Arhitectii fata cu lacomia urbanisticaIn Romania exista, la ora actuala, aproximativ 4.000 de arhitecti, distribuiti pe doua structuri profesionaledistincte: Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) si Asociatia Profesionala a Urbanistilor din Romania(APUR).

Arhitectii au convenit intre ei sa evite a face parte din ambele structuri, pentru a nu se crea dezechilibre laprestarea serviciilor catre clienti, fie ei persoane fizice sau societati. Astfel, piata proiectelor urbanistice siarhitecturale a fost impartita intre cele doua asociatii.Pentru un cetatean obisnuit este un adevarat infern sa-si ridice o casa noua. Traseul este urmatorul: se duce laprimarie cu actele doveditoare ale proprietatii pe care vrea sa-si construiasca un imobil. Aici primeste un PlanUrbanistic General (PUG), care presupune o taxa modesta - pana-n 100.000 lei vechi. Daca PUG-ul iiconvine, merge direct la arhitect, sa-i faca proiectul. Daca insa nu se potriveste cu intentiile sale deconstructie, merge la un urbanist (adica la un membru al APUR), pentru a-i face Planul Urbanistic de Detaliu(PUD).

Cat costa planul caseiPretul unui Plan Urbanistic de Detaliu e cea mai rentabila afacere de pe piata constructiilor imobiliare. Ceeace, de altfel, i-a determinat pe jumatate din arhitecti sa se inscrie in APUR. Intre 2.000 si 3.000 de euro pehectar, atat costa un asemenea plan, urbanistul obligandu-se sa procure toate aprobarile. Iar suprafata serefera la terenul pe care e amplasata constructia, nu la suprafata locuibila a constructiei.Odata PUD-ul aprobat, cetateanul merge la un arhitect (membru al OAR), pentru a-i face proiectulconstructiei. In functie de complexitatea acestuia, arhitectul percepe preturi cuprinse intre 3 si 8 euro pemetru patrat, uneori chiar 10 euro. E vorba, de data asta, de suprafata efectiva, locuibila, a constructiei. Pentrua o finaliza, este nevoie insa nu doar de arhitect, ci si de un inginer constructor si un inginer de instalatii.Constructorul pretinde un onorariu de 2,5 euro pe metru patrat, iar instalatorul 2,5-3 euro pe metru patrat.Urmeaza dosarul final de la primarie, cu avizele de la furnizori (curent, apa, gaze, agent termic). Acesteacosta, in functie de distanta la care e situata constructia fata de retelele specifice, de la 700.000-800.000 leivechi pana la zeci sau sute de milioane. Deci, daca vrem sa ne facem o casa cu o suprafata locuibila de 100mp, situata pe un teren de, sa zicem, o jumatate de hectar, aflat nu prea aproape, dar nici foarte departe deretelele furnizorilor de utilitati, costurile finale sunt, fara materiale de constructii, de minimum 10.000 RON.Fereasca Dumnezeu ca locul pe care construiesti sa fie la sute de metri sau kilometri distanta de utilitati!

Folk si arhitecturaAm incercat sa ne edificam asupra competentelor si activitatii propriu-zise a arhitectilor romani luandlegatura cu mai multi membri ai Ordinului. Serban Sturdza, presedintele pe tara al acestui Ordin, a fostextrem de ocupat in aceasta perioada, iar profesorul Stefan Scafa-Udriste, de la Facultatea de Arhitectura siUrbanistica "Ion Mincu", ne-a cam amanat. L-am cautat si pe Alexandru Andries, dar n-am avut noroc. Cumare greutate, am reusit totusi sa stam de vorba cu prof. dr. arh. Vasile Marcu din Atena (reputat arhitect cudubla cetatenie), cu prof. dr. arh. Emil Creanga, de la Universitatea Spiru Haret, si cu fostul folkist SorinMinghiat (pe vremuri, facea duet cu Evandro Rosetti, in cenaclul Flacara). Acum, Sorin Minghiat esteconferentiar doctor arhitect si administrator al firmei Fidias Proiect, specializata in restaurari.Emil Creanga este, printre altele, autorul proiectului City Bank si al mezaninului de la Intercontinental. Elne-a lamurit, in linii mari, cum se pot obtine bani pentru proiecte sociale, cum ar fi, de exemplu, un cartier

http://business.rol.ro/print/arhitectii-fata-cu-lacomia-urbanistica-32055.html

1 of 2 3/7/2015 8:16 PM

pentru oameni cu venituri mici. "Banii se obtin de la o banca de investitii. Pentru asta trebuie sa duci unstudiu de fezabilitate, din care sa rezulte posibilitatile de recuperare a fondurilor si rentabilitatea. Studiultrebuie confirmat si girat de institutii economice si profesionale abilitate, care ofera cat de cat o garantie deprincipiu. In momentul cand te duci cu toate actele aprobate, banca iti vireaza banii".

Case de carton si case de piatraEmil Creanga ne-a expus si punctul sau de vedere asupra mentalitatii romanesti privind constructia caselor."Americanii, de exemplu, fac locuinte din carton si alte materiale lipsite de durabilitate, pe banda rulanta.Romanii isi fac case din materiale solide, care sa dureze in timp. Nici lemnul nu-l folosesc decat incombinatie cu piatra si mai mult pentru casele de vacanta". Sorin Minghiat are insa o alta parere: "Romanulnu are educatia traditiei si a conservarii constructiei vechi. Nicaieri ca la noi nu se renunta cu atata usurinta lacasa veche pentru a construi, in locul ei sau langa ea, una noua, dupa cine stie ce model vazut aiurea". EmilCreanga considera ca aceasta atitudine este de data recenta si se manifesta numai in spatiile in care traditiarurala a fost distrusa de emigrarea fortata de la sat la oras. In zonele nepoluate de incultura urbana, arhitecturataraneasca e bine conservata (Maramures, Oas, Bucovina). In privinta subiectelor fierbinti ale urbanisticiibucurestene (viitoarea uriasa cladire Cathedral Plaza de langa Catedrala Sf. Iosif si monumentul lui Ghildusdin Piata Revolutiei), opiniile celor doi arhitecti sunt impartite. Adica sunt unanimi in a considera inoportunasi dizarmonica pe cea dintai, dar se diferentiaza in privinta celei de-a doua. Emil Creanga o apreciaza ca pe o"prezenta simbolica si o reusita artistica, inscrisa corect in urbanismul zonei", in timp ce Sorin Minghiatcrede ca "e o opera discutabila a unui mare artist plastic".

Catedrala Mantuirii Neamului ProstEmil Creanga are o parere negativa despre urbanistii de la Primaria Capitalei: "Videanu poate are intentiibune. Dar echipa cu care lucreaza este indoielnica sub aspect profesional si plina de ifose in atitudine. Sigurca e nevoie de parcari in Bucuresti. Dar nu oriunde si nu cu orice pret. Aceeasi greseala a facut-o Ceausescu.Poate ca era nevoie de acel Centru Civic. Dar nu distrugi, pentru asta, o biserica sau un spital (SpitalulBrancovenesc - n.r.). Avem o manie a distrugerii si o lacomie urbanistica pe care nu le inteleg".Mult sciteste mai departet » 1 s2t next »

» vezi articolul original

sursa:

ROL.ro

Inchide

http://business.rol.ro/print/arhitectii-fata-cu-lacomia-urbanistica-32055.html

2 of 2 3/7/2015 8:16 PM