urcat cele trei trepte ale casei gi a trecuthotdr6ti. Interiorul de la Los Encinares erala fel de egi de maiestuos ca gi fafada. A clipit de mai multe ori case obignuiascd cu intunericul din vestibul in vrememergea cu pas hotdr6t spre birou. Majordomul i_a luatde cildtorie. Lorenzo st[tea in spatele birourui; deschinigte scrisori. Auzind pagii, a ridicat chipul gi a privit_o.

- Rdspunsul meu este nu.

IwzSre-uAAcest ref'tz a fintuit-o in mijlocul incdpenr.

incd nu gtii ce am venit sd-Ji ceq i-a spus pe un tonpctlant.

lji-a plimbat privirea peste frumoasa bibliotecd din

thtnos, plinl de volume legate in piele, intr-o incercare de

; sc linigti. Culorile felurite qi pale ale cdrfilor cregteau

lrrirctia colecfiilor. Mereu adorase Los Encinares, ca gi

priotena Marina. Ce dor ii era de ea, de sfaturile ei in{elepte,

dc tcnacitatea cu care infrunta greutdlile.- Ai venit pe jos de la La Alameda?Agata a negat dAnd din cap. Frumoasa ei iapd, dar de la

hunicul, pdgtea linigtiti in grajdul fermei. Juan, vdtaful gi

ornul de incredere al lui Lorenzo se ardta intotdeauna atent

1i binevoitor cu musafirii neagtepta{i.

- Cum pot sd te conving? l-a intrebat in goapt5.

MoqtenitorulZambrei a privit-o cu o strllucire intensd inrrchi, care a frcut-o sI se infioare pref de o clipd.

- Cineva trebuie s[-i scoatl fumurile din cap racului [luialrrg6mfat.

Tonul lui disprefuitor cind a vorbit despre Cristopher a

rlcranjat-o foarte tare.-- incearcd sI-gi apere onoarea. O fapta bund qi eroicd.

- Credeam c-o apIr6 pe-ata, i-a rlspuns el cu un anume

rlispre(. Mi-a aruncat o provocare pe care nu pot s-o

nosocotesc, nu egti in stare sd infelegi?Ei ii venea sd blesteme de neputinfd. Amdndoi barbafii

crau incdpdlAnafi gi meritau toate gi fiecare dintre blestemele

l)c care le rostea in gdnd.

- Unul dintre voi trebuie s[ renunfe la atitudinearazboinicS, a spus ea neluindu-gi ochii de pe chipul lui.

Se apropia foarte incet de prietenul siu gi el s-a ridicat insfhrgit de la biroul uriag, ca sd vind in fafa ei.

- Ei bine, acesta nu va fi Lorenzo del \rblle. Onoarea mdt99r98

,4rutrlz GrNrvn IunWz-uAimpiedicS. Nu gtia ce vorbe sI foloseascd n izbutit, a hotdrit sI se dea jos din pat ca si se ducd dup[

pahar cu ap6. Lumina zorilor se strecura prin perdeleleconvinge. Nici englezului nu ii inglduia onoarea sdinapoi din provocarea aruncatd. Du-te acasd, se face tlanteld gi cAnd a vrut sd se ridice, ochii i-au dat de siluetaa sfrtuit-o pe un ton afecfuos. Juan te va insoJi la in i, care dormea pe un fotoliu, l6ngd focul stins. fineala La Alameda. ioarele pe fotoliu gi capul tezemat de mdnd. Pe dat[ gi-a

intit totul. il lovise in cap! Cu o afurisitd de vazd. Cind a- Nu pot sI te conving? l-a intrebat plinl de n[dejderefuzul lui a frcut-o sd bombdne o injurdturd care rcat sd se ridice, a gemut de durerea sfAqietoare care i-ascandalizat pe orice bdrbat mai pufin obignuit cu fi icnit in timple. lt'gata a deschis iute ochii auzindu-I.ndvalnicd. Lorenzo a vnrt sd se intoarci la birou, conviAgata va pleca frrd nicio replicI in plus dar a fost o

Cum te sim(i? l-a intrebat foarte ingrijoratd'

greqeal5 s-o subestimeze.Eaa murmurat o rugdciune inaide a-i sparge in cap o vazd, de o valoare neprefuit[, peo luase de pe o misu{5, foarte aproape de undeLorenzo s-a intors rm pic si se uite la ea, cu desivdrgireO secundi dupd aceea, a cdzut pe covor, in nesimIart5-md, prietene, dar nu puteam ingddui sd te omoare.

Agatas-a aplecat asupra lui 9i i-a luat pulsul la gltt; odupd aceea, a controlat locul unde il lovise qi avdzutfEcuse o t5ietur5 micd in pielea capului. Durerea lui deva fi considerabild cdnd se vatrezi, dar s-a convins peinsdgi cd nu conta un cucui cdnd era vorba de salvareavie(i.

25

Durerea era de nesuportat. Lorenzo abia a deschisgi a observat cd intunericul nu il deranja atdt cdt crezuseinceput. Simfea in gurl un gust amar gi a inghilit demulte ori ca sd-gi atenueze uscdciunea din g6t dar pentru200

Tu mi-ai fEcut asta? Mi-ai spart o vazdin cap? Mi se

'c de necreztt, a murmurat nevenindu-i sI cread[ ce

lie use prietena lui.Nu aveam incotro, a rdspuns mdhnita'

lar eu pesemne sunt prost de dau in gropi.

lla a oftat grozav de intristat[ de tonul lui jignit. Lorenzo

tt va ierta foarte greu.

incercam sd evit un dezastru, a spus intr-o incercare de

n';i justifica fapta nechibzuitd.

$i de-asta m-ai lovit pe mine gi nu pe intepatul tdu de

cnglez? Foarte frumos, dtagd, foarte frumos, a spus

hut.iocoritor gi jignit p0nd in mlduva oaselor.

'Nu voiam s[-1i fac[ rdu, i-a mlrturisit pe un ton spigit'

AtAfia incredere in iscusinJa mea md copleqeqte, a

rcplicat el dezamdgit.

- Te-ar fi omor6t, Lotenzo, gi eu nu a9 fi putut trli cu vina

eri am ingdduit asta.

- Spre qtiin{a ta, daca ag fi avut prilejul, nu md gdndeam

si trag in inima lui englezeascd, ci doar in trufia lui.

- El !i-ar fi fdcut mult rdu, i-a spus in goaptS. Nu-l cunogti

lir fel de bine ca mine.

- in privinJa asta suntem de acord, a spus cu glas mdndru'

('Lrm ai ajuns in odaia mea? a vrut sd afle, deqi b[nuia

riisPunsul' 2or

t11

il

I

I

,Arutrlz GBttow- M-a ajutat Juan. L-am cdutat gi i_am spus c[ ai a

accident. Din fericire , tatdl tdu nu se afld la Los Encit- I-ai spus cI feasta mea a cdutat dinadins vaza?

astfel pdrea absurd gi de necrezut, s-agindit ea darpusese nicio intrebare. Se mdrginise sd_gi ducl geinc[perile personale gi sd porunceascI unor slujince sEcioburile vazei. Dacd, tata ar fi la fermd, ai avea oproblemd.

Lorenzo se referea la faptul cd petrecuse o partenoapte in odaia lui dar Agata a in{eles cu totul altcelqenfi cd domnul conte deZambranu i_ar fi ingdduit oreprobabild impotriva intAiului lui nlscut.

- Oricum fi-ag fi sparl.vazain cap, a rdspuns hotdr0trLorcnzo a izbucnit in rAs gi fEcdnd asta, o durere

strlbdtut craniul. A ridicat m6na ca sd o ducd ladureroasl gi afunci a observat tdietura pe care o avea in

- Mi se pare de neinchipuit c6 m_ai rdnit.- E cusutd deja, abiadacd ifi va rdmAne o cicatrice-A$a ai fructificat gederea ta la paris; md bucur.-Tata zice cd, neavdnd s6nge nobil, trebuie sd dau

tumurd viefii mele, iar studiile erau cea mai bund al

aceea md simt norocoasd.

- Tiebuie s[-1i mdrturisesc un lucru de care mdfoarte mult.

- $i care presimt cd nu-mi vapld,ceadefel.202

Iwn;rr-*tA(lristopher nu este logodnicul meu. Este un agent al

ei engleze insircinat cu o misiune in Spanra.

N-avea sd uite toatdvia[a expresia comicd de pe chipultlar s-a strlduit si nu r0dd, din considerafie pentru el.

:nzo nu gtia dac[ s-o creadd sau nu. Din atitudineaczului ardta limpede c[ vorbele spuse de ea in acel

nont nu erau intemeiate.Eu am primit o loviturd in cap, dar tu Ji-ai pierdut;ata. A, nu, ce prost sunt, femeile nu au judecat5, a

rrgat ca s-o supere, dar ea nu a dat atenfie in(epdturii.Este antrenat si ucidd, de aceea nu puteam ingddui s6

tltrelezi cu el. Lorenzo a oftat cu ochii inchiqi. Stdtea in, ling[ prietena lui, care era agezatd pe fotoliul din

l;rrrrpiere, dar distan(a care ii desp[r{ea i se plrea tot mai

llrrrpcde. S-a ridicat gi a suferit o uqoar[ ame(eal6. Dinfclicire, era incl imbricat cu hainele de cdl6rie, fiindcd avea

Itcvoie sd ia aer curat de indatd. Nu mI asculli. Lorenzo!lixclamafia ei i-a rdsunat in urechi ca un fiuit.

Sunt prea furios ca s[ mai r[mdn in aceeagi incipere cu

lirrc flrd sd-ti sucesc g6tul. A fEcut doi pagi pAnI la gifonier

crr sir ia o cdmagd curatS. Agatal-a privit surprinsd. Agteaptl-ni in bibliotec[. Voi veni de indatd ce voi cdpdta o infi(igarerlcccnti.

Eal-aprivit cu tristete. ii spusese cea mai mare taind dinvrafa ei gi el se purta de parcd tocmai s-ar fi trezit dupd un

rornn odihnitor.

- imi pare r6u cI l-am impiedicat pe Cristopher s51i dea

lccfia de care frrd indoiald ai nevoie, i-a spus cu ostrdmb5turd copildroasd care nu l-a tulburat cAtugi de pufin.

Dar urm[toarele lui vorbe au pus-o intr-o mare

rrrcurcdturd emoJionall, pe care nu o anticipase.

- Ai impiedicat un duel azi, mon chiot, dar vei putea sd o

laci gi m6ine?203

trebuie sd-i mulgumesc lui Bonaparte pentru egalitatea$anse. Cu zeci de ani in urmd, o femeie nu ar fi izbutjt.

Era adevdrat, sub conducerea lui Napoleon, Fcdqtigase multe lucruri pe care alte fari nu le aveau.

titlu, draga mea, ci simfdmidin i e din bund credin(d.

t.

- De aceea mi-a spart o vazd,in cap.

I

ilI

I

t

Arutrru GnNnn

Ritmul pagilor ei in biblioteca inchisd o amefea gi,

era adevirat cd impiedicase duelul din dimineafa aceea,

va putea s[ facd acelagi lucru in zilele urm[toare? Tsd-l conving[ pe Lorenzo si renunfe la atitudirdzbundtoare. Agata s-a mustrat; cel care fluturaca pe un stindard era chiar vinovatul pentru lipsa ei de

Cristopher Beresford.Pagii prietenului ei in vestibulul amplu au rdsun

putere in tdcerea diminefii de parcd ar fi fost o ndlucS.

intors spre el.

- Vrei un pahar de coniac? a intrebat Lorenzo.Ea a refiyat cu un gest al capului.

- Este prea devreme pentru alcool, chiar qi pentruunui conte, a comentat.

- Este o mlsurd de protecfie. Cred cd nu-mi va pl6c

voi auzi, sau mI ingel? Agatal-avdzutindreptindu-semasa pe care se aflau paharele qi bluturile. Aprivit incum igi punea un pahar de vin gi migbarile incete cu ca

finea gi se apropia drept de ea. Te rog, ia loc, a spus

Seriozitatea lui i-a provocat un fior pe qira spinirii, darsupus cu iuJeald gi a luat loc chiar in fala lui, cu spateledivanul din piele maron. Acum, incepe cu inceputul,cerut cu glas ingdduitor.

Agata gi-a inceput povestirea cu poticniri dar neocoliniciun am[nunt. Lorenzo o asculta cu mare atenfie, fErd

intrerup5. C6nd ea gi-a sfdrgit povestea, s-a l[sat o

stdnjenitoare intre ei, gi inci uitase sd ii vorbeascd des

intdlnirea amoroasi cu englezul, din noaptea trecutd.

- De aceea am nevoie de ajutorul tdu, i-a spus in final.Lorenzo gi-a bdut dintr-o inghilitura vinul qi a inc

ochii; durerea de cap persista.

- Cum ai fost in stare sd-l ingeli pe bunicul t[u? Mi204

IwWn-uAt'tlc necrezut c[ te-ai pretat la farsa asta'

Scopul scuzd mijloacele; i-a rdspuns' dar cu o umbrd

dr,ttrtloial[.(.arlosdeLucenanuesteuntrddItor,aSpuSdelValle.

l.a t'el cred 9i eu.

Atunci, poate cf, l-aibdgatin casa ta chiar pe lup'

Agata nu se sim{ea in stare sd ia in calcul aceast[

p,rrhilitate, era foafte speriatd 9i nesiguri de totul'

Md tem pentru viala bunicului 9i vdrului meu'

|'trstopher gi-a dat cuvintul c L m[ va ajuta qi cred in el' Se

llLi rrici ca sd descopere o conspiralie'

Atunci, dragdprietend, nu ai nevoie de mine'

Slptamina viitoare vom merge la C6rdoba pentru

I trrr:ilc ain Vtui qi tu ai putea fi de mare ajutor'

('red ci qtiu unde bati qi nu-mi place incotro incerci sd

ttrri tlttci.Zambraeste locul potrivit pentru organrzatea unor clne

Irr t'rrre ar urrna sa fie invitafi c6{iva englezi recomanda{i de

I rrstopher. Astfel, am putea sd str6ngem cercul' Lorenzo

r rr gandit cd ideea Agaiei putea fi bun6' $tii ca bunicul nu

nrt' trecere printre *Ulfi cordobezi' dar tat[l tdu da'

r\lrrtit-m[, Lorenzo! l-a rugat cu glas intretiiat'

N-ag vrea s[-l imPlic Pe tata'

De bund seam6, s-a grdbit ea sd afirme'

Cum il vom convinge Pe Carlos?

Agata s-a gindit pre! de citeva clipe'

V6rul meu urAqie protocolul cAnd se afl6 in Cordoba qi

rlt' obicei fuge de dineuri qi reuniuni dar nu va refuza sd

;rrrrticipe p. rrrru delaZambra' itri prefuieqte 9i admird prea

rrrrrlt familia ca sd o supere'

l'll s-a gdndit c[ nu trebuia s[ se mai str[duiascd s6-l

,',,nving[."in minte i-a venit imaginea lui Andr6 Molidre'

r echiul secretar la tatSlui siu' Escrocase mai mulli oameni205

I

t

Aarurru Gnttewde afaceri cordobezi qi sedusese fete de miritatrprincipalul fir pe care trebuia s[-l urmlreascd. Dupdlui cunogtinfe, se intorsese in C6rdoba.

- \bm face un plan de ac{iune credibil.Agata a oftat recuno sc dto are.

- Numele care trebuie incluse pe lista oaspe(ilorurmltoarele: Claude Benoit, Adolphe Basile 9i RiMoore, dacl este in Cordoba. Ultima oarl cdnd l-amera in Anglia, dar inclin si cred c[ acum se afld in

- \A trebui sd fac unele cercetlri in privinfa asta.

Lorenzo a re(inut numele. Va cduta o modalitateinclude printre oaspefi, dacd va da de ei.

26

Cristopher clocotea de furie. Fusese ldsat baltd pe

de onoare de citre un bdrbat nedemn gi fErd cuv6nt.caute un martor care s[-l asiste la duel fusese oanevoioasl dar, slavd Domnului, unul dintre zilieiin cele din urmi in schimbul unei insemnate sume de

lar acum igi cduta logodnica gi n-o glsea nici in casd, niimprejurimi. Din dupd-amiaza de dinainte n-o maipe Agata gi credea cd era inc[ supdratd pe el fiindcdanulase duelul cu mogtenitorul Zambra. Dar, fir-ar sd

incl plstra in minte imaginea lui Lorenzo imbrd(imdncdnd-o din ochi. Iar el nu putea sd lase unafront nepedepsit. A continuat sd strdbat[ curfilecomunicau intre ele, incercind sd dea de ea.

206

IwWe-*tAnU* a*e putuse sd fac[ cercetdri prin casd 9i printre

rurile lui Carlos ca sd afle de presupusa lui vinovd(ie sau

ita nevinovdfie. PtezenTi seducdtoare a Agatei ii

ga judecata. Nuputea s-o indepdrt:': q" eanlri]e fliiuur. fup,.fe ii erau dedicate persoanei ei' O avea in sdnge'

O cau{i Pe nePoata mea?

intrebarea lui Gin6s l-a oprit cdnd tocmai ajungea la bolta

nspre bibliotecd-N-am v6zut-o de ieri dupd-amiazd' i'a spus ca o

plicalie la graba sa.

Ilarbatul l-a scrutat cu atenfie'

$i-a petrecut ultimele ore la Los Encino'"t',Dl !nicul ii daduse vestea ca sd-l supere, a izbutit pe deplin'

iti ia", oare joc ae etf A flcut drumul inapoi qi s-a indreptat

cntre incdperile lui' Nepoata mea nu este pentru dumneata'

ntcule!Vlrbele lui Gin6s de Lucena l-au lintuit in dalele

cu(ii 9i le-a simlit ca pe nigte lovituri date drept in inim6'

S-a uitat pdtrunzdtor la bdrbatul care ii susfinea privirea cu

trrindrie. Aga erau spaniolii' Nobili ingAmfali care credeau

cri sunt fdcu(i dintr-un lut mai bun decit restul muritorilor'

( iin6s nu eraun barbat atr[gdtor dar impundtor da, qi emana

ecva atit de sdlbatic ai elementar ce toate sforfdrile

civiliza(iei nu izbutiserd sI gteargd' Dumneata ai nevoie de

ilu, ," va intoarce diseardla cin6' Ndrile lui Cristopher s-au

;lii; u*irrarr-t. Agatanu putea sd fie in casa rivalului lui'

o domniqoard de rangul dumitale'

Cristopher a mi]it ochii albaqtri ca sd-gi ascundd

str6lucirea de furie care l-a ndpddit pref de o clip['

$i de ce fel de bdrbat ate nevoie nepoata

rlumneavoastrd? l-a intrebat cu glas rece' De don Lorenzo

tlolValle, Poate?o scanteie de nedumerire a strdlucit in ochii spaniolului

gi a gtiut cd nu greqise (inta' Aqadar, ambiliosul bunic visa la207

,Lrutnz GzNswun conte pentru nepoata lui.

- De bun[ seamd, baiatul acela ar face-o foarte fe

Cristopher a scrdgnit din din{i.

- Titlul meu de marchiz vi se pare prea pufin?infruntat, incercdnd s[-gi stdp6neascd tonul, dar nei

Risul lui Gin6s l-a scos de tot din minfi.

- Chiar ai crenfi cd vorbeam despre titluri?Ah,multe de invlJat.

- O iubesc pe nepoata dumneavoastr[, i-a mirturisitanume tulburare, gi am de gind s-o fac sofia mea.

Bdrbatul l-a fulgerat cu ochii lui negri intr-un felinfiorat.

- \h veni momentul in care vei dovedi acest lucru gi

vedea atunci cdt de mult o iubegti.Amdndoi au rdmas t[cufi, privindu-se unul pe

Cristopher nu cunogtea semnificatia declaraliei misa spaniolului.

- Unchiule! Glasul puternic al lui Carlos l-a frcutexpulzeze aerului pe care il refinuse. Abia dacd iqiseama de antipatia pe care o reflectau ochii bdtrdnuluiGin6s nu clipea, nici nu gi-a schimbat pozilia.provocare pe care a luat-o ca atare. Te cdutam, a ap5

probleml la grajduri. Cristopher $i-a destinsindeajuns ca s[-gi intoarcd fala cdtre vdrul logodniceiCarlos era imbrdcat informal qi acest lucru l-a frcut sIpret de o secundl duelul verbal gi vizual avut cu Gin6sLucena. Spre surprinderea lui, bltrdnul a pdr[sit curteas5-i rdspundd nepotului, care a ridicat o sprdncean5,mirat de atitudinea lui. Iertafi-I, i-a spus deodatl. Nu i-a piprea bine logodna singurei nepoate cu un strlin.Cristopher nu ?l asculta; l-a privit cu chipul senin. Carlosun bdrbat destul de inalt, cu o conformafie zveltS gi

inchis la culoare, precum cdrbunele stins. Profilul208

Iunrsre-uALa*to.ilor lui o duritate deloc previzibil[. Venili cu

rc sd bem un Pahar, i-a sPus.

('ristopher s-a gindit pre! de o secundd dar nu a scdpat

lc'iul dL a sta de vorbd cu consilierul secretarului de Stat

,,iiol. S" afla in Spania cu o misiune, in pofida unui chip

dc ing.t qi a unor ochi de diavol' L-a urmat in t[cere cu pa$l

ior,i,'itl il *ari. Carlos l-a condus in bibliotec[' a umplut

tl,rrir pahare cu lichidul auriu 9i l-a poftit sd ia loc intr-unul

tlitrtre confortabilele fotolii'Mulfumesc.V6bucuralidegedereadumneavoastrdaici?l-aintrebat

polrticos.inv[f lucruri interesante, i-a rdspuns pe acelaqi ton

tlctaqat.

C6rdobaestefoartefrumoas[,curindveJiputeas-ovctlc[i. Vom merge acolo sdptlmina viitoare' Crucile din

Miri este momentul care imi place cel mai mult in orag.

Cristopher a inceput s6-9i formuleze intreb[rile care ii

Ilcceau prin arlos de Lucena'

Pdrin{ii sc, don Carlos?

Acesta a Pe gdt, flrd s6-i rdsPund[

trrrcdiat. Dupd o tdcere indelungatd, i-a spus:

- Tata a murit in bdtdlia de la Bail6n, lupta aldturi de

gcneralul Castaflos. Aveam doar treisprezece ani cind l-am

piordut.

- imi pare rdu. Trebuie sd fi fost foarte greu pentru

rlumneavoastrd.

- Mama a murit la scurt timp dupi aceea 9i dintr-odatd

irrn r6mas orfan 9i in grija celor doi unchi ai mei' Gin6s 9i

liugenia. Le datorez tot ceea ce sunt'

- futat meu, John a fost rdnit in aceeaqi bitilie 9i acolo a

cunoscut-o pe In6s de Velasco y Duero, mama surorii mele

vitrege, Aurora. 209

rzz GpNzwQarlos a

l..u lirut p.drntr-al lui.

TUJ:"a qi va marca un moment de cotitura in viitiitstons, chiar dacd nu ii recunoagtem valoarea.rr r vv urrv4g tvtu v (It(Jal g(1._\-^'\, inteleg prea bine la ce vd referifi.Dut Crirtophlr gtia, numai cd nu voia se recu

r _ - Revolulia francezd a insemnat progresul

'lu"-:=i, fie ei de neam nobil sau nu, a continuat Cglas titbtit. S-a abolit monarhia absolutistd, putrcare c\iruia poporul. S-a pus frAu privilegiilor ari

i."^'"!,ri. iristopher asculta in tlcere. proprietdfi

'?l1.Tlfu, 9i s-a introdus principiul impi4irii echitPl5{ii iqpozitelor.

. - P*. nu era nevoie de o revolufie ca sd se atingtrfeluri, \ rispuns el in cele din urmd cu o und[ de indc

- Unele dintre ideile lui Bonaparte nu s-au doveditnechibzuite. dupd cum afirmd cei care se pricep, autlstoph", dinadins.

- Felul in care le-a pus in practicd a fost gregit, nus tdtbtrm celdlalt tintuindu-l cu privirea.

,,\cmai mi-a slrvit pe o tavd de argint motivuls-a SQndit el.

Iwn;rn-uAirtca de conqtiinti, pentru a alege conform

vingerilor lor.li adevdrat cd atitudinea monarhiei spaniole impiedicdrcsul rapid, a subliniat Cristopher gAnditor.

Nici regele Fernando, nici fratele lui, Carlos, nu sunti(i pentru schimbarea grabnicd de care are nevoie

rriir, a fost de acord de Lucena cu glas goptit. Sunt prea

1l

I

;ti ca sd le pese de popor.('rrrlos de Lucena tocmai recunoscuse, prin afirmafiile

cii trddase coroana spaniold. Cristopher l-a privit intensspaniolul avea ochii alintiti intr-un coll al inciperii,irtclu-se la lucruri pe care nu le impdrfea cu nimeni. I

l\ji ('ristopher a regretat rlspunsurile ob{inute. Agata iluso cu dinlii pe virul ei. Dar acum trebuia sd caute

I

zi ;i nu doar cdteva vorbe.

27 li;

Apirta a inchis uga odlii qi s-a rezemat de lemnul masiv.

Itrt'his ochii 9i a inghifit nodul pe care il simlea in gdt.trnrbra din incdpere a fEcut-o s[ meargd spre lampa de('ir s-o aprind6. FlcAnd asta, o fAgie de lumind galbeni a

I odaia umplind-o de cdldur[ gi a indemnat-o si-gi dea

lrrpa de cilItorie gi s-o lase la picioarele patului. Nulrsc de fdcut asta c0nd o tuse bdrblteascd a fEcut-o sd

e.

('r'istopher! Logodnicul ei stdtea pe Bisellium, un scaun

lc irralt, drept gi cu loc pentru doud persoane; originea sa

tornand gi era cea mai valoroasd piesd pe care o avea.

2tt

bdut dintr-o inghilitura confinutuIo m[suf5 din col1. Cristopher incd nu

-- Aq fi luptat alaturi de el, dacd a9 fi awt v0rstaa sP\s deodatd Carlos, care luase o expresie me

glas.

t1t, or a schilat un zdmbet precaut.

^. ^- P.\ncipiile iibertdlii de expresie ii duc pe

210

,Arutrtu GrxtwFusese un dar de ra vdrur cu.@pentru ea. in odaia Agatei era decorata cu mobila inroman. incdperea avea gi o curte proprie cu fdntdnd gimulte sculpturi, intre ele Saturn, irpit.. qi Ianus, ca gidafin, mai mulfi chiparoqi gi tufe de iasomie gi tran,,un:u era intr-adevdr spectaculoasd. Si afle gusturileale Agatei in materie de istorie ?l nedumerise pe CristLogodnica lui era o cutie cu surprize. M_ai speriat de n

IunnSru-tttAl.: indoiai cumva de iscusinfa mea in duel?

lllestemate sa-!i fie egoul masculin qi arogan{a! a bombdnitprnlrc din(i. Sa se lupte cu doi bdrbali care se credeau

Itrtrrrclriparea iscusinleiin mAnuirea armelor o sleia de puteri.

lh'l Valle este cel mai bun trdgdtor din toatd Cordoba, l-a

Irrllrin(at cu un soi de mdndrie. Precizia lui este extraordinar de

$ltt'rrcc.

lriccare vorbi a ei il ldcea s[ simt[ o furie care nu micgora

llrr,ozitatea pe care o vedea in adorabilul ei trup. Purta aceeaqi

trrclric ca in dup[-amiaza de dinainte, cind s-au certat aprig gi

rlorirrfa a pus stdpdnire pe el l[sAndu-l fErd puterea sd

rcrrc(ioneze. Membrul i s-a umtlat cu o dorinfi pe oare nu orlirpinea.

Agata a licut gov[itoare doi parsi inspre curte, dar s-aoprit chiar in prag; uqile erau deschise larg gi mirosul de

rusomie incepea sd umple odaia cu o aroma dulceagd.( rrstopher era imbrdcat foarte neglijent, flra hain[ gi batista;

irvcir vesta descheiat[ gi minecile camdgii de in sumese pe

nrlcbra{ele puternice. Nu purta pantofi, ci cizme de calarie

lrrrrrii la genunchi gi, pentru prirna oari, pe incdl{dmintea luirc vcdeau urme de praf. Dar aparenta lui senindtate o agita,,r rnai mult. Agata prefera s5-i infrunte mai degrabd,,rrprirarea decit acea rdceald lipsit[ de pasiune.

Cum ai izbutit?Nu a fost nevoie sd fie mai l5muritor cu intrebarea. Ea

,,lra cd se referea la felul cum il impiedicase pe prietenul ei.,ir se prezinte la duel. Agata a qov6it dacd sd-i spunf,rrrlcvdrul sau o minciund miloasi dar au cAgtigat remuqcirile

l)c care le sim(ea.I-am spart o vazd in cap gi l-am l[sat in nesim]ire.

Ncdumerirea a fEcut ca sprdncenele lui Cristopher s[ se

r idice gi gura i s-a str0mbat cu neincredere. Lorenzo md varcrta foarte greu, a adiugat rrihniti. Este cel mai bun prieten

213

l-a mustrat.

- Un decorCristopher se

apartamentulcolec{ionar5.

I

Ifoarte neobignuit pentru o fermd span

referea la diversele tablouri qi obiecteei. Este surprinzdtor sd descopar cd

- Ador cultura romand, tot ce ne_au lisat rnogtenirebinele pe care l-au fEcut omenirii, i_a rdspuns cu un zdmtcare nu l-a pacalit defel. Nu poli sd stai in incdperileparticulare.

Privirea lui Cristopher la comentariul ei i_a sstomacul. Dacd o mai privea aga, o si cadd in fund.

- uunicul tdu gi v[ru] Carlos au plecat Ia C6rdoba. gig.rdhit cdldtoria ca sd aranj

"r" "uru pentru sosirea noas

Agata gi-a muqcat buza, fiindcd eia foarte ciudat. r

Lucena era mereu pregltitl pentru familie, dar n_a zis niIar verii Manuel qi Ram6n nu se vor intoarce p6nd la noa

- \,brbele tale sund ca o amenin{are, i_a spus ea.- Ai putea sd le iei ca pe o intimidare dacd, aifEcut ce,

care sd merite represalii.Agata nu se sim(ea in stare sd faca un pas intr_o direcJ

sau alta.

^Vrei sd md pedepsegti pentru ci {i_am salvat via\a?

ICristopher nu se indoise niciun moment. $tia cd Agutu ,oafla in spatele absenlei lui Lorenzo del Valle la duel]darinfuria s-o aud[ de pe buzele ei.212

,4nterru Gnrrwpe care poate sd_l aibd cineva.

Iuazgre-uAhtrrrntc de orice, sunt un domn care nu fuge de

6,rponsabilit[{ile sale.

I'iird indoiali c[ el gdndea in altd limb6, cdci nu era inrlrrrc sd-l in{eleag[ sau sd-i aprecieze vorbele. ,,Domn? Mairh'Hrabd un dobitoc ai un g[gau(d", gi-a spus plind de furie.f ,t. liccare dat[ cind vorbea despre responsabiliteti, ii zgirriaxrrztrl. Era foarte congtientd de prdpastia sociald care iith'spar(ea. El era un nobil!

Dacd vrei sI m[ faci sd md simt prost, izbutegti, l-aIrrr rst rat imbufnat5. MulEumesc mult!

M6 repet, nu-l vei revedea pe del \Alle sau va trebui sd

ru rpo rte consecinf ele.

$i care ar fi acestea? l-a intrebat indrdzneald.Vrei o dovad6? i-a rdspuns el cu altd intrebare. Agata a

|lcut precautd un pas inapoi. Cristopher a izbucnit intr-unIrohot de rds lipsit de veselie, care i-a frcut pdrul mdciuc[ gi

r rr ridicat in toatd indlfimea lui ca s-o intimideze. Afrcutrrrr singur pas, rdmindnd la cAliva centimetri de ea. Mirogi a

cl! a infruntat-o cu ochi de gheafa. Iar 6sta este un afront pe

liu'c nu pot sd-l uit. ,,De bund seamd cI miros caLorenzo!",

)r rl spus Agataintristatd; mirosea a parfumul prietenului eipe rrtru c[ ii linuse capul in poal[ cit i-a cusut rana pe care

r o fEcuse chiar ea. Deodatd, Cristopher i-a sfAgiat cu unrirrgur gest pieptarul rochiei gi a mototolit in mdinirnrrterialul fin, inainte si-l arunce la picioarele patului cu unrlczgust adAnc. Partea de jos a rochiei, in lipsa susfinerii pe

,'rrrc i-o dddea pieptarul, i-a cdzut la picioare. A rdmas doarrrr camizolul transparent gi in jupon dar nu qi-a acoperit

lloliciunea, era prea uluitd ca sd poatd reacliona in fafarrlacului brutal asupra hainelor ei. Suntem chit, i-a spus ell;rrl ca zdmbetul sd i se gteargd de pe buzele fine gi binetlcsenate. O rochie pentru zece batiste este un pre( cinstit.

Dar s-a cdit de gestul lui nechibzuit fiindcd nu se gindise215

. - O femeie nu poate si aiba drept cel mai bun

bdrbat.

- Uita-te in jurul tIu, Cristopher! \,bzi multe femeiAlameda'l Ferma e departe de totul, in afarl deEncinrtres gi de moqia yilchez. S[ am prietene este aprotcu neputinf[. Iar prietenia este pentru spanioli ceva la fellmporrant gi de trebuincios ca gi familia.

Plingerea sunase sincerd gi emolionatd dar el abia prsd dea atenfie vorbelor ei; era pe deolin consrienrmigcarea inceatd a mdinilor,parfumul trupului ei, care il ins5-gi recapete st6p0nirea de sin

- Nu-l vei revedea pe del \Alle.Dacd ar fi pdlmuit-o, Agatanu ar fi fost mai- Hm! Nu vorbeqti serios, a rdspuns cu ochii ca

pumnale. Nu ai cdderea si_mi interzicia$a ceva.- Crede-md, Geta, vorbesc foarte serios.- Cu ce drept te crezi judecdtorul vie{ii mele? l_a i

pe un ton sec, neobignuit la ea. $i mI numesc Agata,rostegti bine numele.

- Ca logodnic al tdu..., a inceput dar ea l_a intrerupt:- Ca presupzs logodnic, poate vrei sd spui.

_ A_intlrit vorba presupus cu un ton pedant care a i

sd-l deranjeze.

- Iaragi te ingeli, domniqoard Martin. Din chiar mo.in care m-ai prezentat drept logodnicul tdu, ai fEcutadevdratd, aceastd legaturd. Iar consumarea ei trumdreqte dreptul meu asupra ta. Nu se sim{ea in stare sdinleleagd atitudinea. Ea fusese de acord cu farsa cu un sc(f_oarte limpede: sd-qi salveze vdrul de o posibild conspiralSe ddruise lui fiindc5 il iubea, chiar daca gtia cd ru prt"uagtepte nimic in schimb. gi_apoi, nu poJi sa udi ca,214

,4rutrlz GeNrvrla urmirile acestuia. SAnii ei se vedeau limpede sub

find de in, urcau gi coborau in ritm grabit. Aureoleleb[teau joc de el, care a sim(it o dorintl atdt de puternic[ii ardea m[runtaiele.

- Blestemat sd fii! l-a insultat ea furioasd.

- Blestematl sa fii tu gi frumusetrea ta provocainfruntat-o el inainte s-o prindi de bra{e qi s-o s5rutepatimd care ii sfredelea p0ntecul cu nigte sdgefi ce 16sau

rdsuflare. Dar Agata nu s-a opus, cum se aqteptase. Elincredea in refuzul ei, care s5-i opreascd dorinfa lascivlcare i-o trezea doar privindu-l dar ea ii intorcea sdrutulardoare care il paraliza. Agata simfea ci plutegte pe un

de suplrare care contribuise la impingerea desfriuluipdnd la limite nebinuite. incordarea gi teama din ulticeasuri lucrau impotriva ei, ca s6-i creascd dorinJa

imbr[(iqdrile lui Cristopher. I-a intors s[rutul cu nevinovgi candoare desdvdrgitd. Deodat[, el a t0rit-o gi a trdntit-ospate pe perna moale din pene gi i-a ridicat m6inilecapului, tinindu-i-le cu bl6nde{e. $i a privit-o cum unde foame priveqte vitrina unei cofetdrii plin[ cu dulcidelicioase, neput6nd s[ se sature. $tia cd trebuia sd

opreascd ori o va face iardgi a lui gi voise doar sd

pedepseascd puJin pentru neobrdzare qi indrdzneald. Nutrebuie s[ se petreacd lucrurile, a spus, cu glas plin de doripe care nu s-a deranjat s-o ascundd. Dar cind sunt cu tinepot sd mI gAndesc la altceva decit s[ te posed. Minnebunit!

A vrut s[ se ridice din pat. Agata qtia cd el voia sd pdar era aqa de orbiti de sim{dmintele pe care i le trezeainu putea nici mdcar sd se g0ndeascl la posibilitatea s

pdrlseascd frrd s-o ducd din nou la cer.

- Iubegte-m[, canalie! $i nu mai vorbi.I-a cdutat buzele care s-au deschis in int0mpinarea sa

216

IwrSre-*rA

Ir t'otttoar[ lungd rr.rn*""s6' Cristopher a sdrutat-o dulce

1r ,,nt"turgut , extaziatde gustul-ei' A trebuit tU t *T:"i:trrrrilrile la stdruinfa ei de a-i descheia c[maga' Dacd ea

lorrtinua acel joc frenetic avea s-o ia dintr-o datd' 9i nu voia

r0 lic gr[bit, ci tandrir. iu' Xgatanu i-a l6sat de ales' igi

rttlica loldurile intr-un fel foarte seducdtor qi se unduia in

ln(rr Iui incit murea s-o penetreze'

Sirutul o l[sa ldrd rdsuflare, o devora. $i cand i-a simfit

y,ul'r pe g6t, un geamdt i-a scipat involuntar de pe bluze'

i ,, otap', cu limba in ureche ca s-o sdrute din nou cu

lrrtcrrsitate; il voia in gura ei, mingAindu-i cerul gurii'

trrlirrfuindu-qi limba de a ei iar el a infeles nevoia ei 9i i-a

ir',l.plinit supus dorin{a' Agata sim{ea cd se topea' cd atdea

',,,t', irrprt lui"ar" gtia exacice locuri s[ sdrute 9i sd mdngflie'

Mirra lui Cristopher se plimba in voie pe trupul ei fierbinte'

cirrc ii rdspundea cu o adevdrat[ descdtuqare'

Sunt nebun duP[ tine!

Ila continua s[-i sdrute barbia 9i s6-i mangiie stomacul

rrclcd. O secund[ dupd aceea a suit mdna ca s[-gi ingroape

tlcgetele in p[ru] cref de pe pieptul lui 9i l-a tras ugor

liicindu-l s[-gi piardl judecata'

- $i nu gtii cit mi bucurd lucrul dsta' i-a rdspuns printre

gilAituri. Cristopher i-a dat jos dintr-o migcare chilofii fini

ii r;-u descheiai la pantaloni ca s[-qi elibereze membrul

rrntflat de o dorinld pe care lu qi-o implinise inc[' Dintr-o

singurd migcare s-a afu"dat in ea 9i a rdmas nemigcat' Avea

ncvoie s-o simt6, sd fie conqtient de plindtatea ei catifelat['

$tia ci ii fZcea rdu dar dorinla il ardea 9i il impingea sd se

grabeascd in gesturile lui amoroase' ca atunci cAnd era un

rrrlolescent f6rd experienld' Te iubesc' englez arogant' i-a

-fo, a.oaut a Agata, cu glas intretSiat de emo(ia care o

stdpinea simfindu-l iardqi in ea'

Legdnareauqoard pe care c incepuse Cristopher deasupra217

t

,Lrutrru Getuw Iunegro-uADacd ar trebui si fac pentru antropologi o descriere gi

Ir lczumat al bucuriei unui popor, f6r[ indoiald ar fi acest

ltl)(:r'b ora$, cu oamenii gi obiceiurile lui, i-a rdspuns el

hrrhlttrigAnd-o cu infldcdrare, incdlcind toate normele gi

te6rlile inv[fate din copildrie.Cdtd vreme tine luna mai gi cAtd vreme mirosul de

purtocal umple de prospefime oragul, C6rdoba va fi regina

Arrtltluziei, i-a spus ea zdmbind.('ristopher a slrutat-o pe ceafE, cu o afecJiune sincerd

Irisc:utd din strdfundul inimii lui. Simfea pentru fetigcana

l('('ca ceva cu totul aparte. Era o nebunie tot ce il frcea sirrrrtii, dar il flcuse sd inleleaga gi sd respecte ceva ce el

rlrsprcluia de cdnd era copil. Acum intelegea mai binerrrrrr(irmintele tatdlui sdu fa{d de spanioli gi frumoasele lorlrr;c pline de istorie. A apreciat sim{Smintul surorii lui, pe

lrrrg demonstrat pentru el.

Ndddjduiesc sd te po(i cum se cuvine rangului tdu, i-ar,prrs deodatd foarte serios.

l:a a izbucnit in ris.Agata de Lucena va fi pe mai departe aceeagi ferneie

rlrrrtotdeauna, i-a rdspuns cu o strimbdturd de cochetdrie.

Cea mai fermecdtoare mahalagioaici pe care am avutgrrivilegiul sd o cunosc. Glumele lui Cristopher erau mereu

o sirrbdtoare pentru ea. $i daca il privegti pe del Valle orccundd mai mult decAt este ingiduit, te voi tortura toatd

viir[d. Ji-am spus.

Tortura asta mi se pare o amenin{are delicioasd, a

rirspuns ea glumeafa.

Caleaqca pe care o conducea Cristopher se indrepta fdrirrrtArziere spre palatul Zambra. Fuseseri poftifi de insuqit'ontele. La cinl vor participa nobili englezi, negustorili'uncezi gi Carlos de Lucena. Cristopher a incetat s[ maipriveasc[ pentru un moment inainte, ca sd-gi a[inteascd ochii

219

ei a impiedicat-o sI aud6 posibilul lui rdspuns la decei de iubire dar nu i-a pdsat. S-a cufundat complet in vpe care Cristopher il dezlln(uia asupra ei gi s_a rotitrotegte roata unei mori, p6nd a ametit. Cdnd credea c6poate sI indure mai mult, a explodat in mii de bucifi carerdmas risipite pref de cdtevasecunde inainte de a se retjurul ei. El a urmat-o in explozie o secundd mai firziu,s-a prabugit istovit peste ea.

2B

M[re{ia C6rdobei l-a l6sat fdrd graigi, pentru un momfdri rdsuflare. Explozia de lumind gi culoare era o desftpentru suflet. Umplea inima de simfdminte de bucurieincredere. Luna mai in C6rdoba era fdrl indoirspectaculoasd gi diferitl de toate celelalte pe carecunoscuse. Oragul se imbrlca de sdrbdtoare. cu cruciletlori agezate in piafete gi trandafirii care igi etalau culorilenumeroasele parcuri, ca gi ghivecele pline de garoafe rogiimugcate albe care impodobeau m0ndre curfile cordobezildeschise oaspe(ilor gi indrdgostifilor. Larma mullimii emolipsitoare, iar el nu putea si nu mai zambeascd in faprivirilor gigalnice pe care i le arunca Agata. intAmpldridin slptimdna de dinainte schimbaserd totul pentru el. E;un birbat fericit gi implinit, dorea o femeie vie, vesela qipresupunea mai multd durere de cap dec0t merita.

- Sunt mindrd cd i{i place oragul meu.Agata l-a sdrutat pe bdrbie 9i a izbutit sd_l scoatd

gdndurile lui.218

,Aruntz GrNpwpe femeia care stdtea lflng5 el. Era imbrdcatd intr-unfoarte original.

Fusta din atlaz rogu contrasta cu negrul jachetei

catifea. Brdul, tot negru, avea cusu{i niqte ciucurirogii care ii atr[geau neincetat aten{ia. Camaga albidintr-un material atAt de transparent gi delicat incAt a

i se putea vedea culoarea pielii pe sub lesdtura find.din atlaz rogu qi cu pasmanterii negre se asortau cu jgi cu brdul qi ii dadeau o infEtriqare desdvirqitd. infrumoase purta nigte cercei din perle care atrdgeauprivirile de citre ori miqca din cap intr-o direclie sau

Fileul care ii finea p[ru] nu izbutise sd prindd cAteva

rebele ce ii cddeau libere pe umeri.

- Eqti foarte frumoasd.

Ei i-a pldcut complimentul, spus cu oarecare timidiCum reugea Cristopher s-o facd sd pluteascd doar cu

vorb[? s-a intrebat Agata. Aldturi de el se simlea cea

fericitd femeie din lume.

- Dar astdzi nu pot s[ spun acelagi lucru despre tine.

finuta asta, pari un desdvirgit domn englez. Cristopherprivit-o fermecat. Spunefi-mi, domnia voastr6, de ce I

ascuns pe logodnicul meu sub acest strat de elega

exageratd?

El a r0s de vorbele ei, dar nu a apucat s[-i rdspundd

cd ajunseseri deja la grajdurile de la Zambra.Palatul era situat intr-o zond selectd a oraqului, f

aproape de catedrald gi de moschee. Arhitectura arabd

vizibila in structurd, cu nenumdrate detalii decorative inmusulman. La pere(i se folosise din belqug culoareafoarte intilnitd in orag Ei care scotea in relief motiarhitectonice, precum cadre de ferestre qi uqi, pe tradifionalfond v5ruit al perefilor gi fafadelor.

Palatul, cu doud niveluri, avea doud intrdri principale.220

Iunryrn-uA

1r,l rlc.ios avea un vestibul amplu care uneori folosea drept

irx' .lc''primire a vizitelor qi citeva saloane pentru oaspeJi'

ll nivelul de sus erau situate camerele de dormit cu bdile

tt,,,"rpunz[toare 9i diferite inciperi, precum saloane 9i o

rrrrl,la zond de jocuri. La nivelul de jos' avea o curte

;rtrrrcipali cu coloane, iar la c

itrrrltc cu4i secundare, cu colo

lrr rrrnplu sPafiu cu grddini in

I rste intr-adevdr maiestuo

rrrtc privea amtzatd surpriza ntgrdvttd pe chipul lui la

vr'rlcrea palatului.Cind am s6-{i ardt numeroasele lui saloane' ai sd crezi

r rl rc afli in Palatul lui Abur'

Cite inc[Peri are?

Agata s-a gdndit o cliPd'

De insemndtate, trei, a rdspuns' Galeria Mozaicurilor

lslc cu adev[rat spectaculoas[' Pardoseala ei este cea mai

vt'che din orag 9i se pdstreazi in stare desivdrqitd' Mai este

r1L Srrlonul Moz'arab2',cu picturi murale ce reprezinte bdtdlii

p,lorioase ale almoavizilor3 impotriva creqtinilor 9i Salonul in

r rscte, o minune pe care nu am de gdnd si fi-o dezvdlui'

Ajunseserd la uqa care fdcea accesul induntrul palatului'

t lisiopher refuzase sugestia ei tle a intra prin spate' fiindc[

roia sd admire fiecare dintre amdnuntele fa(adei' UEile

rrriaqe din lemn erau decorate cu giruri de inscripJii in latin[

,,r arab[, pentru rcahzarea cdrora se str[duiserd timplari

,',r.,r..1-uni care ldsaserd mdrturie data muncii lor: anul

I 100. Cristopher a fluierat cind a citit-o' Niciodatd nu mai

, ,\u if a dc Isbiliya in !195 (l

?l:..,^ ^-l\lt no ispano-romani' care locula pe

rcr l;l tirnpul dominalie arabe' 9i tot ce

le uat cu ea (n.t.).' tlinastie berberd, intemeiatd de Abdattah ibn lasin; a stdpdnit nordul Africii gi

I

I

I

t

srrdul Spaniei (n.t.)

corespunzAtoare. Dar inainte de a putea bate la ug[,majordom imbracat in livrea verde a deschis uga groastr

,Larcrru Gnttnwfusese intr-un loc atdt de cu atita istoriezidurile sale.

Ciocanul de la uqd era fin lucrat gi cizelat qi aveacontelui de Zambra, pictatd in culorile

- Bine a1i venit la Zambra.

- Doar de c0teva ore. Apropo, unde este contele?intrebat ea pe Lorenzo.

in trecut, nobilul nu vizuse cu ochi buni cd fiica

- Tata a plecat Ia Ruthvencastle. Sora mea tocmai

cu un inceput de zdmbet gi o sprdnceand ridicat[. Aprivire precautd in ochii de felind, care lui Cristopher nuplacut defel.

- Vd spun din nou bun venit. A1i ajuns de mult in

Servitorul slab gi eficient s-a dat la o parte ca sd levoie sd intre. in intdmpinarea lor a venit Lorenzo del \

Agata a trecut pragul cu dezinvolturd. Cristopher qi_aseama cd asta ardta de c0te ori fusese in palat.

Iwryrn-uA[r,rrtrrr cd fratii lui, Arthur qi Andrew au venit spre el. Ce

ilrrtlrrr lEceau in Cordoba?

Agata a scos o exclamafie de surpriza. De ce erau frafii luiI rrsltrpher la Zambra? $i-a linut r[suflarea. Prezenla

llr, r cs lbrzilor insemna necantri pentru amindoi. Profi tindrh, schimbul de saluturi dintre ei, a fugit cum a putut spre

r,urtcu cu portocali, incredin{ati cd Lorenzo o va unna.Irt,huia s6-i dea cAteva explicalii. Dar odatd ajunsd inyrnrlind, a dat nas in nas cu v[ru] Carlos; preatdrziupentrul rt'llagere demn[.

Fugi de mine, miculd franfuoarcd?

l'rczen{a lui nu putea fi mai nepotrivita.

Agteptam explica(ia unui ingrat.('arlos bdnuia cd veriqoara lui se referea la moqtenitorul

/rrnt['rra, c[ci continua s[ se uite peste urnlr ca gi cum l-ar fin5lr:ptat sa vind. Pdrea foarte supdrat[.

Lorenzo mi-a sPus tot.

lnima Agatei a luat-o la galop. Privirea vdrului ei era

rlestul de grlitoare.imi inchipui de ce a frcut-o.Eqti intr-o mare incurclturd.

Ira gtia deja, dar si recunoascd nu ugura vina pe care o,,rrrrfea gi nu ajuta la nimic.

Egti un tr[ddtor al regelui? l-a intrebat pe negdndite.

Carlos a strins din din(i auzind insulta rostitd de cineva

lrr care {inea atit de mult.Pdrerile mele politice nu te privesc, i-a rdspuns cu glas

r lt tr.

Ea s-a incovoiat ca qi cum ar fi prirnito lovituri fizicd,.

M[ ingrijoreazdurmdrile pe care faptele tale ar putea s[lc aibd pentru bunicul.

$i asta ifi dd dreptul sd aduci in casa noastr[ un spion

t.rrglez? ltgata s-a uitat la Carlos, care iisus{inea privirea cu223

Marina gi Agata aveau legdturi frafegti de prieteniecamaraderie. Don Alvaro del Valle continua s_o vad[ caprogenitura nedoritl a unui invadator.

devenit mama unui bdiat. ,,Cum de am putut sd uit?,,,gAndit ea m6hnit[ Dar in salonul mare se afld oaspe{i c

replca. L-au urmat pe Lorenzo prin vestibulul amplu pin salonul pe care i-l descrisese ea gi Cristopher a putut

sunt incredin{at, vor face pldcutd gederea voastrd laVenili cu mine.

Cristopher l-a privit cu o strdlucire tainicd inalbagtri. I s-a pdrut cd aude un ton batjocoritor in vorbele Idar cotul Agatei l-a f6cut s[ inchida gura gi sa_gi inghi

qi dea seama cd descrierea ei fusese siracd. Salonulera grandios dar nu a putut sa-l admire cum i_ar fi p222

\.

Aaurru GnNotno rlceald pe care p6n5 afunci nu i_o cr.noscuse. Sunt prodezamdgit, a addugat.

- Nu eu sunt cea care conspird impotriva regeluivere.

Carlos s-a uitat la ea cu privirea durd precum granitul,- Un spion englez nu se va bucura de ospitalitatea cas

mele, i-a rdspuns cu glas sec.

fald de vdrul ei.

desdvdrgitd.

Pre{ de cdteva minute. tdcerea a atdrnat intre ei cary1af qi Agata a gtiut cd trebuia sd fie cu desdvdrgire sinc

Iuaz;rn-uA

29

lline ai venit in familie. \,brbele lui Andrew Beresford

Irrr puteau sd vinS intr-un moment mai riu. Cdnd Cristopher

lr(' ir scris ca sd ne spund vestea, am fost foarte fericit pentru

lrruirrdoi, de aceea am hotirit si facem o oprire la C6rdobar rr sri vd vedem. Multrumitd spuselor Marinei gi lui Brandon

lrrr putut s[ gdsim casa bunicului t[u dar a fost o surprizd sd

r t'tlcrn ci nu ajunseserdfi incd in orag.('ristopher se afla in capdtul celdlalt al salonului, bind

;rirlrare de vin intr-un ritm ingrijorltor. Lorenzo ii arunca

;rrrviri furige. Cum putea sd aranjeze lucrurile? Ea iilrrgilduise cd nu va spune nimdnui adevdrata pricind a

plczen(ei lui in C6rdoba gi acum totul se dusese de r6p5.

Arrtlrew o (inea de cot ca s-o conduc5 intr-un coll mai retras.

Srrla era plind de oaspefi. Pe cei mai mulli nu-i cunoqtea dar

rrsla nu o ingrijora. Trebuia si se ocupe de treburi mult mairrrscmnate, ca de pilda s6-i vorbeascl unui englez introvertit,'irrc ii arunca priviri rdzbundtoare.

Ce surprizd sd vd vdd laZambrat aizbtfiit s6-i rdspund[lrri Andrew cu glas qovditor.

Don Lorenzo del \6lle ne-a frcut invita(ia cind a aflatt'rr stdteam la hanul Candelariei. intr-o seard ne-am intilnitrlirr intAmplare, am bdut un pahar de vin qi acum suntem aici.Agata gtia c[ nici intr-un caz nu era vorba de vreorrrtimplare. Lorenzo erala curent cu tot ce se petrecea in('tirdoba iar sosirea a doi englezi nu trecea neobservatd de

225

- Cristopher este agent al coroane i engleze,cum gtii...Nu a putut sd sfhrgeascd fraza. pivirea vdrului rdeasupra umarului ei i-a ardtatcd nu erau singuri in curte.

a rdsucit un pic Ai a vdzut cu groazd cum Cristopherintorcea deja in salon. chip I lui-era o mascd indescifrabi

- Mor de neribdare sd aflu cum vei iegi din asta.Fraza cinicd a lui Carlos a fEcut_o sd_gi blestr

ghinionul. Cristopher ajunsese tocmai in mijlocul unei ficare putea fi interpretati in cel mai rdu fel cu putinf[.

,^3::T:i verii s-au intors in marele salon intr_o mu{en

224

- De aceea sunt eu insircinat cu grija fali de verimea. Sosirea lui Carlos nu putea a""-at .a inrdutdtlucnrrile. Carlos de Lucena, s_a prezentat.

Andrew i-a intins mdna cu ur ra.b.t sincet cum iiin fire.

- Andrew Robert Beresford. imi pare bine.Lui Carlos i-a pldcut cd nu pomenise titlul lui engle- Pl5cerea este de parteamea, lord Beresford. fe spa

Agatei . alunecau picdturi de sudoare. Regreta prof

prdpastia de neinfelegeri. care o despdrfea de CristophtL-a cdutat din nou cu privirea dar nu l_a gasit. Arthur se uila ea intr-un fel foarte'";;;,, il ffil'i#.i:.iffi:Jlbogat bancher englez,prieten al contelui de Zambra. Cira dat cu ochii de Richard Moore, a rdsuflat ad6nc. Lor"rroigi ldcuse foarte bine treaba. cum luase legitura cu er? Nu

Intrebarea lui Carlos i_a scrignit in auz. Nldajduia cdAndrew ii va da un rdspuns nesigur sau cd ii va spune cd vor226

Iwryre-*rAtlrr ( ('l rnult cdteva zile.

N'll tem cd pu{ind vreme. Tiebuie sd luim nigte armdsari

rlrrr l(onda. Soful surorii noastre, Aurora ii obtrine la un pre(yr, t'p(ional iar in Londra ajung la pre(uri scandaloase.

('rcdeam c[ sora voastr[ sti in locuinfa ei din Granada,11 r r rrrrcntat Agatamiratd.

,,\ndrew i-a zdmbit.I)csemne sunt pe drum cdtre M6laga. Arthur qi cu mine

rrrrr soc<rtit cd vom avea cdteva zile ca s[ vd vizit[m inainterri pornim intr-acolo.

( ir q;i cum Lorenzo ar fi qtiut cd trecea printr-un momentpr('u. s-a apropiat cu o privire gugubeafd care a inrdutdfitrrtirrca ei de spirit.

Nadajduiesc sd vi bucuraJi de gederea la Zambra, i-a,,grrrs lui Andrew, striin de vdrtejul de emo{ii care biciuiarrrrrrra Agatei.

A fost un gest deosebit, domnule del \Alle, sd deschidefi

rr;ilc cdminului dumneavoastrd unor necunoscu(i, a rdspuns

lra a qtiut cd Lorenzo punea ceva la cale, dar ce?

Mitoarele rude ale bunei mele prietene Agata nu sunt

rri;tc strdini pentru mine. ,,De ce se arati at6t de incdntdtor?".r rr intrebat nedumeriti. Vino cu mine, dragd,, vreau s[ teprczint cuiva, i-a cerut Lorenzo.

F.a l-a urmat in t[cere in vreme ce el iegea din salon cupir;i inceli, mdsurali. L-a cdutat din priviri pe Cristopher darrrccsta dispdruse ca prin minune. Cind au fost destul de

rloparte de oaspe{i, mai precis in grddina din spatele

;xrlatului, l-a infruntat cu furia unei sultane.Ai idee de r[ul pe care l-ai flcut? Lorenzo i-a rdspuns

cu tdcere. De ce i-ai spus vdrului meu? intrebarea fusese

rostitd pe un ton care nu admitea govdiri. Ai incurcat totul.

- Sunt pricini pe care nu pot sa 1i le l[muresc, i-a spus

227

Arutru GrNewnimeni. Dar nu gtia cd l" r".ir"@vorbise despre falsa rela(ie pe care o ur.uu. $i nici cd acinten{ionau sd vind la c6rdoba gi cd Marina le ddduseei. Totul s-a rezolvat destul de bine, nu fi se pare?placea sd-1i salut familia, am infeles cdla cind,va particvdrul t[u, carlos, a spus Andrew mirat de tacereaindelungatd. gi bunicul tdu.

reuniunile formale.

- Bunicul Gin6s nu obignuiegte sd participe la astfelevenrmente. Glasul ii sunase nerdbd[tor gi nervos. Urd

- - $tiu, i-a rdspuns mdhnitl. Dar n_am glsit o calebund ca si-mi ajut familia. Nu puteam sd vin inbunicului gi sd-i spun: ,,Uite,

avem ui.i un agent alengleze ca sd-l spiondm.,,

- Fir-ar sd fie, Agata! Tiebuia sd ceri ajutor unuinu unul necunoscut.

- Lordul Beresford era deja implicat. M_am mdrginitprimesc ajutorulpe care mi_l dddea.

,,Md rog, s-a intdmplat pe dos, d,arLorenzo n_are de cegtie", gi-a spus.

- Carlos este foarte ingrijorat pentru tine. Ea a fostpunctul si izbucneasci intr_un hohot de rAs impertinent,s-a ablinut. Ai de gdnd sI le spui adevdrul sau vei tpentru totdeauna?

vreme fErd sfrrgit. Apropo, de unde qtiai unde locuiau?

Fdrd indoiald, se refere ala fralii lui Cristopher. Trebuiale spund cd logodna era fictivd, cd min{iserd ca sd faclbine,^chiar dacd totul se dusese de rapd.

. - incd nu, a rdspuns ruginatd dar giia cd prietenul ei avdreptate. Nu putea sd amdne momentul nepldcut pentru

IwrSru-tvtAf,rlcrrzo. Asemdnarea fizicd, dintre ei este spectaculoasS, a

lprrs ol deodatd. Nu rni-a venit greu s5-i recunosc. Era

]lcvirrat, cei trei frali aveau aceeagi indllime, conforma(ie

;l lr':isaturi frzice, precum p5rul blond qi ochii azurii. S[ ne

lllorrrcem in salon, cina este gata sd fie servitd qi am intdrziat

fttt'rr rnult.

lnglduie-mi un minut,Lorenzo. \,bi veni indatd. Amntvoic sd iau un pic de aer inainte si-i infrunt pe fra(iiIrr;iorlrricului meu.

l'rietenul ei s-a gindit un moment dar in cele din urmd a

Irrt'rrviin{at cu un ugor gest al capului. Agata a presupus cd

Irrlrr lLri ingrijoratd era unnare aprezen\ei familiei englezului

Itr srrloanele de la Zambra.Spune-mi cd vei limuri cur0nd toati aceastd

Itre trrciturd.O voi face. O sd le spun adevdrul, ai cuvintul meu.

l,orenzo a pdrdsit frumoasa curte gi ea l-a privit plecdnd,

t'rr ochii intredeschigi.Sc afla intr-o belea de toatd frumuse{ea dar nu era doar

vrnu ei! Iar Cristopher o ldsa singurd sd infrunte cea maiuirrc provocare din viala ei: sd recunoascd o minciuni de

;rroporfii colosale tocmai in fafa familiei lui. A mers

rre liniqtitd prin curte, spre una dintre b[ncile ascunse dinrrrrca livad6. Portocalii umbrogi o ascundeau aproape de totrLrr Agata ii cunogtea foarte bine locul. Ldsase nenumdrate

nrersaje sub recile picioare din piatri pentru prietena Marina,r':irrd erau copile. CAnd a zdritbancain lumina slab6, gi-a dat

\cuna cd stdtea cineva pe ea, gi acest cineva era Cristopherl[:resford. De ce se afla in grddin[, departe de tot? Avrut sisc intoarc[ dar s-a gindit mai bine, ea nu avea de ce si se

rrr;ineze. Md rog, doar un pic. Era dreptul ei sd fie supdratd

pc cl pentru cd rispdndise vestea despre o relafie intemeiatdpc rninciuni. Cristopher nu avea niciun drept s[ scrie familiei

229

Anurzz GtxrwlErd convingere. gi chiarinfelegi.

- Md, crezi proastd?

excesivd.

dac[ ag face-o, nu ai

- Ce crezi cd, va face presupusul tdu logodnicinformafia pe care ovaaflain C6rdoba? Vorba,,pi"rrp,r,fusese rostitd cu un sarcasm care a durut_o pintrstrdfunduri. Tu ai complicat totul, a mustrat_o, cu o duril

-Au strlbdtut toatd C6rdoba cdutdndu_vd qi c6nd ampeste ei din intdmplare i_am poftit si stea la Zambra gi i.ingtiinfat cd vefi fi aici in scurtd vreme. in plus,Andrew m5.cunoqte a d,ejade cdnd am fost la Ruthvetla Marina. Agataa r[mas tdcutd, cu g6ndul la llmuririle228

,4rutrtz GnNnwlui gi sa vorbeasci despre presupusa relafie pe care o a

- Cum ai ajuns aici? El gi-a pus un picior pesteneincetdnd s-o priveascd. Agata a strdbdtut distanladespirfea. Voiai s[ vorbegti cu mine? l-a intrebat,prea bine ce rdspuns avea sd primeascd.

Cristopher aintdrziat o vegnicie pAna sd rdspundd.

- in ce privegte prima ta intrebare, sunt aici la inviprietenului t6u del Valle, care a fEgdduit s6 te caute caputem vorbi c0teva minute singuri. Iar in ce privegte avreau si fac din tine o femeie decent6.

A luat vorbele ca pe o palmd, gi-a incordat spatelestrdns fElcile.

- Decenfa nu !i-o dd o logodnd, fie ea falsd saua r[spuns cu impertinen{d. Te rugasem sd nu dezvfamiliei tale fapta mea gi procedind astfel, m-ai Idescoperitd. Avea dreptate dar gi el era responsabil inde dezastrul care se abdtea asupra lor. Vdrul meu nu tetrdda,l-a asigurat pe un ton govdielnic. Sunt incredinfatlpoate fi un aliat bun.

Cristopher s-a ridicat cu gesturi ceremonioase Ei gi-a 1imAinile incruciqate la spate. Era cel mai bine, in fa(a doripe care o simfea s-o ating[.

- intrebarea nu este dacd el md va trdda, ci mai degracum trebuie si acfionez eu gtiind ci este un conspiratoratenteazd, impotriva intereselor (drii mele, un aliat careani in urmd a luptat pentru ca pe tronul vostru s6 urce unrege spaniol gi nu unul francez.

Agatanu a gtiut ce sd-i r[spundd. Cristopher a pomit spropalat dar ea a incercat sd-l opreascd {indndu-l de braf,Atingerea mdinii ei l-a fEcut s[ lase ochii in jos ca sI se uitela ea.

- Avem obligalia s[-i scoatem pe fralii tai din eroare inprivinta logodnei noastre. Dacd mergem inainte cu minciuna230

Iunnsrn-uA

lrr lr tttult mai rdu.( ilrrsul ei era imPlorator.

I'rafii mei nu se afl6 in nicio eroare. domnigoard Martin.

( 'c insemnau aceste vorbe? s-a intrebat Agata dar fEr[ sd

lrpt'lc un rdspuns mulqumitor. Uneori el ii vorbea in taine

r rr rrcputinfd de descifrat.('ristopher, nu-(i dai seama cd nu vom face decdt sd

Illrrrcdm lucrurile qi mai mult?

Acum este prea tdrzi:uca s[ dim inapoi'Am ajuns foarte

rlt'prtrte.

Dar dacd mergem inainte nu ne va rim0ne decit o cale'

NLr a qtiut cum s[ interpreteze str[lucirea din ochii lui'

intocmai.lnima Agatei a tresdrit. cdsatoria lor iegea cu totul din

rlrscu(ie qi acesta era capatul dnrmului dac[ stdruiau irl

rrrrrtciun[.Te rog, incd nu este tirziu sd repardm, a continuat sd

,,trrr.uie ea. Am remugc[ri pentru purtarea binevoitoare pe

r iu'c am prirnit-o din partea familiei tale 9i trldarea cu care

It' voi pliti.Deocamclatd nu putem sd facem nimic'

()ristopher s-a eliberat din str6nsoarea ei, iute dar frrIlrrrrsche{e. $i a mers inspre palat fEr6 sd intoarc[ privirea'

i\gata a rdmas cu gustul amar al infiAngerii in git, neqtiind

t rrnr sd-l digere.

Ce trebuia s[ facd? in urmd cu pufind vreme rideau 9i se

,;rirutau ca doi indr[gosti{i; acum, Cristopher pdrea

rntruchiparea rdcelii 9i nep[sdrii.

I

I

I

I

rl

231

,Aarcrtz GrNrw

30

- N-am vdzut nicicdnd o logodnica mai trist6.Cunogtea ironiile lui Lorenzo, le auzise de copili, de

s-a mdrginit sd priveascd pe fereastrd spre curtea ex

fErd s6-i rispundd. Petrecuse o sdptdmflnd lungd, inchicasi. Din fericire, prezen[a prietenului ei in Casa Lalina sr-rpdrarea. Din seara aceea fatidici de la Zambra,mai ,u,6zuse pe Cristopher. Arthur plecase Ia Ronda ca

amrdsarii pe care ii cumpf,rase solul strorii lor. Andrew,il va urma peste c6teva zlle, era incd in C6rdoba, p

strdin dc tot, de bucuria festivd a oraqului.

- Poate pentru ci nu sunt o logodnicd obignuitd.

- i1i faci prea multe griji, totul are o rezolvare.Prin aceste vorbe. Lorenzo se asemdna mai m

niciodatd cu sora lui, Marina, mereu at6t de practi

senlna.

Ai grijd curn imi vorbeqti! I-a spus in cele dintbarte supdrata. Nu sunt o fetitra.

- In privinfa asta suntem de acord, dar, dac[ te simlicdnd o spui, dd-i inainte!

- Am sd-i scriu Marinei gi arn s[-i spun cdt de uriitpuftat cu mlne.

- Toate faptele mele au avut ca singur (el sd ififamilia, dar nu eqti in stare s[ vezi asta.

Nu ma trata ca pe o proastd.,Lorenzo, fiindcd nu

- Nu, nu eEti proast6, a fost el de acord, ci

Iunnsrn-uA

fttllrrrr';tc.l,orrtc dai prea mult6 insemn[tate^unor lucruri marunte'

t rr. cle plildd, .a-iooa'f Beresford -d,9i:p::lll.?tl:,,,i,,',ir."J";;;il,;;t l-a intrebat sarcasticd. Se uit6 la

rr' urlr'-Lrn fel care md descurujeazd'Nrr tc tlispretuieqtJ a,'t ut"* are mintea mai limpede

lr .,r lircir bine treaba. i., "tui copacul care il impiedica sd

prrtlrtrca.

| ',li lbarte filosofic in dimineafa asta' domnule del

I rrrtlttl Beresford era a'tdtde obsedat de tine incdt uita

r r ',t' rrl'lzt in C6rdoba.l\l:r rlltcgti cu aceste prfesupunerl'

I r,rlrtirr cd prietenul si gtvea dreptate'

',rrttl singurut in stare s6-!i spun[ adevlrul frr[ sd se

nrrr rlt' izbuonirile tale de fuie'| '.,tr lrrca aspru qi, daed vrei sd qtii' eu nu am lzbucnlrl

;h llr r,'

l\ l;r rrrltginesc si-ji ardtpricinile pentru care logodnicul

[rr ,, lrrrr'tlcparte de tine.

l),rr crr nu sunt dugma-nul lui'

l ',tr ccl ,-t ui r.ru." dt-r$man pe care il poate avea un

[iltl,,rl r;r cl.

\1',rl;t rt clipit de mai m--trlte ori cu nedumerire'

r , rrccrci s6-mi spuil?I .rrlrtl Ueresford este= agent' via(a lui are un pre[' tar o

233

t

232

Iunrsrn-*tA,\rutrtn GsNnwfemeie ca tine inseamn[ o mare lipsa de aten]ie care

s6-i scadl puterea de apdrare. Il transformi intr-o Jintdpentru dugmanii lui. Agata era congtientd cd toate gi

dintre vorbele rostite de Lorenzo erau adev[rate. Daratdt de frumos sd se lase iubita de Cristopher incit uiadevdrata pricind a falsei lor rela{ii amoroase. Tspuni de ce minliseri dar, incdpdtAnatul, voia sd meargideparte cu logodna fals[, fatd de to{i, pini cdnd va ipund mina pe creierul conspirafiei. Ea nu era de acordinvoise. Trebuie sd il lagi sI plece, i-a spus deodatd

Agata gtia, dar cum s-o facd frrdsd-l rlneascd?

- Este un domn, nu imi va ingddui s6-l dezleg de oblipe care crede cd gi-a luat-o fafd de mine.

Prietenul ei a bdnuit cd se referealacevamult maioare chiar era indrdgostitl de englez? Felul in care-l pricare-i zdmbea, erau cdt se poate de grditoare, dar a

sd-i dea tot ajutorul. O iubea pe fata asta de cdnd era o

qi o admira pentru idealurile ei de egalitate.

- Te voi ajuta cAnd va veni momentul dar trebuietrgdduieqti cd, dacd o fac, nu vei pune la indoiali faptele

- Md sperii cAnd vorbegti aga.

- Fdgdduiegte-mi! a st[ruit cu glas hotirit.- Ai cuv0ntul meu cd nu-(i voi pune la indoiald

Mulgumit?

- incd ceva. Ea l-a privit fdrd sd clipeasc5. Vreau sE viirnine la tavema Montilla.

Taverna Montilla era {inutd de o cordobezd mdritatdun ofi(er francez; o poveste de iubire foartecelei trlite de pirintii ei. ,,Ce-o fi cdutdnd Lorenzo acolos-a intrebat intrigatd.

- De ce ai nevoie sd vin cu tine? a intrebat peste

de curioas[.

- Cred cd acolo se vor intdlni unii dintre bdrbatii de

234

l,orenzo a dat aProbator din caP'

('um e ftancezata?

l'cuJaitt,i-a rdspuns cu un accent patrzian fErd cusur'

$tiam eu. Vei f,r de un ajutor nepre{uit'

l'averna Montilla exista de dinainte de inceputul

tnzhoiului impotriva lui Napoleon 9i in trecut avusese legdturi

lu viala toreadorilo' lo' lobezi' Mulpmitd situ[rii

i,,,r,i.gi"" in Cartierul evreiesc' era locul preferat pentru

rrrrir,iri de afaceri gi altele de tot ferul. intre perelii ei se

hrtilniser[ toate clasele societilii cordobeze' Se ajungea pdn[

Irr crr > sttdziinguste 9i gerpuitoare' cu

pnlc te in alb' construite in jurul unor

r rrr'(r care in perioada aceea a anului

rurrl:tu magnific.in jurul meselor din tavema Montilla' odinioard numitd

I'tiltul,luaserl loc artigti 9i toreadori; intelectuali 9i oameni

,f . r;tiin1a, muncitori 9i samsari' dar dup[ moartea

grroprietarului, care n''' lesas" moqtenitori' un bogat ofi1er

Iurttcez hotdrise s-o cumpere pe o suma modica de bani' Solia

Irrt. o cordobezdpenume Esperanza' o conducea cu destul

\ucces. Mulli francezi obignuiau sd vind acolo f,rindc[ se

Vtrrbeafdrdteamdinfrancezdqiputeauslschimbepdrerigisdlircir afaceri cu bdcani 9i comercianfi francezi'induntru mirosea

ir vin gi a tradi{ie. A iemn de butoaie' a sl[nind rincedi 9i a

lrrinzS de oaie' Avar de pe pere(ii din ghips care aveau nevoie

rlc o nou[ sPoire.

Lorenzo a intrat inaintea Agatei 9i a clutat un loc mai

irl)roape de una dintre ferestie' Localul era infesat de

Adolphe Basile 9i Claude Benoit?;1ur*"* rlele trecute'

I'

l'ort'ecti, in francezd(n'a )' 23s \ ir

ur

,4attrro GtNBwvizitatorii oraqului gi de cdl[tori englezi care se

luna de sdrbdtoare prin excelenfd a C6rdobei. Acerutamdndoi un ulcior cu vinul casei gi o po(ie degunci. Fiul cel mare al circiumdresei a luat comarufealI. Bdiatul, cu pdr ardmiu gi chipul plin de pistruiportretul viu al tatdlui sdu francez gi chiar dacd spanipriveau de obicei cu neincredere pe francezli care contisd locuiascd in Spania dupi rdzboi, se ardtau ingddui

- Ascute-{i aluz:ul dar, te rog, si nu se vad6.vorbise atdt de incet incit cu chiu cu vai il auzise. Astr[bdtut cu privirea curioasi incdperea. S-a uitat pe rdtoate mesele ocupate de oameni care beau, rAdeau qi iqi

m6rturisiri. Un bdrbat mai in vArstd, imbricat foarte neobii-a atras cu deslvArgire aten{ia. Barba lui deasl gi surd

potrivea cu tenul rogiatic; pdrea cd soarele cordobez ilPurta nigte ochelari cu lentile inchise la culoare gi oneagr5 in care hebuie sa-i fi fost cald qi se uita ink-unoarecare in dreapta sa. La masa din spatele Agatei gi

Lorenzo era un grup de trei bdrbafi care pesemne erau

vorbeau cu accentul tipic din sud, poate din Marsilia sauAdar ea nu a putut sd dea aten(ie la ce spuneau pentru ca bdipistruiat tocmai ldsase vinul gi m0ncarea pe masi cu unbrusc. Lorenzo a luat o atitudine nepdsitoare cind i-avinul de culoarea paiului intr-un pahar ce cunoscuse gi vmai bune. Mirosul sec al vinului i-a invadat ndrile dar nu ip6rut nepl[cut. Au inceput o discufie oarecare gi

I

lur a fZcut cu capul un gest de confirmare dar a bdut restul

care ii ingdduia Agatei si dea atenfie conversafiilor de lade alaturi. Cineva acorda o ghitara intr-un coll dar numugteriii. A baut o inghitriturd mic[ din pahar gi a ciuurechile. Pe misurd ce traducea in minte vorbele, devenea

mai palida. Lorenzo avdzut cd ii pierea culoarea din obrajia Jinut-o de bra( ca s[-i transmiti o parte din fo(a lui. $tiaasculta ceva foarte insemnat gi dupa c6teva clipe care i236

l lrgrrrd iritatd' , .

ilu p.iui.ea intrebdtoare, lntrano $r

h'1irrct. bbr.*ur. imbrdiiqare rile pe care

;t lc ldcuserd 9i toate acestea au ca o otravd

Irrrrrritd de diavol. Cind ochii Agatei s-au oprit pe el luind loc'

r lr ularmat, dar ea nu il recunoscuse sub deghizare'

( iandul lui fusese s5 asculte disculia purtatd de bSrbatul

p(' cilre il urm6rea: creierul instigator al complotului' Dar

lrit'irnd asta, avusese o surpriz[ foarte neplicutd pentru care

vir trcbui sd ceard socoteald' Acum cd pusese lucrurile cap la

rrr1r, trebuia sd treacd la fapte 9i s6-qi incunoqtinleze

,,rrpcriorii despre ceea ce aflase'

31

intoarcerea la Zambraa fost o adevirat[ -u$urarerpe1ltru

t'rr. Lorenzo o intrebase ce auzise la Montilla' dar Agata a

rr.tlrit s6 pastreze tdcerea pind ce vor ajunge intr-un loc

r'*ur. A.r*, stflnd in biroul spalios al contelui qi cu un pahar

23',|

t

,Lrunrrc GnNBw

- Un proprietar de nave francez din Marsilia. Celuispuneau Andr6 Molidre, dar nu am auzit niciodatddu-se de el. Lorenzo il cunoqtea pe franfuzul respectiv

observase surpriza din ochii bdrbatului c6nd l-a vdzut iin tavern[; dar ulterior, acesta s-a linigtit fiindcd aflase

nu vorbeqte franceza. Numai cd Moliere nu ttiainsofitoarea lui era priceputd la limba francezd, nu

era fiici de francez gi trlise in ultimii ani la Paris. Albdrbat era spaniol, Gonzalo P6rez, acelagi pe care l-amin Anglia vorbind pe furiq qi punAnd la cale conspirafia,voia s-o intrerupd dar Agata nu i-a ing[duit. Lorenzo,v[rul meu este instigatorul complotului impotrivaPrietenul ei a privit-o cu o strilucire foarte grditoare inintunecati. Sunt bunicul meu, Gin6s de Lucena gi tatdlAlvaro del Valle, a incheiat.

Lorenzo a inchis ochii cu durere neprefrcuti.

- $tiam deja, a recunoscut in cele din urmd.

Iunrsrn-uA

I)a, Ei din '"'p-"t 9i i*redere fa16 de cel mai bun

lutrstlicr ul sdrr, Carlos de Lucena' d.oreste t't"':'.t-t^::t"::1cu apd rece in mdn6, s-a pregltit si povesteascd tot ce

- Unul dintre barba(ii din tavern[ eraAdolphe Basi

- Adolphe Basile? a repetat Lorenzo foarte interes ;i,,:_1,;J';;u' ru l"r"uluie numele celor amestecali, dar

rlrrrtrc agenlii sdi.

Agata tot nu inlelegea nimic' Ce putea si cdqtige Anglia

1'r cutate.\,bi vorbi cu Cristopher' Poate cd existd vreo cale pe

( iu-e nu am luat-o in seamd pin6 acum sau care ne scapa'

- Uneori, *a- *'p'ina" naivitatea ta 5i lipsa de

239

Surpriza de pe chipul Agatei a fost palpabila dar a [idoar o clipd; o furie de nestdp0nit a inlocuit-o.

-Aveai dovezi despre asta? l-a intrebat cu glas t[ios.ai ticut? Fir-ar sd fie!

- fi-am spus cd pricinile mele erau mult mai complidecdt puteai sa-ti inchipui.

- Tiebuie sd vorbesc cu Carlos.

- V6rul tdu gtie dar este legat de mAini qi de picioare,poate sd-l trddeze pe bunicul tdu, nu in{elegi? De aceea

ingdduit ca numele si-i fie vehiculat printre cele a

posibililor conspiratori. Manuel de Gonz6lez y Salmon gtio

tot ce se petrece gi ii sprijind hot[rdrea.

- Secretarul de Stat?

238

Iunr;rn-uA,Lrutrrc GnNrwperspectivd, a rdspuns el. Ai pr"rne integritatea unuiintre ciocan gi nicovalS'?

intrebarea lui, plind de venin, a lZcut-o sd se aplece

masd pdnl a rdmas la ciliva centimetri de chipulLorenzo.

- Aq pune-o pe a mea fErd si stau pe g6nduri. N-ag trlniciodatd persoana pe care o iubesc pentru un blestematrapoft gi sunt convinsd c[ Ei Cristopher gdndegte la fel.

Prietenul ei a ridicat neinqezdtor o spr0ncean6.

- in locul tiu, eu nu l-ag pune la incercare, fiiadevdrul, oric6t de dureros, este ci bunicul tdu qi tatllsunt vinovali de conspirafie impotriva regelui Spaniei.

Agata l-a tulgerat cu ochi plini de supdrare. Chiart-i fost aga, nu avea de g6nd sd intoarcd spatele familieiBunicul sdu trebuia sd aib[ o motivaJie puternicd

acliona in f'elul acesta.

- Du-te dracului! i-a zis. pe c6t de obosita pe atitsperiatd.

A p[rdsit biroul qi l-a ciutat pe Cristopher prin totAvea multe mgaminfi si-i faca qi prea multe scuze s5-i

dar o va face, orice ar fi dupa aceea. Cu toate acestea, nu

gasit in niciuna dintre dependin{e. In cele din urm[, s-a

in odaia pe care Lorenzo i-o destinase lui Cristopher.Igi sirnfea inima ?mpartita intre doua sim{Sminte li

cleosebite: iubirea adAncd pe care o nutrea pentru el

fldelitatea fa(5 de familie.

$i-a plimbat m6na in chip incongtient pe gravurile fide pe stAlpul patului. CAteva clipe dupd aceea Ei-a ipagii spre f'erestrele mari, deschise inspre noaptea cald[.privit cu desfEtare frumosul orag. Era mdre{, impozant qi

adora. in tdcerea ad6ncd doar vdntul cuteza si se joace

giruetele caselor qi sd legene ca o marnd iubitoare bdrcilegatc in :;ir de stAlpii infipli pe malurile Guadalquivirului,240

i,,,,r. .r.. t'itoarc, odre1un cordon de argint pe

llr,' ltttra ii infrumusefa cu drag' Soarelt..t: ltt*:1l1:l,,,tr li cea{a uqoard produs[ de clldura zilei incepei

i11:tlrr;rcusc6. Noaptea iqi ldcea loc peste seara obositd ca 9t

t,mn un vdl albastru palid ar fi fost tras peste oraqul care

lr,rrcvca, ddn care ii Poftea Pe

Irrrhrrgostifi gice 9i Pline de

htotic. Un o dul sufletului ei'"'

i',i,r,f r.ie Agatei s-au intors iardqi la problemele care se

rtlrirvau intr-un ritm amefitor' it agteptase pe Cristopher

r r',rsttt'i intregi dar in van' ii pierduse urma qi fratelui lui'

Arrtlt'cw gi nu qtia unde stdtea 9i ce frcea in ceasurile cele

Iurr rtrzdtoare ale zllet'

A oftat din nou, adinc supiratS' Avea in mAini o

Irrlorttrafie teribild, cu urmdri nefaste pentru farnilia ei 9i sd

rrrr ltic ce sI fac[ cu ea o exaspera' ii provoca o neliniEte in

;rrcpt qi o sufocare ftz\cd,dar a hotdr un

rlt'zrrodimint neprevdzut' Va trece la se

trrlourc6la Casa Lucena ca s6-i vorb

('asa Lucena era situatd in afara oraqului' aproape de

urr)ara Albolafia. Fusese construitd pe malul drept al riului

t irrutlalquivir, foarte aproape de vechiul pod roman' Chiar

rlrrcri dimensiunile ei erau destul de mici fafd de La Alumeda'.

rrrlcriorul era indeajuns de inc[pdtor ca sd addposteasc[ mai

,,',,11i membri ai familiei c0nd se aflau in vizitd in ora;' Nu a

lrrrlut la ugf,, nu era nevole, u$a era mereu deschisd pentru

, rrrspe[i. Cind a trecut p'ugui, parfumul putemic a[ muqcatelor

,r liicut-o sd inchid[ ochii cu incdntare; era mirosul care ii

rrrnintea de copildrie, de dupd-amiezile insorite cind se juca

l:rrrgd flntAnA 9i incerca s[ prindd vreo g[in6 riticitd'

Z;rrtea vastd 9i vesel[ era impdrlitd in dou6' o parte

,,,,f.rita iar cealalta in aer liber dar care vara era umbritd de

24r

I

,\

,Aauruu Gmuwfnrnzele unei galeriiplina de dor pe fierulJi'^ -^--- - rdin partea de sus a caser. pere{ii grogi pistrau multe amirceasuri fericite. incd se intreba Je ce tatdl ei o smulsesosingurul camin pe care il cunoscuse ca s-o ducd intrstrdin gi rece, unde lumea o privea de parcd ar fi fciuddlen ie, a* ur"nsi'Ji':T ;i.# ff,,:"J::"LiIicut. Uga din lemn, vopsitd intr_un verde intens, era adupd o perdeluJd din pdnzd in tonuri pdmdntii,caracteristici pentru casele din sud. Ferestrele erau diar cdminul din bucdt[rie fumega, semn de net6gdduitbunicul ei se afla acolo.

- A suit singura treaptd care frcea accesul indulocuin{ei gi penumbra a invdluit-o cu totur. ugiledesparfeau restul dependin{elor erau inchise Jar.**;se migte prin casd cu ochii inchigi. O cunogtea pe dinafai

- Bunicule! Unde egti? Deschidea pe r6nd ugile inchiincercand sd ir gdseascd. carmen! Federico! pe unr

Iuan;rn-uA)r rr intors privirea de la chipul bunicului la portretul

Inrrrrrci ei, care continua sd atirne in perete, in spatele mesei

ln,rrrc stdtea de obicei Gin6s cind se uita pe facturi 9iIrrrsori. Tatdl ei, Jean Michel il rugase stdruitor si ii dea

;rrrtrclul sofiei lui, Maria Isabel ca sd-l ducd drept amintirelrr l'rrris. dar b[trinul refuzase cu hotdrire. Camera era

ltrlrrt'rnai cum gi-o amintea Agata. Perdelele, de un galbenprrl, lirsau lumina sd pitrund[ prin singura fereastrd, care

r[]rlcl intr-o curte interioard, iar biblioteca micuf[ nurrrlrrpostea cdrfi, ci mici picturi ale fiilor gi rudelor care

Irrrrriscrd in rdzboiul impotriva Franfei. Bunicul ei pierdusenlrrlclr...

Arn fost la taverna Montilla cu niqte francezi de seam5.

l)rrcri aqtepta vreo recunoagtere din partea lui, s-a ingelat.f rrrcs S-& uitat [a ea de parcl i-ar fi spus ci fusese lapra\d.Nrr rnd intrebi nimic?

lliirbatul a luat loc in fafa ei, cu tabloul singurei fiice in

',llrtc. Pentru cineva atAt de familist ca el, sd piarda trei fii inrrrzlxri qi fiica din pricina bolii fusese o lovitura prea grea.

Irrt'ri cra supdrat pe viaJd qi pe soarta care ii acoperise casa cur ;rlrrl negru al nefericirii.

ili voi spune acelagi lucru pe care i l-am spus gi mameitirlL:, acum atit de multri ani incdt abia pot sd-mi amintescrnlocmai vorbele. Agatavoia sd protesteze dar Gin6s a fbcu-I o cu un gest s[-gi Jind gura inchis6. B[rbatul ila nu e pentrulillc.

tra qi-a rezemat spatele de scaun ca si il vadd mai bine pe

lrrrnicul ei. in niciuflcazn\voia sd vorbeasci despre rela{iat'r cu Cristopher, avea o chestiune mult mai insemnatd de

rliscutat gi de care putea depinde via{a lui.\,bm ajunge la lordul Beresford maitirziu, dacd doregti,

rlrrr mai int6i trebuie sd rdspunzila o intrebare.

- Egti obraznici.243

I

umbla(i?

- De ce faci atdta zawd?

Carmen, bucitdreasa, lucra d,e zeci de ani pentru Ginj: 3._.:::f:f.t.: era om-ul.de incredere, care avea gi,!1

casd qi de imprejurimi cdnd bunicrl .";fl;^;il;Alameda pentru anotimpul semlnatului gi al recoltei. Aea strdbdtut vestibulul l5s6nd in urmd scara ingustd care dla camerele de dormit de la primul etaj.

Arurna GtNpw. - Sunr foarrc ingrijorata p.nffi

srguran{a durnitale.

- La v6rsta mea, un bdrbat nu mai are de ce sd se- S-a pus la cale o conspirafie pentru risturnarea

Fernando, platita cu bani franfuzegti gi englezeqti. Amcd gi contele de Zambra este am.rt..ut. Gin6s a incrr. \_rlrtgs a lnumerii, ca gi cum s_ar fi pregdtit dar nu a tdgdduit, ca$tepta ea. Bunicule, de ce?- O femeie n_ar trebui sd vorbeascd niciodatd

politica.Agata a strdns din buze supdratd. Bunicul ei era unnemalpomenit dar in privin(a femeilor se dovedea inqi retrograd.

- Coroana englezd, a aflatgi vrea sa_l inqtiin{ eze penostru.

Asta explicd,prezenlaenglezului in casa mea.Cristopher nu este vinovat cd a iegit la iveald

chestiune, Anglia a luaturna unomoUiti englezi carefoarte interesafi sd-l deajos p" regele Fernando gi sd_l ;pe tron pe fratele lui, Carlos gi cdutirile au dus paiedumneata gi la contel e de Zambra.

IwrSrn-*tA[u rrr-rru ascultat qi a trebuit s6-i ingrop pe to{i trei.

('unogti pedeapsa regelui pentru trdddtori, i-a amintitlr $i rnd tem pentru dumneata.

('c trebuie sd fie va fi dar ocoleqti chestiunea logodnei

lrt h'

Agata a dat de mai multe ori din cap in semn de tdgadir

thr t'irnd voia sd deschid[ gura ca si-i rdspundd, a auzit unylrrs in spatele ei care a frcut-o sd inchidd ochii neliniqtitd.

Sunt foarte dezamdgit, fata mea.

33

(ilasul tatdlui ei a {intuit-o in scaun, frrd putinJ6 sd

rcrrc(ioneze. Jean Michel Martin se oprise in pragul ugiir['schise, cu umdrul drept rezemat de cadrul din lemn, qi se

rrrll la ea stdpdnindu-gi supdrarea. De multe luni nu o mai\,zuse pe fiica lui gi era atdt de schimbatd.

Tat6l a exclamat uimit[ de prezen\a in casd a pdrinteluilr .lcan Michel s-a apropiat qi s-a aplecat asupra ei dar ea

nu cra in stare sd se ridice gi si-l intAmpine cum se cuvenea.Sru'utul pe care i l-a dat pe cregtetul capului a frcut ca ochii,,rr i se umple de lacrimi. ii fusese foarte dor de el dar

lrrtlccdnd dupd expresia lui nu va face sd-i fie ugor. Jean a

lrurl unul dintre scaunele care se aflau lAngi biblioteci qi

I rr pus in fata biroului dar inainte si se ageze s-a uitat la

;rorlretul Mariei Isabel. Privirea iubitoare pe care i-a adresat-

,, rnamei ei a fEcut-o s[ i se strdngd inima. Cind ai sosit?

I rr intrebat qovditoare.

in zori. $i a fost o adev[ratd surprizd s[ aflu cd nu ai

245

Agata a auzit limpede oftatul lui.- Atingi un subiect care e prea mare pentru tine.- Bunicule, vreau sd te ajut!- Me mlrginesc sI urmez glasul congtiinlei mele,rdspuns Gin6s dupi o lungi paiza.Iar o femei. r, poui.mi-o pund la indoiali, cu at?rimai mult dacd este din fami

mea.

,Lrutrtp GrNnwurmat niciunul dintre sfaturile mele gi cd ai nesocotitaltele.

- Am multe s6-ti povestesc, a incercat sd se

- Sunt incredin[at de asta.

- Dar mai inainte trebuie si previn...Cu un gest din deget, Jean Michel a frcut-o sI tacd.

incepea sd oboseascd de cdt de pu{ine prilejuri ii d

spund ce o ingrijora cu adev[rat.

- imi vine greu sd cred cd ai fost in stare sd il ibunicul tdu cu o logodn6 pe care eu nu am incuviintatnici nu am de gdnd s-o fac. $i cu un afurisit de englez!

Ea a ridicat bdrbia cu mindrie. Erau chestiuni multinsemnate de care sd vorbeasc[ decAt rela]ia ei cu Cri

- Este un b[rbat minunat, chiar daci este englez,

rispuns cu o obrdznicie prost ascunsd. Gines a rds

zgomotos auzindu-i obrdznicia. Ei i se pdrea de neindurattatdl ei sd-l judece greqit pe Cristopher frrd s6-l cun"\,br si vorbesc despre el? Prea bine!" qi-a spus.

devreme sau mai tdrziu trebuia sd treacd prin asta gi cu

mai devreme cu atAt mai bine. $i il iubesc din tot sufle

,,Am spus-o", s-a gdndit plind de m0ndrie. Jean Michelprivit-o intr-un fel care o infiora. Cu o strilucire intensdprecaufie amestecatd cu hotdrire.

- Ai fost foarte indrdzneald sd mE pacalegti idu-te spre Anglia in loc de Spania gi intrind intr-o relinegald cu un necunoscut.

- \biam s-o vdd pe Marina, s-a justificat ea. Iubireapentru Cristopher nu a fost ceva premeditat, pur qi simplu Iapirut ca urnare a intilnirii gi imprejurdrilor. l

- Cind bunicul tiu mi-a scris ca sd-mi spun6 de lota cu un englez, nu-mi venea sd cred. Jean gi-a intreruptmoment discursul ca s-o intrebe: Te-ai logodit?

Lucrurile puteau sd se complice mult dacd recunogtea

246

Iunn$rP-uA

te limPede Pe cine iubea'

in jurul gAtului mdrturisind

sr' rladuse lui, nu o datd ci de doud ori' 9i in plus frr6 sh

lltttlri remuqcan.

l.orclul Beresfbrd s-a purtat intotdeauna ca un domn' a

rn',1,,,,.r, .u glas liniEtit dar c' o uqoard nervozitate in privire'

,lcun s-a uitat drept la ea, ciulind un semn care s6-i arate

rl'r,rr il minlea din nou dar fiica lui ii suslinea privirea cu

rlnecritate Ei fEr[ s[ cliPeascd

IlEti conqtientd de primejdiile la care te-ai expus pnn

Ilt'ltst6 aventuri?Tht6, am aflat de un posibil complot care il priveqte pe

rrirtrl Carlos 9i care il leag[ de o conspirafie impotnva

;;,,.i..,i Fernando,..a cotra-atacat ea cu glas stdpinit'

I rrstopher *-u ,p"1i"it de la inceput' A vrut sd md ajute sd

rpirl bunul renume al familiei 9i iubirea a ap[rut fdr6 s6-mi

tlrrtt seama.

Nu eqti conqtientd de ambilia de care dai dovad[ dacd

It' lrotdr[qti ,a-t u.ttpii? Nu eqti de rangul' nici de neamul

Ittt.('aintotdeauna,tatdleindruiacuargumentefiecarecastel

lx' care ea incerca s6-l clldeasc[' Ochii Agatei s-au inecat in

lrrcrimi. El nu-l cunoqtea pe Cristopher' nici insu;irile lui ca

onr, dar avea dreptatl in parte; uitase. cu desivirqire cd era

rrobil, cu un titlu pe care il va moqteni cdndva' Ea era o fatd

srrnpl6, fiica unui invins 9i nepoata unui moqier tr6ddtor al

('oroanei.

Dumneata m-ai crescut in credin(a c[ nu existl om

sttperior altuia. Ca

nttgul. Vorbele i-au

lcl cu Putin{d, ca qi

;i egecul dePind de ProPria

- Nu vorbim de atribute omeneqti' fata mea' ci de o24'7

t

,4aurrn GtNpwminciund wzitd, in folosul propriu. $tii ce pirere amprietenia care te leagd de dofra Marina del Valle. inm-a durut sd te vdd in dezavantal.

- Marina crede gi se poartd fdrd sd se gdndmogtenirea sAngelui ce ii curge prin vene.

- Dar tatdl ei, contele? GAndeqte la fel ca fiica IAgata a strAns din buze ca sd-gi stdpdneascS

nechibzuin(a a fost mai putemicl.

-Acum parcl aud un francez umilit de infr6ngerese arat[ rdzbundtor, nu un om liber care se bucdrepturile pentru care a luptat.

- Rona! a tunat glasul buniculuiindati!

$tia ca mersese foarte departe gi ruginea i-a coloratintr-un rogu aprins. Tatdl ei nu era vinovat de neferigi de simlimintele care ii intunecau judecata: iubireaCristopher, loialitatea fald de familie.

- Imi pare rdu., tatd,. Rdzvr[tirea mea nu are justiJean i-a luat mdinile intr-ale lui gi i le-a strdns

Chiar dacd era grozav de supdrat pentru minciunilelumina ochilor lui qi gtia cd acJiona urmAndu-giAgatamereu dovedise o tenacitate de necrezut.

- Te-am prevenit c[ felul in care o cregteai o s[-[imulte necazuri, l-a infruntat Gin6s pe ginereleinfiliqare foafte serioasd. Cine educ[ o femeie deegala bdrbatului? O trimite sd studieze!

Pupilele tatdlui ei s-au infipt intr-ale ei cu ocare migcat-o qi a nesocotit critica bunicului, care nuniciodatd cu ochi buni faptul cd plecaser5 in FranJaAgatas[ poatd sd studieze. Gin6s credea sincer cd ferau pregdtite pentru asta, nici nu trebuiau si-givremea printre cdrfi.

- Englezul te va duce departe, intr-un loc in248

Iunzsrn-*tAprrlca si ajung.

lrhirrgcrea lui a indurerat-o qi i-a frcut inima s[ batl mai

I lrrncezii nu erau bine primili pe meleagurile englezegti

prczcrr(a tatllui ei va fi intotdeauna nedoritd. Ea nu uitase

t'f rrl indurat ca fiicd a unui francez,la diferitele cine lapirrticipase ca oaspete al Beresforzilor dar fusese atdt

llrrnros s[ viseze cd totul putea fi altfel.Nrrrncle lui este Cristopher, i-a spus intr-o goaptS.

I rrrrlul Beresford, tatil ei stdruia cu incdpif6nare sI nu

rrt'rrscd numele rnic al englezului, te va duce departe de

lr rrrhcqti gi cunoqti.

$lrrr, a recunoscut mdhnitd.

lrrr cnglezii se pricep de minune sd ne fac[ si ne simfim

;rrt'jos decdt ei. Agata l-a privit drept. Vorbele mele nu

urnlrre a infr6ngerii in fafa lor de acum zeci de ani, ci

rrr t'rr sti in firea lor s[ se arate dispretruitori cu restul

I

| 'r rstopher nu e aga, l-a apdrat.

Srrrrl incredinfat de asta. Fiica mea nu ar alege un bdrbat

rrlt'rrluri, lird pdreri limpezi gi o personalitate hot6r6t6

rrlokr, pimAntul englezesc va sfdrgi prin a te dobori.

l)rrr dumneata te-ai insurat cu o spanioloaicd, i-au,rrl cr.r glas tndurerat, chiar dacd resemnat.

f r rr litst o gregeal[ pe care am pldtit-o foarte scump, arscut. Vreme de ani, mama ta a trebuit s[ indure

r'1rrl propriei familii, al prietenilor ei. SE trdiascd

r;rrlrlr-r de priviri ranchiunoase i-a minat firea veseld,

/ril()ure iar asta este ceva ce nu doresc pentru singura

lttr'lt.

lr,rrrr irr(clegea qi igi amintea prea multe lucruri. Tristelea

t lrri rlc cdte ori trebuia sI meargd lapia[d, qugotelile

'lor cAnd trecea pe lAngd ele. Unele bdtrdne, de cAte

rr rrrliilneau, iqi fEceau cruce, de parci l-ar fi vdzut pe

249

Arunrry GrNtwdiavol in carne qi oase. Da,Maria Isabel suferise

din iubire. Iar el va face imposibilul pentru ca fiica luiaibl aceeaqi soartd.

- Ai face-o din nou soJia dumitale? l-a inindrdzneald pe tatdl ei.

Tdcerea aatdmat intre ei ca o spadl ascufit[.

- intrebarea este, dragamea Agata. m-ar acceptamama ta, gtiind tot ce i se va intdmpla pentru cd md i

in urmdtoarele ceasuri, Jean s-a dedicat ndruiriiunul a argumentelor ei in favoarea lordului Beresford.a fdcut front comun cu ginerele lui gi am8ndoi au

minunea: Agata s-a invoit s[ nu-l mai vad[ pe Crisd rupI orice legiturd sentimental[ cu el; in schimb,ei trebuia s[ stea de vorbd cu englezul gi s[-i spundluase parte la complotul impotriva regelui. Ea avea icd Cristopher va putea sd spele numele Lucenaimpiedice pe regele Spaniei sd afle de conspiralie.

Era frAnt de oboseald. dar izbutise s[ ]e inchiddconspiratorilor, p0nd in punctul de a-i impireacfioneze la vreme, degi sd descopere numele lui GLucena gi al lui Alvaro del Valle presupusese o

il stdnjenea gi il frcea sd gov[ie u$or cu privire lape care trebuia sd le ia. Cristopher se ingelase inconsilerului secretarului de Stat spaniol qi trebuia s[vorbd cu Carlos de Lucena. De fapt, chiar in acel

ducea la o intdlnire cu el. $i Lorenzo del Vallevorbeascd lui Cristopher inainte ca acesta s[ comsd incheie raportul pe care el insugi il va duce lacurAnd.

Trimisese degrabd ordinul asupra arest[rii luiMoore de indatd ce va cdlca pe pdrndnt englezesc. Aqi cumpdrase bilet pe un vapor spaniol care

250

Iwn;rn-uArrrrca urm[toare din portul Chdiz, cu destina(ia Dover.

r rnetropolitan[ din Londra, cunoscutd drept Scotland

t'r'rr inqtiinlatd de sosirea nobilului gi era pregdtitd sd-l

rrglrcze qi, eventual, s6-1 aresteze. A doud zi, seara,

rrril clc Poli{ia Generald a Regatului Spaniei ii va v0na pe

Irei liancezi amestecafi in complot: Adolphe Basile,

lc Ilcnoit 9i Andr6 Moliere. Izbutise sd impiedice fuga

Irr lrranla dar acum r[mAnea partea cel mai grea: ce sit'rr infbrmalia despre contele spaniol gi bunicul femeii

Itilt('o iubea.

31

I rrslophcr primise invitalia lui Lorenzo del Valle pentru

Irrilc cu Carlos de Lucena la palatul Zambra. Aqtepta

trrrrrl tlintre frumoasele saloane ca majordomul s5-1

n irr bibliotecd. O dat[ acolo, s-a pregdtit sd aqtepte cu

c sosirea celor doi bdrba(i, in vreme ce privearnst'lc picturi de pe pereJi. Picturile murale din palatul

ur rr':rlr cu adev[rat spectaculoase qi ar fi putut sd le

lrl t'crrsuri intregi dar intrarea lui Carlos de Lucena,

rlc nrogtenitorul contelui, l-a fdcut si indepdrteze

Irlrr tlc pc fresce ca sd se uite la ei.

I lrtlrrrl irrtunecat al lui Carlos i-a ardtat ci avea si facd

lrr rr,'llocieri dure.

I or r I lloresford, lua[i loc, vd rog, l-a salutat spaniolul cu

Irlrr llrl.I tr rrr ( 'trrlos, a rdspuns cu aceeagi rdceald, gi s-a agezat pe

rrl grt'care i-l ardtase.

2st

care v-a adus la C6rdoba. Cristopher a confirmat cu liliu cd mai multi membri ai parlamentului

al capului. Vreau sd v[ propun un t6rg. Numele meucel al unchiului meu in raportul pe care il ve1isuperi orilor dumneavoastri.

rrvoastri dezaprob[ politica regelui nostru, induntrul

ht nlrrra granilelor.

Putea sb se agtepte la orice dar nu la ace

nechibzuitd, chiar dacd de un eroism care l-a

('rind se conspir[ cu bonapartiqtii pentru inl[turareart'gc, situafia capdtd alte proporfii; rezultatele pot avea

rkiundtoare pentru Anglia qi asta e ceva ce nu putem

mijeasci ochii ca s6-l priveascd mai bine pe spaniol. Ittgnrhrim; nu, c0nd atdlia compatrio{i de-ai mei au murit

- Este munca mea, nu obiqnuiesc sd ascundoricAt de nepldcut ar fi el.

v()1.

l'rtr lrrs qi-a m6ngdiat ginditor barba incipient[. Englezul

un os greu de ros gi cu idei foarte limpezi. Rostise

,Arutrru GnNnw- Dorili un coniac? l-a intrebat Carlos dar Cri

refuzat politicos. Voia sd sf6rqeascd cdt maiintdlnirea. imi inchipui c[ acum gti(i totul despre c

Carlos a oftat obosit vdzdnd obstacolul ce i se

fald.

- Unchiul meu qi-a pierdut cei trei fii in rdzboi;este un pic tulbure 9i ideile greqite.

- M-am gAndit mult la acest lucru.

- Conspira{ia a fost inl[turat6. Nu existl pricindcare si fie trimigi la spOnzurdtoare dor oameniacfionat impingi de idealurile lor de progres.

- Nu-mi revine mie sd judec asta.

- N-a(i frcut niciodatd vreo greqeald, lord Beres

- Nu mi-am trddat niciodatd lara, dacd,la asta vdLorenzo continua sd tacd, privind ca un simplu

discu{ia dintre prietenul lui gi englez.

- Suntefi conqtient cd moartea unchiului meu vacongtiin{a mea gi a verigoarei mele?

El era pregdtit pentru aceastd loviturd sigur[durut.

- Sd n-o amestec[m pe domnigoara Martin indiscufie, a subliniat pe un ton echilibrat.

Lorenzo a hot[r6t s5 intervind pentru prima oar5..

- Agatanu v[ va ierta ci a]i ingdduit moartea

Iunnsrz-*tAdtr';r :rtri fi putut s-o evitali.

l stc femeie, imi asum atitudinea gi reacfia ei in aceasti

In(i.

,lt' vorbe ca pe un repro$ dar el putea sd-i inleleagd qi

nprce icze pdrerea;propriul tatd fusese gata sd-qi piardd

trr bltllia de la Bail6n.

I rclrrric sd fie o cale prin care sd ajungem la o inlelegere

tnrloirre, fdrd ca pe(ile amestecate sd se resimtS, a

I I orcrtzo.

Srrlonul Mozarab s-au scurs cdteva minute lungi 9i

rlrrtt' inainte sd vorbeascd iardgi Cristopher.Slrrtrri(i-l pe contele de Zambra sd nu se intoarcS de la

r'trr':rsl le.

'nrr(area, deghizatd,in sugestie, l-a f6cut pe Lorenzo

rr pumnii qi sd scrAgneascd din dinfi.Ar cstrr pare un ultimatum, lord Beresford, a spus

l'rrtr'lr s-t'r luaJi cum vre(i, dar un om inteligent ar

Ilrrr rr crr pe o avertizare.

f t rrrrt'lriLrl meu trebuie sd pdrdseascd singurul cdmin pe

I r t'rrrroscut? a intrebat Carlos incruntat.

llnrr ( irncs de Lucena va fi bine venit la Whitam Hall;llr orrspctc prefuit in casa mea. Carlos a rdmas cu gura

253252

,Arunrtr GeNovzcdscati. Englezul erapreacinstit ca sd accepte un gatdovedise cd era fEcut dintr-un aluat cu mult pestemuritorilor gi l-a admirat pentru corectitudinea lui.infruntase adversari mult mai puternici dar nu cu idei r

de bine definite, ceea ce il ficea foarte primejdios c6ndvorba si treacd la fapte gi receptiv la situaliile grele. Voisfacd un schimb dar lordul Beresford ii oferea un prilejaur pe care nu avea de g6nd sd-l iroseascd. chiar dacdiconvingd pe unchiul lui si pirlseascd Spania pentru o vravea si fie o alti poveste. pute(i fi incredin(a{i c[ nutrimite raportul pdnd ce nu se va celebra cdsltoria meadomnigoara Martin. Nunta noastrd de la Whitam Hall vr

IwB$rn-ruA/lrrrlrra pe vdrul fiicei sale, Carlos de Lucena.

l)omnule del Valle, l-a salutat rnai intdi pe intdiullll,,t rrl, cu glas bine modulat, intr-o spaniol6 desdvArgitd, fdrd

lr r ('nt. Clarlos, ce surprizd sd te g[sesc aici. Acesta s-a ridicattlr' ;re scaun ,si i-a intins mina. Nu gtiam c[ egti in C6rdoba,

I rt sl)us dar neardt0ndu-se surprins, ca gi cum prezenfa lui)rrr ('cva aqteptat. Cristopher l-a privit cu ochi critic pe tatdl

llrrrcii carc il innebunea. Jean Michel Martin era un birbatr hpc;, cu privirea dreapti. Avea aceeaqi culoare de pdr ca gi

ltrt;r lLri, dar abunden(a de fire albe il frcea s[ par[ qi mai

rlr',,e lris. Bdrbia, pdtratd Ei puternicd, era o dovadd limpede a

ltrr salc hot[r0te. Singura tr[sdturd nepotrivitd cu chipulr,rrrrr ochii mari gi migdalati, de o nuanfi albastru inchis. De

rlr';rrrte pdreau ta fel de negri ca ai Agatei gi aveau o

rtrrltrcire de inteligen{i care l-a alertat. Lord Beresford,I ;r rr)tins mdna fEra s[-gi indep[rteze privirea intimidantd de

lrr t'1. Cristopher i-a rdspuns la salut cu toatd eleganla gi

r nrcctitudinea inv[late din leagdn. Voi fi foarte scurt. Ierta-

lr rrri indrizneala de a veni sd discut cu dumneavoastrd la

/,rnrbra dar md gribeam...l.orenzo l-a intrerupt cu unul din zAmbetele lui, in stare sd

l rlrcascd inimile femeilor..lean, te rog, dumneata egti mereu bine venit.Multrumesc, Lorenzo.Cum a fost cdl6toria'? N5ddjduiesc cd s-a petrecut fEri

proltIeme.

Un pic obositoare. Sd trec granila pe la Bielsa in loc de

lrrrrr rr fost o prostie din partea mea. Aga trdgeam nddejde cd

rrlrnrr mult mai grabnic dar o furtuni in Pirinei mi-a oprittrrsura vreme de doud zile.

Bun, te las cu oaspetele meu, vom bea ceva mai tdrziurhrcir vei gasi de cuviinfd.

Dar Jean nu i-a rispuns. Se uita drept la englezul care

255

scuza deslvargitd pentru o cildtorie in Angria a familieimaterne. Lorenzo a oftat adAnc auzindu_I. Astfel, interegtdumneavoastrd vor fi apirate aici in C6rdoba iar don Gide Lucena sc[pat de m6nia regelui spaniol.

"Fir-ar sd fie, englezul are dreptate!,, s_a gdndit Cadar acum dddeau peste o piedica gi mai mare: refibunicului qi tatdlui Agatei in privinta nun{ii.

- Mi-ar pldcea sd am cuvinful dumneavoastrd.Cristopher a zdmbitpentru prima oard de c6nd i

int6lnirea.

- Un adevdrat domn nu are nevoie sd gi_l dea.Lorenzo voia sd spund ceva despre asta dar un ciocdnit

ugd al majordomului gi intrarea sa brusc d i_afrcutpe ceibirba(i sd se intoarcd spre el gi sd rdmind tacu{i.

- I)omnul Martin cere ingdduin(a sd vorbeascd intreochi cu lordul Beresford.

I

O strdlucire de interes a fulgerat in pupilele lui Cristoplcare a frcut cu capul un gest de incuviinlare. Fusesesurprizd sd afle cd,tatdl Agatei se afla deja in C6rdoba.

Jean Michel a rdmas in prag, nehotlrdndu_se sd intre,de cAteva clipe. Nu se agtepta sd_l giseascl in pa254

IunWn-uA,Lrutrrz GnNewavusese indrlzneala sd pund in prime-jdie via(a fiiceil6sdnd-o sd cdldtoreascd fdrd prezcn(a unui apf,rdtor.

nu gtia cd Agataa\usese intregul echipaj de pe vapor ca

nicio femeie nu ar fi putut sd fle mai bine pdzitd, ca

cdtre oamenii lui Cristopher Beresford.Carlos gi Lorenzo au ieqit degraba din salon. Fr

englezul s-au mdsurat ca nigte adversari dar cu

care il dd experienfa de a nu gregi dintr-o pornire voitd.

- Doresc sd v[ cer sd renunfa{i la preten}iile asupra fimele.

Cristopher qi-a zis cd omul nu umbla cu ocoliquri,drept la fintl qi la inimd cu precizia demnd de cel mairival. $tia cI va fi un combatant de temut dar nu-iurcase pe creste mai abrupte gi mai grele.

- Onoarea mea de bdrbat mI impiedicd sd-micuvintul inapoi, a rdspuns pe un ton linigtit care nu

incordarea ce il stdp0nea.

Jean a mijit ochii cu o bdnuiald grozavd. Ce ii ascu

fiica lui? Ce minciun[ pusese la cale ca sd apere

englezului?_- Alegeli-v6 cu mare grifl vorbele, lord Beres

fiindcd vorbili cu un tatd furios gi cu dreptul divin sa-gi

ceea ce iubegte.

Cristopher a qtiut cd gregise cu rdspunsul sdu.

- VA cer formal mdna fiicei dumneavoastrd, ARowena.

Furia de pe chipul francezului nu scdzuse cdtugi de

de cdnd incepuserd discu{ia.

- Cererea dumneavoastri este categoric respinsi,rdspuns sec. Nedumerirea lui Cristopher a fost mai

dec6t limpede. Pre! de c6teva secunde nesfirgite, protestul

a r[mas in git. Bund seara, lord Beresford, a spus Jean

chip de desp[(ire qi deja se preg[tea sd plece cAnd el

256

rtrt s6 reacfioneze.

imi inchipui cdt itgataare ceva de spus despre asta'

Vrrbele luilu oprit p'aqii bdrbatului' care s-a intors inainte

{r. rr scoate un plic dintuzunarul hainei 9i a-l ldsa pe mdsula

i,, t,l'-rga fotoliile din piele din col{ul cel mai indepdrtat al

[i,,,,,tIi. Cristopher.nu putea sI cread[ purtarea lui' Pleca

fr,,, pu. gi simplu? ii respingea cererea intr-un fel atit de

it,'1,.rronul 9i rece? A clipit de mai multe ori dupd ce a auzit

iit,, i,r.t Zandu-se. Curentul ugor produs de miqcarea brusc6

i,,ril i s-a pdrut aer inghelat care l-a fbcut sd se infioare'

Asta era tot? Fdcu'se o cdldtorie atAt de lungd doar ca

rll r spun[ "nu,, frrd alte ldmuriri? Nu putea sd cread[' Dar

hrrrrcczul se inqela amarxlc dacd igi inchipuia cd spusese

Irltrnrul ouv6nt.

l)in doi paqi. a aiuns la plicul cate zilcea pe lemnul fin'

I rr rlcsfEcut cu bruschele 9i a citit ce scria pe hirtie' Un

trrr,rut mai tdtziu,injura violent' Agata fusese scurtd dar

IrrrtrirAtd iar el era gata s6-i suceasci gitul din pricina

lrrk'rului neaEteptat.,I mototolit hirtia qi a aruncat-o la cog'

A1,,,i u iegit din salon de parcdar fi fost urmdrit de diavol'

1,,'*,i. dupl o clipd s-a intors qi a luat scrisoarea' Nu vdzuse

rrrciodatd scrisul Agatei, iar un bun agent nu nesocotea nicio

posibilitate sau indiciu, fie ele false sau nu'

35

Agata arrzea perfect discu(ia din salon dintre tat6l 9i

lrrrrricul sdu. Ea avea porunci strictd si rdmin[ in odaia sa

lrrr-ir s6 intervin[. ragaduiala smulsa de tatdl ei o ap6sa ca o

257

Iunrsrn-uA,Lrunrru GnNrwpiatrd, de moar5. Se zbituse vreme de ceasuri intre ceea

dorea inirna qi ceea ce ii dicta rnintea. Se afla la ogrea, care o chinuia gi consirnlise ca Jean Michel sd

chestiunile cu Cristopher dar acum indoiala mugca diSpunea foarte pu(in in fovoarea ei cd nu se infruntase fifa{d cu bdrbatul care mereu fusese cinstit cu ea, dar iinvechite ale bunicului Gin6s ii l6sau foarte pufin I

acfioneze de una singurS. Acesta chiar incuiase u$a

de citeva ori, ceva cu totul netrebuincios, cdci AgataagAnd sd-gi {ind cuvdntul.

$tia prea bine cd prdpastia care ii despirtea era

netrecut dar de ce tatdl ei nu ii dadea un ultim prilejvorbeascS'/ Ca sd nu dea dovadd de slSbiciune. Darfemeie indrdgostitd nu dovedegte slibiciune pentru omulcare il iubegte din toatd inima? A ascultat cu sufletul laintrebdrile pe care tatdl ei i le punea bunicului gi

hotdrdte ale acestuia dar nu ajungeau la nicio inteAgata s-a gAndit cd dacd,pdrin{ii ei au putut sd aleagi, de

nu i se ingdduia qi ei acelagi lucru?S-a uitat trist6 prin odaie gi pentru prima oard a infeles

ce i se ddduse cdnd a implinit paisprezece ani. Odaia nuferestre spre in afard, singura cale de acces era u$a

dddea in micul vestibul iar curtea cu ziduri inalteinexpugnabild.

CAtd vrerne va trebui sd stea acolo induntru, fdrd sd

nirnic? in ciuda a ceea ce-i spunea inima, Agata primifiecare poruncd nestrdmutatd, fiecare hotlrAre deghizatdsugestie. $i-a asculit auzul dar nu mai putea sd audd g

bunicului qi a Etiut c[ plecase de acas[. Era foarte greu sd

intoarci p6nd ce nu ii trecea supdrarea pricinuitd de discu{icu tatSl ei. A oftat adAnc ca sd incerce si scape de nodulpiept care o impiedica sd rdsufle cum trebuie. Mereu fuo fiici ,si o nepoata ascultdtoare dar in acel mom

2s8

,,,g,,r1.ri*i i se perea un stigmat al diavolului' Mama ei

hrptrsc pentru ce iubea. gi-a infruntat tatdl 9i un popor intreg

,,, r,,-5i'apere iubirea. Ea de ce se resemna? Ce o oprea?

llloscbirea rJintre tat[l ei 9i Cristopher era prea mare ca sd

Itu (rrttr cont de ea.

tcm Michel hotdrase s6 rimln[ in fara so[iei lui in ciuda

Irrlrrr0r greut[filor pe care a trebuit s[ le infrunte' dar

I rrslopher era un nobil cu obligalii pe care nu putea s6 le

,,,,,l",tsc[. $i chiar dacd ea ar fi fericiti cu el oriunde' dac[

y m tn.rra pornirile, tatdl qi bunicul ei ar suferi din pricina

Irot;rritrii sale toatd via(a iar ea ii iubea prea mult ca sd le

lrrre irtuiascS o asemenea durere' S-a tot gandit ia ce trebuia

l,t lrrcri pentru a-i vedea pe tofi fericili' Dar Agata'ingrozava

r,r ncliniEte personald, hotdrise cd voia si se despartd de

Irrlrrrca vie1i1 ei; dorea s[-l consoleze' sd facd despdrfirea

j,r,.tcrteasc[ 9i mai pulin dureroasd pentru amindoi' Avea

,,,.,,,i" sa qi-l aminteasci cu chipul zdmbitor, privind-o

p('ntnr ultima oarl cu strdlucirea inteligentd a ochilor lui' $i

tr,'l,uia sd-gi mul(umeascd f; milia linindu-gi fEgiduiala

,,rrruls[ dintr-o pornire a minfii dar nu 9i a inimii' care

'o rrlirtua sd se arate incdpS(inatd fa![ de hot[rarile creierului'

I r(..huia s[ aib[ o ultim[ disculie cu Cristopher qi pentru asta'

Irt'buia sd ceard ajutorul singurului om care putea si i-l dea:

I orcrtzo del Valle. O s[ aqtepte citeva zile' pentru ca tatdl qi

lrrrrricul ei sd nu bdnuiascd ce voia sa fac[ qi spera s[

rzlrrrtcasci.('Lt aceastd hot[rire, s-a apropiat de micul birou ca sd

',tllCOSCfISOafe.

l-orenzo 9i-a privit ingrijorat prietena' Ceea ce ii cerea

r'rr de neconceput. Venise la Casa Lucena la solicitarea ei'

llrlctLrl ei il ingrijorase foafte mult dar nu era sigur de ce il

, ,.r,r^". ii tZlaarrit. lui Carlos ci va incerca s-o apere de

2s9

I'

cat mA doare lucrul 6sta.Expresia govditoare de pe chipul lui Lorenzo i_a

rlspuns la multe necunoscute. Nu putea sd creadl. incsd-i apere virtutea evitdnd o int0lnire intre ea qi Cristoph

- Tat5l tdu se teme cI te va compromrte, a recunoscutcele din urm5. Fiindcd astfel nu ar mai putea sd ec[sitoria voastr[.

ii venea sd rddd ca o nebun6. La asta se reducea totur260

I

Iwr;rn-*tAn privit hotdr0t[ pe prietenul ei inainte s[-i mirturiseascd:

'[ata nu are de ce sd se ingrijoreze. Nu existd primejdia

dc rr rnd da lui Cristopher pentru ci deja am fEcut-o qi nu md

eitcsc. Ndrile lui Lorenzo s-au dilatat gi ochii i s-au redus laIt lirric primejdioasd. Ceea ce tocmai spusese ea schimba

folrrl. $tiu foarte bine care imi este locul, a continuat Agata

;l tloresc sd ac(ionez cu maturitate gi inteligen(6. De aceea,('r'rstopher merit[ sd aud[ de pe buzele mele un rdmas-bun

l,orenzo a intrerupt-o:

$tii ce ai recunoscut? a intrebat-o deodat[.lia a rdsuflat cu putere.

intotdeauna am fost congtientd de pozitria pe care orrcrrp5 lordul Beresford gi de cea pe care o ocup eu. I-a

;rrrrrenit titltul ca sd nu mai rdm0nd nicio indoiald cd

nclionase pe deplin congtientd de faptele ei, dar expresia luil,orcnzo continua sd fie hotdrdtS. $tiu cd o rela(ie serioasiIrrlrc noi este cu neputin{d dar nu pot sd-mi indrept inima pe

llt clrum, chiar dacd incerc s-o fac cu capul.

'lbrbegti intr-un fel nechibzuit.Nu ai incerca sd faci la fel dacd te-ai afla intr-o situalie

nscm[ndtoare? Dacd ai iubi din tot sufletul, chiar dacd ai gti

t'rr acele simt[minte nu au cum sd se implineasci? Agatalocmai ii aruncase o provocare. Ce rdu poate s6-mi facdsir-rni iau rimas-bun de la Cristopher?

Lorenzo a privit-o atit de intens inc0t ea a rogit. Pre{ de

critcva momente au rlmas t[cu(i.Englezul t[u st[ la hanul Elvira. Agata s-a rlsucit cu

ptrtcre ca s[ se uite la v5ru1 ei, care tocmai intrase pe u$a

hibliotecii. Chiar eu te voi duce acolo dup[ ce vom vorbi, a

rrtliiugat Carlos.

- Cdnd ai venit? l-a intrebat miatd.- Las6-ne un moment singuri, Lotenzo, este grabnic sd

26t

,4n;"trru GpNrwpropriile ei porniri. in mod gregit, prietenul lui credeaputea sd facl asta. De ce credea cI el era singurul ins-o stdpdneasci pe veriqoara lui? Era limpede cd rmereu ascultase de sfaturile Iui dar c6nd o femeieindrdgostitd cum era ea, asta era o treabd fbarte serioas

- f iam spus c-am si te ajut, dar nu aga.Agata gi-a pus mdinile in golduri. Sd_l convin

Lorenzo se dovedea gi mai greu dec6t sd incerce cu te

tdcerea asta absurdi datd de tata gi de bunicul.- Ldmurirea de rigoare i-a dat_o tatdl tdu la Zambra.

el gre$esc.

- Ce rdu poate sd-mi facd sd stau de vorb[ cu un

Ea nu voia decdt sd o apere in caz cd eradescoperitd.- Cristopher meritd o ldmurire din partea mea. $i

-Am tot dreptul sE incerc sd-mi rezorv treburile cum,mai bine de cuviin{d gi sunt incredin{atd cd fEcdnd cum

- Nu vreau sI devin dugmanul familiei tale pentrumoft. ochii Agatei au strdrucit cu o durere care a rEcutstomacul lui Lorenzo si se strAngd. pupilele ii ardlimpede chinul pe care il indura. Daca faciasta, totul o sdqi mai greu. Ar trebui sd lagi lucrurile a$a cum sunt.

- Prietenii buni se ajutd,l_a infruntat ea cu repro$.- Prietenii ne ?mpiedici sd facem gregeli ireparabile.

care in curdnd va pleca inAnglia? Va dispdrea din viafa rca qi cum niciodatd nu l-ag fi intdlnit. gi nu po(i sd_fi inchi

,4arcnn GoNBwam o disculie cu verigoara mca inainte sd mdMadrid.

Acesta a fEcut un gest de incuviinlare gi a oftatfiindcd ldsase responsabilitatea pe umerii lui Carlos.

- Ne mai vedem, Agata; bund, ziua, Carlos.Dupd ce del Valle a plecat, virul ei qi_a infipt ochii- Staijos. porunca fusese categoric[ 9i Aiata s_afir[ sd crdcneasci. Am nevoie Je ajutorul tiu, i_a

dintr-o datd.

- - $tii doar cd poli sI te bizui pe mine, a rdspunsingrijoratd.

Ochii intuneca{i ai vdrului ei pdreau obositri.- Mai inainte trebuie sd afli despre ce e vorba. A

rdmas trcutd qi carlos a rdsuflat ad6nc. Trebuie sa-l ducibunicul tiu departe de aici, in Franfa gi te rog sd ai grijtrel. Ea a clipit de mai multe ori incercdnd sI p5tinfelesul vorbelor ei. Lordul Beresford este dispus sI acdt va fi nevoie inainte si trimitd raportul la Londra.

- Bunicul nu va pleca, i_a spus Agatacu convingere.- $tiu, dar am aranjattotul ca s_o fac5.- Cum? l-a intrebat nedumeritd.- Am inchiriat o cdsufi in sud, pe l6ngd Bordeaux.

tiu m-a ajutat cu demersurile.Atunci ea a inleles absenfa virului ei din ultimele zile.- Tata este de acord?

- Da. gtie ce primejdie il papte pe Gines dacd rdmineC6rdoba.

- infeleg, a rlspuns.

Iuansrn-tuA

lL' vor insoJi Lucas gi Felipe gi vor rim6ne cu voi ca sd

t0 polrte de grij6. Manuel gi Ram6n se vor ocupa de fermd

Illn;r sc intoarce unchiul.l'oate cd nu va mai putea s[ se intoarcI, a spus intristatd.M-am gindit la asta dar alti chestiune trebuie s-o

hrrrrrrinr. Eal-a privit drept in fa{d. Lordul Beresford nu

Irulrrric si qtie unde te afli. De ce ii cerea v[ru] ei aga ceva?

I rlis;lus sd ne dea cAt timp avem nevoie dar este rnai binern nu $tie locul unde se ascunde Gin6s. Aga nu va fi nevoitrl lirci fa{d unei probleme gi mai mari in cazul in care

r ()r()rura spanioli se hotdrdqte si cerceteze rolul lui.Ce incerci sd-mi spui? l-a intrebat cu glasul un pic

f)oate fi acuzat de complicitate, sd rdmAnd dezonorat ca

rrlit'rrt al Coroanei pentru cd a ascuns informafii. Dar dacd

rrrr ;lic unde vd ascundeli, cu greu ar putea si-l acuze. AgataIrrlclcgea prea bine. Vrea s[ v6 ducd la casa lui dinl'orlsrnouth dar asta nu este cu putin(i. Rela(iile bune dintreSprrnia qi Anglia ar face ca Gines de Lucena sd trebuiascd,,,r sc intoarcd la C6rdoba. Coroana spaniold s-ar agtepta la o

;r.'rlcapsi exemplard din partea Angliei pentru complicelerrrrrri trdddtor al Spaniei; inJelegi?

Da, gi imi pare rdu cE nu m-am gdndit la asta.

S-a gdndit pre{ de un moment. Dacd Beresforzii ajutaurrrr traddtor, bunul lor nume ar fi pdtat pentru totdeauna cu oor'irril greu de qters. Cristopher nu merita a$a ceva pentru cd

r oisc sd se poarte ca un domrr. Ea se ddduse lui pentru cd ilrrrbca qi nu putea sd se cdiasc6. nu avea de gdnd s-o facd. Va

;rrstra o amintire frumoasi despre iubirea imposibild pe care

r o purta.

Agata a inchis ochii cu adAncd durere. in niciun caz nn

loia sd-i facd rdu lui Cristopher gi gtia ca vdrul ei avea

263

,lrutrru GBNtwdreptate sd aclioneze cu atdta b[gare de seam6.

- CAnd totul se va fi sffirgit, vei putea s[ iei leg[turaqi s[-i l[muregti pricina tdcerii tale. Agataa gtiut ci aqa

nu ar fi cu putin{d. Cristopher trebuia si-gi ocupeea pe-al ei. Te voi inso{i pdn[ la han ca se-ti iei rede la lordul Beresford, cum doregti. ii voi spun e tatdci ai petrecut dup5-amiaza cu mine. Am sd te ag

taverna Montilla. Agata voia sd spund ceva, dar Cari-a inglduit. Lordul Beresford nu trebuie sI bdnuiascdDaci il iubegti cu adevdrat, trebuie si pdstrezi tdcerea,integritatea gi bunul lui nume.

Ea s-a intrebat dacdva fi in stare sd-gi ia rdmas-bunCristopher frrd, ca el s5-gi dea seama de adevdrategdnduri, dar trebuia s-o fac6.

- Sd mergem, atunci, i-a spus.

36

Era aga de furios cd,, dacd, va mai merge cu paqi atdthotdrAji prin inclpere va llsa urme pe podea. De treiincercase s-o vadd pe Agata dar tatdl gi bunicul eiimpiedicaser5. De c6te ori mersese la Casa Lucena in zila ore diferite, ca sI ii ia pe nepregdtite, ea era inchislodaia ei, nedorind s[-l primeascd, sau absent6. I seprea suspectl ticerea ei, consimfdmdntul voit de a nuo int6lnire fa(5 in fafd cu el ca sd discute limpede gi

apdsarea celor doi spanioli, ca s[ hotdrascd una sau alta.in mijlocul acelei descurajdri, Cristopher era cu adeingrijorat pentru tatdl lui; s-a uitat la scrisoarea pe264

IwrSrn-uA:ir in mdni gi a recitit-o? cum frcuse in ultimele dou6

i. John suferise un alt infarct, trebuia sI se intoarc[ de

tri in Angli a dar mat inainte trebuia s[ vorbeascd cu

a qi sd nu poatd s-o facd degrabl ii pricinuia o durere de

nrao de neindurat. De o sdptdmdnd, Andrew 9i cu el

u in Casa Elvira. un han mic chiar in inima oragului.

0rgoliul il impiedica si mai primeascd ospitalitatea lui

f ,olcnzo del Valle gi sd r[mdnd in casa Agatei era cu totul de

ftcgrindit. Agadar, inchiriase singurele camere din pensiune

;l liind situate la nivelul de sus avea deplinl intimitate.

Itteripcrile comunicau intre ele prin salonul mic la care se

{rrrrgea drept de pe coridor qi in fund erau uqile care

Ittr:lrideau cele doui camere de dormit pe care le foloseau

Arrrlrcw qi el. Dar fratele lui nu prea st[tea la pensiune. Se

hut'ura, pdnl la primele ore ale dimine{ii de feluritele

tlllhirtori care aveau loc pe strdzile C6rdobei; pdrea cd voia

l0 profite pdni la ultimul minut. Cristopher gi-a trecut

dt'gctcle prin pdrul rivdgit. Se gAndise ca ultimd solufie

rfl-i cear6 ajutorul lui Carlos de Lucena ca sd incerce s[-l

Ittrlrrplece pe Jean Michel. Se gdndise chiar sd se catere pe

,trlrrl care ducea in odaia ei dar a renuntat iute pentru cd

Ircbr-ria sd faci lucrurile bine qi un bun inceput era sI incerce

rn I convingd pe tatSl ei de bunele lui inten{ii dar, fir-ar silir'1, nu izbutea. Nigte ciocinituri u$oare in ugd l-au fEcut sirc trczeascd brusc din gdndurile sale 9i sd se indrepte

Intr-acolo ftrd s[ stea pe g6nduri. Cdnd a deschis, inima i-a

rnlir din piept. Opritd in prag, era chiar Agata Martin. ilpnvoa in t[cere, fr0ngindu-gi mdinile 9i deodatd o furtuniI rr scuturat din cap pAn[-n picioare.

N iciunul dintre ei nu a gtiut cum s-a intirnpl at, dat dintr-o

rlrrtri ea era in bralele lui, primind un sdrut lung qi addnc.

('r'istopher a dus-o induntrul incdperii mici in vreme ce

rrrchidea uga. Agata s-a ldsat sSrutatd cu dorin(6 9i disperare,

265

t

,4runrrz Gtt'tBwii fusese atdt de dor de el!

-Am creztt c-o sd-nnebunesc. Nu mi l6sau sd te

- $i mie mi-a fost tare dor de tine.

-Ai un tatd,foarte incdpd{6nat, acum gtiu cu cine

- Suntem pu{in ingrijora{i pentru bunicul.

- $tiu, de cdteva zile intorc problema pe toate fe{ele

am ajuns la o in{elegere destul de multrurnitoare cu vdrulCred ci totul poate sd iasi brne.

- Dar n-am venit sd vorbesc despre bunicul, i-a spuspe un ton seducitor.

- Nici eu nu vreau asta, a rdspuns Cristopher cu glas

de erno{ie qi fir[ si poatd sd-gi ia ochii de la ea. Vino,sd facem planuri gi avem foarte pu(ina vreme. Agata a si

un fior in stomac auzindu-I. Trebuie s[ md intorc de iPortsmouth, tata s-a imbolndvit grav. Inima ei aproape

oprit. $i-a infipt pupilele negre intr-ale lui. Putea s6-iingrijorarea de pe chip. Odatd acolo, voi face de

necesare ca s[ oblin o licenfi speciald pentru cdsdtoria

care va trebui s[ aib[ loc grabnic. Cind vom fi cds[tori(i,trimite Coroanei raporh:I. Tdcerea ei nu a fost observat6

Cristopher, care nu gi-a dat seama nici de nelinigteafrumoqii ei ochi. Vei putea sd te imbarci sdptdmAna viiimpreun[ cu bunicul tiu. Eu vd voi a$tepta la Dover ca sIduc la Whitam Hall. Carlos de Lucena mi-a f6gdduit cd

vorbi cu tatdl tdu ca sd aprobe cdsitoria noastrS. Agatain continuare buzele pecetluite, in vreme ce asculta volui. il privea cu duiogie nesffirqitl 9i ad6ncd tristeJe. Elplanuri pentru o viafd ?mpreund dar era foarte departe de

izbuti. il iubea atit de mult inc6t trebuia s[-l protejeze. Tr

nddejde cdtata igi va reveni curAnd, degi sunt recupentru acest noroc neaqteptat. Coroana nu va pretindetrimit raporlul cdtd vreme el este convalescent. Vor a

rdbdare pdni la insin[toqirea lui deplind, ceea ce ne di v266

IunWn-uA

fi rrcfiondm

l)codatd, ca qi cum gi-ar fi dat seama de tdcerea et' a

pnvit-o lung, scrutindu-i strdlucirea din ochi' curba ugoard

I hrrzelor roqii, care ii zimbeau a$a cum igi doreqte orice

hrrrbat indrdgostit.E gravd starea lui John? l-a intrebat' cu adevdrat

Itrgli.iorat[.Aavut o rec[dere; a suferit un atac de cord acum cdtriva

nrri r;i sdndtatea lui este destul de delicatd'

Atunci, trebuie s[ te intorci frrdintdtziere' El i-a zitmbtt

vnzandu-i ingrijorarea' Agata era extraordinard 9i foarte

Itrland va fi solia lui. Te iubesc, Cristopher' i-a mdrturisit ea

rlcodatd. Te iubesc din tot sufletul'

I-ar fi pl[cut sd audi de pe buzele lui Cristopher o

rlcclaralie Je iubire la fel ca a ei, o dorea cu toat[ puterea'

Itttrica dupd ea. Dar despd(irea tdcutd care trebuia sd se

grctreac[ peste citeva momente ar fi fost mult mai dureroas[

rl.cnt igiinchipuia dac[ el i-ar fi f6cut-o' Ar fi dou[ inimi

rrrtlrdgostite siiite sa se despartd ' itgata infelegea prea bine

,',, buiicul ei nu ar fi in siguranld inAnglia' nu' cind ambele

('oroane, cea englezd 9i cea spaniolI, aveau relafii aga de bune

1r interese .e"iproce' Dacd voia s[-1 salveze' trebuia sd-l

st.oat[ din Spania dar spre Fran(a nu spre Anglia qi dac6 il

rrrbca cu adevdratpe Cristopher, trebuia s6-1 lase liber pentru

r.rr nicio bdnuiald s6 nu atdrne deasupra capului slu, asupra

pozi(iei sociale pe care o va avea ca viitor marchiz de

Whitam.

;*x*,rx:,T,J:I'i*xx'::11ff#,f fi .'#:

cl cu dulceald. Am in(eles 9i apreciez oamenii ei' idealurile 9i

lclurile 1or. Cordoba este aproape la fel de frumoasd ca 9i tine'

-Atunci,las6odatdvorbagiiubegte-opeaceast6t'ordobezd aproape la fel de frumoasd ca qi C6rdoba'

267

I

Iwn7rP-uA,4rutrrn GnNBwlnvita(ia ci l-a luat cu totul pe nepregdtite. Vreauamintesc sdrutdrile tale, sd-mi amintesc gustul tdu c6

fi departe de mine. Iubegte-mir. l-a a\AlaL ,

- Ca o canalie'? a intrebat-o cu ochi arzdnd de dori

- Singurul meu amant canalie. Cristopher nu a mainevoie de altd invitatrie. A luat-o in bra(e, a sdrutat-oinceput si se indrepte cu ea spre dormitor. I se pdrea a

ugoard incAt ar putea s-o duc[ pind la capdtul lumii. As-a prins de gitul lui gi cu limba i-a smuls un geamdt

care a multrumit-o in tain[. Sub acel strat aristocraticascundea un bdrbat foarte pitimaq, cu singele la felfierbinte ca al ei. Cristopher s-a rezemat cu spatele de

dormitorului ca s-o inchidd, dar fdrd. sd-i dea ei dGurile lor s-au devorat una pe alta cerdnd mai mult de

celdlalt. $i-a pus picioarele Agatei in jurul taliei, 1i

practic agd\atd de el. imi place la nebunie gitul t[u gol,spus ea ca sd-l af6(e. Trag nadejde sd nu te mai vdd nicicu vreuna dintre batistele alea scorfoase, dar dacd o faci,sd ti le ard din nou pe toate.

El a rds amintindu-si de indrdzneala ei dar hohotulrdmas in gura care i-a cerut iardqi lirnba cu indrdznincerc6nd sd-gi aminteasci locurile ei ascunse, c

dinlilor, cerul gurii tare.

Agata adora gura lui Cristopher, gustul ei imbdtdtoraroma b[rb[teasca a pielii. L-a simlit luptdndu-sejupoanele ei voluminoase gi nu s-a dat bdtut pind nu apielea calda gi mdtdsoas[ a coapselor, pe care a mAngAi

cu vArful degetelor cdldufe. Mdngiierea i-a iulit batdiinimii in chip necontrolat gi a fdcut sd-i palpite o dorinestdpAnitd in mdruntaie, care a luat-o prin surprindere.el abia dacd ii inglduia un rdgaz, continua s-o devoreze

sdrutul lung qi adinc, care o istovea dar o fEcea ffericita. Era tulburatd dar dornicl de gi mai mult.268

ir*"1*r[-md iar[gi cu picioarele' i-a cerut' Ea a

trt('ultat supusd 9i atunci 9i-a dat seama cd ii indepirta ruf6ria

f r ,, lirsa in.los cdtrebit.ioittria lui tare 9i pregatit[' L-a simfit

rrlrrrrccind in ea cu o singurd migcare ce i-a smuls un geamdt

trlrctiliat. Cristopher a inchis ochii 9i s-a incruntat ca qt cum

rrr l'i irrdurat o durere grozavd.Dumnezeule! Aq nutea s6 stau

l,,rr toatd viafa, u ,prt o secundl mai apoi' Pozi{ia aceea I

,.',, iror", Agatei iacatoasa dar era minunat s[ se simti

1,r'trunsd ae et 9i totodata finut[ de bralele lui puternice'

i',,,,,luuro, e rindul tdu si stai pe uqd' Ea nu i-a in{eles

r,rrl'rcle dar cind Cristopher s-a intors ca s-o rezerne de u9[

1r rr inceput primul atai. Agataa in(eles' El avea nevoie de

,,,' 1run., de sprijin ca sd atace cu putere' fdcdnd penetrarea

,,,,,1t ,',-tui adAncd 9i intens[' Nu a gtiut in ce moment a incetat

,,,r ntzri r[sufle dar jocul de seducfie al gurii bdrbatului.era

,r,,.'lagi pe care il simfea in[untrul ei' Cristopher i-a tinut

grrlrnele cu una din miini, in vreme ce cu cealaltd incerca

,,,' i descheie pieptarul strAns, neizbutind' Fir-ar s[ fie! Data

vriluare am de gdnd sd te las goald de tot'

llai-acerutcdutatgurainvremecesetopeainrrrrbriliqarea lui.

('ristopher s-atrezitcind a auzitzgomotul uqii care d[dea

rrr rnicul salon. Agata plecase, dar nu inainte ca el s-o

rrrhcascd din nou Jo o intentitate istovitoare' Prima oard

Irrscse intens, pletoric iar a doua mult mai tandru 9i dulce'

| 'r rtuse si exploreze fiecare coll qi curb[ a trupului de femeie'

rl itlololatrizase de parcd ar fi fost al unei zeile care i se dddea

r ir $i culn i-ar acorda un privilegiu enorm' Cristopher o

l:rcuse sd frgiduiasci c[ se va imbarca in momentul in care

r rr primi confirmarea lui c[ totul era gata'Eaii fdg[duise cu

rrrr zimbet frumos care i-a frcut inima s[ sar[ in piept cu

rrrultd bucurie. Desp[(irea i se pirea acum mult mai pulin269

!'

,Arumta GtNowdureroasi, degi s-o irU@::::?::': l:',nru

adancr pe care i_oi","umereu;temea cd doar cu ea putea sd atingd o desfEtare caacum cdteva ceasuri.

, -S-a ridicat din pat gi qi_a pus pantalonii gi cdmaga, pea l6sat-o descheiatl, apoi a ieqit Aescuii.ti,., ^.r.;- q:_)^

m-at auzea zgomot gi s_a intreb at daciplecase, cum igi inchipuia. Our.arO udesnhi" rro^ ^ )^t ---deschis uga, a dat nas in nas cu Andrew, care nu iaprinda llmpa cu gazdin salonag

El a fEcut-o cu o migcare iuie gi c6nd lumina cal

:f]::: :1.:f:.:,Ei a vdzut strdru;i.;; jucdusd din r",O"uJ:,": lltelui

lui, a stiut .a grror"-iJffi:.*, :i- ImI pare rdu cd te-am trezit- s_a scrrTrr qoacta )^--,ru pare rau ca te_am trezit, s_a scuzat acesta, dargtiam cd dormi. abia e noud.- Nu m-ai trezit, dar md bucur cd te_ai intors. Aga .

il:i-:1, j,nulld v:eme sd pregdtim totul inainteimbarcare. Nu uita cd pe lauur" n."uur"f G, Carter. At

::::1y?:::i :1-."stopher ,_u i,t,.uui ce anume gdacd si-i dea vestea despre tutaf fo. ruu ,il#H;

:rff.l1 port. gtia crArthur..u d.j;;; drum qi intr_o ca hotdrdt cd nu-i va spune nimic f ri arir"* il:""s5-l ingrijoreze. Bagajul tdu u fort A.;u trimis pe Dianegru. Fratele lui I_a privit "u

o sp.ar-ceand ridicatl. filSsat un schimb de haine pe pat.- Ne intoarcem inAngli a? aintrebat surprins. Credeammergem Ia Ronda, la Aurora gi Justin.- Arthur a trimis un mesaj, Aurora gi Justin sunt in dspre Portsmouth.

Iwryrz-uAAndrew nu l-a lSsat sd termine.

Am fost poftit la o int0lnire foarte speciald. La dansul

lircului purificator, pe o mogie apropiati.Apropiatd de ce? l-a intrebat el pe un ton sec.

- De orag, dar nu trebuie s6-1i faci griji, md voi intoarce

Irr vreme pentru imbarcare.Cristopher a hot[rit cd fratele lui putea sd se bucure de

trltima noapte in orag.- Este de mare insemn5tate sd te intorci la vreme. Avem

rh'um lung pdnd in portul Palos, in Huelva; acolo ne agteaptd

l)iuvolul negru.

- Bine, nu voi intdrzia mult dar trebuie sI asist la ritual.M-a poftit unul dintre nepofii Eulaliei, Manuel, i]i aminteqtitlc el? E in C6rdoba pentru Crucile din Mai.

- La gase, nu uita, gi ai mare grijd.\,bi avea, nu face fafa asta de gheatd. C6rdoba nu a

rrrlncat pe nimeni incl gi n-am sd fiu eu primul. $i-apoi, am

eunoscut cea mai fascinantd femeie din lume. O cheamdItosa, ca pe floare, gi este atdt de delicatd inc0t abia potsrr-mi iau ochii de la ea. Cred ci sunt indrlgostit.

- Ai grijd cu rachiul fierbinte, este foarte d[undtor gi

poate sd te lase in nesimfire.Rachiu f,rerbinte? arepetat fratele lui. \'bi {ine seam6.

Dar ceea ce niciunul dintre ei nu gtia era urrna atit de

rrtlAncd pe care avea s-o lase in inimile lor oragul gi oameniirlin C6rdoba.

- Bun, mai am cdteva ceasuri de distrac{ie.Cristopher s_a uitat la el nedumerit.- Nu gtiu pe unde ai fost toatd slptdmAna, nu ai dormitpaful tdu nicio noapte intreagd..., t_a must at.

270271

Iunnsre-uA,4runrtz GpNaw

37

Whitatn Hall, martie 1833

Cristopher a dat majordomului minu;ile, pdlaria qi

VAntul ingheJat al Atlanticului biciuia zilele ac

comitatul Portsmouth cu o fo4d neobiqnuit5. Nu-gi amiun inceput de primdvard mai rece. $i-a frecat mAinile ca

gi le incilzeascd, in vreme ce se indrepta iniuntrul casei.

- \,bi bea un ceai cu lapte in bibliotecS, i-amajordomului inainte sd deschidd uga gi sd intre in incE

incdlzitd.Cirninul aprins l-a lIcut sd se hotdrascd incotro s-o ia

si incerce s6-gi ?ncilzeascd putin picioarele cit aqtepta tavlcu ceai. S-a descllfat gi a ldcut un gest de u$urare cAnd a

simlit cildura la tdlpile picioarelor. De cAnd il afecta atit d0

mult frigul?

- Dacd mi s-ar fi spus acurr ci{iva ani cd te voi vedea

aqa, desculj in fafa focului, nu a;; fi crezut.

Cristopher a intors fafa spre u$a care fEcea legdtura intrebirou qi bibliotecS. Tatal lui stdtea acolo in picioare,privindu-1.

- E al dracului de frig, i-a rispuns. Un acces de tuse al

marchizului i-a confirmat vorbele. Ar trebui si stai in pat,

r-a reprogat pe un ton prea autontar.

- Patul md sleiegte de pu{inele puteri care imi mai rdmin.John vorbea ca un invins gi Cristopher a strdns buzelevdzdndu-i atitudinea pasivd. Prefer sd mor in picioare decAt

272

trrtr o pozi(ie r'rrlnerabil[',\ ntcrs cu paqi ince(i pini la el' care a stat nemiScat' cdci

t,rlrrlrri Iui nu-i pldcea sd fie ajutat' Voia sd fie pe mai departe

Irrrlt'pcndent 9i nu o povar[ pentru fiii lui' A dat la o partc o

i,,,,,'i a. pe fotoliul care se afla chiar intr-un coll al

r rrrrrinultti qi s-a aqezat cu multl grija' Apoi a scos un oftat

rh' rrtlinci oboseald.

I')5ti sigur c[ vrei sa c[litoreqti in starea durnitale? Eqti

,,,,,r,,,lescentinc6,i-aspusCristopherprivindu-l'.lohn s-a uitat cu atenlie la intAiul lui n[scut' l-a vdzttt

rrr1,r'i.lorarea pentru el 9i a regretat cd lunga lui boal6 ii

,,',,.iupr... planurile' Totul ar fi putut sd fie altfel dac6 n-ar

lr srrl'crit recdderea aceea' B[rbatul care s-a intors din Spania

lrlrrr de iluzii qi de veselie nu sem[na defel cu cel6lalt' rece'

,,,r1,,r'itar gi despotic. care privea lumea cu nesfirqit dispre!'

Am nevoie de un pic de soare' a spus marchizul' chiar

,lrrcri ;tiu ci nu voi putea sa m6 bucur de cel mai bun' acolo

rnrtlc-mi doresc.('ristopher ;i-a infipt pupilele in cele ale tat[lui sdu' John

r,riir si meargd in Spania, dar asta o va face doar trecind

grt'sLc cadav*t t.ri. Au'o'u nu mai vorbea cu fratele ei de luni

,1..' zrle, din pricina atitudinii lui neclintite 9i hotdrise sd nu

',r' n1&i intoarcd la Whitam Hall cita vreme era el acolo'

Irrstin, curnnatul lui incerca sd ii impace dar cristopher nu

rrr ca de gdnd sd cedeze 9i nici ea'

Saint Tropez este un loc frumos prim[vara' l-a raspuns'

.lohn a schilat un zimbet un pic Aovditor'

Adevdrul este c[ doresc sd rev[d Mediterana'

- Trag n[dejde cd nu vei face niciun abuz'

- \tri avea cu mine o zureoaie care nu-mi va ingddui aEa

ecva.

Cristopher nu era defel de acord ca sora lui sd-l insoleascb

pc tatdl ior in cdlatorie' El ar fi preferat pe clneva mal

rl

rl

il

\

Arutrrn GnNnrycalificat dar Arthur gi Andrew fdcuserd front cizbutiserd sd-l fac[ sd cedeze.

- Carter te va ldsa in Le Havre gi se va intoarce sd te

data stabilit[. Michael Carter, cdpitanul Diavoluluiva duce pe tatdl lui p0n[ in portul francez, apoi se va indupd cdteva sdptdmdni ca s[-l aducd iar[gi inMarchizul avea intdlnire cu unul dintre cei mai vestilidin Paris, Pierre Fidele Bretoneau, care fdcuse progrese

in gtiinta medicald despre febra tifoidi 9i difterie.Tatdlavea multd incredere in el. in Londra avem nigtefoarte buni, a spus Cristopher intr-o incercare ca tatdls6-i vadd opozilia la aceastd cdldtorie pl6nuit[ dar Johnp[rerea lui despre asta.

- Aici sunt prea multe prejudecd{i iar eu am

incredere in judecata lui Pierre.

Intrarea lui Arthur gi Devlin l-a impiedicat si-i dea

rdspuns.

- Ard{i la fel de rdtt ca intotdeauna.Salutul lui Devlin Penword, duce de Arun l-a fEcut

John sd-i rdspundd cu o strAmb[turd.

- \,brbegti aqa pentru ci nu te uitri in oglindd, i-a rdspr

cu umor, ridicdndu-se cu mari precaufii. C0t egti dispuspierzi astdzi? Cei doi frafi Beresford au fEcut un schimbpriviri. Prezenla ducelui la Whitam Hall il amnza foartepe tat61 lor. Dacd mai continui s[ pierzi aga, Justinmogteni o avere in ruind, i-a spus John, gi atunci ce se

alege de viitorul nepo{ilor mei?Cei doi bdrbafi au pornit spre gridinile

conacului, neintrerupAndu-gi discu{ia.

- Totul epregdtit, i-a spusArthur lui Cristopher, cu chipulsever. Acesta l-a privit dar nu a putut s[ spund nimic pentrucd a intrat Marcus cu tava de ceai. A ldsat-o pe o m[sufd, po

care a apropiat-o de cdmin gi dupa aceea, a inclinat din cap

274

IwWaailf,-r u ,csi, tu r"t a. tdcut cum venise' cristopher a profitat cd

Arrhur igi punea o ceaqcd de ceai ca.sd se incalle dy Ti::nnrrtofii. Degetele de la picioare i se incdlziser[' A luatt"--r,crr$ca pe care t-o oadea fratele lui' cu politele qi un gest de

ttttrltrumire. Arthur l-a scrutat pe Cristopher' ca de atAtea ori

Itr rrltimeie luni. Chiful continua s6-i fie foarte sever' liniile

l'irrc din collul ochilor se accentuaserd' dar era cu totul de

Irrlclcs. Raportul pe care il inmdnase Coroanei nu mulfumise

nptcptdrile generate la inceputul misiunii' Impecabila carte

rlc vizit[ profesional[ a fiatelui lui se vdzuse p[tatd de

irrrplicarea emolionald fald .de

unul dintre conspiratori'

l{cputafia ii rdm[sese serl

serd zadarnice, o sumi de

rlczamdgiri care il ldsaserd tulburat 9i neputincios' Agata

Martin dispdruse din Cordoba 9i din viala lui Cristopher'

('and el a inleles c[ il pdrdsise' a suferit o transformare

brLrtald. Redevenise blrbatul cinic ai rece care fusese dupd

experi Jffif,ltTPc un

a tat[lui 1orl)ar Cil impiedicase sd se depdttez de afacerile

lirrniliei gi s-a cufunai i' muncd de parc[ viala i-ar fi depins

tlc asta. Patrimoniul 9i bog[(ia Beresforzilor cregtea cu o

iuieald amelitoare Ja' optimismuf f{.etui lui scddea ziiltpit

zi. Ai nevoie de odihnd. Sugestia lui l-a ficut pe cristopher

si-l priveascd atent' Tu ar trebui s[ mergi cu tata la Paris' nu

Arrora.- - N, pot s6-mi nesocotesc obligaJiile' i-a rdspuns p-t

l:ton ridicat, fiindcd incepea deja sd-l oboseascd aceeaqi

i

t.lircrrti" in acele din urmd sdptdmini' ^n<275

;

IwrSte-*rA,Lrunrru Gnttrw

- Dar nu e drept ca sora noastrd sd stea departe de

ei at6Ja vreme.

- Atunci, du-te tu cu el.

- Nu am puterea ta sd-l stdpdnesc, dac6 ag merge

am ajunge pe coasta spaniold, gtii doar.

- Nu pot s[ cdldtoresc acum.

- Gindegte-te mdcar o dat[ la favorul pe care i l-aisurorii noastre qi ai vedea ce bine te face sd te simfi.

- M[ gdndesc la voi toti, dar nu pot sd nesocotesc

afaceri care depind de mine.

- $tii cd eu srurt foarte bun cdnd e vorba de lucrat cu

Faptul acela era de netlgdduit. Aurora ar trebui sd rd

acasd, cu familia ei.

- M-am gAndit sdangajez o persoand calificatd, unsau o infirmierd, ca sd meargi cu tata dar a refiizatAndrew gi cu tine a[i rzbfiit sI md facefi si renun(.

- Du-te cu el, a st5ruit fratele lui. Cu tine va fi multin siguran{[ qi v[ ve(i intoarce mai repede decit e prevd

Stdruintra lui Arthur l-a fEcut sd mijeascd ochii.

- Vrei sd scapi de mine?intrebarea fusese rostitd pe un ton iritat.

- Da, i-a rdspuns tindrul cu hotdr6re. Ai devenit atdtnesuferit incdt personalul tremurd cdnd intri pe ug6. Agi cu mine ne-am gdndit serios sd plecdm de la Whitamgi s[ nu ne mai intoarcem niciodati, dar n-o facemrespect pentru tata.

Cristopher s-a uitat la el cu o sprinceana ridiauzindu-i mirturisirea deschis6. Degi, daci era srncer cuinsuqi, trebuia sI admiti cd atitudinea pe care o luasevremea din urmd se putea considera autoritard. Dar dupd

se intorsese de la C6rdoba, se infruntase cu o haita de

dornici s6-l desfiin\eze, gi nu doar oameni politici caregudurau pe lingd regele spaniol, ci gi omul pe care

276

@bert Jenkinson. Cristopher nu era

vurovat de tuga lui Gines de Lucena 9i de trddar"i Og1l-tl

Murtin dar ajunsese la urechile primului ministru logodna

ii,i .u n.poutu trdddtorului 9i Jenkinson a adunat unu cu unu'

Nrr prea mai era nevoie de alte ldmuriri'

Si se gflndeascd din nou la eal-a fEcut sd blesteme' De

Itrrrrir seamd )aveanevoie de o schimbare de aer gi poate dacd

iui ir*t." tatdf in locul surorii lui' Aurora va vorbi din nou

c,, .t gl uo, avea iardqi pace qi liniqte in familie'

imi voi Pregati bagajul'

38

Cimitirul P dre- Lachais e' P aris

Cortegiul funerar ajunsese la caplt' Chipurile intunecate

sc asortau cu norii cenuqii c tre acopereau cerul oraqului'

Srcriul fusese depus in ni95 iar lespedea grea la locul ei'

Numai cinci persoane asistaserdla eveniment ca s6-9i ia un

rrltim r[mas-bun de la Gines de Lucena' care murise frrd sd

rnai poatd vedea Cordoba lui draga' R[mdqi(ele lui

parnAnteqti se vor odihni ez'

Aguta qi-a amintit cAt Pe

lrunicul ei s-o inso(eas ele

l;crnando; trebuise s6-l sileas are

il ducea cdtre o destina-tie necunoscutd qi nesigurd' inceputul

la Bordeaux fusese foarte greu dar pind cind Gin6s nu a

infeles cd nu putea s[ se mai intoarcd la C6rdoba' nu s-a

lasat. Atunci, a devenit brutal' nesuferit 9i iqi vdrsase pe

,r.p""" lui toatd furia care il st[pinea' Sprijinul tat6lui ei a

277

,Lntnrru GBNevz,consolat-o in parte.

Agata igi sacrificase trei ani din via{d pentru buniacum cd nu mai era, a pufut sE ofteze cu o ad6ncdSe arltase atlfi de nedrept fa{5 de renun(area ei lameritatd incdt nu gtia c0te rugiciuni ar putea si spundinimi pentru odihna vegnicl a sufletului lui.

- Bunicul tdu se odihnegte in sffirqit in pace, i-a spus

ei cu glas grav.

Agata a ridicat ochii gi l-a privit. Fusese alSturi de

bine gi la rdu, dar incd nu ii iertase intransigenfa, felul ino dusese in locul in care il voia el gi nu ea.

Carlos, Felipe gi Lucas s-au aldturat ca s-o consoleze.

- O sa vd intoarce(i la C6rdoba? i-a intrebat pe un tonoarecare invidie care nu l-a surprins pe niciunul.

Lucas gi Felipe fuseserd de mare ajutor ingrele. Gin6s era un birbat dur, incapa{0nat gi niciodat[,acei trei ani, nu-gi recunoscuse gregeala de a se fi impotriregelui. $i-a menJinut pozi(ia ferm[ pAni la ulticonsecin{e.

- $i tu vei putea sd te intorci cdnd vei dori, micufo,spus tatdl ei cu glas qoptit. Eu sunt gata sd vin cu tine.

"Dar asta este aproape cu neputin{d" s-a gdnditlzbutise sd deschidd un mic cabinet in cel mai umil cartidin Paris, la care veneau slracii gi bolnavii care nu puteaupliteascd serviciile unui medic bdrbat gi de aceeamultumeau cu ingrijirile ei. I se plreau incredibiprejudecd(ile oamenilor in aceastS privintd. Erau femeiseam[ care striluciser[ in trecut gi in prezent in domenimedicinii, ca Maria Catalina Biheronr sau Maria GilBoivin2, qi care se evidenfiau prin munca lor, dar era li

I Maria Catalina Biheron. Medic specializatin fabricarea modetelor an1719-1786 (n.a.)

2 Maria Gillain Boivin. Absolventi de universitate. 1773-1841(n.a.)

278

Iwefrr-uA>.--__r0 l'cr,eile.ur. ro'utld-$i t'oiuscd undrum intr-o profesie

i.rr,r, UatUa(i trebuiau s6 munctY,lnd^ol.:: tU utut'

1,,,,',r'*t,iiir giiinlifice cd etaupe jumdtate de bune'

Ar trebui sd incep de la zero qi asta ar fr ca 9i cum m-aq

Itrtoarce cu ciliva uni i" urm6; in schimb aici' am viata

lrtrt.iatd, a rdspuns t"', fiit'dtd igi simfea inima strdpuns[ de

rhrrcre gi afectatd de dor'

lz,butise s[ dea o direclie corectd viefii ei profesionale'

vrrtorului ei dar preful fusese prea ridicat'

Nu asta u. ,l,ui pentru iine' i-u spus tatdl ei' Agata ii

trtr,, ptingerea pe dinafard' Jean nu era de acord cu felul in

unro ea iEi cigtiga o reputafie in domeniul gtiin{ei dar

hrviilase sd nu-i pt" p"u *ult' $tii doar' a stdruit el'

Parisul este un oraq foarte mare' voi izbuti s6-mi fac un

l(lst' ' e casa Lucena' aBunicul t[u !i-a ldsat moqtentr

mtcrvenit deodati Carlos, care urrnase alaiul in tdcere pAn[

,,, ,,..f moment. Ai putea sd te dedici ajutoririi sdracilor care

ttntplu Cordoba.Vorbele vdrului ei i s-au infipt drept in inimd' Era ceea

t't' rlorea mai mult: sd se intoar"A in ftotnosul ei oraE' $i i se

grirca absurd c[ bunicu

I clipe. Moqia La Alam

Manuel, Carlos fusese

( iirr6s fusese cea dreaPt6,

Iuftasera toatd viaJa pentru frumoasa proprietate'

: E posibil s-o fac intr-o zi' a rdspuns ea' Dar nu acum'

-Treburile in Spania nu merg aqade bine pe citar trebui'

rr rrf-trmat Felipe tJ;l;t grav' dJpar cd ar fr crezutc[ refuzul

Agatei se datora acestui lucru'

carlos s-a uitat la verigoara lui inainte s-o ajute sd se urce

rrt trisura care ii 'u Att"t inapoi in Marais' zona in care iEi

irvca ea cdminul' zig

,4arcrtz GrNBw- Regele este foarte bolnav, a comentat Carlos c0nd

s-au instalat comod in trdsur[. Md tem cd se apropie vrer

grele pentru {ara noastr6. ingrijorat, Jean s-a uitat in

la Carlos. Fernando a semnat un document care a

Pragmatica gi md tem ci, dacd moare, ne vom confiuntaun rdzboi civil intre sus(indtorii lui Carlos de Bourbormogtenitoarea lui Fernando.

- Carlos este in Portugalia, nu-i aga? a intrebat Jean.

- Regen{a Mariei Cristina pare cd a izbutit o

apropiere de politicienii mai liberali dar nu este de ajuns.

intr-atdt ca sd potoleascd spiritele.

- Atunci, a intervenit Agata, nu este o idee bund sd

intoarcefi in Spania. S-a uitat la Lucas gi o secundd

aceea la Felipe. Niciunul dintre ei nu se adaptase friguluiParis dar ea avea incredere cI nu vor pleca inc[. S-ar si

foarte singurd frrd ei. Tdcerea care a urmat i-a cufundat

tofi in gAnduri triste. Cind au ajuns acas6, Agata gi-a

rdmas-bun de la Carlos, Felipe gi Lucas, care se intorceau

casa lor, aflatd in celSlalt capdt al oragului. Am sd vd

miine? i-a intrebat cu un zitmbet dar niciunul nu an1mlc.

AmAndoi cordobezii aveau bagajele pregitite,intorceau in Spania.

- Ai griid de tine, franfuzoaico, i-a spus Carlos cu dr

Odihneqte-te. Hotlrdgte-te in noaptea asta dacl te intorcimine la C6rdoba. $tii ca ifi voi respecta hotdrirea, oricare

fi.

- $tiu, a rdspuns ea.

- i1i sunt dator, sI nu uili asta niciodatd.

Jean a coborit ultima treapt[ gi Agata a ridicat mdna in

semn de despd(ire, in vreme ce roJile trisurii incepeau sil

se migte gi vehiculul s[ se indepdrteze.

- Eqti obositd?

280

' l**b"t* tat[lui ei a fdcut-o si scoatd

tlrrlitate, era frdntd dar cu niulte proiecte in

IunWP-uAun oftat. Infa15 care ii

lllt'ciru inima s6-i bat[ mult mai iute'

.lcan a deschis ponilu 9i a {inut-o de cot pe fiica lui ca

, ,, .i,t" sd strdbatd gradin4u jin fup' dar inainte sd intre in

rrrre trl vestibul, eg# a intors capul ca s6 priveasca strada

;rrrslic. O inc6nta in mod deosebit zorra aceea'La inceputurile

rrrre , Marais fusese o mraqtina mare pe marul drept ar riului

St'rra Ei fusese locuitS de calugari' in secolul:'*"'-lii-,?ll

i,, ,,r*u construirii pielei Vosges' noblilimea parrzlana

Itrt'cpuse s-o vizitezeqi t"-u trezitintr-atlta interesul incit au

;;,.. ffi s[ construiascd palate frulo-ase de care acum se

Irrrcurau unii negustori btgatri' CAnd Ludovic al XIV-Iea a

rrrrrtat curtea la Versailles,Lulte clddiri fastuoase au rlmas

i,,,rn.i" Ul apoi, o dutd t'''"t'olu!ia' nobili care incd locuiau

Irt Marais, au fost "uo'ti

sd plece' Clddirile erau locuite de

r'rrtrc burghezi 9i meqttquguti 9i chiar.dacd in acel moment

/ona nu mai era utaiit tittta' Agatei ii pl[cea foarte mult'

i s. par.u cel mai bun 9i mai frumos.coltr din Paris'

Mirosul din cas a a<lus-o cu picioare': ft,n6*Ult:-ltlccut pragul in vreme ce igi desfdc^ea lnurul 1t 1" :*".ltl;i.,, ,*, ii p6l6ria, pe care a pus-o.iu cuierul de la intrare qt

,,r a schimbut.izntit groase din piele cu niEte pantofi mult

rrrrri uEori. Cind a t"t*inut s[ se incall e' a aluzit rAsul tatilui

,'r in salon' A ajuns la uqa care dSdea in inc6pere' qt-a

rczcmat un um6r Oe cadrul din lemn qi a privit cu un zAmbet

Irrrmosul tablou pt tutt il alcdtuiau tatdl ei qi micul Cris' fiul

Agatei, care aveapu{in peste doi ani'

Tu ne peux po''ma)ch"r sans des souliersl'

.lean il arunca pe micuf deasupra caPului' iscdnd un hohot

rlc ris din partea copilului' care o miqca ad6nc'

' Nrr po.ti si umbli fhra pantoti' in fl'ancezl(n'a')

era leit el.

gi sa-l ridice in sus.

- Cine este gata.

I Eyti cel rnai frumos conil din liulne. in francezd.(n.a.)r Vrei si zbori 5i mai sui?. in francezd(n.a.)

282

- Ai fost cuminte? l-a intrebat la ureche cu glas $optit.Copilul a dat din cap, in semn de afirmatie.- Vleau biscuitri, i-a cerut cu limba irnpleticitd.- Cred ci ai m6ncat d,eja o multrime. Micuful s_a ui

complice la Rosa, care in spatele mamei lui ii fEcea semndegetul sI taci. $i nu mai ai nevoie de niciunul.

IwrSro-uAAgata s-a intors cu fiul ei in brafe ca sd se uite la femeia

urc avusese grijS de el cdt finuse inmormintarea. Rosa o

nlutilse la nagterea lui Cris. Era o moag6 foarte prefuiti inMrrrais gi devenise cea mai bunl prieteni pe care o putea

ll a clneva.

Mi rdcoresc un pic ai dupS aceeapun masa, i-a rdspuns.

Nu este nevoie, Rowena, am pus-o eu adineauri.l;cmeia vorbea in spaniold, la cererea ei, fiindci dorea ca

trricuful sd se obignuiasc[ cu limba qi accentul pimintuluirrirr dar nu izbutise sd-i spunl pe numele ei spaniol. Mereu ixt' udresa cu numele bunicii paterne.

l{osa l-a luat pe Cris gi l-a dus spre bucdtlrie cintAndu-irr haladd francezdcam deocheatd. Agatas-a intors cdtre tatdl

ct.

intr-o clipl sunt cu voi. Mi duc sd-mi schimb rochia.Te agteptdm, sd nu intdrzii.

l-a luat pulind vreme sd se schimbe. Cdnd a cobordt dinotliric, tatil ei qi Rosa se a$ezaserl deja la masd. Cris avea

lirrluria plin[ de mazdre gi piure de cartofi, pe care lerrrrrcsteca alcdtuind o mas[ cam neobignuitd. S-a aqezat l?ngitliul ei gi l-a ajutat s5-9i bage in guri prima lingurd de piure,

t'rr buclfele foarte mici de pui. A rupt o felie de pdine caldil)c care a uns-o cu unt gi i-a dat-o. Micuful a lisat-o pe tavarlc pe scaunul s[u inalt, in vreme ce continua sd prindd boabe

rlc mazire cu dege(elele.- Trebuie sd merg laAvon ca si duc un colet.Agata s-a uitat cu interes latatdl ei. Jean Michel lucra

lrcntru un bogat negustor de artd. Se ocupa de ducerea

tirblourilor gi a feluritelor obiecte de valoare pe care le

e urnpdrau. Munca nu era prea bine pl[tiffi dar tatdlui ei iiplircea pentru c5 astfel cdldtorea mult prin [ard.

- CAnd qezi cd te intorci? l-a intrebat interesat5.

- Nu voi lipsi mai mult de trei sau patru zlle, a rdspuns el

283

, -purlz GtNnrySi vadi zi de zi chipul nrtri

"i iil-ilIlE

care trecerea vremii nu o micgora. Eracel mai frumoscare il primise de la Cristopher gi cel mai mare chin: <

Multa vreme, se simtise ingrozitoare gi mdrgavdcI il trinea in negtiinfd, dar siatul tatdlui ei gi atitram i r iei o h otaros#' r; ;il;;:' ;:'Jr];. i J :fi:':;inslrcinatS, la pufind vreme dupl ce ajunsese la Borderpresupusese o mare surprizl pentru ea gi respingereacare au inceput s-o trateze cu multd rdceald.Tatdl eifoarte dezamdgit afldnd vestea dar timpul ajutaseimpdcarea spiritelor gi rezolvarea neinfelegerilor dintreAcum, Jean era incdntat de nepotul lui giasta se vedea inceea ce frcea.

- Tu est le plus bel enfont du mondelOchii micufului au vdzut_o in vreme ce era suspendat

aer.deasupra capului bunicului sdu gi zdmbetuli_a devenitmai larg.

- Mami! a exclamat printre rAsete. Zbol sus!

. - veux tu voler prus haut encore2? r-aintrebat bunicull-a aruncat din nou mult mai sus.

Cind micu(ul a fost din nou cu picioarele pe pdm6nt,alergatla mama lui, care a deschis tratrele ca sd-l cunrinr

L

IunnSrc-uA,4nurrp GnNnwscurt. Agata s-a scufundat din nou in tdcere. Jean a

t-o cu aten{ie. De la moarlea lui Gin6s de Lucena, fiica luimai pdrea aceeagi. $i uneori il durea tristetea pe care o

in ochii ei. O cunogtea prea bine gi in{elegea ce-i trecea

minte in acel moment. Nu cumva te gAndeqti sd faciprostie, nu? Agata a ridicat brusc ochii din farfurie gi

infipt in cei ai tatdlui ei, cu deosebit interes. Trupul bunitdu nu s-a rdcit in mormint, a addugat Jcan.

Ea a rdsuflat addnc Ai a dat drumul aerului pulinpulin.

-Am fIg[duit sd pdstrez tdcerea cdt timp trdiegte buniDar el nu mai este printre noi gi mi se pare absurd sd-

aminteqti o promisiune pe care deja mi-am finut-o.Jean Michel a l6sat furcr-rli1a pe masd qi Ei-a gters bu

cu gervetul de in. Se grdbise vorbind, dar nu a dat inapoi.

- MA tem ci dupd plecarea mea vei comite o finecugetatd.

Agata continua sd infepe boabele de mazdre cu furculifiului ei ca gi cum vorbele tatllui ei nu o jigniseri pAna itlpragul revoltei.

- Ca un tatd si qtie c[ are un fiu, este un act nechibzuit?l-a infruntat pe un ton aspru la care Jean nu se agtepta. Maldegrabd ag zice o faptd de bund credinfd.

- Dacd o faci, vei ardta cd te cdl[uzegte mindria gi nu

buna credin([.Aceste vorbe au durut-o foarte mult. Vreme de trei ani

lungi nu se gAndise la ea insdqi nici mdcar o datd. Cum

indrdznea s[-i pund la indoiali purtarea?

- Micul Cris meritd si-gi cunoascd tatil, i-a spus cu glas

chinuit de remugcare gi indoiald.Te-ai gAndit cd lordul Beresford poate are o familie a

lui? Ai fi muljumitd si rupi aceast[ legdturd de familie in

care nu ai loc?

284

la aceastd Posibilitate 9i

rrr ee.1,s.i durel: :::..",*::lll

1,,,t.n sa fie insurat, tatd al altui copil iar ea nu avea nlclun

rhcpt s6-i strice u''-tu-u*"'tecAn<1u-s: dar in str[fundul

rrrllctului simfea cd nu fhcea bine' Tdcuse din respect pentru

lrrrrticul ei dat Cine't nu mai era' lar tdcerea l[sa o urmd

ntlirtcd in sufletul ei, care o chinuia in fiecare minut ce

lr('cca.

Md gindesc la asta in fiecare zi' de trei ani' a addugat

rrrr-o $oapta. nosa nu participa la discu{ie' MAnca din

lrrrturie intr_o tdcere des6varqit6. Dar a venit Vremea sd trec

lrr lapte. a incheiat Asata'

Te-ai gAndit Si fa"posiUilitatea sd 1a5i totul aqa cum este?

Ea i-a adresat un zimbet amar'

Mi-am finut cuvAntul' tat6' acum voi proceda dup[ cum

rrrri dicteazi conqtiinla, chiar dac6 vol. gre$l'

.lean Michel a tuat din nou furculila Ei a infipt-o intr-o

Irrrcat6 de carne, dar nu a dus-o la gur['

F[gaduieEte-mi mf,car cd vei a$tepta pAnd ce mi intorc'

Agata;i-a zis ta, Jupa trei ani de t[cere' citeva zile in

,lLts nu mai contau rmitale' i-a fdgaduit' *, a$tepta PAnd la intoarcerea dr

rrcluindu-$i ochii de la tat6l et'

39

John a admirat peisajul partz\an de la fereastra trdsurii

irrchiriate, in vreme ce se gindea la discu{ia purtat[ cu

..i,r"i"trf Pierre Fiddle Bretonneau' care se dovedist Til

I'

compare mai multe pdreri.

pline de istorie.

,;;;,*,;'#286

Deodatd, a simlit nevoia sd se plimbe pe malul straluitcopaci. A lovit de mai multe oii .u bastonul in plafonlDrurrut ln pIaI(trdsurii, ca sI se opreascd. Cdnd rofile au rlmasdesavirgire nemigcate, a deschis ugitra gi i_a dat cAfiva nun.ivizitiului, de care s-a despdrfrt cu un

'zAmbet. Dacd ar aflaCristopher cd se hotdrA." .a ," ptimbe Oe unul singur, firi

3rr-*i::l]:::tl.t s-ar infuria darel nu era un copil

IwnSra-uAft sc intoarci.

A traversat strada proaspdtl gi i-a admirat pe artigtii care

tlt'scnau Grldina Tuileries, aflatd in capdtul bulevardului,

Irlr-un cadru perfect, chiar dac6, din nefericire, vremea

Ilnoratd nu prea ajuta la captarca luminii care le pldcea atitalolccfionarilor de arti. Dar pictorii izbuteau sd ob(ini o

nrnronie de griuri in tablourile lor cu adevdrat spectaculoasd.

lir-rr spus lui insuqi cd trebuia sd facd rost de unul dintre acele

Irrrrnoase tablouri ca s5-l ducd in Anglia.

$i-a continuat drumul, Idri o fintd anume. A admiratcollLrrile Marais-ului, care era sufletul artistic al Parisului.

A traversat strada Saint-Antoine, cu frumoasele sale

rrurgazine deschise spre stradd. Pia[a Vosges era pur gi

srnrplu magnific[. impodobitd cu tei, era inconiuratd de zecirlc pavilioane cu arcade construite din cirdmidd., dar la arcuri

;r la cadrele ferestrelor se folosise piatrd. A observat cu un

oclri de artist numeroasele palate care igi ar[tau toatd

splcndoarea in fa{a ochilor intrebltori ai trecdtorilor. S-a

ollrit in dreptul unui blrbat care scria complet addncit inpinduri; pana ii l5sase nigte pete negre pe degete dar el iqivcdea mai departe de treabd, strlin la tot. Cu un zAmbet de

nrLrl(umire, John gi-a continuat plimbarea sprijinindu-se inlxrstonul tare. A descoperit o grddind mici, plind de copiicirre se jucau, gi atunci gi-a adus aminte de nepo{ii lui gi

inima a inceput sd-i batd mai tare. Ce dor ii era de ei, de r6sul

Ior, de jocurile lor, de sdrutdrile lor gi de discu{iile lorcopilSregti. Erau motorul care miqca lumea lui gi la care

rkrrea sd se intoarcd. S-a hot[rdt sd se ageze un moment pe

una dintre b[ncile libere, ca s[ se bucure de sunete gi de

lasete. Era bolnav dar ?ncd putea sd se bucure de un moment

tlc singurdtate.

Viafa continua in Marais, in ciuda absenfelor. Ca gi cum287

,tatnrtz GoNrwdescurajatoare. vorbel. .u@l-ui yu va mai putea suporta incd o recidere gi nu erade frcut. Pierre ii recomandase o via{I departe de af;frig gi de tensiunil e de zi cu zi, ceea.. i..ur" o ceartdcu Cristopher, care se rlstise la medic spundnd cd gi elputut sd pund un diagnostic asemdndtor, fdrd sd se laucun titlu academic in gtiin{e. considera vizita la docrBretonneau o pierdere de vreme, dar John avea nevoi

Pe de altd, pafte, trecuserd mulli ani de c6nd ldsase

::H glmllui ^s6u..niscut

tot ce avea legiturdpatrimoniul Beresforzilor gi vedea cum Cristophertreabd nemaipomenitd.

. A tras in piept mirosul umed gi rdnced al pavajului sude,.al lemnului copacilor, mucegdit de aburii Senei,

domina oragul ca un cordon q..prlto..Trisura ?nchiriatd il ducea inapoi la Hotelul Achille, sitin centrul oragului, I6ngd palaiul Operei, Montmartre

biserica Madeleine, ar putea spune cd in centrur financiarParisului. Fusese singura alegere luata in seaml rCristopher, care voia sa ltea c{t mai pu{in cu putinfd

frumosul orag de pe Sena. J rhn se ,il;.; obosit dar cu crsd, viziteze frumoasa metropoll care se intindea inochilor lui gi care te poftea si te pierzi pe strddu(ele inp

,Arunrru GnNzwmoartea nu l-ar fi luat pe Gin6s de Lucena, nici iluziilede a-qi revedea patria liberd, cum o visase el. Agatasingur6. tn cele din urmd, verii ei se hotdrAserl sd se

la C6rdoba, impreund cu Carlos, care trebuia sd fie de

in Madrid, ceea ce o indurera nespus, dar o gi ugura fiiastfel nu mai trebuia si le vadd fefele care iirdm[sese in Franfa. in sinea ei, sim(ea o descurajare a

intunecatl ca ziua care incepuse, atdt de tristd incdt is-o mdhneascd gi ii zdruncina increderea in ea insdgi.

Micul dispensar de pe strada Saint-Antoine, unde

era inlesat de pacientii care-gi agteptau rdndul printregi strdnuturi. Iarna aceea frcuse ravagii printre paizieni,ales printre cei care nu putuserd sd se incdlzeasci cu cd

Lunile reci fuseserdprea lungi gi grele iar alifiile cuqi ceaiurile de rozmarin nu alinau durerile de piept, niciconvulsiv6.

Agata s-a spilat pe miini cu multi grijd inainte si rocupe de urmdtorul pacient, care avea nigte b[gici destul t

ingrijor[toare pe tot corpul. Uneori, micul Cris se juimpreund cu copiii care agteptau in sala amenajatd inscop, dar in dupd-amiazaaceeaRosa il dusese intr-o grddi

foarte aproape de acolo. CAnd vdzuse cu ochii ei cdt

aglomerat era cabinetul, se hotdr6se sd plece cu micuastfel Agata va putea sd-gi faci mai bine treaba iar copilular mai fr atdt de obosit.

$i-a legat din nou qorful alb gi a deschis u$a ca

primeasc[ urmdtorul pacient.

O agitalie urmatl de un glas care o chema a frcut-oiasd afard, ingrijoratd de zarvd. Pacienfii se inghesuiauurma ei ca sd vad[ ce se petrecuse qi cdrui fapt se

agitalia care se vedea in stradd. Doi b[rba{i il duceau pe

al treilea, mai in v6rstS, leginat iar Rosa alerga pe l6ngd

in brafe cu micul Cris, care privea totul cu chipul copi288

Iuansrn-uA

plrn dc nedumerire.induntru, repede! a poruncit hotdrit[' Ce s-a intd'mplat?

Iusa!Femeia nu putea 'd-i

te"und6 din pricina alerg[turii

;t rr tulburdrii care o stdpinea' A fost un accident? a intrebat

pribitd. S-a lovit?('oi doi bdrba{i il puseserS deja pe patul din sal[' Agata le

dcschisese uqile 9i diduse indicatii precise despre unde sd-l

ulcze dar ea nu s-a uitat la vea ochii alintili pe

l(osa, incercdnd si scoatd de informa{ie inainte sd

fr,,.iu .a r consulte..Vdzdnd cdt et speriatd' s-a uitat la

lrrirbatul leqinat, qr r-a palpat extremitdlile ca sd vad6 dacd

lrrc vreun os rupt' Punin u-gi privirea pe chipul lui

itrcongtient, inima i-a sdrit din piept' Era lordul John

llcresford! Pre[ de cAteva secunde nu a putut sd reac(toneze'

rirrndsese patahzatdde surpnzd 9i de team6'

Ce i se intAmplase? Ce fdcea in Paris? Cind a simlit in

virtul degetelor furnic[tura care ii ardta cdsingele ii circula

rlirt nou prin vene, a IEcut un pas inainte 9i a rdsuflat adinc'

('Lr miini pricepute, a atins punctele.delicate de pe capul

hrirbatului, migcAndu-se cu multd grijd dar nu a observat

rrrcio loviturd mai insemnat[' I-a luat pulsul 9i a vdzut cdera

proa iute. F[rd amdnunte despre ce se int6mplase' nu

inclrSznea s[ dea un diagnostic' doar ceea ce era evident: cd

nu avea niciun os ruPt'

Agata a ascultat-o cu multd atenlie pe Rosa' care nu

plccase din sala unde avea

- Stdtea Pe o banc[ 9i cind deodata a

n'rmas nemigcat qi a scos un ainte sd cadd in

rrcsimlire la pdmdnt, a izbutit in sfArqit s-o ldmureascd ea'

cu antecedentele marchizului, un legin era ceva foarte

ingrijordtor. $i a crezut c6 qtia ce pricinuise leqinul' Dacd i

sc va intdmpla ceva. ea va purta toatd vina' Trebuia dus la

spitalul Salp0triere. Cind i-a r6sucit un pic ca s[ cheme

289

,4runrru GnNowtrlsura de urgen(6, mdna lui John a apucat-o pe a ei

fdcut-o sd se opreasc[. A ldsat ochii injos spre chipulavdzut c[ el o privea fix, frrd sd clipeascd qi foarte tulAtugit de cAteva ori, incercdnd sa-gi dreagd glasul.

-A(i leginat,l-a ingtiinfat Agata intr-o incercare de

ldmuri ce se intimplase. VI doare ceva anume?John i-adrumul la mdnl qi gi-a dus-o pe a lui la piept, cu un gest

durere. Agata gi-a mugcat buzele, grozay de ingrijoTrebuie sI vd ducem la spital, infelegefi?

John a dat aprobator din cap.

- De ee? a intrebat-o atunci, cu privirea de o!el. Dearepetat ludndu-i iarSgi m0na.

Ea a sim(it ci vina o ineca.

- Lord Beresford, vi voi explica de indatd ce vd vefirecuperat pu(in. V[ rog, acum nu spune{i nimic, vd rog.gi-a infipt ochii albagtri pe chipul ei pdmdntiu. Este de

insemndtate sd vd pdstrafi calmul dar vi voi povesti

stdruit Agata.

- Acum cuvintul dumitale?A durut-o profund cd se indoia de ea, dar o merita.

- il ave1i, i-a rdspuns cu un fir de glas. Aveli cuvmeu.

- Hotel Achille..., i-a spus sfo46ndu-se. Anunfa(i-I...dar nu a mai putut sd incheie fraza gi a leqinat din nou.

Agata a qtiut cd trebuia sI se grdbeascd. A inceputimpartd porunci tdnirului care se ingrijea de pacienti in liei. Rosei i-a cerut sd se intoarci acasd cu copilul qi a tripe unul dintre b[iefii care obignuia s[ ducd mesaje, laAchille si anunfe incidentul gi s[ spunS la ce spital ilpe lordul Beresford. Trdsura de urgen(d tocmai se opriseug6. Cei doi b[rba(i care il aduseserd pe John din parc I

urcat gi in vehicul, lucru pe care l-au fEcut cu grijd.

Iunryre-uA

Iplrrr cra inafar[ de primejdie' Fuseser[ nigte ceasuri lungi 9i

y,'lc. insa medicii erau conving se vorba de un nou

it,,..' r.1" cord, chiar daci trebuia cdteva zile sub ob-

,,.'r,,ti.- Ag'ataa dat toate datel gtia despre pacient

;r rr continuat sd aqtepte veqti despre starea qi evolu{ia lui'

lrra cu spatele la uqa de la intrarea in spital ascultAnd

lnrrruririle medicului, cdnd a simtrit o prezenfa care venea

,l,.pt rpre ea. Nu a fost nevoie s[ se intoarcd pentru a 9ti cd

,,,'' ro.bu de Cristopher Beresford' care tocmai trecuse

prlgul Ei se in<lrepta hotarAt spre locul unde se afla internat

r,,rrl trl. Aauzitfiecare dintre paqii lui apdsali pe podeaua

rlrrr nrarmur[ 9i rdsuflarea grea din pricina ingrijor[rii 9i a

- Agata qi-a frcut cruce inainte sd inceapd prima dintre

trrrrltelle rug[ciuni. Era obosit[, gata sd cadd de istovire' dar

rrrt'rci dar a trecut pe lAngd eafdra sd se opreascd sau s[

rtoarcd fa!a. Marginea capei lui negre i-a atins ugor mina'

lrrrc ii cdztsepe lingd trup' Era firesc sd nu o fi observat'

lrillrrdcatd in halat alb 9i cu boneti peste pirul strins' pdrea

u irrflrmier[ care pnmea porunci de la un medic'

I)ar ea a fost congtientd de fiecare dintre pagii lui pe

coridorul lung, pdnd ce l-a vdzlt ludnd-o la dreapta 9i

rlispdrAnd din cdmpul vederii ei' Agata a inchis ochii peste

rnrrsurd de recunoscdtoare' Acum putea sd se intoarcd acasd

lrr ca ca sd se roage mai deParte'

40

John evolua in mod foarte multrurnitor. in fiecare zi Agata

vcnea la Salp6tridre sd se intereseze de sindtatea lui dar cu

291290

,ArumruGmtrwmultd bdgare de seamd ra nu @negdndit o intdlnire cu el, ii era foarte teamd gi remro chinuiau zi gi noapte. Nddajduia cd ,; ;r;;;;discu{ie cu lordul Beresford inainte ca el s_o descrTrebuia sd se gAndeascd la o explicafie buni, caredovedeascl logicd gi credibild, da, cum putea sd_i etlcerea voite? $i-a intors privirea spre bebeluqul peexamina cu m6ini pricepute. Oe mai multe luni se rsI se dedice mogitului, sd ajute femeile ,a_$i;;;.;-p";copiii; dar incd nu indrdznea sd fac6 pasul. Moagele c6stide obicei foarre pu{ini bani qi, in plus,;; ;.;;;,#;;experienfd ca sI ocupe un post de asistent al rrnrria rtinflg

Iwn;re-uAItttlc il ingrijise pe tatil sdu, salvindu-i via{a. Nu trebuia sifl incuviin{at nicic0nd cdlitoria aia blestematd. Frigul gi

Urrrczeala din Paris erau la fel de puternice ca gi inPortsmouth qi nu ii flceau bine deloc. in clipa c6nd se va

lr('upera, se vor intoarce acas5, unde va fi bine ingrijit de un

ryccialist. Scaunul pe care stdtea era destul de incomod, dar

I tirbdat frrd sd se migte atdt cX a fost nevoie. Cdnd uga care

Irrpirr{ea zona de agteptare de incdperea unde erau ingrijitriplcicnfii s-a deschis, a scos un oftat de ugurare; chinul lui se

rliir;ea. ii va multrumi medicului gi va pleca, dar cAnd ochi ir.rru afintit pe persoana care stdtea in prag, a rdmas paralizat.

lirrrd gi mut la tot ce nu era ea.'limpul s-a oprit in acel coll din Marais. Am0ndoi stdteau

trcrnigcali, fbrd sd poatd sd-qi ia ochii unul de la celdlalt.I']rivindu-i fala uluitd, Agata a gtiut cI nu se agtepta s-o

vrrdi. John nu o trddase qi asta a ingrijorat-o gi mai mult.('r'istopher s-a ridicat in sfhrgit qi a mers spre ea. Din numairloi pagi, a intrat in cabinet, dar Agata nu l-a urmat. $i-aplirnbat privirea peste cele $ase persoane care agteptau s6 fieprirnite. DacI primea si aibd o discu{ie cu el in acel moment,rrl putea sd-i ia toatd via\a. $i nu era pregatitd pentru asta.

Nu, cdnd avea mintea atdt de orbitd de simlimintee ontradictorii.

Andr6, ocup6-te de restul bolnavilor. Agatas-a adresat

h l'rancezd tAndrului ei asistent, care s-a ardtat inc0ntat. Sd

linir locul gefei presupunea un risc mai mare dar qi cAgtigurirrrai mari. Ne vedem mdine la prima ord a dupd-amiezii.

$i-a desfrcut halatul gi qi-a scos boneta, pe care le-a pus intr-rrrr mic dul[pior cu sertare. Apoi gi-a pus capa gi mdnugileirrainte sd se uite din nou la Cristopher. Vino cu mine, i-aecrut cu glas scdzut. El nu a rdspuns. S-a mdrginit s-o

urneze intr-o tdcere care a agitat-o gi mai mult decit era. Sd

nrcrgem sd bem o cafea la Gwenhuifar; este un loc linigtit293

mai faimogi chirurgi din paris. Acestinceput, dar acum nu mai era at0t de s

- E r[cit, dar nu ave{i de ce sd vd- n raL;rt, oar nu ave{t de ce sd vdmamei cu un zdmbet,. Este un bebelug puternic gi sIDacd ii dafi ceaiul pe care vi l_am recomandat, curAnd

^ - lram foarte ingrijoratd din pricina febrei,femeia cu glas nelinigtit.

- Dacd se mai intdmpld, ii vom da ceva mai putemic,fiind aga de mic, e mai bine sd folosim ceaiuri qi compr

mai tuqi.

recl.

Tdnira mamd l-a imbrdcat pe micuf gi cdnd l_a luabra[e i-a mulgumit din tot sufletul.

.Agata finea uqa ca sd_i facd loc si iasd, cdnd ochii eiprivit spre sald. Un bdrbat i-a atras cu totur atenfia. stdpnntre oamenii sdrmani, ceea ce flcea ca tinuta gi vifafie gi mai evidente. in fala ei se afla protagonistul celorfierbinfi visuri qi al ceror mai adevdrate cogmaruri aleCristopher Beresford.

. Cristopher nu gtia prea bine ce flcea in locul acela tirde bolnavi dar trebuia s5_i mul{um"ur.e personal medicu

Ii

292

amablld, sd te ocupi de tata c6nd a leginat. Ceea ce ai s1medicilor a fost foarte insemnat qi de trebuinld. gtii cd eri

, nurtz GsNrwunde putem sd stdm de vorb[ gi

"@_= l" iegit pe strada rece fdra s6_gi adreseze cuvAntul gisd se priveascd, de parcdar fi fost umbrele a doi strdinimerg impreun[ pe pavajul gri.

Odatd aqeza[i comod in vechea cafenea gi cu cegtmasd, Agata a hotdrdt sI rupd tdcerea stdnjenitoare crldsase intre ei dar nu a fost nevoie, cdci Cristopher i_ao inainte.

- Mulpmesc, a inceput cu glas hotdrAt. Ai fost

md descurc prea bine in limba tatdlui tdu.

niqte ace ascufite de gheafl.

Iwryrn-uAitrloirre deschisd innodati la gdt cu un nod foarte elaborat.

llrrgura deosebire insemnati erau citeva fire albe care iitltrrrtoiau argintii la timple dar pentru cd avea pdrul blond,

llrrir se observau.

Nu cunogti toate faptele, i-a spus in cele din urmd cu un

lI rlc glas. Dar infeleg cd nu vrei sd md ascul1i, pentru cd,

tllcri ar fi fost invers, nici eu nu ag face-o.

Alt[ tdcere gi mai stAnjenitoare dec6t cea de dinainte a

ttrirnat intre ei, care nu dddeau inapoi din atitudinea

;r ccautd.

Trag nddejde cd bunicul t[u se bucurd de frumusefea

lit irtr(ei.

Vorbele lui erau inclrcate de ironie, dar ea nu le-a luat in

rcirn.ri. Cristopher se purta ca un adevdrat domn. Nu ridicalorrul, nici nu insulta, in ciuda faptelor urdte pe care le frcuseIrnpotriva lui. A inqeldtoriei gi a minciunii care ii chinuiaurrrllctul gi ii (ineau buzele pecetluite.

A fost inmormdntat de curind in cimitirul Pdre-

l,rrchaise.

Sclipirea de surprizd din ochii lui Cristopher a (inut doaro clip6.

imi pare rdu pentru pierderea ta. $i-a prezentat

uondolean(ele intr-un chip atit de corect incAt a ldsat-o plindrlc indoieli. Nu qtiam cd practici medicina. Ea ii tratase rana

rlc glon{ cind au fost atacafi de banditri in Anglia gi ii spusese

r';i cra medic. Uitase? i1i place sd trdiegti la Paris? a continuatt'1. Credeam cd oragul visurilor tale este Cordoba qi ci te veiu)toarce acolo repede.

Agata s-a g6ndit la absurdul situaliei. Stdteau am0ndoi in-tr-o cafenea, vorbind despre nimicuri, cdnd singurul lucru pe

eirre il dorea in acel moment era sd o ia la fug[ gi sd dispard.

Trebuie s[ plec.

Spusese tocmai ceea ce gindea dar era atdt de agitatd' cit295

Ea s-a gdndit cd glasul lui era la fel de ascufit caunui brici, dar nu putea sd_l priveascd in fafd gtiind rtaind pe care i-o ascundea gi pe care nu putea s6dezvlluie. Era atdtde schimbat! R5m0nea la fel de atrisid3r pe umeri ii ap[sa tdcerea ei in legdturd cu ascugi pricinile pentru care il pdrdsise.

- Iart5-m6, i-a spus simplu. Tiebuie sd_fi ldmuresc...Dar nu a putut si continue. igi simlea saliva groasd

amard in gurd.Strilucirea din ochii lui Cristopher o ardea. ti provoca

g6dil5turd in pIrul de pe trup gi il irtAr.u p6ni il frcea r

- N-am nevoie de nicio ldmurire! s_a rlstit pe un toccare a fEcut-o sd tresard. Singura ldmurire valabill rrdat-o acum trei ani, mai gtii? f,iinaca eu nu am putut sd

Agata aindrdznit sd-r prrveascd in ochii, care in duamiazaaceea nu erau la fel de albagtri .u rn.o d;;";,;;ca o furhrn5 de iarnd. I_a vdzut privirea agresivd, chidisprefuitor gi in coltrul buzelor i se oglindea un cinism ra flcut-o sd se infioare. Era imbr[ cat frrd, cusur,intotdeauna, cu redingotd inchisd la culoare gi batistn294

ne despd(im aici.

- \,bi veni miine cu tine la Salpdtrie re, tataeste congtigi vrea sd-fi mulfumeascd. A tdcut un moment. E curios ctr

- Nu! Exclamatia i_a iegit din gurd frrI siCristopher a ridicat intrebdtor o spranceand. Este mai I

a spus ca fusesegi tu cea care l_a ajutat. S_a mdrginit sispund cd doregfe sI mulqumeascd persoanei care i_a saviafa. Ce surpriza a fost sd dau pesie tine.

,Lpterrc GeNrwnu gtia cum sd se poarte in fatra lui.

- Te inso{esc, s-a oferit binevoitor.

Iuaqrn-*tAIrrlrrsc. Trec sd te iau la prima or5 a dupd-amtez:n.

l.rr I-a privit ldri sa in{eleagd, fusese foarte limpede.MAine este cu neputin{d, serios.

( ilasul ii tremura at0t de tare incAt Cristopher a mijit ochiipnrri i-a redus la o linie. De ce pdrea atit de stanjenite? Ce irl rrllirnpla? Ba mai mult, de ce chipul ei oglindea o teamd

rtlirl tle real[ qi de palpabilS?

De asta nu po(i sd scapi. \,brbele ii sunaserd ca orrrrre nin{are gi aga le-a luat ea. Acum trei ani, ai fugit ca o laqd,

rlrrr rle data asta, nu, domnigoard Martin. Mi voi ocupa

lrt.ls()nal.Atunci, ingdduie-mi sd-mi iau rdgazul de care am

ll('\/()le.

,,[)e ce are nevoie de timp?" s-a intrebat uimit. AtatltrtLrrlinea tatdlui lui, cit gi a ei i se pdreau peste mdsurd de

Ca sd dispari din nou? Nu, cred ci n-o vei face.

A.gata gAndea cu iu(eald. in citeva zlle ar putea sd

lorrsulte un avocat gi sd se informeze. Ar cduta o infelegerelr'lrilibrati pe care si i-o propunl lui John Beresford ca s-o

rr;ulc s[ domoleasc[ furia nesfirEitd pe care o va sim]i( r istopher c6nd va descoperi totul. Fir-ar s[ fie! De ce tatdl,'r lipsea atita vreme? Parcd totul se unea impotriva ei:

l,'sinul lui John gi acea intAlnire agonicd cu Cristopher;;r1'onicd, pentru cd murea s6-l imbrdtigeze, si-i spunlrrrlcvirrul o datd pentru totdeauna. Dar trebuia sd tacd rnairlt'parte plnd ce va veni cel mai bun moment ca s6-i,lt'zvdluie cd era tatdl unui copil superb de doi ani. ii apdsa

1r,.' inimd fdgdduiala pe care i-o frcuse tatdlui ei inainte de

grlccarea acestuia la Avon.Irra congtientd cd vremea ei se sfirqise. Nu mai putea

',,r-l ascundd, nu cdnd John ii aflase taina, dar s[-l infrunte pe( 'r istopher ii trezea o adevdratd teamd.

291

Ce putea sd-i spun[? igi srm{ea vorbele oprite in g6t.- Nu este o idee bun6 sd vii cu mine la spital. Aguiu

"dun mod potrivit sd i-o spund ca sd nu-i trezeascdbdnuidar ultimul lucru pe care il dorea era o intdlnire cu Jolfiind el intr-o stare de sdndtate at6t de dericatd. Este inc6convalescen{d gi nu e bine sd se grdbeascd. Mr voi duceI vdd intr-un moment mai potrivit.

- Tiebuie sd fie m0ine, pentru cd ne intoarcemPortsmouth. Plecam in cAteva zile. Ugurarea pe care a simo auzind cdpleacd, din Franta a ame{it_o. $tia c6 va trebuivorbeascd cu John, dar nu credea cd va hebui si fie a douaNu era pregdtitd sd se infrunte cu el. Avea atdtea pentrus5-l roage gi sd-l implore, cd nu ar putea sE gdseascd vorpotrivite chiar daci le-ar cluta toatd noaptea. A oftat foamdhnita gi negtiind ce s[ facd pentru a iesi din incurcdturacare se afla. Cristopher o vedea zb[t6ndu_se nelinigtitl giinlrebat care si fie pricina. Clipea agitatd,$i i$i musca bu:pini s-a rdnit. Nu ;;;'.; ;;#;iltH:':#;:::;:;in{elegdnd cd ea fusese cea care il ajutase pe tatdl lui. a simo u$urare la t'er de mare pe c6t ii era de adancd furia. cafearAgateiera neatinsd in ceagci gi o vedea frdngAndu_ql mainiIdrd incetare in poald. Erafoarte schimbatd, nu mai pdraceeaqi fatd veseld qi nepdsdtoare pe care el o cunoscuse296

,Lrutrrp GeNpw- Trebuie sd plec, a spus iardgi dar de data asta frrtr

priveasci.

- Trec m6ine sd te iau, a stdruit el.

Nervii au frcut-o sd izbucneascd mai inainteprevizuse.

- Ascultd-md bine, lord Beresford! S-a cdit de itonul pe care il folosise dar nu mai putea s[ dea iincordat spatele qi gi-a infipt ochii intunecali intr-ai lui,o privea intr-un fel ce i se plrea indescifrabil. Ma vois5-l vdd pe tatdl tdu cAnd voi crede de cuviin16, niciunmai ?nainte. Ticerea lui Cristopher a fost foarte grdiBund ziua, s-a despdrfit Agata.

El nu s-a ridicat cAnd ea a fEcut-o, ardtdndu-iatitudinea lui ce gAndea despre vorbele ei. A privit-ocu paqi iufi 9i fErI sI intoarci privirea inapoi, dar dactrinchipuia cd are ultimul cuvdnt, cdt se inqela! Sd opresupusese sd simtd din nou golul acela in pieptchinuia, care il frcea s5 regrete toate lucrurile pe carepierduse din vina ei: bucuria, fericirea de a se gti iubitfemeie plin[ de via15. ii ldsase o rand mult mai adAncdigi putea inchipui cineva. Iar acum soarta o adusese inlui.

Agata a trecut de collul strdzii opus cafenelei Gwenhuiqi a izbucnit in plins; a frcut-o cu o nelinigte grozavd, cudurere sfigietoare. A pl6ns amarnic qi fEra sd poatlconteneascd r6ul de lacrimi fierbinti care ii curgeauobraji. Apoi a luat-o la fuga qi nu s-a mai oprit pdnd nuajuns pe strada Saint-Antoine, la ad[postul casei ei.inainte sd bage cheia in broasc6, a incercat sd se linigi gi-a trecut poalele capei peste fatd ca s[ gteargd

plinsului.Via{a avea felul ei de a-gi lua plata pentru p[catele

jignirile comise. Pentru ea venise ceasul.

298

Iunrsrn-uA

4L

299

,Launu GnNrwVoia sI deschidd gura ca sd le ceard femeilor

stdpdneascd odraslele, cAnd uga dinspre stradi s-a

ca sd-l lase sd intre pe Cristopher. Cdnd l-a vdzut a

a$a pe neagteptate a simlit un tiuit in urechi care asurdd cdteva clipe gi inima i-a inceput o goand nebunifEcut-o sd r5sufle anevoie. Privirea i se plimba dd

Cristopher la f,rul ei, care stltea cu fa{a la ea gi cuel. Simfea nevoia sd inchidd ochii 9i sd nu-i deschidd indezastrului care putea surveni dintr-un moment in altul.

Cristopher s-a intors ca sd inchidd uga dupi el gi

devenit congtient de glldgia copiilor in mica sald. Aochii in jos ca sd se uite la disputa copildreascd gi l-ape unul dintre bdie(eii care voia o juc[rie din lemn,dar de o culoare foarte {ipdtoare.

Agata simfea cd std atdrnatd in gol; nu putea sd se pride nimic. $i, in vremea asta, inima repeta aceeagi litani"Nu te intoarce, micufule, nu te uita la el". Pret de c6tr

minute care i s-au p6rut veqnice, nimeni nu s-a migcatatunci Cristopher a fEcut primul pas, in vreme ce fiulfEcea altul inapoi; izbutise sd punl mdna pe jucdria pe

unul dintre ceitalli copii o ldsase dintr-odatd. incd un pas

s-ar lovi de el. $i-a dus mina la gAt intr-o incercare de

indbugi un (ipdt cu care sI atragi atenfia micufului iarera ultimul lucru pe care il dorea.

Cristopher a continuat sd inainteze gi, in mers, a

m0na dreaptd pe care a adus-o la indl(imea capului luiCu incd un pas ar fi ldngd, el. Degetele lui au atinsbucelele blonde dar nu s-a oprit, cum se temuse ea.

privit gestul lui drdgdstos, chiar dacd incongtient. Atiuqoard a m6inii lui a f5cut ca fiul lor sd ridice chipulinteresat de bdrbatul care il m6ngiiase, dar Cristopher nuputut sd se vadd oglindit pe fatra copilului, fiindci igi [iochii afinti{i in cei ar mamer.

300

Iwn$rE-MAgata a sim(it a$a o u$urare ca

inmuiat. CristoPher a schilat un('ind a fost in fala et,

tcroarele aproape i s-au

ifirrrbet sarcastic.

Parcd l-ai fr vdzutPe diavol'."$i aqa este" s-a gAndit ea, cu inima inc[ strdns6'

('opiii s-au intors la jocurile lor' odatd pierdut interesul'

Agata s-a gdndit cd,p?ndla urmS' nu cdpdtase atnAnarea

,.ru,i in cafenea, in dupi-amiaza de dinainte''-

rtr-u surprins vizitita, asta-i tot' i-a spus cu glas foarte

t('arzut, abia avzit. imi inchipui c[ vrei sd vin cu tine' Am

tri-i dau instrucliuni lui Andre'Rosa' care tocmai intra in

Ircrpere, a salutat-o cu mina qi ea i-a rdspuns cu un gest al

,l,,putri. Ctez|nd cd ll'gata vorbea cu un pacient' i-a pus

rrrrcufului paltonul, mariuqile qi cdciula' l-a luat in brafe qi l-

u scos in stradd' Cris nu a protestat nici mdcar o dat[; gtia c[

unrlau sd meargd in parc inainte s[ se intoarcd acasd' Oftatul

,t*"i"i a fost o,a, at lung 9i de adinc incflt Cristopher ar fi

f uiut.a tocmai sfArqise J "'rsA

de.rezistenfd cu desdvirqire

rslovita. Ea qi-a gterspe halat miinile asudate' Avea un micuf

i,. putul de tonsultafit, tu Andr6' nigte mame strdine de tot

,'. nu ".u

discufia lor Ei trei copii atit de vioi cd nu pdreau

Irolnavi. Andr6, trebuie s[ lipsesc un moment' Cristopher a

rrtlicat sceptic o sprinceand' Nu la un moment se gindise el'

( )oup6-te de tot in lipsa mea, te rog'

Tnnarul a dat din cap in semn de afirma(ie'

T[6sura aqteaptl afatd,i-a spus Cristopher' T

Ne vedem miine, aadiltgat l+gata'care gi-a scos halatul

;i boneta 9i gi-a pus capa' .. . : - ^^-,+ r.,.Apoi, a luat in brale unul dintre copii 9i i-a cerut lur

( 'ristopher s-o rrmeze' A vorbit cu mama care p6rea bolnavd

;i a incredinfat-o cdAndre o va consulta de indat6' A linigtit

cclelalte mame 9i s-a desp[4it de ele'

Cind au ieqit in dupa-amiazardcoroas[' Cristopher i-a301

,Lrunrrn GtNzw Iunawn-ru,4

luat-o inainte ca s-o conduc[ pdnd la trdsur6. F[cdnd ii-rr,rmp1ator, dupd ce igi petrecuse luni cdutAnd-o, frrdcapa lui neagrd a atins ugor dosul palmei ei qi ati nr('ccs. Ai de gAnd sd vorbeqti"'?

lia l-a intrerupt cu o mAnd ridicat['fEcut ca inima Agatei sd-i tresard in piept. Nu putea s[dacd fusese de emofie ori de team6 dar dac[ in loc de

ar fi lost rndna lui. ar fi leginat de incordatd gi nelinise sim{ea.

Trdsura aqtepta la urmltorul coll de stradd. Crisi-a deschis ugila ca si se ageze, in vreme ce ii d[dea ivizitiului despre adresa la care trebuia sd-i ducd.

St6nd fa(6 in fa(6, timpul s-a oprit qi atmosfera afierbinte gi incordatd, dar amdndoi au pistrat tdcereaprivirile indepdrtate . Agata era concentratd, incercindgiseasci o explicafie logici pe care sd i-o dea I

Beresford, dar cum se explic[ inqeldciunea voitl? TconsimfitS? Nu gtia. $i daca se ingela?

- imi vine greu s6-mi inchipui un om precum GinesLucena intr-un orag atdt de rece ca Parisul.

Agata s-a intors din locul in care se afla: gindurile ei

mai intime.-_ La inceput locuiam in sud, la Bordeaux dar buni

izbutit de doud ori sd treacd grani\a pe la Irun, cu g6ndulse intoarcd la C6rdoba; a fost nevoie sI ne gindim la o

mutare. Solufia a fost Paris. Tata l-a ajutat mult sladapteze.

Din vorbele ei, Cristopher a putut s6 in{eleagd refuzulGin6s de Lucena de a p[rdsi Spania ca sd se stabileasclFranfa.

- Itri place si practici medicina? Mi-e greu sd te vdd ca

o profesionistd a Etiinfei. Agata nu a rdspuns, preferapistreze distanfa gi nu si se addnceasci intr-o discu(ieputea s6-i apropie. Avea nevoie ca el sd rdmAnd inlui de rdcealS 9i indiferen\d, dar nu qtia c6t de ad6nc a

era Cristopher pentru cd o intdlnise intr-un fel atdt

302

Nu doresc sd fac conversa(ie cu tine' Te rog, respectd

IrotilrArea mea de a pdstra tdcerea'

l,rivirea lui Cristopher s-a indsprit intr-atita inc0tpupilele

Ir ;rirreau ca de ptatrd, asemenea ochilor garguilor care

hrrpodobeau acoperigurile celor mai inalte $i rnai vechi

rlrrdiri din orag.

Pur gi simplu sunt curios sd gtiu ce ai de vorbil cu tata.

l)ar Agata a continuat sd priveascd pe fereastrd din

Irrcrsul tr[surii procesiunea de copaci gi clddiri' fbtdre-i d.u

rrrr rdspuns.

Marchizul de Whitam st[tea intr-un fotoliu cornod l6ngd

le.r'castr[. Era imbrdcat intr-un halat de culoare bordo din-

11 un material englezesc, moale. Pe mdsula din apropierea

l,toliului, erau mai multe ce4i de autori engleziPe care ea

rr cunoqtea, ca qi un pahar cu apd 9i mai multe batiste

rrrrpdturite. incdperea spalioasd pe care i-o dlduser5 era o

tkrvadi limpede a bogdfiei ocupantului ei' John li'aplimbat

rncct ochii pAnI a ajuns la ei, care stdteau in picioare in

1r'agul ugii, de parcd nu s-ar fi hotdrAt si intre' Qllttopher

,',,, .* un pas inaintea Agatei, care il privea temdtotre.

Este o pldcere sd te vdd din nou, domni$oaraMartin.

IrrtrS, te rog. Tonul corect 9r educat al lui John a flcut-o s[-

1r rnuqte fErd mi16 btna. Aascultat dar paqii ei pdreax ai unui

srrflet chinuit care mergea spre infern' Pofi sd ne [a$isinguri,

lltrle. Cristopher voia s[ se impotriveascd dar priviren tatlluiIrri I-a oprit. Domnigoara Martin 9i cu mine trebuiesivorbim

rntre patru ochi.

El a strins buzele, dar s-a supus poruncii deghizate in

srrgestie a pdrintelui sdu' S-a uitat o clipS lung[ 1a Agata,303

,4nunz GzNnvzcare a l6sat ochii in jos, cu des[vArgire coplegitd.

- \6i fi afard... dacd ai nevoie de mine.Avertizarea fusese foarte limpede.

- inchide uqa, te rog.Ochii lui John au urmdrit cu multd atenJie migcdrile

s[u. C0nd a vdzlt cd uga era inchis6, s-a uitat laAgatei gi a poftit-o sd ia loc in fa(a lui.

- Ardta[i mult mai bine, a spus ea.Afost primul lucrui-a venit in minte ca sd incerce sE spargd ghea{a. Md b

cu adevSrat.

John o privea intens, aproape frrd s[ clipeasc5.stltea la picioarele patului ingust, cu mAinile incrucipoal6 qi privirea a\intitd asupra lui. Sub cap6, pe caregi-o d[duse jos, se putea vedea culoarea inchisd alipsiti de podoabe sau elegan(5; era imbrdc[mintealemei simple qi umile, dar asta reprezenta una dicalitilile ei cele mai notabile, pe care el o admirase in

- Doregti pulind apd?

Agata s-a gdndit cd va innebuni din catza formalilui. A vdzut cum John umplea paharul de pe m[su[5lichidul dintr-un ulcior de cristal acoperit cu un gervet.

- Niciodat[ n-am vrut s[-i fac r[u lui Cristopher, a

brusc. Marchizul a oprit paharul la jum[tatea drumuluigurd gi, fErd si bea, l-a pus din nou pe masd. Am plpentru cd trebuia s-o fac. John admira latura asta

spaniolilor, sinceritatea gi felul lor direct de a inlucrurile, dar in acel moment, nu era prea sigur cd era

potrivit de a-i vorbi. Nu existd scuz[ pentru purtareadar era o via{[ in joc Ai nu am al.ut de ales.

- Nu doresc si-mi vorbegti despre fuga in Fimpreund cu bunicul dumitale. Ceea ce md intereseaziun copil de doi ani qi t[cerea pe care ai p[strat-o in prilui. Agata gi-a muqcat din nou blza, cu desdvdrqire

304

Iunnsrt-uA

f,-a .*1i r*i o idee despre ce a insemnat pentru mrne sa

,n,t totru'u""lui copil? a intrebat marchizul' Ea a oftat sfhrqitd'

j,,t',, g.r.rfora igl Oaause searna de asem[nare' Am creztt

Utl o s6-mi iasd inima din PiePt'- fii Agata sim{ea cd, dacddeschidea gura' inima i-ar ieqi pe

ttt.Ce... ce frcea\tin Marais? l-a intrebat cu glas gov[itor'

.lohn a deschis ochii senini'

Chiar daci fi se pare de necrezut' pur 9i simplu flceam

rr lrlimbare Printr-un ne rezerva

viir[a, nu-i aqa, domn nciden{5!"'

*-,,'*U"al, Lu .r., ironie' Din Parisului'

i,.r',Iir. sd se plimbe tocmai prin singurul loc unde fiul ei

lc.iuca impreund cu Rosa, in vreme ce ea se ocupa de nigte

h,,lnuvi. Starta a fost cea care m-a dus in grddina aceea'1 a

rp,'s deodat[ John. Agata a incetat sd se mai uite la stofa

tuchiei ca s6-qi pund din nou privirea pe ef in trasull

*i,lrt.u* cd md .,rfo., aveam nevoie s6 respir pulin aer' qt

rlcaceeaamceruts6seopreascd,s[m6plimbunpic.Nucredinsoart[,ciinintAmplare,i-ardspunseacu

glirs govditor. A fost o intdmplare neprevdzut[ 9i nefericit['

ir incheiat Pe un ton mai hot6tit'

- Nefericitl nu, a contrazis-o el' Via{a are felul 1du.de-a

rrc ar[ta adevdrul cind acesta este acoperit de minciuna'

Agata nu se simlea in stare s[-qi j ele din trecut'

rlc aceea a pdstrat t6cerea' $tii' Martin' ador

t'trpiii. $i cflnd am vdzrtt grddin ei' am simfit

ncvoia grabnicd sd m[ aqez

continue dar exPresia ei l-a

liumogi ar[tau toatd suferint

tlc ce. El se agtePtase sd va

rugine, deasemena de remuqc

rrrAhnire addnc6. Agatasimlea un nod in gdt care o impiedica305

Aaurtz GoNtwsd rdsufle. Voia sd-o ia la fugd gi sd nu se opreasca p6nu va fi departe gi Ia addpost de tot. Trebuie sd_i spuivoi face eu, i-a zis el deodatd.

Chiar dacl amenrn{area nu otonului blAnd, acesta fusese scopul

- Nu pot! a exclamat, cu teamaNu. PdnI cdnd tata nu va putea sdinfrunt cu asta singurd.

John a fulgerat-o cu o privtre rece. Ea a simtit un fiorii strdbltea gira spinirii.- Atunci, nu-mi lagi de dec6t..., a inceput d.ar Agata

intrerupt.

-Aqtepta{i, v6 rog. John a vdzut_o inghi}indu_gi arsaliva. O voi face, fr,gdduiesc, dar trebuie sa_mi dafiutr Ja-rfll 0aIltimp ca s[ mi pregdtesc. Ma tem de reactia lui Crislc0nd va afla.

"$i chiar ai de ce sd te temi,,, gi_a spus John. Deqi simfo dorinfd neinfrintd sd-i vorbeascd fiului sdu despre ceeadescoperise, s-a gdndit cd ar fi mult mai bine sd fie ea cicare sd-i spund adevdrul. Cristopher ar putea s_o ia ca pebund dispozilie dinpartea sa.

- Am cuvdntul dumitale cd o vei face fErd int|rzieDrept.rdspuns, Agata a izbucnit in pl6ns, in vremeincuviinfa dAnd din cap. Acum spune_mi totul de la

12

_ Totul era pregdtit. Tatdl sdu dddea ultimele dispozi{iiDiavolul negru inainte de plecare. Stdruise mult sd r

intimidase, din pIui.mugcdndu-i din ini

md apere, nu pot s6

Iwn;rn-uAllrulnd cdteva zile la Paris dar el fusese de neclintit iar

lrt'rlicul il ajutase sd-l conving[. A doua zi diminea(a velierullrr lrlcca din apele franceze in direcfia Angliei, dar inainte

I rrslopher mai avea ceva de rezolvat qi avea de gind sI se

tr rrgrc de asta de indat6. John voia sd vorbeascl fbarte serios

rrr rkrrnnigoara Martin dar el nu se gAndea s-o facd. Totul se

rlnrsose cu ani in urm6 gi nu voia sd reaprindi focul m6niei.

lpr, pc neagteptate, tatdl lui ii ceruse si se ducd intr-un parc,

Irrrrrlc aproape de locul in care Agataingrijea de bolnavi. l-ot'r'r'uso cu glas hotirit gi privire indureratd. Atitudinea tainicin lrrr John i-atrezit o impresie addncd. Ce ii ascundea? De

Itrrrlc interesul acesta de a-l face s[ piarda o vreme pre(ioasi

nrt'rgAnd intr-un loc necunoscut gi f5rd insemndtate pentru el?

l)rrr tatdl lui l-a asigurat cd acolo va afla ceva foarte insemnat,

lrrrc ii va aduce multe date despre domnigoara Martin gi fuga

lr prcoipitatd. in cele din urm6, la stdruinfa lui, a fost de acord

rri ccdeze, in schimbul dispoziliei sale de a pregdti totul pentru

grlccarea lor de a doua zi.Dacd el se ducea in locul de care iihl)usese, John nu se va impotrivi sd plece din Franfa.

('ristopher nu-gi putea stdpdni neliniqtea gi furia. Si fielirsrrl. in afara discufiei pe care o avuseserd tatdl lui gi Agatalrr citeva zlleinurmd il scotea din minfi pind la un punct de

rrt'birnuit. De ce fEcuserd asta? Ce avea ea de spus ce nuIrt'huia sd audd el? I se pirea cd John lucreazd impotrivarrrlcreselor lui ca s-o protejeze pe Agata dar atunci, de ce se

llri['rea sd-l facd si se ducd intr-un anume loc Ai la un anume

r t'rrs'l Ce putea sd fie atAt de insemnat de nu putea sa agtepte?

\ licut acelagi drum pe care il fdcuse tatdl s[u. Aurmat toate',r liccare dintre indica(iile pe care acesta i le d[duse. Trebuie,rr lr aflat ceva vital daci suferise o loviturd atdt de puternicd

',,r tricerea lui incapafinata in fa(a interogatoriului la care il,,upunea de atunci il fEcea s[ scrAgneascd din dinti de

rre putinfd. Cristopher putea s[-gi inchipuie prea bine despre

307306

,Lrutrrn GpNnwce era vorba. Tatdl lui descoperise un blestematindrdgostit! Dar de ce voia sd se ducd el sd-l vad[? Ca

apere pe viitor, cum fEcuse in trecut in leg[turd cu

De mai multe luni Cristopher se hotdrase sd uite totfrgdduise tatilui sdu.

A strlbitut strada Saint-Antoine p0nd a ajuns inVosges gi a continuat drumul pini la grldinila inleginase. Cdnd a ajuns in parc, ceea ce avdnfi nu i s-a

insemnat: cijiva copii de virstd frageda se jucau unii cu

flcdnd destul[ zarvd, sub privirile atente ale mamelorCristopher s-a rlsucit ca sd se uita la casele cu doud nicare dddeau in parc, intrebindu-se care dintre ele ar fisd atragd aten(ia tatdlui sdu; s-a mai intrebat cine putea

iegit dintr-una dintre ele ca s6-i stArneascd o asem

emo(ie. S-a uitat la bdncile din lemn gi s-a hotir0t s[ se

pe singura care era libera. Pre[ de mai multe minute, ochiinu s-au dezlipitde pe faladele gi ferestrele caselor.

ca din vreuna dintre ele sd apard cheia la intrebdrile pe

gi le punea.

Un striglt de copil urmat de o loviturd a flcut ca ochiii se dezlipeascd pentru cAteva clipe de case gi sI se ageze

micufi. Unul dintre copii i-a atras puternic atenfia; era atdt

blond cd pdrul ii pdrea aproape alb qi se evidenfia priceilalli copii, brunefi. Nu trebuie sd fi ar,ut mai mult de

sau trei ani qi de la depdrtarea aceea era bucd{ica ruptaflratele lui, Andrew. Acela,si par ciufulit la niveluloasele lungi qi mersul impleticit. Cristopher a zA

seminau pAnd gi la felul cum fugeau! $i privindu-linchipuit cum ar putea ardta un fiu al [ui. I se pdrea

necrezut asemdnarea uriaqd gi, aproape fErS sd-gi dea sea

a inceput si se incrunte. Nu-qi putea lua ochii de la copicare sejuca, strlin de interesul pe care i-l trezea. iifascinat alergdtura. L-a vdzut urmirind un porumbel308

;tt, se 9i deodata micu{ul a rdmas in

fhtr pic ridicatd se uita intr-un punct

IwWrn-PtA

,,,,,,,,. in spatele lui; porumbelul zburase peste um6ru1 s[u

Pllnit pe creanga unui copac frunzos'

I sllins pumnii pe genunchi ca s[-qi

I rrrrlrrir(iga trupul micuf' A inchis o

ll rrltima fibr6 a flinJei lui' [nstinctiv' a qtiut c[tocmai aflase

Ilt'lrr$i Iucru pe care il descoperise tat6l lui cu citeva zilein

rrr,',,i. 5i certitudinea triddriiinflptuite de l+gata i s-a infipt

Ir inima ca un pumnal incins' PArjolea fiecare simlimAnt

lrrrrtttrs transformAndu-l in cenuqd neagr[' El insuqi eru gata

rri sul-ere o cddere emofional[' Era o zguduire visceral[ care

Ir rirviqea sim(dmintele bdrb6teqti 9i le l[sa la vedere dup[ ce

hrtlurase cea mai mirqav[ dintre inqeldtorii' Cum putuse

rui r ascundd aqa ceva? Avea s-o omoare!

A cleschis ochii Ei l-a privit pe micuJ' care rdminea

rrt'rnigcat in fa{a lui. Cristopher s-a aplecat in fa{[ ca s6-i

ntrrga atentia 9i a mers. Copilul nu s-a mai uitat peste um6ru1

hri ca sa-gi pund privirea pe chipul bdrbatului' Fireqte cd

rt'rrtitna cu Andrew! $i cu toatd familia 1or! Dar nu era atdt

rh' ;rrost incit sd nu caute o confirmare a bdnuielii lui'

Bun[, cum te cheam6? l-a intrebat intr-o spaniold

pt'r'lbct6. A licut-o ca s1-9i uffneze o presimfire' Numele

rrrcrt cste CristoPher.('opilul ,-u ,ltut la el cu ochii cit farfuriile 9i i-a zimbit'

lr rnlelesese vorbele! Blestem[lie! Oare mai avea nevoie de

rrltc dovezi?O femeie s-a ridicat din locul in care stdtea qi s-a indreptat

',1rrc ei cu chipul ingrijorat' Cristopher a gtiut cI i se oferea

',,,,rra sd capete raspunsuri' Micu(ul era tot ldngd el iar

t.,rr.iu pdreaagitata qi cam nervoasd cind il privea' $i-a dat

,,('iuna ca ii studia hainele scumpe qi purtarea distinsd' ceea

ce i-a linigtit in parte temerile' Cristopher ieqea in eviden(6309

I

Aaunu GpNaw

cd i-a produs o durere fizic:a.

-_ Cine a luat copilul?S-a mirat de linigtea cu care

tremura ca o frunzd.Rosa a oftat de cAteva ori inainte sI poatd s[_i dea

rdspuns:

- Lordul Beresford.

trdsurl care s-o ducd pAna la hotelul Achille. dar o310

in zona aceea umird ca o muscd p. o ruffipentru prima oard a fbst recunoscdtor pentru pr.ivilegiilcare i Ie dddeau neamul gi boga{ia, pentnr ca fbmeia sdincredere.

Trebuia si caute rdspunsuri gi avea cle gAnd s_oneintdrziat.

Chipul speriat al Rosei a fdcut sd apari alarma in capulVenise g6ffiind, cu pdrul rdvdqit 9i obiaji imbujorafi de eftDe ce nu era Cris cu ea? Uncle il lasase? Fafa chinuiprietenei sale a fEcut sd i se strdngd stomacul p6nd_ntr_a

Iwqrr-utAIlrlrrrrtru, migcarea inceatd a rofilor i-a provocat o agonietltt;ictoare. igi spunea ei ins6gi cd niciodatd Cristopher nu i-Ir lrrcc rdu micufului, dar adevirul era cd pentru fiul ei era

ln nccunoscut qi l-a inchipuit grozay de speriat. $i atuncihrrrnir a inceput sd-i bati intr-un ritm primejdios. Erau Ei alte

;rlsibilitdfi pe care nu voia sa le ia in seamd, dar trebuia s-oln, rr. $i dacd o impiedica sd-l vadi? Ar putea chiar sd-l ducirlt'prrrte de ea. Dar nu, Cristopher nu era atAt de meschin,r rr rnustrat sever6. Oare ea nu frcuse ceva la fel de ur6t sau

llurrt'mai riu?('and a ajuns la receplia hotelului, avea hainele in

rrt'oranduiald, ochii sticlogi gi igi sim(ea glasul trernurdnd darl ;rutut s[-i spuni recep{ionerului pe un ton autoritarlrrrliscutabil cd trebuia sd-l vadd neintdrziat pe lordulllt'rcsford, pentru o chestiune de viali qi de moarle. A fost omrrune, sau cel pu{in aga i s-a pirut ei, cd bdrbatul i-a datrrurrirrul apartamentului. Agata nu pdrea defel o doamn[ saurr lrcrsoand distins5, dar teama din ochii ei era prea adevdratdr r s-o nesocoteascd. O femeie in starea aceea de nervi nu

;rrrlca sd mintd.Apartamentele erau situate la primul etaj gi ea a urcat

lr('care treaptd de parci s-ar fi dus la eqafod. CAnd a fost inlrr(ir ugii duble vopsite in alb, a clipit ca sa-gi limpezeascd

;rrivirea, care ii era tulbure. Se afla intr-o stare de nervozitaterrrrlr62i1621e gi in acel moment s-a cdit din tot sufletul cd

lrrrcituise prin t[cere. A bdtut cu degetele in lemnul fin darrru ir auzit migcare in spatele uqii. A rdsuflat addnc qi a bdtutrlin nou mai tare, dar nu era nimeni acolo. S-a aqezat pepotleaua de pe coridor gi a aqteptat sd vini Cristopher.\;tcptare ce avea sd insemne ceasuri grele. Cind trecuse o

lrrrnd bucatd de vreme, uneia dintre cameristele care fEcear rrrat in alte camere i s-a fdcut mild de ea, crezdnd-o o clientd,;rrc pierduse cheia qi i-a deschis uga apaftamentului. Agata

311

- Ce s-a intdmplat'/ a intrebat_o plina de nelinigte.- L-a luat! Agata gi-a astupat gura cu o m6ni ca

opreasca un fipdt. L-a luat tatil luil Mi-a pus rnulte intrdespre tine, despre copil... Nu nt_am gAndit... Nu pusa-mi inchipui... Rosa a tdcut ca sa_giiecapete rdsuflAlergase ca o nebund cele patru grupuri de locuinfedespa(eau gr[dina de casa in carelocuiau. L_a luat in brgi a plecat cu el. in acel lroment, fcmeia a izbucnitlacrimi. Iartd-m5, Rowena! Nu am $tiut sa reac\ionezvreme q;i a fost cu neputinfd sd i_l iau.

. O tearnd inghe{atd i_a pdtruns in oase gi a ldsatinsensibild la tot ce o inconjura pre{ de cAteva momente lunr

pusese intrebarea,

$i Agata a alergatca niciodatd in viala ei. Fard sd_gi purcapa sau sI-qi ia mdnugile, a cdutat pe o stradd principald

\,.

,Larcna Gpttzwi-a mulfumit gi s-a hotdrdt ra_t ugt.pt" p" Cristophersalonag. Mai int6i s-a plimbat agilatitprin inclpere!u-se

la o scuzd, alegdnd vorbele p" .u." i le va spun-e,istovitl de nesiguran\d,, a izbutitsi alipeascd un pic rezrde birou, l6ng5 fereastrl. C0nd a crezutcd nu maiindure, a auzit pagi gi o cheie pe care cineva obroasc6. S-a ridicat de pe scaun gi a rdmas in picimijlocul salonagului, privind u$a care se deschidea; 1care ii despd(ea a rdmas deodatd deschis. Cristopher asurprins s-o vadd gi cdnd gi_a revenit a privit_o ca gi curfi fost cel mai aprig duqman al lui. Dai Agata;;;,;;aceastS reacfie; era aceeaqi pe care o a\.usese ea cdnd aca il luase pe micuful ei.

pentru ceea ce ii ascunsese ea.

Cristopher a str0ns din fElci auzind_o.

IwrSrr-tuA'ltslopher. Ea ii ceruse timp ca sd-i spuni gi, vdzdndu-i't'rca, alesese s[ ia el fr0iele in mAnd. Dar John nu gtia c[rr Michel nu se intorsese inci de la Avon gi cd ea aqtepta)ilrcerea lui ca sd-i mirturiseascd totul lui Cristopher.Acum venise vremea adev5rului. Se sf6rqiserd scuzele gi

'tcxtele.

Nu ca si te rdnesc am tdcut, jur! a spus cu glas chinuit.Arrr aflat c[ eram ins[rcinat[ la cAteva s[ptdmAni dupd ce

Ir'-arn instalat in Bordeaux. $i teama pentru ceea ce amtlcsccrperit m-a paralizat; o vreme n-am qtiut ce s[ fac.('trrroqteam urmdrile pe care levaat,eain familie starea meatlltrrl se va afla, dar n-am avut incotro. $i am pl[tit foartetcunrp, pot s[ te asigur. Cristopher rimAnea tdcut, nelu6ndu-

1t ochii de pe chipul ei. Bunicul gi-a ar[tat dispreful sdu

It('ntru c6, prin faptele mele, dezonorasem numele familiei,Inl tata nu mi-a vorbit multe sdpt[mdni. A fost ingrozitor, unfofrnar. Mi-era foarte team[, cred cd incd imi este dartrrciodatd n-am vrut sd-ji fac rdu. Agatanu se agtepta la milSrlrn partea lui dar tdcerea lui grea creqtea disperarea pe careo simJea. Ea linea ochii in plm0nt, intr-o atitudine supus[. inrlrrpd-amiaza in care ne-am desp[rfit, eram gata s[-[i spunrlc ce nu puteam si plec cu tine degi te iubeam din totrrrllctul, dar cu c0teva ceasuri mai inainte m-au fEcut sd

trr(oleg primejdia la care te expuneam daci primeam

Ir opunerea ta sd pleclm, aga cum plSnuisegi tu. Mi-am finutlrrgiduiala sd tac dar in mijlocul unei lupte cu mine insdmi.

Cristopher a gtiut cine se afla in spatele discufiei care ot'orrvinsese de asta, v5rul ei Carlos de Lucena, dar nu i-a mai

;r:isat. Trecuse prea multi vreme iar el era grozav de furios.Cdrei primejdii se presupune cd mi expuneai

rrcceptindu-md?

Glasul ii era atAt de aspru c[ fdcea fiecare silabd untrrciune care o ardea. A ridicat ochii ca sd se uite la el qi ce a

313

Strdlucirea din ochii lui Cristopher i_a ardtat cemofiilor sale. Cruzimea sdlbaticd, vd,zdndu_se ingebucurie imensl pentru ceea ce aflase qi o addncd

-Pe Diavolul negru, in drum spre Whitam Hall.Cel mai mare cogmar al ei tocmai se adeverea . igata

l5sat s[ cadd,laplmAnt gi qi_a acoperit chipul .u urr-a,mAinile, dar nu a pldns; avea sufleful uscat de teama pet-o trezea aceastd intAmplare. Cum fusese de acord lcJohn Beresford si-i ia copilul? pentru cd il convin

h,

312

Aatenv GpNowvdzut intr-ai lui a frcut_o si seinlocuitd cu o mdnie violentd.

Indiferentra

Iwr;"rn-uANu po(i sd-l despa(i de mine, a spus cu glas mai hotlrdt

at ceea ce credea. Era gata sd se prdbuqeascd. Sunt mama

Iui! Clristopher a izbucnit intr-un ris sarcastic. Sd ajungem la

0 in(clegere, te rog, l-a implorat ea dar fErd sd capete nimic.Se ridicase in sfArgit din pozi{ia de invinsd gi mergea

dtcpt spre el, care nu s-a migcat de unde era.

Acum vrei sd te tirguiegti? a intrebat-o cu o batjocurluc rr izbutit s-o rlneascd. Dar Agataa finut capul sus. Ai idee

re rri Idcut?

Spune-mi ce vrei gi ifi jur cd dacd std in puterile mele

11r voi da.

Dreptate, domnigoarl Martin! Agata a avut ugoara

hrr;lresie cd el gtia prea bine ce gAndea ea chiar in acel

nrornent, strdlucirea din ochii lui crescuse considerabil.Acum gtii cum este, a incheiat Cristopher.

lia qi-a inghi{it neputinfa pe care i-o trezea atitudinea luiIrcindur[toare.

Neqtiinla nu cere dreptate, a rdspuns cu glas neutru.Te ingeli foarte mult, domnigoar[ Martin. Acum qtii ce

irrscamn[ sa fii dat la o parte din ceva ce intr-adevdrt'onteazd. foarte mult pentru tine.

Te voi purta prin tribunale. \,bi lupta din toate puterilerrrole, l-a infruntat in cel mai amar chip cu putinfS. il voiIccupera.

El i-a susfinut privirea care, cu fiecare clip6, devenea totnri arzdtoarc.

inAnglia? intrebarea, plind de ironie, a fintuit-o locului.('r'istopher acliona premeditat ca s6-i facd, cel mai mare rductr putinfd qi chiar dac[ igi propusese sd incerce sd-i trezeascd

nrila, nu a mai fost in stare sd-gi p[streze atitudinea supus5.

Vci putea sd strdngi destule lire ca sd incerci? a continuat el.l'r'ivirea lui de oJel a strdbdtut-o din cap pind-n picioare, currcruqinare. Nu, firegte cd nu! in momentul in care copilul

315

- Puteai sE fii acuzat cI ascunzi dovezi giarestat pentru cd,l-ai ajutat pe unul dintre conraceea a trebuit si m[ indepdrtez de tine gi l_ambunicul in Franta ca sd-l apdr de furia regelui.

Ei'., a"runeincrez[tor.

- Tiebuia sd plec Ai trebuia sI tac, a rdspuns tulbur- !i nu fi-a trecut prin minte cd aveam dreptul sd gtiu

atdt de insemnat ca faptul cd aveam un copil? a int.iUat:s6 se migte din loc. Strtea cu spatere la fereasllfl,picioarele ugor depdrtate. Jinea o m6nd in gold, in vrrcu cealaltd igi masa g6tul sub ceafd ca pentru a_qiincordarea str6nsd. Ea continua sd stea pe covorul grospe jos, ca o invinsd. cd hotrrArea asta nu ifi revenea dr(ie? Este carne din carnea mea,fr_ars[ fie! Cum ai

chiar

s5...?

Era atdt de furios ci gi_a impus sd tacd pentru aexploda.

- Am luat-o pe drumul pe care r-am considerat notriin acel moment, a spus ea. Cristopher a bombdnit ostenrIncercam sd te apdr gi sd-l apar [e bunicul, a stdruit ea,

.. - Gdsegti scuze pentru ticiloqia asta? pentru trcereajignitoare?

Glasul lui dezvdluia o supdrare autentica gi profundd.- incerc sd-{i spun...Dar el nu i-a ingdduit sd continue.- Ticere! s-a rdstit mAnios. Dac[ incerci sI_mi st6r

mila, i1i pierzi vremea. Ai fdcut un lucru ingrozitor. Eadar asta nu a frcut ca vorbele lui s_o doard mai pufin.sd nu-l mai veziniciodatd.

Aceastd posibilitate a umplut_o de o teamd atroce.314

l

t

,4rutrtz GtNrwva cdlca pe pdmAnt englez, va fi cetdle-an britanicfrmai putea si-l scofi niciodatr de acoio. chiar eu voigrry5 de asta.

IwrSrr-uAPrea tdrzfit. Cristopher deja apisa pe clanla ugii.

lia a incercat s-o inchidd'la loc cu piciorul; gtia cd, dacd o

rtca afarl din incdpere, niciodatd nu va mai putea sd urcerrou zidul care era inhe ei. Dreptatea mea tocmai te-a gdsit

Vlttovatd de toate invinuirile. El avea toate qansele de partea

hri. Agata se informase bine la unul dintre cei mai buni avocali

dtrr Paris. Niciun tribunal, francez sau englez, nu va lua

drcpturile tatdlui gi de aceea gtia cd trebuia sE lupte din toate

ptrlcrile, dar nu in fafa legii. Era mam[ singurS, la marginea

ilr'riciei, gi avea nevoie de ajutor zllnic ca si aibd grija de

nricul; un tribunal ar Jine cont de toate amdnuntele. CristopherItt schimb, putea s5-i dea copilului luna de pe cer, dac[l-rr cerea. A gtiut cd trebuia s5-i infrdngd apdrarea. Nu mersese

rlrrrlogul, nici ameninf5rile, nici umilinfa; ii mai rdmdhea unrlrrrrrr doar. Cristopher trebuia s-o find cu o singurd mdni cdci

tvca nevoie de cealalt[ ca sd deschidd uga, pe care Agata se

lrrcirpdf6na s-o inchidd. $i deodatl a simfit-o agd\atd de gAtul

lrri ;i clut0ndu-i gura, lacare a ajuns fdrd efort. Limba ei gi-a

lhcut drum printre dinJii lui gi a simfit-o pe cerul gurii; pe locn sirnfit o biciuire de dorin{[ in m[runtaie care l-a ldsat firIrrrllare. Blestemata! De ce avea incd puterea s6-l ispiteascd?

lrlir furios pe ea, dorea s-o pedepseascd pentru c6-1 min(iserlrrr gura ei izbutea sd-l facd sd uite totul, in afard, de dorinlarrrlarrcd pe care i-o trezea. A simtit cu de-sdvArgit[ limpezimeruinii ei catifelati care se striveau de torsul lui tare. Miinile ei,orlatd eliberate din str6nsoare, s-au afundat in pdrul lui ca s6-

1r lipeascd gi mai mult capul de al lui. Era un sdrut dur,sri lbatic, dar plin de o senzualitate pe care Cristopher nu o maiuunoscuse niciodatd, decdt cu ea. Agata l-a mugcat debtzarrrlcrioarl pAnd in punctul in care s-a temut cI va sAngera gi igi

rrrrtluia qoldurile lipindu-le de pelvisul lui, izbutind ca

rnornbrul sdu sd rispundd cu o ferocitate coplegitoare. Inimaprirca gata s6-i iasd din piept in gura ei ca s-o mestece cu

-Am sd te omor! l-a amenrn{at cu ochii ca nigteNu voi ingldui sd-l iei. Nu ai milil

- Tu ai avut c6nd ai tdcut? Fir_ar sd fie, sunt tatdlAveam dreptul sd gtiu!

- Crezi cd md vei infrdnge? Ticdlos nenorocit! Nureugi sd-l sco(i din Fran(a.

- Crezi cd vreau sd te infrin g? Habar n_ai ce doresc.- Este copilul meu, Cristopher! Nu pofi s5_l iei.- Este carne din carnea mea gi pot sa_l iau oriunde

eu!

Agata s-a gdndit cI nu era chip sd_l convinga qi cIrdmdnea un singur drum, cel al umilintei.

- Cristopher, te rog sd nu_l despa(i de mine. Ai sdgmori il implora, dar totodata se ,batea incercdnd sd scdin mdinile lui. El nu se indoia cd, daci izbutea, arsd-i scoatd ochii. Te implor, hai sd ajungem la o intelimi dau seama cI eqti supdrat, au. ni.ioilia;:;ffi;:;1[nesc,

pe cuvAnt! Cristopher o tdraspre u$a de la iegire, dey4 uw r4 rulllE,Agata a luat-o inaintea inten{iilor tui ae a o ldsa afard;avea de g6nd sd ing[duie asta. Urmitoarele momente vohotlr0toare gi ea gria cum sd capete unrdgaz.i;il;r"iin care puteau si-l capete doi oameni care in acel momenturau din tot sufletul. Voi face ce vrei, dar te rog,inapoi.

l

llil,l,

I

I

l

lil

316317

,4rutnv GeNBw IwrSrn-uA

pl5cere, atdt de pdtruns era. Agataizbuteasd deschidi o f,Olui tu f.t de mult ca 9i mine, i-a rdspuns frri nicio

in armura lui gi Cristopher simlea cI se dddea bdtut incomplet qi absolut, chiar dacd incerca sI rezisteasupra simfurilor lui ca un adev[rat titan. Dar gustulparfumul ei imbdtdtor ii amefea simfurile, ii incefoqa migi toate aceste emofii contradictorii se uniser[ intr-oputemicd pe care putea sd gi-o satisfaci doar frcdnd-o a

Dorea s-o indepdrteze de trupul lui, care rdspundea

trdddtor, voia s-o indep[rteze din via]a lui pentru

fiindca durerea pe care r-o trezea cind o privea i se

nesuportat, dar Agatacontinuajocul de seducere, ati

cum nicio altd femeie nu o mai flcuse inainte. Egaldndu.el insugi in pasiune gi descdtuqare. Cristopher a capitulat,a fEcut-o lu6nd iniliativa. A fEcut sdrutul posesiv, exi

ridicat-o de jos cu intenlia s-o ducd spre dormitor darprofitat de moment ca sd-i inconjoare talia cu picioarele,

ultima datd. Era pierdut. I-a ridicat fustele largi qi i-anerdbddtor chilo{ii. $i-a descheiat nasturii de la pantaloni gi

o singurd migcare a intrat in ea. Agata il linea strdns de

de talie, abia ingiduindu-i sd rdsufle, dar nevoia grabnicia se migca in ea, l-a flcut s-o ducd in dormitor qi s-o tr6n

pe spate in pat. A inceput o serie de migcdri incete care qi

crescut ritmul pe mdsurd ce ea ii cerea tot mai mult, cu

cu mdinile, cu trupul ei care ardea sub al lui.puternic pe care l-a avut o clipd mai tArziu l-a l[sa firdinfr6nt, dar a fost conqtient cd Agata nu se bucurase ca

celelalte d6(i. Se purtase ca un adolescent, nerlbddtor gi i

S-a f5cut tdcere peste trupurile lor agitate.

- Asta nu a insemnat nimic, a spus Cristopher, dinimbrdcat in arogan{5 gi indiferen{[.

S-a ridicat de pe ea gi a inceput s[-gi aranjeze haineleparcdnu abia o iubise ca un nebun. Dar Agataera preglPentru micu{ul ei, ar cddea la inlelegere gi cu dracul.

318

It lI I lle.('ristopher nu putea sd n-o mai priveascd' Era intinsd pe

prrt, intr-o atitudinl de ab s-o doreascd

,1,,, '.,o,

gi a inleles cd fe ia lui' Cu ea

Iu avea voinfd 9i sa-qi desco l-a fdcut sd

rostcascd o insult6.

Pleac[ dracului odat6! i-a poruncit pe un ton care nu

nrhnitea nicio discuiie.

Cfriprf Agatei a devenit cenuqiu, dar era in strdfundul

rrt'lriloi ei un licdr de hot6rire carel-a alarmat'

- Am sd plec cu tine, i-a rdspuns cu glas refinut'

- Nu vreau s[ te mai vdd'

Dar ea mai avea un cartug pe care s6-l foloseascd 9i l-a

lirlosit, conqtientd ci el avea s-o urascd 9i mai mult' A mijit

rrchii gi, foarte liniqtitd, l-a intrebat:

- $i dacd am rdmas insdrcinatd?

El a privit-o stupefiat 9i v[zindu-i strdlucirea calculatl

.lrn ochi a gtiut cd fapta ei fusese voitd' cd se ddduse lui cu

rur scop gi furia care fierbea in el a crescut p6nd-ntr-un punct

li,trte primejdios. Din doi paqi a ajuns la pat 9i' cu o mdnd'

ir luat-o de braf silind-o sd se ridice 9i a tardt-o p6nd la u95'

- Egti o stricati! Crezi cdo sI ai acelaqi noroc?

Agataa explodat in sfArqit' Teama 9i sup6rarea i-au ieqit

pc gurd ca un 9uvoi.' - Nu..qti noroc sd fiu batjocoritd? Lipsitd de onoare 9t

lcspectabilit ate? Catoatd lumea s6-mi disprefuiasci bdiatul

pcntru cd este bastard? Habar n-ai ce este norocuf increzut

hlcstemat!

Cristopher sim{ea cd e gata s6 facd o nebunie'

- E bastard din vina ta! a mustrat-o cu glas de tunet' Nu

l-ag fi neglijat niciodatd, dar nu gtiam cd exist[' fir-ar sd fie!

;i acum, pieacd, fiindc[ nu suport nici sd te v[d'319

,Launz GBNrw-Dacd m-ai lSsat din nou insdrcinatd, ilijur ci nu ve

niciodat[! l-a ameninfat. Cristopher i-a dus mdna la gAt

finut-o acolo, intr-o ameninfare limpede care nu a is-o sperie. Agata l-a privit sfiddtoare. Spune-mi,Beresford, vei putea si trdiegti cu asta?

Lui ii venea s-o pllmuiascl gi a strdns m6na pe

pdnd, a simfit cd rdsufla anevoie; dar ochii femeii nu

indepdrtau de ai lui, nici nu-qi pierdeau cheful de luptd,

dacd nu era pe m[sura lui. I-a infipt degetele ca nigte

in pdr qi a impins-o spre spate. Era ati.l" de furios cd

nu-gi controla faptele dar nu lovise niciodatd o femeiAgatanu avea sd fie prima. A privit-o cu o ur[ visceral5,

un sentiment de respingere absolutd. Tocmai igi pusese

singur de buni voie sfoara de gdt dar, al dracului sd fienu o va face sd pldteascd foarte scump!

43

Whitqm Hall, AngliaVremea era cu adevirat ingrozitoare. Aproape la fel

rea ca aceea din Paris. Ploile din ultimele sdptdmdnid[duserd o dispozi(ie care putea sd, rivalizeze cu cea a

Cristopher. Abia dacd il vedea pe blrbatul care ii prilejnigte coqmarafi groaznice dar care hrdnea cu privirilede reprog dorinfele ei cele mai ascunse. Ea nu-iindiferentS, neincetatele lui priviri ranchiunoase erau

dovadl limpede. Dacd ar privi-o cu indiferenfd sau crdceald, Agata ar ceda, dar nu era aga; mai rdmAneau inidejdi pentru amindoi gi era fericitd pentru asta. Cdnd

320

IwrSrn-*rA

lzbuti sd accepte, tolul va putea sd reinceapd pentru ei' O

tn,trre pana in Anglia atnt dl supdrat incAt nu-gi *."t1l1i:'.t]

vrrrbele nici faptele , dat erala un loc cu micuful ei qi ar fi in

rtare s6-gi vflndi sufletul diavolului ca s6-1 apere 9i sd

n.gfr.r" asupra siguranlei lui' Agitalia-cate s-a iscat dupd

*,,iir.u ei cu copilul, John 9i un Cristopher de neabordat i-a

l,rrnt a.opurt" p" A,th"' qi pe Andrew' chiar dacd se ardtaserl

hrcintali de nePotul lor'

U; .ingrr.lucru ii ldsa un gust amar: nu putuse sd-i scrie

lntirlui ei ca s[-gi justifice plecarea neaqteptatd' dar Rosa va

putea s[-1l6mureasc6' Ldsase cabinetul in seama lui Andr6

,i .u.u in mdinile prietenei ei' Strddania de ani putea sd se

,lr,,.a pe apa sAmbetei dar era cu f,rul ei 9i de nimic altceva

nu-i pdsa.

Agata s-a g6ndit c[ drumul pind la pace era prea abrupt

rlar in Anglia putea sd dispund de gansa de a inclina balan(a

in favoarea ei. Chiar in acel moment' avea drept fel

irrtegrarea lui Cris in familia Beresford' c

tlc tlli gi avea sd facd imposibilul ca sd i

lrotdr0t sd tacdafrcut-o cu toate urmdrile

ci fusese descoperitd, a fost o eliberare pentru sufletul ei'

care fusese robul fricii 9i al posibilelor urmdri de a acfiona

intr-un fel sau altul' Tat[l ei va trebui s6 inleleagd cd

cvenimentele igi urmaserd cursul 9i cd ea nu-gi incdlcase

lirgdduiala. Va putea sd ajung cu tat[l ei 9i cu

('ristopher, frtd s[-i piardd na pe niciunul

tlintre ei?

-}/rami! Vlei?

Miculul ii oferea un bisc rit din care mu$case' Agata a

irrcetat ,e mai priveascd pic[turile de ploaie care rimineau

prinse de fereastrd din pricina umezelii' Luna iunie era

tlestul de neobignuita in comitatul Portsmouth' Drumurile

crau noroioase iar lipsa musafirilor didea impresia c[ erau

321

,4rutrrz GzNrwcu totul izola\i de restul lumii; dar in frumosul c

simfea apdratd. Tinjea dupd o parte din independen(a de

se bucurase in Paris, dar izbutise multe in schimb: sd

mai teamd nop{ile, sd nu mai pdstreze o taind care iisufletul zi de zi, ceas de ceas gi s5-l vadd pe Cristzilnic. Chiar dacd ochii lui o injunghiau cu fiecare pripe care i-o adresa, o frcea sd simt[ o addnc[ u$urare

imensd nadejde. Avea nevoie doar de timp ca sd dd

barierele care ii despdrfeau qi avea deplinl incredere ciizbuti. A continuat s[ se uite la micutul ei, care stdtea

covor, ldngd focul aprins; (inea in poal[ o cutie mereu

cu biscuifi pentru el.

- M[ninci prea mulfi.Copilul i-a rlspuns cu o strdmbdturd care i-a topit ini

de parcd i-ar fi pus-o pe foc. Era regele casei, cdpdta

tuturor cu un singur zdmbet gi ce mamd nu visa la aga

pentru copilul ei? Ea de bunl seamd cd da. Cris purtaatit de scumpe cd ea, gi de-ar fi adunat leafa pe un an itot nu i le-ar fi putut cumplra; nici mdcar un pantof dincu care se incll{a. Dar preful pentru toate astea ar putea

fie prea mare. Avea in fa(d niqte piedici greu de

animozitatea lui Cristopher qi dezamdgirea tatilui ei, care

va sim{i ingelat de hotlrdrea ei de fi aldturi de ca

celei mai mari bucurii gi celei mai ad6nci nefericiri aleDar luase o hotirdre de una singurd pentru prima oari

trei ani gi a considerat asta un lucru bun. Sd se indeplrtezeCristopher fusese o hotirdre izvordtd din nevoia familieia-l apdra pe bunicul qi de a plstra tdcerea asupra copiluluicare il concepuser[ - fusese o averlizare deghizatd in sfatpartea lui Jean Michel - dar sd se afle in Anglia inmoment era o hotlrdre de care nu avea de g6nd si se c6i

- M-am gindit cd aivrea un ceai.Vorbele lui John au fost pentru spiritul ei govditor ca

322

IwrSrn-uA-U_--nr."

a" ,,'"1. pe la sosirea inAnglia' marchizul se hotarase

r o tutuiasc[ 9i prin acest gest ltgata se simlea mult mai

npxrpiatd de el, ca 9i cum ar fi considerat-o parte din familie'

intotdeauna este bine venit sd bei o ceaqci de ceai cald

lt

I

i

I

I

lrI

ltl

,4aurru Gnxrwrdspuns ea, chiar daci cu ochii uqor inlacrimali. Undesd fiu acum trei ani.

John a servit-o cu o ceaqci de ceai cu doud lingurifozahdr gi o picltur[ de lam6ie. Cdnd i_a dat_o, eu a iuat_oun z6mbet sincer. Era intr_adevdr frumoasd imbrdchainele fiicei lui, Aurora. Din fericire, pe velier era uncu haine de-ale ei gi Agata a putut sa igi ururl eze cArochii pe durata cdldtoriei.

- Te aqteapti o intdlnire grea, i_a spus ca oamrnte.

$i a izbutit ceea ce nu puteau privirile m0nioase aleCristopher: s-o descurajeze.

- Tata va fi grozav de dezam5git de acest deznoddmdar nu voi fi nevoitl se_l mint in Lgatura cu asta pentrunu am avut nimic de_a face cu ce s_a intdmplat. N-incdlcat cuvintul pe care i l_am dat, n_am luat legdturaCnstopher in absen{a lui, ca si_i spun ceva. Nu putefi sdinchipuitri ce u$urare addncd inseamnd asta pentru mirAgata a rdcut pref de cdteva clipe. Cu vremea, fdgdduielifdcute din loialitate fafd de famitie apasd greu pe suflet.

Lui John i se pdrea cd era prea optimistd dar a pdshat tdcerasupra concluziilor lui. De c6te ori Cristopher giea se aflauaceeapi incdpere, incordarea se putea taia tu cu(itul. Nicinu vdzuse doi oameni atAt de egali gi de inclpaf6na(i.

Cris a hotdrAt cI nu mai voia sd fie ignorat gi a llsat cutircu biscuifi ca sd se indrepte cu pagi hotlr0li spre masa undoerau prijiturile cu cremd.

IwrSrr-*tADe cdte ori il iau, mi se pare cd il am din nou pe

('ristopher in bra{e, este o senzafie minunatd, a comentat fErd

rir-;i ia ochii de la nepotul lui, care se intindea deja dupi arhrrra prijiturd.

Vrei sd spui cd nu seamdni cu mama lui? a intrebatAgata cu un zirmbet gtrenglresc dar fErd nicio supirare.

Chiar dac6 te doare, cordobezo, a r[spuns Andrew inhrcul lui John, - tocmai intrase gi se apropia de locul underlritcau ei - nepotul meu cel frumos este buc6(ica rupt[ dinrrrinc. T0ndrul a dat la o parte un scaun 9i a luat loc in falaAgatei qi a tatdlui lui. Cite ai dat gata, campionule? Cris at'lipit de cdteva ori inainte sd-i arate trei dege{ele mdnjite de

zrrhir. Vino cu mine, mogtenitorule! Cris n-a stat pe gAnduri

rricio clipd. A intins brafele micu(e spreAndrew, care l-a luatrtr indeminare, de parcd ar fi fost obignuit sd poartelrup$oare de copii. O sd ne indopim impreunS.

Auzind porecla drig[stoasd cu care Andrew se adresase

crrpilului, Agata a tresdrit. Cris luase alta prajiturd de pe

;rlrrtou dar unchiul lui a izbutit sd i-o ia inainte ca b[iefelulsii mugte din ea gi i-a lZcut cu ochiul. Micuful a rlmas cutlcgetele pline de zahdr in aer. Dupa ce Andrew a inghititrrltima bucatS, a luat mina nepotului s[u qi i-a lins unul cdte

rrnul degeJelele, pAnd nu a mai rimas niciun fir de zahdr.

Agata a urmdrit cu privirea fiecare gest dintre ei doi gi

s-a intrebat cum putea Cristopher sd fie atdt de indiferent gi

irrdepirtat acum cind il avea pe fiul lui cu el. Deqi nu dddea

kr o parte faptul cd se purta aga tocmai pentru cd era ea incasd. Cris pdrea mai mult fiul lui Andrew decdt al lui qi

lriste(ea i-a acoperit ochii cu o mantie neagr6.

John a privit fiecare emotie care se oglindea pe chipul ei:

l'cricire, refinere, supdrare gi duiogie. A gtiut ce simfea inrrcele momente vdzdnd chimia dintre nepot gi unchi darAgata nu gtia cd Andrew avea un magnet special pentru

32s

- Hmmm, a fost singurul lui comentariu.

I

I

,4rutnz Gmttwcopii, ii atrd,gea cu zdmbete gi gestuii O.agd.to;;ipreferatul copiilor Aurorei gi ai lui Justin. intotdeaunaijuca cu ei, le dedica un timp pe care cei mai multi diradul{i li-l refuzau gi de aceea sim}ea triste(ea ei ca pe aproprie, fiindcd i-ar fi pldcut si_gi vadd fiul cel mare d6

pregdtirea unor documente. Voi face asta in camera mea.

i atenliape care i-o dddea fiul cel mic. John avea proaspin minte mlrturisirea sincerl gi emofion atdt a Agateispitalul din Paris. Niciodatd o femeie nu_gi dezgolise s

gi sentimentele fald de Cristopher intr_un fel at6t de side dureros. AgataMartin il iubea pe fiul lui qi el trebuiafacd ceva in privinfa asta.

- Ierta{i-md, am o treabd care nu poate sI agtepte.$i a iegit din salon in c[utarea fiului s6u cel

Anumite lucruri trebuiau sd se schimbe IErd intdrziere.

41

Cristopher continua sd semneze acte sub privirea atera lui Arthur. De c6nd tatdl lui ii diduse imputernicirea s6ocupe de mogtenirea familiei, abia dacd mai ovezl vrerrlo,ceva dar nu se plingea. Intrarea brusci a lui John in biroua fdcut sI ridice privirea din hdrtii. Marchizul mergeaqi s-a agezat pe scaunul liber din fa{a lui.

-Gata,eraultimul, a spusArthurgi apus actele int_un dosatdin piele. imi pare rdu cd v6 ras singuri dar trebuie s6 sfhrgeso

Iw6rz-uAUn coniac, te rog. Cererea tatdlui s[u l-a surprins pe

('r'istopher. Era neobiqnuit si bea alcool dupd atdta vreme.

l'rrnc-fi qi tu unul, o sd ai nevoie.Avertizarea fusese limpede gi precis6.

Cristopher a fEcut ce ii ceruse John; nu, nu-i ceruse, iiporuncise. S-a ridicat din fotoliu gi s-a indreptat spre tava

e rr bduturi. A umplut doud pahare gi s-a intors la masd ca sd

i-l dea pe-al lui tatilui lui. Acesta l-a blut dintr-o inghi{itur5.- Vrei sd te imbe{i? l-a intrebat pe un ton cam disprefuitor.- Vreau s[-[i sparg capul. ,,Gata, am spus-o", gi-a zis

,hrhn. Paharul pe care il finea Cristopher in minl a sfdrgituitat intr-un coll al biroului amplu. De ce naiba i-ai adus aici

rlirod te po(i ca gi cum nu ar exista? Nu te-ai apropiat de zileintregi de copil. Purtarea ta mi se pare de neinchipuit.Ncpotul meu nu este vinovat de nimic, fir-ar sd fie!

Critica l-a deranjat profund pe Cristopher qi nu era dispus

s-o tolereze.

- Ai terminat?Glasul ii era ascufit ca un cutit $i rece ca ofelul. Stdtea

tlrept in fotoliu, frra sa-gi piardl aplombul nici tinuta.

- Mogtenitorul tbu legitim nu poate fi un bastard! s-a r[stittatil lui, sec Ai autoritar. DacI mai continui cu atitudinea asta

pasiv6, vei pune asupra lui un stigmat greu de gters in viitor.gi daca nu iei friiele in mdnd, va trebui s-o fac eu.

Ameninfarea a rdmas suspendatd in aer gi a atdmat intreci ca un pendul.

- Dumneata vei sta deoparte, i-a rdspuns scurt.

Cristopher gi-a rezemat spatele de spdtarul fotoliului gi

;i-a infipt privirea pe John cu un gest de avertizare, care nuir avut niciun efect asupra marchizului.

-Ai avut grijd sd afli pricinile pentru care mama a plstrattircerea? Crezi cd a fost ugor pentru ea? Trezegte-te odatd!

l-a mustrat.

au luleli inav

326327

,4p.rcrrB GrNpw- Nu md intereseazd pricinele ei, in prezent este in

mea dintr-un accident gi nu am de g6nd si fac nimic ca

schimb aceastd situalie.John a risuflat adAnc.

- il numeqti pe nepotul meu accident? incerci s6-mi s

ci este rodul unei tdvdleli flrd insemndtate? Din partea

Andrew ag fi crezut, dar nu dintr-a ta. Ajuns in acest

Cristopher a avut bund cuviinJa si se arate tulburat. $tia exclamat John pe un ton victorios. Atunci fE dovadionoarea cu care mereu te-ai fElit gi nu te mai purta ca

b[iat ranchiunos.

-Ai terminat? arepetat intrebarea. Fiindci am treburicare sd m[ ocup.

- Nu m5 trata ca pe un prost, a rispuns tatdl lui, totsupdrat. Voise sd aibd o discufie cu el in termeni amicalitrufia gi riceala lui il deranjau din ce in ce mai mult. Fiinu sunt.

- Niciodat[ n-aq crede a$a ceva despre dumneata,rdspuns cu glas linigtit.

John a vdzut cd fiul lui strAngea din {dlci atdt de tare cd

putea sd-qi rupd dinlii.

- Fiul tdu are nevoie de tine, pentru Dumnezeu! Anevoie de tatll lui 9i nu de inlocuirea acestuia cu unchiibunicul.

Cristopher rdmAnea nepdsdtor dar freamdtul ugor al

ndrilor i-a ardtat lui John cd nu era atit de indiferent lavorbele lui cum incerca sd pari.

- Uiti dupi cum i(i convine cd am aflat din intdmplare ctr

aveam un fiu. Pretinzi sd uit aga ceva? Trebuie sd fii nebunlJohn a scrutat chipul fiului siu qi a sirntit o mild adinc6;

incd nu trecuse peste tdcerea Agatei Martin.

- De ce te risipegti gindindu-te la ce ai pierdut gi nu la ce

ai cdqtigat? Cristopher a mrjit ochii pdn[ i-a redus la o linie.328

Iuanyr-*tA

-Dacd,stauladistan(6fa!6decelmic'potsd-rnip1strez

Ldmurirea lui i-a smuls lui John un oftat de ugurare. In

sfirgit frcuse o sp[rturd in zidul cu care intiiul s[undscut se

inconjura din proprie voinld. Ura capacitatea lui de a se izola

de tot, arrnura de protec(ie care ii acoperea siml6rnintele de

cite ori suferea cite o dezamdgrre'

rneu nu meritd PedeaPsa ta'

Tatal lui ii infigea cutitul chiar in beregata'

- Nu este inten(ia mea s6-l pedepsesc pe micut'este prea

insemnat pentru mine, dar pe ea"' pe ea nu pot s-0 iert' Md

atat de addnc? s-a intrebat. Te-a (inut departe de mine,familia ta qi nu po{i sa-!i inchipui ce a insemnat pentru I

dispretul tdu. Nu-l meritam, Cristopher, gi nici fralil tai.- A fost foafte greu sd aflu cd propriul tati fusese ama;

femeii cu care voiam sd md cdsdtoresc, i_a reprogatatitudine moroclnoasd.

- Dar nu o iubeai. Te-ai simfit rdnit in virilitatea ta, loin orgoliul bdrbitesc ai ai uitat ceva foarte insemnat: l

Aaurru GrNtwcreadd cd putea sd uite incidentul care il marcase intr_un

m-am culcat cu ea cu mult inaintea ta gi am fEcut_onevoie, nu din iubire. M-am impotrivit relatriei voafiindci gtiam cd lady O'sullivan nu era femeia notri

Iwryrz-uANu a qtiut cum sd interpreteze tulburarea fiului sdu.

('ristopher l-a privit drept in ochi.Pentru c[ poate fi din nou insdrcinat[.

Uimirea pe care a citit-o pe chipul tatdlui lui l-ar fi tEcutrri radd dacd subiectul nu ar fi fost atAt de serios.

Ai silit-o? l-a intrebat cu o oarecare spaimi. Privirea lui('r'istopher a fost mai mult dec6t grditoare. il jignise culccastd presupunere. El n-ar sili niciodatd o femeie. Cum

;rrrloa s[-l intrebe aga ceva'? lartd,-md, fiule, dar sunttrctlrrmerit de purtarea ta. Vorbele aratdcd.o urdqti iar faptelelot'rnai contrariul.

Mi-e rugine de cdt de pufind stdp0nire am cdnd sunt cu

l'll.'l'rebuia s-o spun[, si-qi elibereze sufletul din lan{urile

lrrrc il inrobeau. Care ii infrinau simtlmintele qi ilIrrrobllizau, Vreme de mai mult de doi ani fusese pierdut gi

nltrrn cd o gdsise, nu era in stare s[-gi st[pineascdrrrnf rimintele pe care ile trezea; de aceea st[tea deoparte.

Uneori si-fi pierzi controlul se dovedeqte a fi o

r,lrlrcrare, i-a spus tatdl sdu.('ristopher a infipt nigte ochi plini de neincredere pe

pr.tnntcle lui, din pricina rispunsului acesfuia.Vrci s[ gtii adevdrul? l-a intrebat cu glas r[guqit. C6nd

trrrrl cu ea, uit de toate. imi topegte voinJa cum topegte foculrrrrtul. MI lasd fErd puteri, fEr[ putin]a sd gindesc limpede.Irr tirnpul mdrturisirii sfhgietoare, degetele lui Cristopher se

rrllrrscn-l de cit de tare strAngeau masa. Vreau doar s-o strAng

Irr lrrr(c gi sI uit de tot. De lume, de responsabilitAf. Simt cd

r",lt' rrn t'ar care md lumineazd in noaptea neagri ca sa ajunglnlr un port sigur. Po{i sd infelegi? Fiindcd eu nu!

lolrn il privea atent gi frri sd clipeasc[ dar pe mdsurd ce

ll ,r.,('ulta un zimbet a inceput sd i se deseneze pe buze.l'oc(iiii spun iubire, i-azis, filosofii, nebunie gi este cel

331

pentru tine.

- Ne intoarcem la aceleagi reproguri? l_a inCristopher destul de deranjat. Fiindca nu md i

- Ai prea multi dragoste de d5ruit gi de aceea aisd gdsegti o inimd mai mare care s_o primeasci.

- $i crezi cd am gisit_o in domniqoara Martin,lintrebat simplu. De mai bine de treisprezece ani nufusese sincer cu tatdl rui. il tratase cu ripsd de respect fiirse simlea rdnit. Agata mi-a d,at preamulte bitdi de cap,

- Nu poJi s-o ie(i pentru cd biografia ifi este patattrincercarea ei de a-gi salva bunicur? a intreb at fdrd,ocorisrVorbim despre o via![, fiule.

- Chiar crezi cd imi pasa atit de mult de profesiaagent al Coroanei? Ag fi infruntat un consiliu depentru ea! a recunoscut cu glas intretdiat.

- $i atunci de ce dracu ai adus-o la Whitam Halllvoie sd se intoarcd latatdl ei qi totul se va sffirsi.

Cristopher gi-a zis cd alternativa asta era de negAndit,pufin pentru moment.

- Nu pot sd ingddui sd plece.

- De ce? a intrebat iaraqi John, tot mai uimit.

,Lrutrtz GrNnwmai frumos sim([m0nt din cAte existd. A tdcut un minainte s[ continue. Mulli oameni se strdduiesc s-ogi sunt foarte pufini norocoqii care izbutesc.

Cristopher a strdns buzele.

- Dar Agata md face si simt qi o furie imensS. Sd

pierd stdpflnirea de sine. imi arde batistele, ii a(0{5 pe

barba{i prin simplul fapt cd existS, md face s-o dorescdacd sunt furios din pricina faptelor ei. E manipulatoare,femeia care m[ innebunegte, a incheiat addnc resemnat.aceastd lips[ de st[p6nire de sine md scoate din minli.

John a hotdr0t s[ vind in apdrarea femeii care is6-l salveze pe fiul lui din mutismul gi indiferenfa instituse de atAlia ani.

- Este mama nepotului meu. Cea care a indurat disalor sdi ca sd-l aducd pe lume pe fiul tdu. A sfidatregulile 9i normele pentru c[ te iubeqte. Doamne, CriEra de datoria ta s-o aperi! Sd-i respecfi inocen]a!... Johnhot[rAt s[ tac[ vdzdnd chipul ruqinat al fiului sdu. $iinchipuit c6t de greu trebuie sd-i f,r fost pentru cd incdcea mai elementard reguld dintre toate: sd respecte ovirgini qi inocentd. Vorbegte cu era, l-a sfEtuit. Ascultd coare de spus gi apoi hotdrigti ce vrei sd faci in aceast[ privin(il.

Am6ndoi barba{ii s-au privit fafa in fa!d,, cu sinceritate 9irespect.

- Dacd fac asta, o voi ucide, i-a spus Cristopher intr-ogoaptd rdguqita.

Dar tatdl lui se indoia, se indoia serios.

- Fd din nepotul meu un mogtenitor legitim sau dacd nu,te voi ucide eu pe tine.

John s-a ridicat iute in vreme ce termina coniacul de care

Cristopher nu se atinsese.

- Unde te duci? l-a intrebat acesta oarecum surprins,vdz1nd iufeala cu care bea alcoolul din pahar.

352

Iwqrr-tvtATrebuie sd vorbesc cu Devlin despre o chestiune

rnai matur[, mai limPede'

S-a ridicat pulin dupd aceea, trebuia sd-i vorbeasc[

Agatei gi nu Putea sd mai amdne'

45

- Este un cop ] iciufulit drigdsto act

tat[l lui este des a$

cu adul1ii.

-Estecelmaifrumosbdrbatdinlume,ardspunseacuunzdmbet. $i nu voi ing[dui sd-l insulli'

DarAndre*rr.rumaipututs6-ir6spundd'pentrucdaintrat majordomul.

-ponLorenzodelValledoregtes[fieprimit,milady.Apelativul folosit de Marcus a impresionat-o adinc; ea

nu merita acel titlu, dar gAndul i-a zbwat indatd la numele

prietenului ei. 333

,4rutnz GnNrw- Lorenzo del \rhlle e aici? l-a intrebat pe majordom,

a confirmat dAnd din cap. $i doregte sd mI vadd?Agata s-a uitat la Andrew, care era la fel de uimit ca

ea.

-A$a a spus, milady. Doregte sd vd vorbeascd intreochi.

- Mai devreme sau mai tdrzit trebuia sd se int0mple,spus Andrew.

- Unde pot sd-l primesc? l-a intrebat pe Marcus.Dar t0ndrul a fost cel care i-a rdspuns.

- Chiar aici in salon. Cris gi cu mine te vom ldsa sd

de vorbi liniqtitd 9i flri intreruperi.Marcus, Andrew gi cel mic au iegit in tdcere din i

Agata trebuia s[ se pregiteasci sd-l primeascd peei, dar era uluitd. in sdptdminile de cdnd era in Angliaqteptase sosirea tatdlui ei qi chiar a v[rului Carlos dar vizilui Lorenzo o luase cu totul prin surprindere.

Uga s-a deschis gi pe ea a intrat cel mai bun prietenfamiliei sale. L-a vdzut govdind un moment dar Agataridicat de pe scaun gi a mers drept spre el, cu mAna intiEra la fel de frumos ca intotdeauna!

- Bund, ce faci?Lorenzo a mijit ochii vdzAndu-i gestul atdt de distant.

agteptase in vestibul putuse sd admire bog6{ia gi opulenfamiliei Beresford gi, nu a gtiut de ce, si vadd asta l-asi se zburleascd.

-Acum citeva luni, ai fi sdrit de gdtul meu ca si mi saluflqi si mi coplegeqti cu intrebdri . Agataa rogit, pentru cd, intr-adevdr, nu se purtase cum ii stdtea in obicei. Pesemne frigulenglezesc fi-a inghefat umorul pe care il risipeai altddatd.

A hotlrAt sd nu-i rispundd la remarc[. Fird indoiali,prietenul ei era un pic supdrat.

- De multd vreme nu mai qtiu de tine.334

IwWn+,tA7R* *rri' in Mu."u gri anie ca sd-l v6d petata' $tii ca

tlc cAliva ani locuieqte in Sco{ia' la Marina' Ui i"*?t:1",1:,1,,r, iar mai inainte trebuie s6-{i transmit un mesaj de la Jean

Michel. I-am fdg[duit, ca 9i v6ru1ui tdu Carlos'

Lgata s-a Preg[tit'- il{a brr.r, mult sd te vdd, i-a spus emo{ionatd 'Lorenzo

s-a indoit serios. Chiar dacd se intAmpld in aceste

irnprejur[ri.

- Mi-ar pldcea sd spun acelaqi lucru dar nu pot' Tatdl tdu

cste foarte ingrjiorat plntru tine, i-a spus deodat6' $i doreqte

sir te intorci.Ea a pdstrat tdcerea pre! de cdlev,a clipe'

- Am crezttca acesie vorbe mi le va spune el per-sonal'

- Tatel tdu nu poate sd vind in Anglia 9i nici Carlos'

Itegele Fernando il (ine sub supraveghere' A pierdut

l,,voarea lui pentru cdl-aajutat pe Gin6s de Lucena'

Vegtile nu erau atit de '"1t

p" ctt se aqtepta' dar bunicul

ci nu mai era o pflmejdie pentru rege. Fusese ingropat pe

p6mdnt ftancez.

- Ce il impiedic dpetatasd vin[ inAnglia' sup[rarea sau

,Jezamdgirea?

- Nu-i se ingdduie s[ treac[ grani\a' a ldmurit-o el'

Agataa r[mas cu gura cdscatd'

- Nu-i adevdrat, i-a spus dar cu oarecare indoiali in glas'

- Crezicd te-aq minlicu ceva atdtde serios? Ofilerii care

au luptat cu Bonaparte au intrarea restr6ns[ in Anglia' Sunt

consideraii vinovali aldturi de el' Lordul Beresford nu te-a

inqtiinlat desPre asta?

Acum inlelegea tdceteatatdlui ei' SfAntd FecioarS! $i ea

oare credea cd eta dezamdgitqi de aceea p[stra distanla'

- Ce pot s[ fac? a intrebat destul de ingrijoratS'

- intoarce-te cu mine, a rdspuns Lorenzo' Am totul

pregdtit.33s

Arunrru GpNury

srngurd sau cu lordul Beresford.

- Nu pot sd fac aga ceva! u "*.ru.-ffiF- Ce te impiedicd? Agatase afla la o rdspdntie grea.pleca impreunl cu Lorenzo ca sd_l intAlneascd pe tatdl eisd aibl o discufie cu el, Cristopher nu ii va ingddui slcopilul gi sd se intoarcd dupd ce va limuri totul; iar darim6nea, nu mai era cale de intoarcere in privinfa tatdluigi a distanfei care s-ar crea intre ei. Lorenzo avdzi emologlindite pe chipul ei gi a gtiut cI nu o va convinge atdtu$or cum crezuse. Tatel t6u nu meritd sd te po(i aga cu el.fEcut ce era mai bine pentru tine.

- Nu qtii nimic, Lorenzo! i_a spus ridicAnd glasul.

11:.,,--"SOrl ochii intunecafi gi pdtrunzdton pe chiput

nelinigtit. Dar Agatanu putea sd_gi inchipuie durerea pe cao sim(ea tatdl ei gtiind-o atdt dedeparte.'Jean Michel venila palatul Zambraca si ceard ajutoi singurului om caresd i-l dea. Carlos nu putea sd plece din Uaaria. iar elnu putea sd cdldtoreascd in Angli a. Lorcnzo consimfise sducd mesajul. Tatdl Agatei ii va agtepta in Le Hav.e, pe

Iwryrt-u,lca sI md ierte.

- Te-a cerut in cdsdtorie? Ea n-a avut incotro dec6t sd

rroge dAnd din cap. Crezi cd o va face? Egti naiv[!

- \brbegti la fel ca tata,l-a mustrat indureratd.

- Te iubesc la fel de mult ca Jean Michel gi nu pot sd indurcc i1i face.

- Am fost foarte nedreapt[ cu el. L-am min{it, l-amingelat...

- Tu ai fost nedreaptl cu el? i-a repetat vorbele prostit.l"cmeia pe care o cunosc eu nu s-ar injosi in felul 5sta.

l)eschide ochii odatd!Lorerzo era necru{dtor in atacul asupra emotiilor ei celor

rnai ad6nci.

- Iubirea are aceast[ putere, prietene, nu o subestima.'foate faptele mele sunt rodul iubirii pe care i-o port.

- Tatel tdu a incercat de mai multe ori sI vorbeascd cu...,a qovdit un moment..., trebuie sI spun logodnicul sau

clraguful tdu? Agataa strdns buzele in semn de avertizare gi

Lorenzo s-a scuzat cu o aplecare a capului. Dar lordulBeresford arefuzat sd aibd o discuJie sau o intAlnire cu el, aincheiat.

- Chiar tu ai zis c6 nu poate sd calce pe pdm6nt englez,i-amintit acrd.

- Jean i-a propus sI se intAlneascl in Le Havre.Lorenzo se ingela peseflrne. Cristopher nu ar refuza din

ranchiund sd vorbeascd cu tatil ei; era un domn din cappdn5-n picioare gi ea nu avea de gAnd sI se indoiasc[ de

onoarea lui. Oare in Cordoba nu o dovedise de mai multeori?

- Nu te cred, i-a spus cu glas rece. incerci sd mI faci sicedez.

Lorenzo a oftat adinc. Agataera foarte schimbat6; plreao leoaicd apdrdndu-qi teritoriul, dar el gtia prea bine cd

337

- Ce se presupune cI trebuie sd gtiu? Cd trliegti castricatd in casa unui blrbat care rru t. ..rp.cta? Cd nu,spald ruginea ddndu-{i numele lui? Aceste lucruri suntdomeniul public, aici gi in C6rdoba.

Lovifura lui Lorenzo o nimerise drept in inimd, negreginici un milimetru.

- Dovedegte pufind chibzuin{d din partea ta sd vorbegtiastfel despre un om pe care nu_l cunogti defel, a incercatsd-l apere dar prietenur ei a plescrit din limbr, gi mai hotdr6t,

- Nu vld un inel respectabil pe degetul tdu. Aceea fuseseo loviturd marqavd sub centurd. Neagt-"ptatd, venind de la er,Egti tot mami singurd. Spune_mi .. uit..ru trebuie sd maigtiu?

- CI m-am purtat foarte ur6t cu el qi cd are nevoie de timp,336

,4rutnz Grnnwarlrudrnea asta ii va aduce multe necazuri. ii

"" "a*.fimpotmolitd in ele.

. - Ai sd renunfi la tot, Agata? privirea ei i_a ardtat cd,gtia unde voia sd ajungi cu intrebare alui. Crezicd merir- Iubirea intotdeauna meritd. intr_o zi vei iubi atit deincit imi vei infelege vorbele.- Cum spui tu, iubirea meritd, dar c6nd este i

dragd prietend.

- Cristopher md iubegte. Cum pofi sd te indoieqti de asrLorenzo nu gtia ce vorbe sd foloseascd pentru aconvinge. o vedea retrrgdndu-se intr-o atitudine de

Iwr;rn-uAindoiala ivindu-se in ochii ei. $i a gtiut de care fir sd tragd ca

s-o aducd in favoarea tatilui ei. Nu-l iubegte, Agata,se simte

tloar rdspunzdtor pentru el qi asta e o slabd consolare pentrurun copil care meritl sd aiba un tatd in adev[ratul sens al

cLrvAntului.

- Vrei sd-mi faci rdu?

- Oare nu vezi ca (i-l faci singurS? Spune-mi, de cite ori(i-a spus cd te iubegte?

"Niciodatd", s-a gdndit ea. Dar mai contau vorbele cindochii lui erau atdt de grditori?

- Lordul Beresford face parte din soiul acela aparte de

b[rbafi care nu au nevoie sd rosteascl anumite vorbe pentruca o femeie sE qtie ce simte. O aratd prin fiecare gest, prinllecare faptd.

Prin apirarea lui incerca sd-l faci pe prietenul ei sd

in{eleag[.

-Asculti-te! \,brbeqti ca sd te convingi pe tine insd{i.

-Lorenzo, te rog! a exclamat, cu desivirgire coplegitlcle emo(iile contradictorii pe care vorbele lui i le trezea, atdtde pdtrunse cum erau de adevdruri otrdvitoare.

Avea nevoie sI respire un pic de aer. Lorenzo eradistrugitor cu argumentele lui. O fEcea sd govdie gi sd se

intrebe dacd nu cumva se inqela in privin(a lui Cristopher gi

a simf6mintelor lui. inainte de sosirea lui, era sigurd de

iubirea pe care o simtea pentru el, credea cd era de ajuns daracum se gdndea la micu(ul ei gi la ceea ce avea nevoie cu

adevdrat gi asta nu era tocmai un tati absent.

- Am adus cu mine o licenJd specialS de c[sdtorie. Dacdvrei, putem si ne cdsitorim la cdderea serii intr-un sat,

Gretna Green, foarte aproape de granila scofiand. Sora mea

ne-ar gdzdui la Ruthvencastle pini cdnd am putea sd ne

intoarcem cu vaporul in portul San Sebasti6n din Spania.Agata s-a uitat la Lorenzo cu totul zdpdcitd.Incapabild sd

339

care nu o avantaja defel. Jean Michel era supirat pe eapeste mdsurd de ingrijorat. El gtia prea bine ci dacd, Agaidldea inapoi, va rlmdne ingropatd pe viafd pe pdmenglez.

- Tatal tdu zice cd a fost pentru o cauzddreapti.- Taci, Lorenzo!Glasul ei a sunat chinuit.- Poate tatdr teu s-a ingerat sirindu-te sd p5strezi tdcerea,

dar a fEcut-o pentru binele tdu gi pentru micu(ul acela caromeritd mult mai mult decAt sa poarte stigmatul de bastard.Chiar dacd nu cunosc toate amdnuntele, .La .a l.*;;;inu a reac{ionat cu rea credinfl ca sI te rdneascd . lzbuteas-o supere. Brandon, cumnatul meu m-a ajutat s5 aflu ca fiuitdu nu poartd numele de Beresford.

-Asta nu inseamnl nimic.- cum po(i sd fii atdtde oarbd? Lorenzo avdzutin sfhrgit

338

I

I

i

rl

liiliil'.

-

,4aurtz Grt{swrcac[ioneze intr-un fel sau urtu.@mea $r am putea sd_l scoatem din Anglia frrd problenAcesta este cel mai mare interes al tatdliri tdu.

Ea a rdsuflat atdt de addnc cd aproape a amefit.- Cristopher nu va ingddui, u ,pm aproape intr_o goap

Bastard sau nu, tatll lui nu r/a ingiaui ,a iura din Anglia.

- gi ce spune contele de Zambri despre gestul tiucavaleresc? l-a intrebat ea la rdndur s[u cu o anume antipatiolNu suporta ca prietenul ei din copilirie sd fie atdt

receptiv gi binevoitor c6nd cristopher era de neabordat.- Thta imi va respecta hotlrArea, Agata. Este un bdrbat

drept gi doregte ce e mai bun pentru.miire.

.- Te-ai lega pe via(i cu o sfoard atdt de lungd numai dinprietenie? Merifi mult mai mult, Lorenzo. Eu nu suntvrednicd de un asemenea sacrificiu.

- Mi se pare atdt de ciudat sd te v5d inAnglia! a exclamat340

Iwryrr-*tAirrcd surprins[.

- Uitri cdtata nu poate sd se intoarcd in Spania o vreme,pand cdnd regele Fernando hotdrdqte contrariul. Aga cd vatrebui sI vin pe aceast[ insul6 mai des dec6t mi-ar pldcea. Se

;tregdtea sd plece dar Agata gi-a dat seama cd nu-gi luaserirmas-bun. Pdreau doi strdini, nu doi prieteni care se

prefuiau. DeodatS, el s-a intors gi a privit-o cu intensitate.Voi agtepta rdspunsul tiu.

- Lorenzo! El a privit-o pdtrunzdtor. Te urdsc pentruvorbele tale.

Prietenul ei a schitrat un zdmbet grditor, fiindcd gtia cd

vorbele lui o vor face sd se hotlrasci intr-un fel sau altul.

- $tiu, gi md bucur cd aga este.

Tdcerea care a urmat plecdrii lui i-a folosit ca sd se

gdndeascd. Vreme de zile se sim(ise atdt de fericitd pentru cd

cra din nou aldturi de Cristopher incAt uitase totul dar vizitaprietenului ei o adusese iardqi cu picioarele pe pdm6nt,fEcdnd-o sd caute inci o datd direc(ia in care trebuia sirnearg6. Trebuia s5-i vorbeasci lui Cristopher gi si-l intrebefErd ocoliguri cum rdmdne cu micul Cris, dacd avea de gdnd

sd-l recunoasci ori va fi pur gi simplu un bastard in existenfalui rigidi gi bine rAnduitd. Lorenzo era dispus sI se insoare

cu ea! Fdri s-o iubeasc[! F[rd sd urmdreascd nimic decdt sd

o salveze pe fata care se lSsase orbitd de o himerd,. Agatas-a mustrat, pe ea nu o atrdgeau bog[[ia, nici titlurile dariubirea unui birbat care deocamdatd o dispre(uia, da. Totugi,

dorea atit de mult qansa sI aleagd de una singurd cd poategreqise calea de urmat, totul era descurajator. Trebuia sd-gi

inghitd supdrarea gi s-o digere, numai atunci va putea avea

o discufie rodnicd gi maturd cu cauzatorul nedormirii ei.

341L

,4atarru GtNaw

16

Cristopher a ficut ceva cu totul de neingdduit, pentrujoua oa11 in viafa lui: a ascultat o discufie personald intAgata qi Lorenzo del Valle. N, tu.;;;;;,ffi:'#::#;l:11.X:,o,,1-l

iTl,li.at..rnstrur"u ru * asent includea siascultarea discu{iilor altora gi in acel ;;;;;;^;;;recunoscdtor pentru aceastd abilitate invd{atd gi neuitatd, caro

Dar dacd Lorenzo voia sa_ji aingd,,il;,;;^r#;trebui sd treacd peste cadavrur rui.Alotdr,t sd se imbarce din342

ii ingdduia priv,egiur.de a asista la permanenta rui aprrarede cdtre ea. Explicatriile pe care i ie ddduse Iui Lorenzopentru purtarea lui ira{ionald ddrimaserd una c0te un4barierele pe c_are el le ridicase ca sI se apere de influen{a eirAgata era o femeie cu idei foarte limpezi gi definite ii Aedoud ori il aplrase fir[ sd merite; i, s#a c6nd a pdlmuit_ope lady Ophelia gi chiar in dupd_am iaza aceea,in vreme ceii scuza faptele urdte in fatra unuiajute. Tocmai descoperise ci atdmacare o simfea pentru ea dec6t ndoielin punctul in care il frceau sr pistreze distanfa. Fusese at6tde orbit de tdcerea ei cd uitase de ce tdcus

" ii"^,"i^,**figrduielii licute ratilui ei qi din iubire pentru bunicur ei.Cum putuse sd fie atdt de prost? $i acum, ce naiba putea faceca sd repare lucrurile? Lorenzo del Valle avea irt"rlialimpede sd o ia qi nu doar pe ea, ci gi pe fiul lui, copilul acela

R.":"::]1":pea sd-l iubeascd pentru id

"ruo parre ;r, A;;;;.

IwrSrp-*tAnou pe Diavolul negru. Trebuia sd stea de vorbd cu Jean

Michel inainte s[ poat[ avea o discu(ie cu fiica lui gi s-o lege

definitiv de viafa sa.

Iegirea in curte a luiAndrew, urmat de Cris i-a ficut inimasd batd mai iute. Unchi gi nepot purtau o discu{ie despre lei,oare l-a fbcut sd se cdiascd de atitudindea neindurdtoare care

pusese stdpdnire pe el in zilele din urm[. I-a urmat in tdcerepe cei doi, domic s[ recdgtige vremea pe care o pierduse cu

dispre( gi mustr[ri. Asculta intreblrile pe care i le punea

micufului fratele lui qi rdspunsurile cu limbd impleticitl pe

care i le dddea copilul. Unele dintre ele ii smulgeau unzltmbet sincer gi il l5sau frrd aer din pricina emo(iei care ilcuprindea. Andrew il ducea pe Cris drept c[tre labirint qi

Cristopher qi-a amintit momentele de neuitat pe care lepetrecuse in gr6dina din spatele casei, cdnd nici el, nici fra(iilui nu erau mai mari decit chiparogii tdia(i geometric care

duceau la ffintAna din piatrd. Se jucaserd de-a v-a!i ascunselea

gi el fusese cel mai bun. $i-a amintit cum intr-o iltpd.-amiazda agteptat mai multe ceasuri sd-l gdseascd dar Andrew gi

Arthur obosiserd s6-l caute qi se hotdrAserd sd plece acasd ca

sd bea ceva rlcoritor. Cristopher ii agteptase pdnd cdnd tatdllui l-a clutat in locul in care ii pldcea cel mai mult s[ se

ascundd. Mustrarea a fost asprd dar el gi fralii luicontinuaseri jocurile pdni aproape in adolescenfi. Acum,gardul abia ii ajungea p0nd la piept.

L-a auzit pe Andrew numdrAnd pdn[ la zece ca s[-i dea

rdgaz lui Cris sd poat6 sd se ascund6 dar copilul era prea micca sd gdseascl iute o ascunzltoare bun[. Cristopher l-a prinscdnd incerca sd se trdnteascd cu fafa la pdmdnt, ca sd nupoatdAndrew s[-l vadd.L-a apucat de bra{ qi i-a fEcut semn

sd taci. Cris a deschis ochii cdt farfuriile dar dornic sd se

joace a hotdrAt s6-l urmeze pe tatdl sdu, cu un zdmbet pe

bluze-

343

,4ruenn GrNary- $i zece... Am sd te gdsesc!

IwzSrn-uAnrare dar pe care Agataputea sd i-l facd. Fusese atdt de orb!

- Unchiul Andr6s, i-a spus in spaniold, intr-o incercarede a face mai uqoard rostirea numelui.

Cris i-a repetat vorbele cu mult mai multd hot[rire.

- Andis... Andes nu ete.

-Atunci putem sd ieqim.

Cris a frcut un gest foarte griitor cu cipgorul gi amdndoi,tati gi fiu, au iegit din ascunzltoare rdzdnd dar Andrew iiagtepta rezemat de tufe, cu bralele incrucigate pe piept.

- Ai trigat, i-a spus micufului, cu un zimbet care

dezminfea tonul sever.

Cristopher a luat copilul in bra{e gi l-a strdns cu putere.

Cris i-a rispuns lu0ndu-l de gdt qi punAndu-qi, obrazul pe al

lui.

- Unchiul tdu nu gtie sd piardd, a comentat Cristopherzeflemitor.

-Yd atzeali de la o distan![ de o jumdtate de mil6, le-aspus Andrew glume{.

Tofi trei au inceput sd meargd spre casd gi trecind prinlivada de meri, Cristopher a luat unul copt, l-a gters pe

cimag[ gi a mugca din el frcind coaja sd trosneascd foarteapetisant. O secundd mar tdrzlt i l-a dat micufului care a

rnugcat o bucatd aproape la fel de mare ca gi el.

- E bun, nu-i aqa?

Cris nu putea s5-i rdspund5, era prea ocupat sd mestecepulpa frrd ca sucul s[-i scape din gur6.

- Frumos il inveti si se poarte pe nepotul meu, l-amustrat Andrew, cdruia i se pdrea nemaipomenit cd fratelelui mAnca un fruct frrd s6-l curete mai intii. Era de

nerecunoscut. Avea mAnecile suflecate pind,la cot, vestadescheiati gi cizmele cu carimbi inalli murdare de praf. Era

contrariul deslvdrgitului domn de acum cdteva luni. itri sta

bine, i-a spus deodat[. Cristopher nu gtia la ce se refera.

345

Vorbele lui Andrew l_au fEcut pe micuf sd_qi acopereca si-qi indbuge rasur. Stdtea in poara lui cristoram,ndoi v6rd(i intre doud tufe care ii ascundeau desturbine, chiar dacd in mod precar, cdci statura gi corpolen{aCristopher erau mult diferite de cele pe care le avea ultioard cdnd se ascunsese acolo.

- Aici nu poate sd ne gdseascd, e locul meu de tainl ,,l

C1i1 a intors capul ca sd se uite la bdrbatul care ii adresco privire complice gi i-a zdmbit. $i_a rezemat spatele dotorsul tare cdnd Andrew a trecut chiar pe ldngd ei, rostind"Am sd te gisesc,,.

- Dar tot neindoitpicioarere ;3H,2;ffiffi.Tff_T.ffiil:burta lui pdnd s- de piept, ca gi

"rrm ar fi fost un

cd1elu9. Unchiul Andrew este foarte incdpd{ina t, a addugat.- Unchiul Andru, Andru...

. Nu putea si spund corect inenglezdnumele gi gi_a increfitbuzele ginditor.

,Arutrru GBNnwVortesc de infl(igareata,l-a ldmurit. Hainele ifi vinbine aga. Nu mai pari scorfosul gi egocentricul viimogtenitor de la Whitam Hall. Acum pari... Andrew a

cdut6nd cel mai nimerit adjectiv, ... un frate maiobignuit gi oarecare.

- MI bucur sd gtiu cd am trecut de la scorfos gi egocen

la obignuit qi oarecare.

Andrew i-azltmbit; spus aga, pdrea o ocard gi nu o la

Cind au ajuns la treptele din spate ale terasei care

spre ugile cu geam ale bibliotecii qi ale salonului, Cris asI il lase jos. Cristopher i-a fEcut pe plac Ai micuful a u

scara cu salturi mici. Energia lui era nesffirgitd.

- Me gindesc sd-i ddruiesc un c6ine, i-a spus Andrew,aqteptdndu-se la refuzul grabnic al fratelui lui mai mare.

Orice copil trebuie s[ aibd un cdine, unul uriag, cu o limbilmare cu care sd-i gteargl mucii.

Cristopher a tzbtcntt in ris.

-Andrew, a inceput, neludndu-gi ochii de la fiul lui, care

a strib[tut terasa gi a intrat in biblioteci, unde igi zdrise

bunicul st6nd pe un fotoliu lAngd foc, ai obliga(ia morald gi

socialS sd te inmul(egti. Celdlaltl-a privit cu gura cdscat[.Sd se inmulleascd? Ai sa fii un tatd grozav. Ai asta in sdnge

gi mor de nerdbdare sI te vdd inconjurat de mucogi qi de

ciini uriagi cu limba mare.

- Eu mereu am vrut s[ am un c0ine, a m[rturisitAndrewcu privirea. Copiii trebuie sd creascd allturi de c0ini.

- Atunci, nepotul tdu va avea unul uriag. Amdndoi frafiiau sfArgit de strdbdtut terasa gi au ajuns in casd din doi pagi.

John s-a uitat la fiii lui, care zdmbeau amuza(i de ceva ce el

nu auzise. Tatd, ai nevoie de Diavolul negru?John a negat ddnd din cap.

- Vrei sd faci vreo cdldtorie? l-a intrebat surprins.Dar Cristopher l-a privit tainic fdrd sd-i dea un rdspuns.

346

Iwnfrp-uA

47

whitam Hall era la fel de t[cut ca 9i imprejurimile casei'

Clristopher era foarte obosit dar urmase unul cite unul

sfaturile tatdlui s6u 9i avea incredere cd nu se inqela in

rriciunul.

-Agtepta{i-md in bibliotec[' Marcus vi va inso(i' Eu md

voi intoarce in citeva momente cu Agata' Restul familiei va

sosi din moment in moment'

Bdrbatul cu p6r blond a f6cut un u$or gest cu capul 9i a

Lrrmat indica(iile 9i paqii majordomului' Cristopher s-a intors

spre grddind ca s-o caute pe Agata; Marcus ii ddduse

infonialii exacte despre ce frcuse ea in ultimele dou6 zile 9i

unde era chiar in acel moment'

Balansoarul se afla foarte aproape de iaz 9i de tufele de

trandafiri qi Agata s-a hotdrit s[ se aqeze in el in vreme ce se

gindea la vorbele cu care trebuia s6-l abordeze pe Cristopher'

Lorenzo nu va agtepta la nesfbrqit un rdspuns din partea ei de

aceea vizitalui de acum cdtevazlleii stimea o supdrare pe

care nu izbutea s-o depdqeascd' Trebuia s[-gi ia inima-n din]i

9i s6-l infrunte pe Cristopheq chiar dacd vorbele pe care ar

prtea si le audd de pe buzele lui nu vor fi cele pe care le

agtepta ea. Prietenul Li ii pusese granile gdndurilor' ii legase

uripit" 9i ii luase v[lul ce ii utop"'"u ochii' Tdcerea din jur ii

ardta limpede ce lipsea vielii ei 9i chiar dacd era gata sd lupte

nu putea's-o facd di'tt-o pozilie nedreaptd sau greqitd' acum

qtia. Sa-t sileasci pe Cristopher s-o ia in Anglia fusese o

347

,4p;"trtr GzNowgregeali, pe care era gatas_o repbinele fiului lor. S-a sfhrgit cu incerclrile de a_l infuria caobfina rezultate.Tiebuia sd acfioneze cu maturitate, chibzuigi pruden{[. Dacd ea nu i-ar fi impus prezen[asa, poatemicul Cris nu ar fi indurat efecteleii urmdrile mdniei lui.cu linigte se puteau obtrine rezaltate optime qi mulfumitorAgata qi-a luat un mic av6nt gi balansoarul a inceput sImigte intr-un ritm cadenfat. Vedea iazul, pegtii qi nuferii tdcrPutea si aud6 susurul izvorului, ciripituir"". pa.*i i" Aamiaza care se stingea incet.

a vdzut_o rezematd de balanso ar, cdzutd pO

:i iJEcut doi pagi dar cagi cum ea ar fi presim{it,

a i-.rrs u,rpul spre el, care apufut sd_i r"dtr;il;,;;;ochi, Iinigtea din coltrul buzeior, ce i_au d6ruit un z0mbet.Stomacul i s-a str^ns inexplicabi l. De zile i"t."gi;;;jfusese_atdt de aproape de trupul ei, nici de mirosuipielii ei.,

Rdspunsul lui sunase dur, ca toate vorbele pe care i Ieadresa.

348

- \{no, l-a poftit Agatacu privirea limpede, ma U.rcu, Ootdcere gi de miresmele grddinii. cristopher a govdit seriosdaca sd se ageze l6ng5 ea. Ea s_a dat spre stdnga pernei mari

sd se aqeze comod. Ador casa astalite. Senzafia de siguranfd care sei dai seama c0t egti de norocos? Elnu se gandise niciodatd ra whitam Hail in aceqti termeni darvorbele ei i-au ardtatmulte rucruri despre er insuqi. Nu sunt

insdrcinatd, i-a spus deodatd gi mdrturisirea ei l_a fEcut strtresard ugor' A infipt ochii albag..i inh-ai ei, care r-au invdluiti-ntr-o privire linigtitd, frrd intrebdri qi cristopher s-a intrebatdacd ugurarea pe care o vdzuse in strdfundurile ei se datoraacestei vegti. Trebuie si vorbim despre viitorul lui cris dartrebuie sd o facem din perspectiva unui armisti(iu.

- Nu sunt in rdzboi cu tine.

Iunryrn-uA- $i nu ptii cdt md bucuri asta, i-a rispuns. Agatagi-a suit

picioarele descultre pe balansoar gi gi-a inconjurat genunchiicLr brafele. $i-a rezemat blrbia de genunohi, in vreme ce

continua sd priveascd. apa transparentd a iazului. Trebuiasir-i pund intrebarea care ii ardea g0tul de cdteva ceasuri qi a

socotit cd venise momentul nimerit. Te gindegti sd faci dinrnine o femeie respectabild?

A putut sd audd limpede ugorul oftat al lui Cristopher darnu a presupus nimic. A continuat si agtepte un rdspuns care

ifidrzia sd vinI, dar asta nu a descuralat-o.

- Nu am nici cea mai micd intentie sd fac asta, a rdspuns

Cristopher in sf6rEit, scurt dar fErd bruschefe.

Agataa inghi{it nodul mic pe care il avea in gdt, fiindcdse agteptase la alt rispuns qi a recunoscut in sinea ei cd

Lorenzo avea dreptate, la urma urmei.

- inleleg.

- Serios? Fiindc[ eu sunt convins ci nu.

- Egti tot supdrat gi nu te invinova(esc dar a sositmomentul si ludm hotdriri, dintr-o perspectivd obiectivd.

- Eu le-am luat deja pe ale mele.

Pe ea a ingrijorat-o tonul lui sec. Pdrea cd inadins cdutasd fie moroc[nos gi nesuferit.

- Nu putem si stlm de vorb[ cu sinceritate? Fdrdranchiund? Ne unegte o viafd micd qi trebuie sa ne aldturimsfo(drile ca sd incercdm si fie cel mai fericit copil din lume;i-o datordm, Cristopher. Eu sunt dispusd sd fac ce depinde de

rnine pentru ca asta sd fie un fapt.

- Ce incerci sd-mi spui? a intrebat-o el.

- C[ nu mai sunt pricini care sd justifice prezenfa mea incasd, aga ci este cel mai bine si plec. Nu pot si te vdd aga,

atdt de suplrat. Md afecteazd gi imi stirnegte o imensinelinigte gi mi-arn dat seama cd nu doresc sd fiu pricinanefericirii tale.

349

I

I

I

I

.,Larcrru GtNpw

Agataa clipit fulburati. ,,Acum vlne partea cea mai grea,1s-a gdndit, fEcdndu-qi curaj.

- Cristopher..., a inceput, vreau sd fii sincer cu minedin sim{SmAntul pur pe care l_am impdrtagit in C6rdrcAnd l-am zdmislit pe fiul nostru. dchii lui o fullascultdnd-o; amintirea ddruirii ei de pe _,Hornachuelos il chinuia zi gi noapte. Ai de gAni sd_l f".i;;fiul nostru mogtenitorultdu? Agataa goviit inainte sa_i punI

Iwz;rn-ntAVorbe goale care sd-l consoleze? Te avertizez cd. frul nostruva fi foarte inteligent.

Pe el il incdnta de cite ori ea rostea vorba ,,nostru"; si se

simtd inclus in viafa ei era o senzafie minunati. $i cdt se

amuza cu discursul ei, care incurca totul cu atitudinea aceeapragmatic[ a sa.

- \brbeqti prea mult, Gata, i-a rdspuns cu glas neutru.Oftatul ei lung qi addnc i-a smuls un zdmbet. Cristopher

s-a incruntat d0ndu-qi seama de asta; in ultima vremez.dmbeaprea mult.

- Numele meu este Agah, a spus deodat6. Trebuie slrosteqti "a"-ul ca si-l spui corect, a incercat s[-i explice darzAmbetul lui a dat-o cu totul peste cap.

C0nd zdmbea aga, atit de degajat, fEcea ca inima eisd-gi ia zborul. $i pentru prima oar[ de mai multe zile gi-a

dat seama cd nu era imbrdcat formal; eraatdt de neglijent cd

nu plrea el. Ca in zilele acelea in muntele Hornachuelos,c0nd a frcut-o cea mai fericita din lume. Cind a iubit-o cumorice femeie doregte sd fie iubita de cdtre prinful visurilorei. Deodatd qi frrd sd gindeasc5, i-a ciufulit bretonul perfectpiept6nat pe spate. Cristopher adora acel gest spontan al ei,o vdzuse fdcAndu-i-l fiului lor de nenumdrate ori.

- intotdeauna pentru mine vei fr o Gata. Ochii ei, mari gi

expresivi, au ardtat nedumerirea pe care i-autrezit-o vorbelelui. O Gata sdlbaticd gi mahalagioaicd.

Acum l-a privit uimitS. Va sd zic[ intotdeauna rostisegregit dinadins numele ei.

- Nu e amuzant a replicat cam supdratd, incerc sd

vorbesc serios, sd gdndesc Ai si construiesc alternative care

si fie valabile pentru am0ndoi.Cristopher s-a rezemat de spdtarul balansoarului in vreme

ce scotea un oftat gi inchidea ochii pre{ de o clip[. Era aqa de

pldcut sd nu mai g0ndeqti.

351

i pu va fi pentnr,tinoit lagio tophei a clipit doo sd_i intrebdrile, caro

nteze. Trebuie sd gtiu fiindcd, in functielua o hotdrdre sau alta. il ameninfa? De. Dacd rdspunsul t6u la prima intrebare

este afirmativ, Cris va rdm0ne aici cu tine dar dacd estsnegativ, il voi lua inapoi in Spania cu mine. $i te avertizez,a addugat, cd nu existl lege englezd care sd poatd sd mtrimpiedice.

-Ai face aga ceva? a vrut el sd gtie.- SA-l iau in Spania? Firegte, i_a rispuns.

. - Vreau sd spun sd_l lagi cu mine in Anglia, departe detine.

Agatas-a gAndit in linigte la vorbele pe care urma sd i lespund gi i-a rdspuns in singurul fel pe care il qtia: cusinceritate.

,4ru-ertz GtNsw- Asta e marea ta problema, uo.b"ffia mult, i_a

moment, nu gtia la ce sd se aqtepte.

- incerc sd fac ce este drept, a rlspuns, neludndu_

Iuaryrn-uAca. l-a rdspuns in acelagi fel in care el o a\Aga: ii mdngdiabuza superioard, qirul dinfilor. Nu era nimic pe lume mair:rotic decit gustul lui Cristopher, mirosul lui viril gi

atingerea miinilor lui moi qi fierbin(i pe trupul ei. Dacd nute opregti, voi sf6rqi luindu-te chiar aici, in grddin6, a

avertizat-o el dar buzele lui au pus din nou st[pdnire pe ale

ei, cu tandrefe nesf6rgitd. Capul Agatei se odihnea pe brafullui gi in felul acesta ii impiedica orice retragere sau

indepirtare de atingerea lui. Cu mina stingd a finut curba

suavi a bdrbiei ei in cdutarea unui rdspuns mai intens. $i-aafundat cu adorafie limba iniuntrul gurii ei, pipaind qi

strdbdt6nd fiecare linie sau ungher, acum expus dorin{ei lui.Geamdtul ad0nc al Agatei l-a flcut s[ opreasci sdrutul gi s[inchida ochii. Trebuia sd-qi recapete stdpdnirea de sine.

Suntem aqteptati in casi, i-azis deodatd.Ea nu a gtiut la cine se referea.

- Ag sta aici cu tine o vegnicie, i-a rispuns cu glas

drdgdstos.

- Nu cred cd tatdl tdu e dispus s[ aqtepte atdta vreme.Agatas-a ridicat atAt de iute cd s-a lovit cu fruntea de bdrbialui. N-ai sd md dai jos cu o palmd dar cu o loviturd in birbie,se prea poate.

-Tata e in casd? l-a intrebat cu ochii larg deschigi.

- Ce crezi cd am flcut zilele astea?Am fost cu Diavolulnegru dupd el. Am stat de vorb[ pe indelete gi cu rdbdare. Elmi-a spus toate indoielile lui iar eu i-am spus cum m-au ficutsd md simt manipuldrile lui. Cred cd suntem pe punctul sd

semndm un armisti(iu.Ei nu-i venea sd creadd. Tatdl ei era la Whitam Hall!

Cristopher se dusese dupi el. Simfea cd legind de fericire.O, Dumnezeule! Te iubesc! L-a imbrdligat cu

neobignuitd putere gi dupd citeva secunde i-a dat drumul.M-ai ficut foarte fericit[. Mullumesc.

353

scurt.

Puftarea lui o scotea din min{i. Vorbele ii erau seciatitudinea glumea{i. Firea lui i se pdrea de neinteles. in

privirea de la trupul birbatului, destins al[turi de ea.Cristopher a deschis ochii qi i_a pironit intr_ai ei.-Asta imi revi tate de cap alacestei relafii,-Cap? aizbuti d sd gtie prea bine ce voia strspuni el. Chipul er era o hartd indescifrabiltr.

Egti inc[ supdrat, a spus neincrezdtoare.- gi am sd fiu toatd, via[a, cel pu(in pe tine.Agata simfea cd i se face rdu'fiindca nu izbutea st

gdseascd un punct comun.- A$a nu vom ajunge nicdieri, i_a reprogat.-Am sd-!i ardt unde {i se cuvine sa fii gi unde vreau si fii.Bra{ele lui cristopher au inconjurat-o cu totul gi au finu,t-o cu putere pdnd ar[mas in poala lui. A ldsat buzele in jos

in intdmpinarea alor ei care s_au deschis frr[ ,rol.. Ugou.uatingere a bdrbatului i-a provocat o ame(eald puternicd.Adora sdrutdrile lui, gustul dulce_acrigor. Felul lui de a oduce pdnd la lund gi a o aduce inapoi frrd sd se miqte din loc.

- Cristopher! Nu! Dac6 md sdru{i, nu voi putea sd plec,i-a spus ea cu o durere surdl in inimd.

Tdnjea de multd vreme dupd m0ngdierile lui darndddjduia sd i le dea fErI condilii.

- Daci te sdrut, e ca. sd nu pleci. $i cdnd limba lui am6ngAiat cerul gurii ei, Agata a uitat cu des6v6rqire de tot.I-a simfit dinfii tragind ugor de buza ei inferioarr ca s_osileascd si deschidd gura spre dorinla lui. Aproape fErd sd_

.Si dea seama, degetele ei s-au prins ia nlqt. gfr.u.e in pdrul

b[rbatului ca sI-l (ind cu mai multd putere gi sd_l trage spre352

,4aurzz GpNewEl a mdncat-o din p.iriri@

::.::": l_o$": cu ochi strllucitori si gtas .eguiit

emofie, putea si-l impingd pe un UarUai i; ffi";necreztlt, ca de pilda sd migtg munfii din loc.

- O si ai multd vreme ca si_fi dovedegti vorbele daravertizez cI voi fi un adversar foarte greu de convins.

IwrSrz-*tAcd in realitate nu-i p[sa. Privirea ei apoasd s-a infipt pe

Cristopher, care a frcut spro ea un gest afirmativ din cap gi

atunci ochii i-au cdzut pe magistratul care agtepta aqezat

discret intr-un colf indep[rtat al inciperii.Se va cisdtori! A privit unul c6te unul chipurile celor

adunali gi nu a gtiut ce s[ facd mai departe: si r6dd, si pldngdsau s[ legine.

- Dacd te consoleazd cu ceva. i-a spus Justin Penword,primul niscut al ducelui de Arun, eu m-am insurat in cdmaqd

de noapte qi fErd cunogtinll. Jamie, fratele meu a trebuit sd

rosteasci jurimintele in numele meu.

Agata l-a privit surprinsd. Sinceritatea lui i-a pl[cut pe

loc.

- Chiar cd n-am vdzut niciodatd un mire mai supus, a

addugat Aurora cu privire seducdtoare.

Tusea lui John a frcut ca cei doi sd nu-gi mai aruncepriviri care creqteau temperafura din incdpere.

Tatdl ei a venit hngdea qi i-a oferit braful dar Agata nu aputut s6-l ia. Avea un nod in g6t gi, f6rd sd stea pe g6nduri,s-a aruncat spre el qi a rdmas agd[atd de gitul lui.

- TatFLl a exclamat, peste m[surd de emotionatd. Eminunat s[-i vdd la un loc pe cei pe care ii iubesc.

- Sd-ti celebrdm nunta qi apoi vom vorbi, i-a frgiduit cu

un inceput de zltmbet care a dezarmat-o. Ai multe s5-mi1[muregti.

- Am crezrtt cI n-am sd te mai vdd, cI nu po{i sE intri inAnglia.

- $i este adevdrat, dar lordul Beresford a venit dupd minela Paris. Era minunat, cea mai bund veste din lume. Dar nuvoi putea s[ rdmAn mult[ vreme. Doar cdt sd dau mireasa.

Trebuie sd plec in cdteva ceasuri.

- O, Dumnezeule! Nu pot sd mI mdrit imbricati aqa!

Jean a privit-o incurajator gi ea i-a fost nespus de

355

- Ar[t ingrozitor, s_a plAns, lds6nJ ochii in jos ca sdpriveascd rochia mototolitd.- Ag zice, o mahalagioaic[ superbd. Cea mai fru

dintre toate.Amdndoi s-au indreptat spre casd, findndu_se de m6nd.

18

in biblioteca de la Whitam Hall erau adunafi toti, tatdl ei

f,rl^y,1.1.1ti familia Beresford in intregime, plus prietenul

lui John, ducele Devlin penword gi fiul acestuia Justin, sofu[Aurorei' Micul cris s-a eliberat din imbrdfiqarea lui Jean casd alerge la ea. Agu,ta l_a luat in bra{e 9i l_a strdns ;;.r&Aurora, sora lui Cristopher, p"

"u."'ru o mai vdzuse pAniatunci, s-a apropiat de ea gi i_dat un buchet de flori p.ou.peitiiate din grddind. Ea a mijit ochii fiindcI nu pricepea nimic.Ce fEceau tofi aduna(i la conae?

Arutrtz GpNrwrecunoscdtoare.

Iwr;ro-*tA- Nu Agata a fost cea care a hotdr6t sI te pdrdseascd, eu

insimi am contribuit prin sfaturile mele gi am impins-o sd iao hotdrdre pe care nu o voia. in apirarea mea, voi spune cd

am fost educat in convingerea ferm[ cd fiecare clasd socialS

trebuie s[-gi pdstreze locul. Chiar dacd am luptat aldturi de

Napoleon ca s[ schimb aceste idei invechite gi retrograde,timpul aardtatc5, in multe locuri, nobilii vor continua si fiela un nivel superior fafi de ceilal{i muritori.

- Cristopher nu este ca gi ceilalfi nobili! l-a apdrat ea cu

insuflefire. Cineva foarte special mi-a spus nu de mult cd

noble{ea se poartd in inimd iar Cristopher a dovedit aceste

vorbe.

El qi Jean au privit-o cu o anume tulburare. Agata se

dovedea pltimaqd in apdrarea sofului ei. Jean s-a uitat dinnou la ginerele sdu pentru ca dupl aceea sd-gi continueexplicafiile.

- Md intrista sd gtiu cd, fEcdnd-o sofia ta, o vei desp6(i de

mine, o vei duce foarte departe gi nu puteam sd indur asta.

Scumpa mea fiicd va trdi tocmai in locul unde normeledespre implrfirea in clase sociale sunt mai inrdddcinate.laradugman[ a idealurilor pentru care am luptat o via{5!

Cristopher putea sd infeleagi indoielile care motivaserlhotdrArile socrului sdu. A rispuns:

- Tata a dorit mereu fericirea fiilor lui gi de aceea ne-a

invdJat sd prefuim oamenii pentru ceea ce sunt... A t[cut unmoment ca s6 asimileze vorbele pe care tocmai le rostise.

Pentru prima oari infelegea atitudinea lui John in fiecaremoment al viefii sale. Hotdririle, luptele pe care le avusese

cu el cu singurul scop de a-i impiedica nefericirea. ii datoraatiteat. Fusese atdt de nedrept! Niciodatd nu voi ingSdui

cuiva s-o dispre(uiascd pe so{ia mea pentru acest nimic.

- Lordul Beresford este un bdrbat extraordinar, i-a spus

Agatatatilui ei.

357

- Vei avea cea mai frumoas[ nunti in oraqul tdu,c6rdoba. i1i ftgrduiesc, vei fr ceamai frumoas[ mirerdintre toate, i-a spus deodatd Cristopher gi ea l_a crezut.

Ce mai conta cd se mdrita intr_o rochie de dupd_ami:cdnd totul in jurul ei era fericire? $i nu i_a mal pdsatnimic. Avea s5-gi implineascd visul, sI fie cu cei rinsemnafi bdrbaJi din viafa ei.

Petrecerea continua in gridinile de la Whitam Hapersonalul pregitise un mic banchet de care se bucurau tofijdar tatdl, fiica gi Cristopher se aflau inci in bibliotecl.

Cristopher stltea pe unul dintre fotoliile din falac[minului, bucur^ndu-se de imbr[{igdrile dintre .o"rut gisofia sa. Ceilalfi participan{i la ceremonie aqteptaumomentul sd inchine pentru miri dar mai inainte trebuia sdaibd o discufie pe care nu o puteau am6na.

- M-am ingelat, a recunoscut Jean cu glas trist. Mereu amdorit ce era mai bun pentru tine chiar dacd uneori mi_ampierdut obiectivitatea incercdnd sd ob{in asta.

Agatai-a luat mAinile gi i le-a mangaiat cu obrajii.- Gindurile mele au fost intotdeauna onorabile, a

intervenit Cristopher cu glas potolit. $i m_a durut grozav cd,fusesem p[r[sit frrd nicio ldmurire. Aveam totul pregdtit cas-o fac sofia mea.

- A trebuit sd fac asta, cristopher. Famil ia aveanevoie demine gi in plus trebuia sd te protej ez, aincercat ea sd explicedar tatdl ei a luat cuvdntul.356

Aatnrru Gnrzw- N-am nici cea mai micd i

mea, a rdspuns acesta fErd s[ inceteze s_o priveascd. inaceste ceasuri am pufut sr vad cu ochii mei ce fel de om estosoqul tdu qi sunt cer mai fericit tatd din lume. Dar trebuio

Iunrsrn-ntASprdncenele Agatei s-au ridicat cu surprindere. Ei i se

pdrea cd numele bdiatului suna foarte bine in spaniold dars-a supus poruncii sofului ei, fdrd nicio replici.

- Cristopher, atunci, a fost de acord gi bunicul. Mergemla ceilalti invitali ca sd inchindm pentru fericirea voastr[?intrebarea lui Jean Michel a r[mas suspendat[ in aer, fiindcdnici Cristopher nici Agata nu ii dddeau aten{ie. Se priveauintim, de parcd ar fi fost ei doi singuri intr-un univers diferit.Voi spune familiei cd vefi fi aldturi de noi in citevamomente. Jean s-a uitat pe rdnd la unul gi la celdlalt fdrd sd

piardd acele aminunte care l-au fEcut sI se simtd liniEtit qi

impdcat. Doi oameni care se priveau aga... Ave{i doudzecide minute, nu cred ci pot s6-i stdpdnesc mai multd vreme.

Nici Cristopher, nici Agatanu au fost conqtien(i de iegirealui din incdpere. Rdmiseserd singuri de tot, imbdtali unul de

celSlalt. Nu intorceau privirea, nici nu spuneau nimic. Se

priveau cum se privesc cei care se iubesc mai presus de

orice, care hotdrdsc s6-qi petreacl restul vie(ii impreunS.

- Sunt foarte fericitd, a spus ea deodat6.

- Nu mai mult decdt mine, Gata, i-a rdspuns Cristopher,care murea de nerdbdare s-o tr0nteasci pe spate qi sd se

piardd induntrul ei.

Str[bdtuseri un drum lung, plin de spini, dar rezultatulmeritase osteneala.

- Mi-aduc aminte cd mi-ai spus cd n-aveai de gdnd si facidin mine o femeie respectabild.

- Chiar nu-[i dai seama ci nicicdnd n-aq putea sd fac asta

pentru cd fiecare fir de p[r de-al tdu este aqa? Eqti cea maiminunatd femeie din lume, din universul meu unic gi

personal. Chiar dac[ uneori imi vine s[ te bat din pricinaprovocdrilor tale.

Agata s-a gdndit cI vorbele acelea erau delicioase.

- Cind a murit bunicul, am sim{it o mare eliberare. \6nise359

sd-i mulpmesc lui John Beresford, un om fErd pereche.Datoritd lui mr aflu aici st6nd de vorbd cu ginerere meu ftrtrsE ne omordm unul pe celilalt. Cristopher era foarte mdndrude pdrerea pe care o aveau ceilalli despre tatdr rui. John eraun bdrbat admirat gi respectat in toate cercurile sociale gi a9aceva se dobAndea doar fiind excepfional. Oare insistenlei;lui cu privire la domnigoara Martin nu erau dovada a cAt deminunat era? intotdeauna ii ddduse sfaturi infelepte, tdcusecind era rindul lui sd vorbeascl Carlos de Lucena nu esteun om rau. cristopher s-a trezit din gandurile lui auzindu-r

l^j:T -Michel. in

-apdrarea lui voi spune cd era prea;

ingrijorat pentru unchiul sdu, Gin6s de Lucena, ca sd maigindeascS logic sau chibzuit. A ac(ionat dintr-o pornire darnu cu rea credinfd.

- Cdnd ne vom intoarce la C6rdoba, vdrul meu igi va cerescuze, i-a spus Agata frrd nicio umbrl de indoialdin glas--

- Nu va fi nevoie, a rdspuns Cristopher cu o privirJ carel5sa foarte pufin loc inchipuirii.

- O iubea gi prea pu{in conta vremea cdt fuseserd despdrtifide imprejuriri cu neputinfi de st5pdnit.

- Bine ai venit in familie, fiule!Jean Michel i-a intins mdna lui Cristopher, care l_a privit

pref de o secundd negtiind prea bine ce sd facd. Da. govdirealui. a finut foarte pufin, a luat mdna socrului sru intr_ale luigi i-a str,ns-o cu sinceritate, chiar dac[ un pic tulburat dedovada infldcdr atd, de afecf iune.

- incd un lucru, a spus deodatl Agatagi Jean l_au privitcu neobignuitd cunozitate. Din acest moment chiar, fiuimeuse va numi cristopher, catatdl lui, nici vorbd de crist6bal.358

,Lrutrlz GoNzvzmomentul sd rup tdcerea. Aveam de g6nd sd-[i scriu gispun totul. Cristopher a privit-o foarte serios. Dar lucruris-au precipitat. Ai apdrut din nou in via(a mea ca o furtunnqi nu mi-ai l[sat vreme s[ reac{ionez.

- Nu vei putea niciodatl s5-{i inchipui ce am sim{it irlgrldinila aceea din Marais, i-a spus Cristopher cu glas plin,de emofie. Nesfhrgitd bucurie. Dezamdgire adAncd gi un chefnebun sd te string de git.

- L-ai fi luat pe micuful nostru frrd sI-mi spui? l-aintrebat ea cu un fir de glas.

- M-a$ fi intors sd te iau cdci frrd tine imi lipseqte ojumdtate din intreg.

- Iartd-mi ci te-am sedus din nou in hotelul Achille, i-acerut ea cu toat6 candoarea din lume.

Cristopher a ridicat o spr6nceand blondl auzindu-i scuza.De cdte ori igi amintea de descdtugarea pdtimagd care l-astdp0nit la hotelul din Paris, sim{ea o oarecare rugine.

- imi place la nebunie sd md seduci. Ba mai mult, amincredere cd noaptea asta va fi memorabild pentru amAndoi.

- Ar fi foarte nepoliticos sd dispdrem pentru cdtevaceasuri? a intrebat cu glasul pdtruns de o emofie pe care nuputea s-o stdpAneasci.

- Foarte nepoliticos, a aftmat Cristopher pe un ton carenu admitea discu(ie.

- Te iubesc! a rostit ea brusc cu ochii str6lucind defericire.

- \Ai de tine, fran{uzoaico, dacd vreodatd vei spunealtceva! a exclamat el frrd sd inceteze s[ se uite la gura ei.

I se pdrea cd are un nectar divin pe care era nerdbd[torsd-l bea.

- Mulgumesc, Crist6bal, i-a spus ea deodatd. Este pldcutsI aud de pe buzele tale cd simfi acelagi lucru pentru mine.

ii spusese numele in spaniold? s-a intrebat cu un zdmbet.360

a.ortn igi dddea seama cd, prin pretenlia lui

rrumelui copilului, ii d[duse arma perfecti

fbloseascd imPotriva lui.

- Sunt din soiul acela aparte de b6rbaJi care nu au nevoie

sd rosteascl anumite vorbe pentru ca o femeie sd qtie ce simt

f""t* ea. O atdtprin fiecare faptd' Agata l-a privit cu de-

,avarqire surprinsS. Tocmai acele vorbe i le spusese ea lui

Lorenzo cuzilein urm6. Ascultase! $i, canalia' ii zAmbea!

Vino, frumoasa mea, ca sd-{i ardt cu o faptl ce simt pentru

tine.

Iw4sru-uAin privinfa

pe care s-o

361

,4rutrru GtNpw

Epnoc

John Beresford a rdmas un moment in pragul ugii de labiblioteca. Femeia stdtea cu spatele ta fereastra]pr.tu o .upefrdngea una..u ie o. i:jl]:::vorbe, t A fdcut ultimii paqi care ii mairdmdneau ca sd intre in incdpere gi sd se apropie de ea.

- Dorili sd md vedefi, doamnd?Femeia a indlfat brusc c

John a putut atunci sd vadrotundd gi paloarea obrajilorpentru cI i s-a pdrut cu neputsusfinea privirea cu supunerea proprie servitorilor, dar cudestuld maturitate ca sd_gi stdpdneasca teama.

- il caut pe domnulAndrew Beresford, i_a spus pe un tonfoarte bldnd.,o.n, l fost.surprins cI intreba de fiul lui cel mai mic.- In{eleg din vorbele dumneavoastrd cd il cunoagtefi pefiul meu. pupilele ei au strdlucit cu stdnjeneald. C" d;d;;;la el?

-Seia ochii uqor din cap, fErd sd_gi

iqi musc J:'#:He m€jnle si

- Spunefi-mi de ce il cdutafi 9i eu ii roi trarsirite mesajulde indatd ce se intoarce la Whi:am Hall.

Ea a clipit de mai multe ori.362

Iuaryrn-*rA- Ceea ce md aduce aici este o chestiune personali despre

care trebuie sd vorbesc doar cu domnia sa.

Tonul ii crescuse in volum. John era tot mai intrigat.

-V-am spus cd fiul meu nu este acasd. \brbele lui au f5cutca umerii ei si cadi invingi. Oftatul de tristete a fost auzit cu

limpezime de el. Avea chipul ingrijorat gi John s-a uitat lamAna pe care gi-a dus-o la stomac ca pentru a-gi stdp0ni unicnet. Cearcinele vinefii de sub frumogii ochi ciprui erau

dovada unei ad6nci ingrijordri. A govdit, ca gi cum nu ar fiqtiut ce sd facl mai departe. Aveli nevoie de ajutor?

intrebarea lui John fusese sincerd gi ea a fEcut ochii micica gi cum s-ar fi g0ndit la alegerea pe care i-o dddea.

- Nu pot sd mai pierd vremea! Tiebuie sd m[ intorc lastipdna mea! a exclamat cu un fir de glas gi gi-a frdnt iardgi

mdinile intr-o incercare de a gi le (ine ocupate. Pute(i sd

trimitetri un lacheu ca s[-l gdseascd? Trebuie sd vorbesc culordul Andrew ca sd-i dau ceva foarte insemnat. John ficeao mulfime de presupuneri in legdturd cu fata. Nu era nobil[,fusese de ajuns o privire ca sd-gi dea seama. Dar se migca gi

se exprima cu o corectitudine invd\atdpoate din adolescenfd,

felul in care vorbea dovedea cd fusese educatd de o doamnd

binevoitoare. Accentul p[rea din sudul Spaniei, poate SevillasauCidiz, dar nu putea s[ fie intru totul sigur. O migcare pe

fotoliul din piele l-a frcut sd-qi indrepte privirea de la ea lao fetifd care tocmai sirise in picioare. Nu bdgase de seamd

cd t0n[ra nu era singur6. Rosa, drdgu(o, te-ai trezit? Fetifa a

dat din cap gi pe mdsurd ce mergea spre locul unde se aflaucei doi adulli, surpriza lui John era tot mai mare. Micu(amergea foarte bine pentru vdrsta ei fragedd. O capd dincatifea roqie ii acoperea trupuqorul. Gluga de pe cap iiacoperea chipul aproape de tot. Pentru cd nu vedea bine sd

meargd, s-a hot[rAt sd qi-o dea pe spate gi c6nd a fEcut-o a

ldsat la vedere niqte bucle negre ati-/. de frumoase cd John a

363

,Aaurru GrNrwfost gata sd fluiere deexcepfional[, migcdtoar

Iuarsrn-uAflica lui Andrew?

- Cine este mama ei?

intrebarea lui John nu admitea ocoliguri.

- Rosa Maria Sofia de Laray Guzm6n, a rdspuns fatafrrds6 govdie.

John a clipit uluit. Ducele de Alcdzar, Alonso de LarayGuzmbn era cel mai aprig duqman al lui Rodrigo de Velasco

y Duero, unchiul fiicei luiAurora.

- Familia de Lara din Sevilla? Unchiul ei estc ducele de

Llchzar? a intrebat, de;i qtia r[spunsul. Fata a aplecat capulin semn de afirma{ie. Maicd a lui Dumnezeu! Ce naibafEcuse Andrew? Furia incepea sd ia locul surprizei care ilcoplegise. Ydzand asta. fetila a fEcut un pas inapoi. John Ei-a blestemat neglijen{a, cu niciun chip nu dorea s-o sperie.

Nu cd n-a$ avca incredere in cuvdntul dumneavoastrd,domnigoard...

A poftit-o sd sc prczinte.

- Gloria de Herndndcz y Romero; lucrez de mul1i anipentru doamna de Lara.

- VeJi in{elege cI an.r nevoie de confirmarea fiului meu inprivinla acestei chcstirrni.

Dar inima ii spunoa lui John ci micufa era o Beresford.Zdmislitd intr-una dintrc nenum5ratele cdldtori in Spania ale

fiului sdu cel mai rnic.

- Am la mine ccrtiflcatul ei de nagtere. LordulAndrcwBeresford este tatil fiicei stapdnei mele.

- Unde este mama ci'/ intrebarea era destul dc logic6. De

ce nu este aici cu calCopila nu spunea nimic, stitea lipiti de fustele Gloriei,

neluindu-Ei ochii de pe chipul lui John.

- Trebuie s-o ajute, nu poate s-o rcfuzc! Dunrnezeule!Stdpdna mea nu gtie ce sd facd sau la cinc sti ccard ajutor!

El privit-o cu hotdrire. NeliniEtca f-ctci erzr adevdratd. O

36s

- Bund, md numesc John; dar tu? Eaa clipit de mai multeori inainte sd ia mdna pe care i-o intindea el. vrei ; il;.cu lapte?

Tindra s-a hotarAt sd intervind.- Dali-mi voie sd fac prezentiirile, lord Beresford. Dar elstdtea tot pe vine, privind cu mare interes fetiJa. R";Catahna Blanca de Lara.John o asculta nelu6ndu_9i ochii de la copild.- Ai un nume prea lung pentru o fiinfa uiat a. mic5, i_aspus John fetitei, care ii acceptase m6na.- E nepoata dumneavoastrd, lord Beresford.John s-a ridicat brusc Ai s_a uitar la fatd cu ochii ieqifi dinorbite. Cltteva secunde dupd aceea, i_a infipt din nou pefetifa. Spusese nepoata lui?- E o glum[?Tdndra a scos un plic sigilat din buzunarul capei salenegre qi i l-a dat.

- Este o scrisoare de la stdpdna mea pentru sir AndrewBeresford. Trebuie sd i_o dau personal gi sa i_o las pe micufiin gn15.

John nu-gi revenea din uimire. Fiinfa aceeaminunatd era364

,Lrutnz GrNtwvedea zbltAndu-se intr_o mare de indo[li

- Spune-mi cum poate s_o ajute fiul meu.Gloria a goviit pre{ de un minut lung gi greu dar in celcdin urml s-a hotdr6t; la urnra urmei, lordul John Beresford

era bunicul micu(ei Rosa.- Stdpdna mea a fost arestatd gi decrar atd trdddtoare aregelui Spaniei. Va fi executatd in scurta vreme.John a cdutat un scaun gi s_a aqezat brusc. $ocul il ldsascliri puterea sd reac{io neze. A incercat sd se g,ndeascd Iatoate necunoscutere situa{iei. Andrew zamisrise o fati, cu

una dintre cele mai influente gi mai primejdioase t-arnilii dinSpania. Mama micu{ei era acuzatdde trddare iar la whitamHall se afla cea mai frumoasa feti;a din lume, t, o fu.iti. f"care nu o cunoqtea. Avea ceva sens? Ce dracu se intdmpla?$i de ce el nu gtia absolut nimic?

- Vd rog, incepeli cu inceputul, a poftit_o cu ostrambdturd de uimire. Gloria a govdit o clipa dar pAnd laurmd a lbst de acord. John contrnua sI se gdndeascd la fiulsdu, Andrew, Ia urmarea a ceea ce lZcuse. Mai rnult chiar,cdnd/ Cum? $i unde o cunoscuse pe sora ducelui deAlcizar? Alonso de Lara era cel mai rdzbunritor bdrbat dincdfi cunoscuse. S-au auzit nigte rdsete in vestibur gi John arecunoscut lirnpede glasul lui Andrew. S_a uitat la fatd $i l;micu{d, care era tot in bra}ele ei. S_a ridicat iute ;;i u i"git i,,intAmpinarea fiului s6u. VI rog, aqtepta{i aici.

Gloria a fEcut un u$or gest de incuviinfare gi a luat loc peunul dintre fotoliile din piele, cu Rosa in poal5.John a inchis ochii in fala dezastrului care se apropia.

Dacd era adevirat ce spunea tdndra, daca fiul lui era tatalfetilei, in noaptea aceea va cddea un cap gi acela avea unnume: Andrew Beresford.

/4.-.rt

BteuoGRAF'IE

SCHIEBINGER, LONDA. F'emeile ln ot'igineu ;tiin[eit'n otle rne, C6tedra, 2A04.

LINDEMAN, MARY Medicind ;i societate itr liurupttntorlernci 1500- /800, Siglo veintiuno de Espafra editores, s.zr

MOLINER, ANTONIO, Rdzboiul dc indcpendenlti ul.Spttnici( 1808- 1 B I 4). Navla ediciones.

MORENO ALONSC), MANUEL, Nupolcon: Avenhtrudin Spttnia, Silcx cdicionos.

GONZALEZ DURO, ENRIQUE, F'ernando ul VII-lcu;Rcgele traddtor'. Editura Oberon.

I

366

Anrcrrc GrNr,vr a cucerit initnilecitit o ril o r sp ani o li qi nu nurm ai.Romanele ei se afld pe primele locuriin topurile de odnzdri, iar in 2011 a

cdEtigat concursul Terciopelo pcntrur omane ist orice romantice.

deschide o noud trilogie a celebrei

scriitoare spaniole Arlette Geneve. De aceastd datd,

eroii sunt birba\Ii din familia Beresford, frafii englezi

ai Aurorei de Velasco, protagonista primei cdrli a

acestei autoare, publicate in RomAnia

Volumul de fa{d se concentteazd asuPra fratelui

mai mare - Christopher Beresford, reprezentantul

Coroanei britanice. El este un bdrbat rece qi

morocdnos, care nu crede in dragoste pAnd cAnd o

intAlneqte pe frumoasa Agata Martin. incd din prima

clipd, cei doi se iubesc qi se urXsc in acelaqi timp, dar

imprejurdrile ii vor forla sd colaboteze- CAt de mult le

va complica via[a aceastd dragoste?

Editura LIDEROP 5 CP 15 Sector 4, BucuregtiTcl/Fax: 02 1.3 16.32.55E-m ail : I ider(i)e-xtreme.roSite: www.editu ralider.ro

ISBN 978-973- 629 -342-9

tilltilllt[ll[il|l[illi