Argument

Studii şi însemnări

Convergenţe

Lecturi critice

ACTA CENTRILUCUSIENSIS

nr. 4A/2016

Centrul de studii DacoRomanistice LUCUSTimişoara

ISSN 2343-8266ISSN-L 2343-8266

http://www.laurlucus.ro

Colegiul ştiinţificcoordonator: prof. univ. dr. Dan Negrescusecretar: prof. univ. dr. Sergiu Drincumembri: prof.univ.dr.ŞtefanBuzărnescu(Timişoara) conf.univ.dr.Valy-GetaCeia(Timişoara) lect.univ.dr.MădălinaStrechie(Craiova) muzeografprinc.dr.CălinTimoc(Timişoara)membri de onoare: dr.AgnieskaTomas(Varşovia,Polonia) cerc.şt.dr.LeonardVelcescu(Perpignan,Franţa)

Colegiul de redacţie

director: LaurenţiuNistorescusecretar de redacţie: Daniel Haiducredactori: CătălinBorangic AntuzaGenescu DanielaDamian

Responsabilitateaasupraconţinutuluiarticoleloraparţineînmodexclusivautorilor

4

Cuprins

ArgumentClaudia S. Popescu _7

Tema limes-ului dacic în izvoare literare

Studii şi însemnăriLaurențiu Nistorescu 12

Pontul Stâng și războaiele mithridatice

Laurențiu Nistorescu 19Lista regală a Daciei Magna: un model extins (I)

Bogdan Muscalu, Mihaela Muscalu 34Câteva consideraţii privind aşezările sarmatice din Barbaricum-ul vest-dacic

Remus Mihai Feraru 44Politica religioasă a împăratului Heraclie (610-641): între reconciliere și constrângere

ConvergenţeMădălina Strechie 66

Latina militară şi impactul ei mentalitar (II)

Constantin Elen 75O atestare a Crăciunului la Vergilius?

Lecturi criticeAgnieszka Tomas 79

Elaion. Despre producția uleiului de măsline în Syro-Palestina romană și timpuriu bizantină… dar nu numai

5

Basarab Constantin 82Cronica Cercetărilor Arheologice din România - 2016

Constantin Elen 84Ephemeris Napocensis 26

Daniel Haiduc 85Uitarea Romei

Călin Timoc 87The Lower Danube Roman Limes

6

Argument

7

Claudia S. Popescu

Tema limes-ului dacic în izvoare literare

Unadintreproblemele inutilcomplicate înexegeza istoriograficăde lanoiestecea adatării limes-urilordinDacia, cuprecădere a celuidinCâmpiaTisei1.Problemadatării acestor sistemede amenajări strategice este,metodologic vorbind, un element-cheiealanalizeișievaluăriiglobalea limes-urilor,elfiindstrâns legatde identificareaautorilorșiobiectiveloracestoramenajări,iarprinrecurențădeclarificareaunoraspectemajorealetransformărilorinstituționaledinariiledemo-teritorialeadiacente.Caracteruldecomplicație inutilăpecare-l incriminămceamaimareparte (însenspurcantitativ)aopțiunilordeinterpretare–nușidecercetareefectivă,deteren–atemeilimes-urilor punesubsemnulîntrebăriifaptulcăacesteaaufostrealizateînepocaromanăclasică,dindispozițiaautorităților imperialeșicumijloacele (tehnologice, logisticeș.a.m.d.)aflatelaîndemânaacestora,înpofidafaptuluicăacestautoratesteexplicitșirepetatafirmatdeizvoareleliteraredinepocă.

Nus-aprocedatpânăacum,dinpăcate,larealizareaunuiinventargeneralalsurselorliterareprivitoarelaacestsubiect.ÎnperspectivaunuiastfeldedemersșiîncompletareaunorpiesesemnalatedejadecolegiidinCentrul”Lucus”2,neîngăduimsămaisemnalămdouămărturiideepocă.CeadintâiîiaparțineunuiadintreautoriiprezumațiaicorpusuluiHistoria Augusta,AeliusSpartianus,căruiaîiesteatribuităbiografiaîmpăratuluiHadrian.Acesta consemnează: ”În regiunile în care barbarii nu sunt ținuți în loc de râuri, suntopriți,dintimpulluiHadrian,demariobstacoledepământ,întăritecupalisade”3.

Formulareaestepreaexplicităpentrua lăsa locdedubiicuprivire la faptulcăvizeazăexplicitsistemuldelimesuricucares-aînconjuratImperiulRoman,dupăasumareadeciziei politice de a renunța la rezolvarea problemelor de vecinătate prin expansiuneteritorială.Fărădubiiesteșimomentulprecisallansăriiacesteimarioperațiunilogistice:deciziadestopareaexpansiuniiteritorialei-aaparținutîmpăratuluiHadrian,prinurmarenu arede ce să ne surprindă că același suveran a dispus și fortificarea frontierelor. Însubsidiar,acestpasajnemaicertificăunaspectimportant:faptulcăsistemuldelimes-uri 1.Problematicaamaifostabordatăderevistanoastrăînarticolele”Marginaliilaproblemalimes-uluivest-dacic”(LaurențiuNistorescu,ACL1B/2013),”Careerau,defapt,granițelenord-dunărenealeImperiuluiRoman?” (Constantin Elen, ACL 3A/2015) și, respectiv, ”Contribuții la identificarea etno-politică alimiganțilorluiAmmianus”(LaurențiuNistorescu,ACL3A/2015),înconexiunecucareesteformulatășiintervențiadefață.2.ElementedereferințăexplicităsauimplicitălatemăaufostdejaidentificateînTabula Peutingeriana șiNotitia Dignitatum,precumșilaDioCassius,Istorie Romană 72,3,3:AmmianusMarcellinus,Istorie Romană31,3,5(înplusfațădeampleleepisoadeconsacratelimiganților);PriscusPanites,Ambasadele3;Iordanes,Getica12;TeophilactSimocata,Istorie Bizantină8,2-3ș.a.m.d.3.Spartianus,Historia Augusta, Hadrian12,6

8

eraunitar(aspectinsistentpusînevidențădecercetărilearheologice),ceeace–încazulparticularalfrontierelorDacieiAugusti–nepuneînfațauneialternativecurăspunsunic:fieacceptămcăîntregulansambludelimes-urideaiciareaceeașiorigine4,fietrebuiesăoferimoexplicațieconsistentăpentruoprezumatăexcepție5.

Această lectură, singura posibilă de altfel, este validată și de descoperirilearheologice, cele sistematice6 punând în evidență, deloc surprinzător,materiale (dar șitehnici) specifice secolului II.Analogiile sunt, de asemenea, puternic argumentative:profilulșitehniciledelucruidentificatelaCovăsânț,bunăoară,aufostpuseînevidențășiînzonacastrelordelaZwammendamșiCoelbren,peunsegmentdelimesatribuitluiAntoninusPius,fiuladoptivșisuccesorulimediatlatronalluiHadrian.

Readucemînatențieșiobservațiacăunlimes romannuserezumălavalurileșișanţurile de pământ, cu amenajările lor auxiliare (palisade, turnuri de observație ș.a.),acesteaavând,dealtfel,ovaloaredefensivăfoarteredusă7(elenuputeaufacefațăunorinvaziigeneralizate);deoimportantăsemnificativmaiînsemnatăeraudrumurileprotejatedevaluri, fortificațiidesprijindinvecinătateșiașezărilepermanenteasociateacestora

4. Desigur, aceasta nu exclude posibilitatea unor intervenții ulterioare (chiar radicale, dacă avem învederefaptulcă,celpuținînregiuneamlăștinoasăaCâmpieiTisei,impactulfactorilordemediuvafifostsemnificativmaidistructivdecâtorice”efectsecundar”albulversărilorpolitico-militare).5.SubscriemfărărezervelaobservațiacoleguluiConstantinElen(Elen2015)căaliniamentulcarestrăbatemedianaMunțilorApuseniNUesteunlimes,cioarterăinterioarăaprovincieiDaciaAugusti(numaipuținstrategică,fieșidacăluămîncalculfaptulcăasigurălegăturarapidăacapitaleiprovincialecucelmainordicavanpostmilitar,delaPorolissum),precumșilaopiniatotmaiacceptatăcălimes-uluneiadintrecelemaiexpuseprovinciinuputeafi trasatprintr-o regiuneaflată în imediatavecinătateaunuiadintrecelemaiimportantezăcăminteauriferealeImperiului(celdelaAlburnusMaior-Ampelum),care,înplus,nuofereanicicelemaimăruntefacilitățidesupraveghereîntimprealaBarbaricum-ului.6.Celemaiimportanteinvestigațiiaufostefectuatedearheologiitimișoreniînperioada1999-2001,înzonacenturiirutiereaTimișoarei,fiinddescriseînvolumul”SăpăturilearheologicepreventivedelaDumbrăvița”(FlorinDrașovean et alii, Ed.Waldpress,Timișoara 2004). Foarte valoroase s-au dovedit și cercetărileefectuateînzonaCovâsânț,înanul1966,deechipaHorendt-Dorner-Boroneanț.7.Valoareatacticăeraînsădelocneglijabilă,laaceastaadăugându-seșioimportantăutilitatecomercial-administrativă,întrucâtpermitea(esteadevărat,petimpdepace)unbuncontrolalmișcărilordeoamenișidemărfuri,implicitșiotaxarevamalăeficientă.

9

–or,încazullimes-uluivest-dacic,șiacesteasuntfărădubiidatabileînacelașiorizontcronologic.Nuvominsistaacumpeacestaspect,obiectivulintervențieinoastrefiinddoartangent.

Unaltfragmentliterardeepocăromanăpecaredorimsă-laducemîndiscuțieesteindirectlegatădetemalimes-ului,darvizeazăexplicitimplicațiilepolitico-instituționalealeacestuia.Unautorrămasanonim,acăruimărturiescrisăafostpăstratăîncorpusulPanegyrici latini,afirmă,cureferiredirectălaîmpăratulConstantius,unuldintrefiiișisuccesoriiluiConstantincelMare:”CăcidevremeceparțiiaufostalungațidincolodeTigru,provincia Dacia restabilită (subl.ns.),iarhotareleGermanieișiRhaetieiîmpinsepână la izvoarele Dunării…”8. Analizat izolat (o practică, din nefericire, excesiv derăspândităînexegezanoastră),textulapututpăreamultorcomentatoriosimplăînflorireretoricăaunuiautordecurte;opiniaafost,dealtfel,împărtășităchiarșideautoriiFHDR9,careconsemneazăîntr-onotădesubsol(33):”NusepoateștiexactdacăestevorbadespreDaciaRipensissaudeunadinexagerărileatâtdefrecventelapanegirici”.

Dacănuneputemaliniaacesteiopiniiestepentrucădispunem-și,metodologic,nuavemvoiesăignorăm–deunizvorextremdedetaliatalintervențieiaceluiașiîmpăratConstantius în regiuneaDunăriimijlocii și a limes-uluiTisei (adică, explicit, la loculfaptei):notoria”Istorieromană”aluiAmmianusMarcellinus.Limes-ulestepelarginvocatdeAmmianusprinpopulațiileșiinstituțiilepolitico-militareasociateacestuia,desemnateplasticdreptlimes gentes/limigantes.CăpanegiriculcarevorbeadespreoDacia restituta la nordul Dunării nu exagera cu nimic, ne putem convinge foarte ușor, readucând înatențieinformațiileluiAmmianusdespremodulîncarelimiganțiipicensi–desprecare,nota bene!,sunteminformațicăsuntlatinofonișicălocuiescîncastreromaneînmunțiidin apropiere10–confruntațicuînfrângereavecinilorșialiațilorloramicensi11,audecissănuopunărezistențăarmateiluiConstantiusșiaurecunoscutdinnouautoritateacompletăaImperiuluiRoman.

Importanțamărturiei lăsate de panegiricul lui Constantius estemult maimaredecât poate părea la o lectură grăbită.Termenul folosit esterestituta, diferențiindnetstatutulDacieinord-dunărenedecelalprovinciilordelagranițacuImperiulParthieisaucuBarbaricum-ulgermanic:nuavem,încazulDaciei,de-afacenicicualungareaunuiinvadator12,nicicuavansarea tacticăaunei liniidefrontieră,nicicuocucerireșinici

8. Panegyrici latiniIV(8),3,3,cf.FHDRII,pg.80-819.FHDR:FontesHistoriaeDaco-Romanae(volumulII,citataici:Mihăescuetalii,Ed.AcademieiRSR,București1970)10.DinapropieredeDunăre,reperulgeograficutilizatdeautor,implicitșidePincum,oficiulimperialprincareeraugestionaterelațiilecuaceastăpopulațiedaco-romanășidelacareși-auatrasetichetadepicensi,pentru anufi confundați cu locuitoriiDaciilor sud-dunărene (Ripensis șiMediteranea).ReferințeledintextulluiAmmianus:Istorie Romană17,1311.Subscriem laasociereaacesteipopulațiidacice, încăsuperficial romanizată,cu localitateaMicia,decareeraulegațiprindrumulcomercialdepevaleaMureșului(șinucuașezareaAcumincumdepemaluldreptalDunăriimijlocii,așacumafirmăalțicomentatori,carenuexplicădecenus-a folositderivatulterminologicacumicensi).Faptulcărelațiilecuopopulațiefoederatăeraugestionateprintr-unoficiuaflatpeteritoriulaltorfoederaținuesteuncazsingularînrelațiileImperiuluicuvecinătatea,oferind,pedealtăparte,osugestiesuplimentarăagraduluidecontrolpecareautoritățileimperialeîlexercitauînDacianord-dunăreanăchiarșidupăașa-zisa”retragereaureliană”.12.Dacăpanegiriculs-arfireferitlaunadintreDaciilesud-dunărene(care,înepocaconstantiniană,nus-au

10

cuînfrângereauneiinsurecții,cioreinstituireauneistăriprecedente.Aceastaînseamnă,maidirectspus,căautoritateaimperialăcontinuasăconsidereteritoriulDacieiAugusticafiindo posesiune care-i aparținededrept și pe care a redobândit-o.De altfel, știmcă,printrenumeroaseletitluripecarefiulluiConstantincelMareșile-aasumat,nus-anumăratșiceldeLimiganticus13.

aflatniciodatăînsituațiadeafidestructurateinstituțional,deșiausuportatuneleinvaziiepisodice),arfifolosittermenulalungare/redacto,pecare-lutilizeazăînaceeașifrazăînrelațiecuparții.13.AșacumademonstratcolegulLaurențiuNistorescu(în Raporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman. Cazul limiganților,”QuaestionesRomanicae”nr.II/2,pg.839-847,Ed.JatePress/UniversitateadeVest,Timișoara/Szeged2013),termenul limigantacoperea,înepocaconstantiniană,ungraddeasocierelaImperiusuperiorceluidefoederat,instituțiafiindreglementatăînstrânsărelațiecuceainternă,delimitaneu.

11

Studii şi însemnări

12

Laurenţiu Nistorescu

Pontul Stâng și războaiele mithridatice

The Left Pontus and the Mithridatic Wars

Abstract1: The so-called “Mithridatic Wars” had the nature and scale of a world war in terms of the Antiquity. The Left Pont was directly affected by the state of war and felt its consequences. In particular the outcome of the battle of Chaeronea, in the year 86 BC, when the Getic leader Dromichaites (a different character than Lysimachus’s opponent at the turn of the IV / III BC centuries) and the military body he ordered disappeared, created circumstances that motivated Deceneu to conclude an alliance with Burebista.

Cuvinte cheie: Mithridates, campanie militară, geto-daci, coaliţie antiromanăKeywords: Mithridates, miltary campaign, Geto-Dacians, antiroman coalition

Ştim,delaAppian,căpretextuldeclanşării,în75/74î.Hr.,aceleide-atreiafazearăzboiuluiromano-elenistic(celde-altreilearăzboimithridatic,dupăformulaconsacratăistoriografic)l-aconstituitsituaţiacreatălamoartearegeluiNicomedesalIII-leaEuergetesalBithyniei:întrucâtacesta-şilăsaseregatulRomei,Mithridatesaintervenitmilitar,instalândunpretendentfidel,peNicomedesalIV-lea-gestcalificatdeSenatulRomeidreptabuz,şiurmatdedeclarareastăriidebeligeranţă.RegelePontuluirecruteazăsciţi,sarmaţişi„peaceitracicarelocuiaude-alungulDunăriişiînmunţiiRhodopişiHaemus,dimpreunăcubastarnii,neamulcelmaiviteazdintretoţi”-cuacesteîntăriri,forţacombatantăreunitădeEupatorajungândla140.000depedestraşişi16.000decălăreţi2.Dacăceamaimareparteaconfruntărilormilitarepropriu-zisesepetrecînzonaStrâmtorilor,coaliţiaformatăînregiuneaDunăriideJosproduceprimeledefecţiunisemnificative:oparteacavalerieiscitice,condusădeOlcaba,treceîntabărageneraluluiromanLucullus3.PătrunsăînMareaNeagră,flotaluiLuculluscaptureazămaimultepolisurigreceşti,printrecareşimetropola

1.StudiucofinanţatdinFondulSocialEuropeanprinProgramulOperaţionalSectorialpentruDezvoltareaResurselorUmane2007-2013,codcontractPOSDRU/159/1.5/S/140863–Cercetătoricompetitivipeplaneuropeanîndomeniulştiinţelorumanisteşisocio-economice,Reţeadecercetaremultiregională(CCPE)2.Appian,Mithr.12,693.Appian,Mithr.12,79

13

Callatisului,HeracleaPontica.Larândulsău,Mithridates,sprijinitşideforţelearmenealeluiTigranes,purcedelarecrutareauneinoiarmate(dedataaceasta,dinestulAsieiMinor),solicitândtotodată,printr-oambasadă,ajutordinImperiulPart4.EstemomentulîncarepescenăaparegeneralulGnaeusPompeius,viitorul triumvir,darșiviitorulpartizanalalianţelorcugeto-dacii.Acestareorganizeazăadministrativnoileposesiuniromane,celemaimultefiind,încă,zonedeconfruntaremilitară-astfel,Bithynia,Tracia,PropontidaşiguraPontuluifiindtrecutesubcomandageneraluluiPubliusPiso5.

Uninteresaparteprezintăplanul„derezervă”formulatdeMithridatesEupator,pecareAppiannuezităsă-lcalificedrept„himeric”,daracăruiiminenţăparesăficântăritgreuînviitoareleoperaţiunimilitarealetrupelorromanelaDunăreadeJos.Bazându-sepesprijinulregeluiarmeanşi,celpuţin,peneutralitateaamicalăaparţilor,comandantulgeneralalcoaliţieielenisticeintenţionasătraversezeCaucazulprinColchida,săocoleascăMareaNeagră prin nord (unde conta pe sprijinul principalelor triburi scitice, dar şi albosporanilor, înpofidafaptuluicăînsuşifiulsăuMachares,pecare-l instalasecarege,nu-l susţinuse) şi să coboare prin ţinuturile bastarnilor şi geţilor spreTracia, să ataceMacedonia,săurcepeDunăreprinPannoniaşisăataceItaliatraversând Alpii6.Mithridatespuneînpracticăprimaparteaplanului,debarcândînRegatulBosporan,undeestebineprimitdeprincipiisciţi, învremecefiulsăuMacharesevităjudecata,sinucigându-se-numaicăşiGnaeusPompeiusestepregătitsăurmezeaceeaşistrategie,avanseazăpânăînţărileCaucazului,înfrângerezistenţatrupelorluiTigranesalArmenieişicoalizeazăînjurulsăupopulaţiilePontuluiDrept7, întrerupândliniiledecomunicaţiealeluiEupatorşi posibilitatea joncţiunii cuparţii.Nueste lipsit de interes să semnalămcă şi celebra«răscoală»aluiSpartacusdin73-71î.Hr.esteasociabilăacestui«planderezervă»urzitdeMithridatesEupator,dacănucaparteintegrantăşiiniţialăaplanului,celpuţincaelementfavorizant:rebelul,laorigineunprincipetrac8,evadasedelaCapuaşiseîndreptasespresudulItalieicuvăditaintenţiedeapărăsipeninsula,înmomentulsosiriisalelaThurii(lafinalulanului83 î.Hr.) - însă,dupăooarecarestaţionare însudulfiloelenistical Italiei(răstimpîncareputempresupunecăis-aupusladispoziţieresursefinanciareşilogisticepentruonouămisiune),în72î.Hr.,aparentsurprinzător,SpartacusseîndreaptăspreAlpi,transformându-şi susţinătorii într-o cvasi-armată, ca pentru întâmpinareamarii armatepanelenisticeanunţatădeMithridates.Dacăaceastavafifost,cuadevăratmisiuneaasumatădeSpartacus,eanuafostîncununatădesucces,strategiiRomeineadmiţândsă-şidislocetrupeledinteatrelederăzboicircumpontice,şioptândpentrurezolvareasituaţieidinItaliacumijloacelocale.IndiferentcarevorfifostacorduriledintreSpartacusşiMithridates,cel din urmă i-a sărit în ajutor rebelului trac din Italia, determinândflotaCiliciei să-ivinăînajutor-poate,cugânduldeautilizaulterioraceastăarmată,peteatrelederăzboidinEst.DinpăcatepentruSpartacus,Ciliciaa fost înglobată,chiar înacelemomente,în posesiunile microasiatice ale Romei, «piraţii cilicieni» fiind nevoiţi să-şi modifice

4.Appian,Mithr.12,84-875.Appian,Mithr.12,956.Appian,Mithr.12,101-1027.Appian,Mithr.12,103-1058.Plutarh,Crassus,8.Celmaiprobabil,neamultracdincareproveneaSpartacuseracelalmaedilor.

14

atitudineafaţădeevenimenteledinItalia.Cuforţeledecimateşiizolatînafarapropriuluiregat,regelePontuluiîncearcăsă-şiadaptezedinmersplanurile,propunându-leultimilorsăialiaţi(sciţii,bastarniişitracii)ca,renunţândlatraversareaAlpilor,săocupeînschimbGalia9,nădăjduind,probabil,să-şicompletezeacoloforţelearmate.Ajustareadeplannueraneverosimilă:înanturajulluiMithridatesseaflauimportanţireprezentanţiaigalilor,Appianreţinândşinumeleunuiadinaceştia,ofiţerulBituitus10.Demersuriles-audovedit,într-unfinal,zadarnice:instigatedePompeius,polisuriledinBosforulcrimeean-ultimabazădeţinutădeMithridates-serevoltăîmpotrivaacestuia,care,înceledinurmă,înanul63î.Hr.,sevasinucide.

Teritoriile şi formaţiunile politice din cuprinsul DacieiMagna au fost gradualantrenateînconflict,ajungândsăconstituieoveritabilă„linieadoua”arăzboiuluidintrecoaliţia pan-elenistică a lui Mithridates şi Roma încă republicană. Coloniile greceştidelaPontulStângaufostprimelepieseantrenateînevenimente,elefiindînglobateîn„imperiulcircumpontic”constituitdeMithridatesîncăînaintedeanul89î.Hr.11.Înacelaşian,regelePontuluiaînceputsărecrutezeforţestrăinepentruproiectatulrăzboiîmpotrivaRomei,printreaceştia(Appianîimenţioneazăexplicit)numărându-sebastarniişitracii–însănuoricaretraci,cipeceicarelocuiaulângăDunăre12,precumşipeaşa-numiţiitraciautonomi,dinrândulcărorasevadistingeregeleSothinus13,comandantulatacurilordeavangardăasupraMacedoniei,dinanul89î.Hr.Dacălaaceastădată,putemconsideracăajutorulbastarnilorşitracilordunăreni(geto-moesilor)s-apututlimitalafurnizareaunorcontingentelimitate,maicurânddestinateaduceriioraşelor-statdinPontulStângîntabăraantiromană şi afirmării propriei suveranităţi în bazinulDunării de Jos, după nimicireade către Sulla a primei armate de sub comanda generalului ponticArchelaus, armatageticăseangajeazăînrăzboilacelmaiînaltnivel,subcomandasuveranuluisăudinacelmoment,Dromichetes.Appianesteşiînaceastăchestiuneexplicit:ceade-adouaarmatăaluiArchelausfacejoncţiuneacuoasteaaflatăsubcomandaluiDromichetesînBeoţia,lângăTermopile–iarprinenumerareacontingentelortracicechiarînainteacelorpontice,scitice,cappadociene,bityniene,galatieneşiphrigiene,nedăclardeînţelescăacesteaeraucelemainumeroase14.IstorialuiAppiannuestesingurasursăanticăreferitoarelabătălia de laChaeronea: aceasta este descrisă şi dePlutarh15 (care oferă aceleaşi cifrereferitoareladimensiunilecontingentelorangajate),TitusLivius16şiGraniusLicinianus17.

9.Appian,Mithr.12,10910.Appian,Mithr.12,111.Este,însă,posibilcaacestasă-ireprezintefiepegalaţiimicroasiatici,fie(maiprobabil,înopinianoastră,dacăavemînvederetraseulproiectatalcampaniei)pescordisci.11.Avram-Poenaru-Bordea2001,pg.609-610.Cuacestprilej,emporiilePontuluiStâng,inclusivceledesubprotectoratgetic(Histria,TomisşiCallatis)auemiscantităţimasivedestaterideaur,multpestenivelulunoremisiuniuzuale,indubitabildestinatefinanţăriicampanieiantiromane.12.Appian,Mithr.12,15.13.TitusLiviusPerioch.70,89şi74,76;Orosius5.18.30.14.Appian,Mithr. 12, 40-41.Autorul antic precizează că „fiecare neam îşi are propriul său general,Archelausdeţinândcomandasupremă”.15. Plutarch,Sulla 11-24.NumeleluiDromichetesnuestemenţionat,daracestlucrunuînseamnăonegareaprezenţeisalepecâmpuldeluptă.16.TitusLivius,Perioch. 81, 3 şi 82, 5. Formulările lapidare de aici pot să aibă în vedere, însă, doaratacuriletracilorautonomiasupraMacedoniei.17. Gr.Licinianus35,25

15

IdentitateageticăaluiDromichetesMithridaticul18şiaarmateisaleestesusţinutănunumaideprecizareaexpresă,decătreAppian,aloculuiderecrutare(regiuneaDunării)şi de încadrarea generică în familia tracilor, ci şi de alte argumente.Astfel, este cutotulexcluscaDromichetessă-ifireprezentatpeacei tracirămaşi independenţi19dupăconstituireaprovincieiromaneaMacedonieişitransformarearegatuluiTracieipropriu-zise(sud-balcanice)într-unstatclientelarRomei,întrucâtacesteneamuridispuneaudeunpotenţialmilitar-demograficprealimitatpentruafurnizaunvicecomandantalarmatelorreunite, iardupădezastrulde laChaeronea(unde,dincei120.000de luptători reuniţi,supravieţuiescdoar10.00020),n-armaifiavutresursesăsusţinăhărţuielileantiromanedin

aniiurmători,expresmenţionateîn sursele antice21. Implicaţioricum în evenimente, aceştiavor face obiectul represaliilorromanechiarîn85î.Hr.22–ceeace nu se poate spune despreTracia.

Cu totul surprinzător,dacă am presupune că traciilui Dromichetes ar fi provenitdin Tracia sud-balcanică, acestregat din imediata vecinătate afrontierelor statale romane (prin

provinciaMacedonia)nufaceobiectulniciuneicampaniidepedepsire,decarenuestescutitănicioaltăformaţiunecarealuatpartealuiMithridatesînrecentîncheiatulrăzboi.Maimult,acestregatalTracieivacontinuasăbeneficieze,pânăînprimeledeceniialesecolului următor, de o aproape fără echivalent autonomie în raport cu StatulRomei,privilegiucarenupoatefiexplicatdecâtîntr-unsingurmod:întotacestrăstimp,Traciaodryssăadoveditoexemplarăfidelitatefaţădesuzeranulitalic.Dealtfel,statultracilorsudicinuparesăfiavutpreamulteopţiuni:dupăceledouăbătăliidelaPydna,din168şi148î.Hr.,careaupecetluitsoartaMacedonieitutelaredepânăatunci,teritoriulregatuluifusese amputat ca despăgubiri de război şi un dispozitivmilitar impresionant staţionaînpermanenţă la frontierele sale, înprovinciamacedoneană.Evenimenteledin secolulcare s-a scurs după prima bătălie de la Pydna au creat, de asemenea, un context caredescurajaoriceproiectdedefecţiunearegatuluiTraciei:teritoriulsăuaconstituitcumarefrecvenţăteatruderăzboisau,celpuţin,zonădetranzitpentrutrupeleromaneaflateîn

18.Folosimacestdeterminantonomastic,pentrua-ldiferenţiaperegelegetalmomentuluidepredecesorulsăumaiilustruînistoriografie,dinvremealuiLisimach.19.Maedii,besii,enetii,dardanii,sintiiş.a.20.Appian,Mithr.12,45.21.Appian,Mithr.12,55.Suntexplicitnominalizaţidardanii, sintii şieneţii, care făcuseră,dealtfel, şiobiectultratatuluiîncheiatlaDardanosîntreSullaşiArchelaus.Înplus,numeleunorregiaiacestora(precumdejamenţionatulSothinus)suntcunoscutedinalteizvoare,neputându-sestabiliolegăturăcuDromichetes.22. TitusLivius,Perioch.83,3;GraniusLicinianus,35,27-28;Appian,Mithr.55;PseudoAureliusVictor,75,7.

16

mişcaresprefronturiledinOrient(mairar,şipentruoperaţiunileantiromane).AdăugămunultimargumentcareeliminăposibilitateacaTraciaodrysăsăfiparticipatdepartealuiMithridates în bătălia de laChaeronea din 86 î.Hr.: numele regelui care a domnitpesteacestregatînaniiante87–post79î.Hr.,estecunoscutdinsurseleanticeşinuesteDromichetes,ciSadalas23.

Dacă Tracia clientelară Romei nu a participat la coaliţia antiromană a luiMithridatesşi,evident,nuafăcutobiectulvreuneicampaniiderepresalii,regatulGeţieiafost,înschimb,lovitderăzbunarearomană.Estedrept,Sullanuapututacţionaimediat,atâtpentrucăeradejaangajatînpreamulteoperaţiunidesecurizareaexterioruluidupăînfrângerealuiMithridates–şiaicitrebuiesubliniatcăoperaţiuneacondusădeLuciusScipio împotriva scordiscilor chiar în anul următor, 85 î.Hr., a făcut parte din aceastăpoliticăderepresalii24-,câtşipentrucăSullatrebuiasă-iîndrepteatenţiasprerezolvareaconflictuluiinterncupartizaniiluiGaiusMarius.Contraataculromanaveasăseproducăabia în cursuldeceniuluiurmător, când legiunilegeneraţieide lideri pregătiţi deSullaaveausăatacelanordulMunţilorHaemuspeunfrontlarg,însădoardupăcenou-creatularchedesubcomandaluiBurebistaaveasă-şimarchezesferadeintereseprintr-unatacgeneralizatînIlliria,înanii78-74î.Hr.25:dupăpreluareacontroluluitactic,romaniivoratacaprinClaudiusPulcher în78-76 î.Hr.şiprinScriboniusCurio în74 î.Hr.26 -cândscordisciisuntrespinşidinnoupesteDunăre,aliniamentatinspentruprimaoarăcuacestprilej şi prinM.Lucullus în73-71 î.Hr.27 – când,după înfrângereabessilor, campaniacontinuăpânălaDunăre,împotrivamoesilor/geţilorşiacelorşaseoraşe-statalePontuluiStâng(Histria,Dionysopolis,Odessus,Mesembria,CallatisşiApollonia),susceptibiledea(re)devenibazăoperaţionalăpentrunouainsurecţieantiromanăiniţiatădeMithridates.

Laaceastădată,însă,GeţialuiDromichetesMithridaticulabsorbiseşoculbătălieidelaChaeronea,încareşi-apierdut(potrivitreconstituiriipecareopropunem)deopotrivăsuveranulşiceamaimareparteaarmatei.Deznodământulbătălieigenerase înregatuldanubianocrizămajoră, tocmaipentrucărepresaliileromanedeveniseră iminente.Peacest fond, în prim-planul scenei politice getice îşi face apariţia un personaj care vadobândiîntimpoexcepţionalănotorietate:Deceneu.Ştim,delaIordanes,căacestavasosilacurtealuiBurebistaînanul82î.Hr.,anîncareSullaalichidattulburărileinternedinItaliaşiputeareluaofensivaîmpotrivatabereiluiMithridates.InformaţiaesteconfirmatăgenericdeStrabon,careprecizeazăşifaptulcă,anterioracesteivizitecuurmărimajore,Deceneu,sacerdotulsupremalGeţiei28,“rătăcisemultăvremeprinEgipt[...]baîncă,de

23.McGing1986,pg.62,nota83şiWallbank1985,pg.196,nota33.Înconflictulanalizat,regeleSadalasaoferitsprijinluiSulla,printr-uncontingentcomandatdeAmatocusalluiTeres–gestulfiindconsemnatîntr-oinscripţieaşezatăchiarlaChaeronea.24.Campanias-asoldat,amintim,cualungareapesteDunărelascordiscilorşineutralizareapetermenlungamicilortriburitracicedincentrulPeninsuleiBalcanice.25.ContraataculcondusdeconsululAppiusClaudiusşilegatulsăuFonteiuspestefrontierelenordicealeMacedonieiesteconsemnatla:Cicero,Fonteius44;TitusLivius,Perioch.91,3;Florus,Epitome39,3,4;Eutropius,VI,2,1;Orosius,5,23,17-20.26. TitusLivius,Perioch.92,4;C.SallustiusCrispus,Historia,2,60;Frontinius,Stratag,4.27. TitusLivius,Perioch.97,1şi10,1; Amm.Marcelinus27,4,11; Orosius6,3,4;Appian, Illyr.30.28.Strabon7,3,5:„PecânddomneaasuprageţilorBurebista,cinsteademaisus(demnitatealuiZalmoxes–n.n.)oaveaDeceneu”şi16,2,39.

17

untimp,fusesesocotitşizeu”29.NuputemsănuobservămcăperegrinărileînEgiptaleluiDeceneusedesfăşoarătocmaiînintervaluldintrebătăliadelaChaeroneaşivictorialuiSullalaRoma,adicăîntr-unrăstimppecaretabăraelenisticăîncercasă-lfoloseascăpentru refacerea forţelor. În acest orizont cronologic, la conducerea Egiptului se aflaPtolemeual IX-leaSoter, suveran aflat într-un anumitgradde înrudire cuMithridates(care-lşisprijiniseînobţinereatronului30),carefuseseîmpiedicatîniarnadinanii87şi86î.Hr.săiapartelaconfruntareadelaChaeronea,prinblocadanavalăasupraAlexandriei,efectuatădeflotaluiLuciusLucullus31.

Undetaliudeloclipsitdeimportanţă:atâtPtolemeuSoter,câtşirudasaMithridates(care-şimarcastatutulreligiosprinadoptareasupranumeluiDionyssos),ginereleacestuiaTigranes alArmeniei, getul Deceneu (sacerdot al aceluiaşi cult ca şi Zalmoxes32) şialţicâţiva lideriaicoaliţieipan-elenistice33, sunt legaţi întreeiprinordinulsacerdoţialdionisiac.Constatarea nepermite să detectămcare a fost nudoarmobilul vizitei (sauvizitelor) lui Deceneu în Egipt – încercarea de a obţine sprijin pentru regatul său,rămasdescoperitînfaţaunuiiminentatacroman-,cişiprocedurilecareaucaracterizatdesfăşurarealor:consacrareareligioasă,actcareechivalacurecunoaştereainternaţionalăacalităţiidesuveran34.Avemtoatetemeiurile,aşadar,săapreciemcă,încondiţiilecreatedupădezastruldelaChaeronea,sacerdotulsupremalregatuluiGeţieişi-aasumatregenţastatului său, în înţelegerecucoaliţiadincareGeţia făceaparte–dar şi că,procedândastfel,problemadesecuritatenuafostrezolvată,cidoars-aucreatmijloacelepentruorezolvareviitoare.Chiarcuvacanţalatronîncheiată,statulgeticrămâneadescoperitlacapitolulmilitar, iaraceastăproblemăafostrezolvată,putemconchide,prinalianţapecareDeceneuanegociat-ocuBurebistaînanul82î.Hr.,lacurteaacestuia.

Bibliografie selectivăIzvoare literare

AppianAppiandinAlexandria,HistoriaRomana, H.White(trad.),Ed.Loeb,HarvardUniversityPress1972 FrontiniusFrontinus,SextusIlius,The Stratagems – The Aqueducts of Rome,Ed.HarvardUniversityPress,1993 StrabonStrabon,Geografia,vol.I,II,III,Ed.Ştiinţifică,Bucureşti,1972,1974,1983

29.Strabon7,3,1130.Appian,Mithr.,12,2331.Bevan1989,p.340-34132. Reconstituirea pe care am propus-o (Nistorescu 2010) pune în evidenţă faptul căZalmoxes era nutitularulunuicultpropriu,cisacerdotalluiDionyssos.Pecaledeconsecinţă,Deceneureprezentaacelașisacerdoțiu.33.PrintreaceştiasenumărăAcorniondelaDionysopolis,diplomatulluiBurebista,care,conforminscripţieice-iestededicată,devinesacerdotalacestuicultchiar învremeaiernării înScitiaMinora luiAntoniusHybrida(Bejan-Măruia2003,p.102-103).34.Avem,dealtfel,unprecedentnotoriu,petrecut tot încadrul cutumiaraldiplomaţiei egiptene: la14noiembrie332,AlexandrucelMareafostconsacratcafaraonşizeualEgiptuluipecare-leliberase,printr-oceremoniepetrecută laMemphis(Cawthorne2004,pg.37).Alexandrueraconsideratafi încarnarea luiHorus,zeudintriadadelaTebacăruia(cazeu-care-învie)îicorespunde,înspaţiultraco-elenistic,Dionyssos.

18

TitusLiviusTitusLivius1976, Ab urbe condita,vol1+2,MarinescuNour,A.(trad.),Ed.Minerva,Bucureşti1976

Literatură modernă Avram-Poenaru-Bordea2001Avram,A., Poenaru-Bordea,Gh., Coloniile greceşti din Dobrogea, în Petrescu-Dâmboviţa& alii (ed.),„IstoriaRomânilor”,volI„Moştenireatimpurilorîndepărtate”,Ed.Enciclopedică,Bucureşti,pg.533-634 Bejan-Măruia2003Bejan,Adrian,Măruia,Liviu,Istoria şi civilizaţia geto-dacilor,Ed.UniversităţiideVest,Timişoara Bevan1989Bevan,EdwinR.,The House of Ptolemy,AresPublishersInc,Chicago Cawthorne2004Cawthorne,Nigel,Alexander the Great,Ed.HP.Ltd.,London McGing1986McGing,B.C.,The Foreign Policy of Mithridates VI Eupator King of Pontus,Ed.LeidenE.G.Brill Nistorescu2010Nistorescu,Laurenţiu,O propunere de identificare a lui Rex Histrianorum,în„BibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensis”,Timişoara,nr.12,pg.173-181 Wallbank1985Walbank,FrankWilliam,Selected papers: studies in Greek and Roman history and historiography,Ed.CambridgeUniversityPress,Cambridge

Webografie Liviushttp://www.livius.org/li-ln/livy/periochae/periochae00.html,20.04.2015

19

Laurențiu Nistorescu

Lista regală a Daciei Magna: un model extins (I)

The royal list of Dacia Magna: an extended model (I)

Abstract: As an instrument that reflects institutional continuity and allows the analysis of its mutations, the royal list was little used in connection with the evolution of the Geto-Dacian society. In fact, after its first organization by Hadrian Daicoviciu, only a few details were added to it, but no extensions were developed. However, the continuity of the most visible institution of the Geto-Dacian society, which reached the state level several centuries before Burebista, can be detected both before and after the reign of this specific king. The proposed extension of this analysis model takes into account that the Geto-Dacian society experienced not only state continuity, but also association and secession formulas.

Cuvinte cheie: regalitate, continuitate instituţională, Charnabon, Seuthes, Kothelas, Dromichaites, MoskonKeywords: royalty, institutional continuity, Charnabon, Seuthes, Kothelas, Dromichaites, Moskon

Dacă,acumjumătatedesecol,HadrianDaicoviciunus-arfiostenitsăunifice,într-unsingurinstrumentcronologic,puțineledatecunoscutepânăatuncidespreregiidacidelaSarmizegetusa1,aceștiaarfifostșiastăziamintițiînistoriografianoastră,neîndoielnic,canișteoarecari căpetenii de triburi care se adună și se risipescdepeun anpe altul,șinudreptceeaceaufostcuadevărat:succesori înocupareaunuiașiaceluiași tron–adicăexponențiidevârfaluneiinstituțiistatalecareaparticipat, înaceastăcalitate, laeconomiaevenimențialădelacumpănacelordouăere.Nuamfolositaccidentaltermenul“neîndoielnic”:oparteacercetătorilordebunăintențiecontinuăsăperceapăregalitateadacică,șiastăzi,casimplamanifestareauneișeferii,eludândastfel,dinnefamiliarizareacuexigențeleanalizeiconceptuale(carereclamă,printrealtele,consecvențăînvehiculareainstrumentaruluiinterpretativ),implicațiilepecareleatragecontinuitateainstituțională.Încășimaigravestefaptulcăaceastăpăguboasă–și,devremeceeaintrăîncoliziunefrontală cu datele furnizate de izvoarele literare și de analiza logico-istorică, totalneștiințifică–percepțienuafostdelocdepășităînceeacepriveșteregalitateaceleilalte

1.DaicoviciuH.1968,pg.124-130(capitolul”Soartastatuluidactransilvănean”)

20

componentemajoreaDacieiMagna,regatulgetic.Așaseexplică–însănusejustifică!–dece,spreexemplu,autorulunuiadintre

comentariileprivitoarelaconfruntarealuiLysimachdinprimulvolumaltratatuluideistoriealAcademieiRomâne2resimtenevoiadeapuneîntreghilimele”regatul”luiDromichaites,nu înaintede apreciza,pentru anuaveadubii despre rostul acestorghilimele, căne-

am afla în fața unei doar ”ipoteticecontinuități politice”. Seriaargumentelor care probează că nuexistăniciojustificareînrezervadeavorbidesprecontinuitateinstituționalăeste foarte lungă și am evocat-o înmaimultedindemersurilenoastre;nevom limita, aici, doar la acelea carederivă din contextul evenimențial șidinreflectareanemijlocităaizvoareloradiacente. În generația anterioarăcelei în care se manifesta ca regeDromichaites, geții – a se înțelege

regatul/statulgetic,pentrucăașaesteaceastăformațiunedesemnatădecontemporani3–facdecelpuțindouăoridovadauneisemnificativeforțemilitară:întâiînanul335î.Hr.,cândîl împiedicăpeAlexandruMacedonsă-șifixezeuncapdepodlanordulDunării,iar a douaoarădupădoarpatru ani, în331 î.Hr., când aceeași armatăgetică respingeînapoipestefluviuarmatacondusădegeneralulmacedoneanZopyrion.Avem,deci,de-aface cu o capacitate demobilizare probată înfiecare generație4, care implică o puterepoliticăconcentrată,unsisteminstituționalstabilșilongeviv,decicuunstat,decicuocontinuitate politică explicită.Dincolode lectura logică, univocă, neobligă la aceeașiinterpretaremențiunilecorespondentealesurselorantice.

Așa cumne asigurăDiodor5, principala cauză a războiului geților cu diadohulLysimachoconstituiaunteritoriuocupatdeceldinurmă;nudoarcăexistențaunuilitigiudenaturăteritorialăcertificăexistența/afirmareauneirelațiideproprietateaputeriipoliticefațădearealulocupat(ceeaceconstituieocondiția sine qua nonainstituțieistatale),ciputemobservacums-adezvoltatacestlitigiude-alungulmaimultorgenerații,decicums-amanifestat,înaceastăchestiuneparticulară,continuitateainstituțională.

Cea dintâimențiune cunoscută care poate fi asociată litigiului având ca obiectteritoriile getice sud-dunărene este cea referitoare la intervenția regelui macedonean2.Vulpe2001,pg.4633. Faptul că autorii antici se referă frecvent la geți ca la un personaj colectiv – precum în formulareaexpeditionem in Getas faceretaluiCurtiusRufus(Rufus10,1,44)–nuconstituieuncazspecial,astfelderaportărifiindutilizateșiînlegăturăcuentitățiinstituționaledeindubitabilăstatalitate.Însăatuncicândautoriidorescsăpunăînevidențăformațiuneapoliticăsauconducătorulacesteia,apeleazălaterminologiaconsacrată instituțiilor statale: regatul fiind desemnat ca arhe/stăpânire, mai rar ca politeia/formațiunepolitică,iarregele,cabasileos (precum,laStrabon7,3,8:Dromichaites… Geton basileos).4. Subliniem că, în timpul lui Dromichaites, mobilizarea se face pentru un conflict de lungă durată,confruntareacutraco-macedoneniiluiLysimachîntinzându-se,cusaufărăsincope,peaproapeundeceniu.5.Diodor,21,11

21

FilipalII-leaîmpotrivaregeluiscițilorAtheas,dinanii341-340î.Hr.,încontextulcăruiatatălluiAlexandrucelMareîșiasumă(dupămariajulcuprințesaMeda,fiicaregeluigetKothelas/Rex Histrianorum6),calitateademoștenitoralregatuluiGeției7.Asumareaesteexplicită,izvorulmenționândritualuldegrănițuire,prinridicareauneistatuialuiApollolagurileDunării8.Reafirmareaautoritățiimacedoneneasupra teritoriilorde laDunăre,implicitșiintimidareagețilorcarearfipututîncercasă-șirecucereascăvechileposesiuniîncontextulpregătiriiconfruntărilorcuperșii,aconstituitșiprincipalamotivațieacampanieiluiAlexandrucelMare9,dinanul335î.Hr.Îngenerațiaurmătoare,maiexactîntreanii300-292î.Hr.,DromichaitesseconfruntăcuLisimachpentruacelașiteritoriu:esteposibilca acesta să fi preluat controlul asupra Geției sud-dunărene în prelungirea autoritățiimacedonene,darnuputemexclude, înacest stadiualcercetărilor,niciposibilitateacagețiisăfifructificatînfrângereaguvernatoruluimacedoneanZopyrionșisă-șifirecuperatteritoriileîncădin331î.Hr.,pentrucaapoiLysimachsălereocupeîncontextulluptelordintrediadohiialexandrinieni10.Ogenerațiemaitârziu,dupăce-șireinstituaserăpropriaautoritateasupraținuturilordelasuddefluviu,gețiisuntnevoițisă-șirestaurezegradualsuveranitateaasupraexactacelorași teritorii,dupătulburăriledestatus quo produse de mareainvaziecelticădin279î.Hr.șiinstituireaașa-numitului”regatdelaTylis”11–înfapt,unregimdeocupațieinstituitdegruparealuiComentiolusasupraTracieipontice12.Acestaesteprocesulpecareîlsurprindeinscripțiahistrianăcare-lmenționeazăpeZalmodegikosșideciziasadeainstituitaxeasupranavigațieișipescuituluipeDunăre13,semncălaaceadată–ZalmodegikosdomneșteînprimajumătateasecoluluiIIIî.Hr.,deciînimediatasuccesiunealuiDromichaites–regatulgeticîșireinstituisecontrolulasuprafluviului;esteadevărat,vormaitrececâtevadeceniipânăcândautoritateadinaștilorgețivaficompletrestauratăasupraținuturilorîncauză,totdintr-oinscripțiehistrianăfiindinformațică,sprejumătateaaceluiașisecol,toatecetățilegreceștidinPontulStângîlrecunoșteaucasuveran

6.DespreargumenteleprivindidentificarealuiRex Histrianorum cuKothelas,laNistorescu20107.Iustinus9,2,1;Frontinius,2,4,20;Satyrus,cf.Athenaios,12,557bși13,556b-d;Iordanes10,65.Fapt demnde reținut,Filipnu-și asumă suveranitateapeste întregul regat getic,fiedinmotivepractice(instituireaautoritățiisaleasupra teritoriilornord-dunăreneridicadificultăți logisticeși/sauputeaangajanoiconfruntări,nedoriteîncontexulpregătirilorpentrucampaniaanti-persană),fiedinrațiunidelegalitate–nefiinddeexclusposibilitateacaregelemoștenitKothelassăfiepierdutanteriorcontrolulteritoriilordelanorddefluviu.8.Iustinus9,2,1.9.Avemaobservacăgețiin-auconstituituncazspecialalacesteicampanii,Alexandrufiindangajat,lapreluareaputeriidupăasasinareatatăluisău,într-oamplăoperațiunedereafirmareaautoritățiiregatuluidelaPellaasupratuturorstatelorîncorporatedeFilipalII-leaînceeacedevenisedeja”imperiulmacedonean”.10.Această ipotezăeste favorizatăde informațiile (reținuteprintre alții șidecătreDiodor,21,73,1-2)privitoarelarezistențaopusăfațădeLysimachdecătrecoalițiaportuarăcondusădeCallatis,careaapelatînacestconflictla”aliațiisăi,potrivitînțelegerii”–prinaliațiputându-seînțelege,încontextuldat,doarscițiișigeții.11.Polybius4,4612.Oopiniesimilară,laOHogan2006,pg.6113. DaicoviciuH.1968,pg.76-77.ÎntraducerealuiD.M.Pippidi,textulîncepeastfel:„DecretalSfatuluişialPoporului.SubpreşedinţialuiTheocritos,PythotelesalluiArchelaosapropus:ÎntrucâtDiodorusalluiThrasycles,ProcritosalluiPhereclesşiClearchosalluiAristomachostrimişisolilaZalmodegikosînprivinţaostaticilor,aucălătoritprinţarăduşmanăşi,înfruntândprimejdiidetotsoiulşidânddovadădeceamaideplinărâvnă,auadusînapoiostatecii(fiindaceştialanumărpeste60),convingându-lpeZalmodegikossărestituiecetăţiiveniturile...”

22

legitimperegeleRhemaxos14.Caracterul obiectiv, deloc ipotetic, al continuității politice este certificat și de

descoperirile arheologice relevantepentru epoca îndiscuție, cuprecăderede faptul căașezărilefortificatefuncționaleînsecoleleIV-IIIî.Hr.(darșimaitârziu)nusuntamenajateizolatunelefațădealtele–și,așadar,nuexprimăautoritățialeuneisocietățisegmentate15 –cicompunveritabilesisteme,curolfiedesecurizareauneifrontiereproblematice(așacum este cazul salbei de fortificații amenajate la limita dinspre domeniul teritorial alcarpilor/carpo-bastarnilor16),fiedegarnizoaneavansate (cumsunt celedinvecinătateaemporiilor grecești din Pontul Stâng și, respectiv, dinspre dacii înrudiți și vasali), fie,deloc în ultimul rând, de supraveghere a unor artere comerciale (cazul aliniamentuluide dave fortificate de pe cursul Siretului).Dar probatoriul care susține circumscriereaacesteiproblematicideasumaresuveranăaunuiteritoriuanumeîntabloulmanifestărilordecontinuitateinstituționalăgeticăestesemnificativmailarg,fiindcompusdeopotrivădinargumentedirecteșicircumstanțiale(logico-istorice),iarcazuisticaprincareaceastăcontinuitateinstituționalăpoatefidetectatăeste,deasemenea,multmaiextinsă.Nevomopri,înceleceurmează,înmodsistemic(șinudoarexemplificativ,caînexempluldemaisus),asupraunuiaspectalacesteicontinuitățicare,dacănuestecunecesitatecelmaiimportant,estefărăîndoială,celmaidirectdetectabil:listaregală.

Un instrument analitic și valoarea sa de întrebuințareFormal,listaregalăesteuninstrumentelementardecronologieistorică,obținutdin

organizareaînsuccesiunetemporalăadatelorprivitoarelaintervaleleîncareși-auexercitatautoritatea, reală sau simbolică, asupra unei instituții (proto)statale date deținătoriide factoauputeriipoliticecentralizatesau,atuncicândputereapoliticărealăestecolectivăori impersonală, personificările acesteia. În senspropriu, vorbimdespreo listă regală,desigur,doar acoloundeputereapolitică semanifestă în formulăpersonală: regalități,tiranii,principate,imperiiș.a.;darnuexistădiferențestructuralealeacestuiinstrumentniciîncazulîncareacestaopereazăcusuccesiunicronologicedemagistrați(mandatari

14. DaicoviciuH.1968,pg.77-79. În traducereaaceluiaşiD.M.Pippidi: „Sfatul şiPoporulaugăsit cucale,preşedintealAdunăriifiindDionysosalluiBianor,ApolloniosalluiCleombrotosapropus:[...]Şiiarăşi,(AgatoclealluiAntiphilos)alessolînTraciaşilacăpeteniaacestoraZoltes,areînnoitînvoielileşiînţelegerileîncheiatecuei;şisimţindtotatuncicăsestrânglaolaltătâlharimulţi,aadusfaptullacunoştinţăluiZoltes,dânddeştireşicetăţenilordupăîntoarcereaacasă,dincarepricinăuneltireaarămasfărăurmări.Iarmaitârziu,călcândtraciijurământulşiînvoialaşitotdândnăvalăsprecetate,alesdepoporcomandantcudeplineputerialteritoriuluişistrângândoştenivoluntaridintrecetăţeniişibarbariiadăpostiţiîncetate,apăzitogoareleşiturmeleşigrânelepânălasosirearegeluiRhemaxos.Iardupăceregele a trecut pe malul din faţă (subl. ns), nelăsând înurmă-i străji, de teamă, şi trimiţândnumaivestitori ca să ceară tributul(Agatocle),întrucâtţinutuleracuprinsderăzboi,alessolşipornindladrumpeapă,l-aconvinsperegeleRhemaxossădeasprepazacetăţiicălăreţiosută;iarcândtraciiaucăzutînnumărmareasuprastrăjerilor,iaraceştia,defrică,aufugitpecelălaltmal,lăsândteritoriulcetăţiifărăpază,trimissollafeciorulregelui,Phra...,l-aconvinspeacestasădeastrajăcetăţiicălăreţişasesute,care,întrecândoasteavrăjmaşilor,auînfrântpecăpeteniaacestoraZoltesşi...”15.Societateageticădepășisedecircadouă secole stadiuldeorganizareexclusiv tribal (inclusiv formaasociativăașeferiei/”frățieiprinciare”)și,dupăuninterludiudeasocierelastatalitateasud-tracică,aevoluatîntr-oformulăstatalădesinestătătoare.16.Echivalentularheologicalacestuidomeniuesteașa-numitaculturăPoienești-Lukașevka

23

aiunorinstituțiiimpersonaledeexercitareaputeriipolitice17),orideexponențiaiunorinstituțiipara-politice,precumsacerdoțiile,ordinelemilitare,caseledecomerțș.a.m.d.

Deșielementar,instrumentullisteiregaleareoînsemnatăvaloaredeîntrebuințare,cu ajutorul său putând fi puse în evidențănunumaicaracterulcontinuu18alinstituțieireprezentate(încazulregalității,astatului),ci – desigur, atunci când datele asociate opermit-șiaspecteprivitoarelatransmitereatransgeneraționalăaexercițiuluiputeriisaudelegitimarea(lalimită,uzurparea)acesteia,caracterul și amplitudinea așezământuluiinstituțional, singularitățile evenimențialeetc.Deja evocata listă regală a suveranilordeSarmizegetusa, reconstituitădeHadrianDaicoviciu, a fost, din păcate, prea puținvalorificată în aceste direcții, în pofidafaptului că, după formularea sa, numeroase elemente au validat, cu ajustări minore,reconstituirea–sărecunoaștem,maimultinspiratădecâtjudiciosargumentatălamomentullansării19–reușitădeprestigiosulsăuautor.Spreexemplu,arămasaproapeignoratfaptulcădoarultimiitreiregiaiacesteiliste–Scorilo,prezumatafidomnitîntreanii28/29și68/69d.Hr.,Duras20,localizatcronologicîntreanii68/69și87d.Hr.,respectiv,Decebal,acăruidomnies-aîntinsînperioada87-106d.Hr.–suntrelaționațiîntreeiprinlegăturiderudenieapropiată,învremeceBurebista,DeceneușiComosicusprovindinstructuridiferitedearticulareinstituționalăasocietățiilor.Ceanumes-apetrecutînviațapoliticăaDacieideSarmizegetusa21,înprimeledeceniialesecoluluiId.Hr.,caresăfifavorizat

17.ExempleledeceamaimarerelevanțăpentruAntichitateaeuro-mediteraneanăsuntSfatulcetății-statgreceștiși,maiales,SenatulRomei.18.Aspectadeseascăpatdinvedere,continuitateapoatefiliniarăsau,celmaiadesea,neliniară,puncteledesingularitatereflectândevenimentesauetapeprocesualedeprofunzime.19.ArgumentulformalutilizatdeHadrianDaicoviciuexcede,laprimavedere,paradigmaștiințifică.Dupăceidentifică,lafinalulunuiexcurslogico-documentarbinecalibrat,faptulcă”cheiaîntregiicronologiiedomnialuiScorilo”(DaicoviciuH.1968,pg.128),autorulinvocăunindicedenaturăpsiho-motivațională:stabilindcă tulburărilede la curteadacică ce reflectau războiul civil din ImperiulRomanarfi avut locla sfârșitul domniei lui Scorilo, aparent, doar pentru că ”prudența regelui se explicămai ușor în cazulunuimonarh cu experiența apatruzeci de ani dedomniedecât în cel al unui tânăr abiaurcat pe tron”.Aparența,nepermitemsăatragematenția,nutrebuiesăînșele:chiardacănuesteexplicitexpus,eșafodajulargumentaționalutilizatdeDaicoviciuestesemnificativmaiconsistent,elîntemeindu-seînaintedetoatepeepuizarea,princonfruntareacudateledisponibile,atuturorcontrascenariilorlogicposibile.20. Daicoviciu îl desemnează cu politonimul rămas canonic în istoriografia noastră: Duras-Durpaneus.Esteînsădereținutcă,încăanii’80,maimulțicercetătoriausemnalatcăneaflăm,maidegrabă,înfațauneiasocieriladomnialuiDuras(numeleexclusivsubcarepenultimulsuverandacestecunoscutdeDioCassius,67,6)aunuianumeDurpaneus/Dorpaneus(atestatdeopotrivădeOrosius,7,10,4și Iordanes,Getica 13),interpretareîntăritădeîmprejurareacăIordanesîldesemneazăpeasociatulșiurmașulluiDurascaDorpaneusînGeticașicaDecebal(acestadinurmăfiind,vădit,unsupranume)înRomana,217.21.Nufacemunsimpluexercițiuretoric:surseleliterarenespuncă,înaceastăperioadă,viațapoliticăaDacieiestedominatădeordinulpileati-lor,învremecevecheaaristocrațietarabostensănumaiexistăsau,celpuțin,numaipoatefirecunoscutăsubaceastăetichetă.

24

concentrareaputeriiîntr-osingurăfamilie22,vremedeaproape80deani–caz,dincâteștimpânăînprezent,singularînistorialumiigeto-dacice?Careerau,anteriorinstalăriidinastieiScorilo,mecanismeledelegitimareatransferuluiputeriidelaunsuveranlaaltul23șicâtdemultcontafaptulcăuniidintreaceștia(DeceneușiComosicusînmodexplicit)sunt

conectați la instituția sacerdotală? În ce relații erau suveranii de Sarmizegetusa,înainte și după instalarea dinastiei Scorilo,cu celelalte trei-patru formațiuni statale încare, potrivit lui Strabon, s-a descompusuniunea luiBurebista lamoartea acestuia?Sunt numai câteva dintre problematicile24 care, pentru a fi rezolvate, trebuie maiîntâi enunțate, iar enunțarea lor derivă dinexistențauneilisteregale.

Nueste lipsitde interes săprecizăm,aici, că instrumentul listei regalepoatefioperațional și în formulă discontinuă – respectiv, în ipostaza (inevitabilă în cazuisticanoastră,puternicmarcatădestadiuldelocavansatalcercetărilor),atuncicândreconstituireasaestedoarfragmentară;dealtfel,acestinstrumentpermite(șichiarreclamă)ajustărișicorecțiidefiecaredatăcândcercetareaavansează.Noiînșineamformulatunamendamentla lista recompusă deHadrianDaicoviciu, pornind – subliniem acest lucru – chiar delaunaspectdedisfuncționalitatesesizatdeacesta: faptulcă, în reconstituireapropusăde el, pentru domniile cumulate ale regilorDeceneu șiComosicus rezulta un intervalproblematicde72deani25.Amendamentulnostru26estecăînaceastălistătrebuieinclusșiregeleCotiso,careși-aexercitatdomniacândva,întreceidoi,elnefiind,așacums-aîncetățenitopiniaînistoriografianoastră,regealunuioarecareregatefemer,vaglocalizabillaDunăre,ciunsuverandeSarmizegetusasuficientdeputernicpentruasusțineunefortîndelungatderăzboiîmpotrivaRomeișipentruatentadiplomațiaimperialăcuproiectul,de care amintește Suetonius27, de încheiere a unei alianțematrimoniale între acesta șiîmpăratulAugustus.

22.Supremațiaacestuiclanpoliticparesăfifostmaiextinsă,dacăavemînvederecă,întimpulluiDecebal,fratelesăuDiegisexercitămisiunidemandatregal.23. ÎncazultransferuluideautoritatedelaBurebistalaDeceneuavemșiomențiuneliterară:potrivitluiStrabon,7,3,11,regeleBurebista”apieritdinpricinauneirăscoale”.Interpretarea(șichiartraducerea)acestuipasajcomportăînsăunelediscuții.24. O certitudine, chiar dacă de ordin generic, poate fi exprimată: viața politică internă a Daciei deSarmizegetusaeramultmaicomplexădecâtne-amobișnuitsăacceptăm,ceeacereflectăexistențaunorstructurisocio-instituționalemultmaielaborate.Amintim,caexemplificareadiversitățiideproblemepecareopoatepuneînevidențăinstrumentullisteiregale,șiarticolulnostrudespreidentificareaunorclanuripoliticedominanteînstructurasocietățiigeto-dacice(Nistorescu2011).25.DaicoviciuH.1968,pg.130.Iatăcomentariulautorului:”Poatecăemult,darnuimposibil,și,dealtfel,nueexcluscaIordanessăfitrecutcuvedereaunulsaudoiregimaipuținînsemnați”.26.Nistorescu200527.Suetonius63,4,cf.FHDRI,pg.516-517

25

Lista regală: extinderea modelului în perioadele preburebistaneDacă, pentru Hadrian Daicoviciu, cheia de boltă a elaborării listei regale a

constituit-o domnia lui Scorilo, pentru extinderea sa, considerăm că același rol poate(ca resurse)și trebuie (caobiective)să-l joacedomnia luiBurebista–maiexact,aceaparteaacesteia încare”celdintâișicelmaimarerege”,potrivit titluluiconsemnat îninscripția de laDionysopolis, și-a exercitat autoritatea simultan peste regatele getic și(vest)dacic.Potențialuldereferențialitatealacestuiinterval–situatgenericîntreanii82-44î.Hr.28–derivăînprimulrânddinfaptulcăacestaestesingurulmomentîncareDaciaMagna(ansamblulgeto-daco-moes29)s-acomportatcaosingurăentitate instituțională,indiferentdeformaconcretăpecareacunoscut-o30.Laaceastaseadaugăfaptul,relevantmetodologic,că,pentru”listaDaicoviciu”–olistă,esteobligatoriusăținemcontdeacestaspect,concentratăexclusivasuprastatuluideSarmizegetusa,deși informațiile literarepermitreconstituirișipentruGeția–momentulBurebistaconstituiepunctuldeinițiere,un terminus post quem.

DardomnialuiBurebistaesteunterminus,deaceastădatăante quem,șipentruevoluția anterioară, în interiorul statalității geto-dacice, a instituției regale; firește, șiîn acest caz, reconstituirile trebuie să aibă în vedere faptul că există cel puțin o liniesuccesoralădistinctăpentruregatulgeticșioaltapentrucel(vest)dacic31.Osimplătrecereîn revistă a liderilorpolitici care auocupat aceastădemnitatenepoate formaoprimăimaginedesprecâtdecomplexăafostaceastăevoluțieinstituțională.Astfel,dacănuluămînconsiderareșiinformațiilehomericereferitoareregalitatealegendarăasociabilătracilor

28.Dacătermenulfinalal intervaluluinuridicănicioproblemă,fiindexplicitcorelatcuanulmorții luiCaesar,înceeacepriveșteanuldedebutalasocieriigeto-dacice(aceastafiindsemnificațiasosiriilacurtealuiBurebistaasacerdotuluisupremgetDeceneu),reperulcronologicîlconstituiemențiunealuiIordanescăevenimentulaavutloc”învremeacândlaRomaaluatputereaSulla/quo tempore Romanorum Sylla potitus est principatum”(Iordanes,Getica11).Însăacestmomentpoatefiplasat,teoretic,oricândîntresfârșitul”RăzboiuluiAliaților”(anul88î.Hr.,cândSullapreiaputerealaRoma,printr-unmarșasupraCapitalei,estenumitconsulși-ldeclarăpeadversarulsăupoliticMariusinamicalstatului)șianul82î.Hr.(cândSullaestedesemnatdictator).DacăavemînvederedoarintervaluldeautoritatesupremănecontestatăaluiSulla,putemreducedinacestintervalanii87-84î.Hr.,cândliderulromanesteangajatpersonalîncampaniileanti-mithridatice,conjuncturădecareMariusșiCinnaprofităpentrua-iuzurpaputereaînCapitală–puterepecareSullaorecâștigăprintr-unaldoileamarșasupraRomei,dinanul83î.Hr.Cum,larândulsău,DeceneunuaveaniciomotivațiesăapelezelaBurebistaînaintedeanul86î.Hr.(anuldezastruluidelaChaeronea),putemacceptacăasociereapoliticăgeto-dacicăs-aperfectatcândva,întreanii83-82î.Hr.29.Acestansamblu,careprezentaounitate”naturală”(etno-lingvisticăînprimulrând,darșisacerdoțială)încădinAntichitateapre-romană,afostidentificatde-alungulistorieicaosingurăentitateDacia,indiferentdemodulîncares-autrasatșiretrasat,întimp,delimitărilepolitice.EtichetaDaciaMagna(carenutrebuieperceputădecâtcaoconvențieterminologică)arefuncțiuneadeaevitaconfuziilecuorganizațiilepolitico-statalecareaupurtatacestnume(regatulpropriu-zisdacicșidiferiteleprovinciiimperialeromane).30.Constituievăditesupraevaluărialerealitățiiistoriceatâtformula”statunitarșicentralizat”(vehiculatăînperioadanaționalist-comunistă),câtșicontestareageneralăaunitățiiburebistane,subformulaașa-zisdemitizantăa”efemerideiconjucturale”.Abordărilecritic-raționalisteoscilează, îndefinireacaracteruluiacelui megale archeburebistan,întreasociereadestateșiuniuneapersonală.31.Atâtcâtnepermitestadiulcercetării,putemafirmacăcelelaltecomponentealeuniuniiburebistane(careerauîntotal,laseparare,”patrusaucinci”,potrivitestimăriiluiStrabon)aufostadiționatelaaceastăuniuneprinexercitareahegemonieitandemuluigeto-dacși,înplus,nuatinseserăpraguldedezvoltareinstituționalăstatală.

26

nordici32,lacelemaivechiinformațiidespreunregealgețilorsuntdatabilelasfârșitulsecoluluiVIî.Hr.:estevorbadeacelregelacurteacăruiapoposeșteZalmoxes,regecaresevafiaflat,totodată(orizontuldetimpesteprearestrânscasăpermităaltăinterpretare33)laconducerearegatuluigeticșiînmomentulistoriceiexpedițiilagurileDunăriiconduse,înanul514.Hr.,desuveranulpersanDariusI34–l-amdesemnatconvențional,dinacestmotiv,Antidareicul. În imediatasuccesiuneaacestuia,pe tronulGețieiurcăZalmoxesînsuși,iarcândva,sprejumătateaVî.Hr.,estemenționatcaregealgețilorșiunoarecare(amspunenebulos,dacă termenulnus-araplicaunuimarenumărdepersonajeregalegeto-dacice)Charnabon35.AproximativînaceeașigenerațieesteamintitșiSpargapeithes:esteadevărat,acestaestedesemnatcafiindregealagatârșilor36,darîntr-unmomentîncare-șiexercitahegemoniaasupraunuiteritoriucaresevadefiniapoidrepteminamentegetic37

CuSitalkes(acăruidomniesesfârșeștetragicînanul424î.Hr.)sedeschideoadouaetapădinexistențaașezământuluipoliticalgeților,încareinstituțiaregalăestestrânslegatădeceaatracilorsudici,sugerândmanifestareaunuianumitco-dominiustataltraco-getic.DacăSitalkesdispuneasupraunorcontingenteînsemnatedecavaleriegetică38(fiind,laaceststadiualcercetării,dificildeapreciatdacăneaflămînfațauneisituațiiparticulareori aunei autorități permanente39), în cazul luiSeuthes I40 (a căruidomnie esteprecisdatatăînintervalul424-410î.Hr.)șialuiSeuthesalII-lea(care-isuccedepetronîntreanii410și380î.Hr.),avemtemeiurisăconsiderămcăneaflămînprezențauneirelațiimultmaiconsistentecugeții,fieșinumaidacăavemînvedereadnumerareaacestuiaprintreregii-sacerdoțilegendariairegatuluidelaDunăreadeJos41.Listasuveranilordetradiție32.Înnotoriul”catalogalcorăbiilor”dinIliada luiHomer(Iliada2)esteevocatăprezențapecâmpuldeluptăaunuicontingentdecauconi,neamdesprecaremaimulteizvoareliterareulterioare(delaStrabonlaAmmianusMarcellinus)nedausuficientedetaliipentrua-lasociacuCaucalanduldinCarpațiiorientaliși,deci,curegatulgetic:„Pesuliţaşiicauconilaluptă-iconduceEuphemos/FiualluiTrezenos,nepotulmărituluiCheas”.TotlaHomer,darînOdiseea,apareșiprimamențiunedeordinistoricistreferitoarelaOrfeu,prezentatcaregealaceluiașineamcaucon.Dincolodecontextulmitologizantalacestorinformații,nu vom reține aceste date în analiza despre regalitatea getică, din cel puțin două considerente: relațiapopulațieicauconecugețiieste,laorizontulepopeeitroiene(cumpănasecolelorXIII/XIIî.Hr.)nelămurită,iar,înmăsuraîncareunregatgeticeradejaformat,acestanuîntruneaînaceaepocăatributeledefinitoriialestatalității.33.PrivitorlaargumentareaistoricitățiiluiZalmoxesșilaanalizacronologieiaferente,laNistorescu2010-b34.Herodot,4,93;4,95șiurm.35.Sofocle,Triptolemos,cf.Preda1994-AC,pg.295;Hyginus,Astronomicele,cf.Petre2004,pg.2236.Herodot,4,7837.Privitor la localizareaagatârșilor,Herodot,4,125.Aportulagatârșilor laformareaidentitățiipoliticegeticeși, înparticular, sincronismuldintreafirmareași rapidadisparițieaacestorași, respectiv,aparițiaregatuluiGeției,esteotemărămasăîncăneinvestigată.38.Tucidide2,29,239.Argumentele în favoarea unei autorități permanente a regilor sud-tracci asupra geților, în aceastăperioadă,sunt, totuși,semnificativmaiconsietentedecâtcontra-argumentele.Astfel,casăne limitămlaun singur exemplu, poate fi citată intervenția directă a primului rege al statului traco-odris,Teres I, înproblemelelegatedesuccesiunealatronulscițilordelagurileDunării,dupămoartealuiAriapeithes,cândsevalovideopozițiaunuialtpretendent,Scyles,susținutdecetateaHistria(Herodot,4,80)–faptcareatestăcăinteresulsuveranilorodrișilegatdesituațiapoliticădelaDunăreeramanifestîncădelareorganizarea,castatpropriu,afosteisatrapiipersaneSkudra.40.Polyainos7,3841. AcestalII-leaSeutheseste,celmaiprobabil,acelrege-filozofZeutadecarevaaveaştiinţă,lavremea

27

odriso-getă continuă cuKotys I (380-360 î.Hr.)42 și Kothelas/Rex Histrianorum (360-340î.Hr.)43,aceștiaacoperindpracticfărădiscontinuitate–șiînpofidauneineîntreruptedezmembrări și recompuneri aleunității statalepan-tracice, simptomal unei statalitățiîncăfragede,careabiadepășisevârsta”frățieiprinciare”–unintervaldepesteunsecoldecristalizareinstituțională.

Delocsurprinzător,etapaco-dominiuluitraco-odrisestecurmatăbruscdeformareaașa-numitului”imperiumacedonean”;lafeldenesurprinzătorfiindșifaptulcă,înceledouăgenerațiicaresesucced44,reflexeleacestuico-dominiusuntîncămanifeste-șiestesuficientsăținemcontdefaptulcăautoriianticioscileazăîna-lpercepepeDromichaitescaregealgețilorsaualodrisilor45,fiindprobabi,derutațișideprezențaînanturajulacestuiaalunuistrategcepoartădejaprestigiosulnumeSeuthes.Douăaspectemerităsănereținăatențiaaici:prima,că–încontextulgeneralalfrământărilordinregiuneabalcanicășiasistematiceidezmembrări,decătreFilipal II-lea,astatalitățiipan-tracice–neaflămîn fața primei divizări teritoriale aGeției (teritoriile sudice fiind explicit grănițuite desuveranulmacedoneandupăînfrângerealuiAteasalscițiilor);respectiv,adoua,că,prinasumareacalitățiideginereșimoștenitoralluiKothelas,Filipîșiasumășiexercită,pânălamoarteasa,șicalitateaderegealgețilorsud-dunăreni46.Înaceastăradicalăschimbarede context, care obligă elitele getice să-șiformulezeundrumevolutivdistinctdecelaltracilorsudici,secontureazășigermeniietapei următoare: a interludiului celtic,posibildatorităputernicei contestări ahegemoniei regionalemacedonene și a lunguluișirdeconflictedinperioadadiadohilor. Încontextulcreatdeconflicteledintreurmașiipolitico-militariailuiAlexandrucelMareși,respectiv,deregimuriledeocupațiepecarele-acreatinvaziaceltică47,petronulgețilorsuntconsemnați,succesiv,regiiZalmodegikos(primagenerațieasecoluluiIII î.Hr.)șiRhemaxos(dupăjumătateasecoluluiIII î.Hr.),sa,Iordanes.Unargumentsuplimentarînacestsensîlconstituiescenabanchetului,descrisădeXenophon(careaparticipatdirectlaeveniment),scenăceincludesuficientdemulteelemente(riturivăditdionysiaceîntr-undecoramintindfrapantdeospăţulluiDromichetes),sugerândpoziţiadesacerdotaluiSeuthesalII-lea.ÎnceeacepriveşteregiuneacarearevenitluiSeuthesalII-lea,pareevidentcăaceastaacuprinssud-estulTracieipropriu-zise,unde,anterior,îşiexercitaseautoritateatatălsău,principeleMaesadesalthynilorşimelandiţilor,şipecareovalăsamoştenireluiKotysI,iarprinacesta,nepotuluisăuKersobleptes-acestteritoriufiind,caşiregatulgetic,riveranPontuluiEuxin.42.Athenaeus4,131;Demosthenes,Contra Aristokrates,23,8şiurm.ExercitareaautoritățiiluiKotysIșiasupradomeniuluiteritorialgeticestesuprademonstratădetezaureledelaAgighiol(dincarefaceparteşicupacuinscripţia„KotysegBeou”–cf.Preda1994,pg.41)și,respectiv,Borovo(careincludeocupăcuoinscripţieaproapeidentică–cf.Preda1994,pg.198).43.DespreidentificarealuiRex HistrianorumcuKothelasșicronologiaaferentă,laNistorescu201044.GenerațiileluiFilipalII-leașiafiuluisăuAlexandrucelMare,careprilejuiescafirmareauneivitalitățimilitaredemnedeatențieageților.45.Polybius,cf.FHDRI,pg.166-16746.DetaliilaNistorescu2010,cubibliografiaaferentă47.Ne referim, cuprecădere, la așa-numitul ”regatde laTylis” (care se suprapuneaTraciei pontice) șigrupareascordiscă(cares-asuprapusparțialregatuluitriballilor).

28

urmați,spresfârșitulaceluiașiveac,cuoprobabilitatederivatădinprecarasaatestare,exclusivnumismatică,deMoskon48.

Olafeldeprecarăatestareni-iaduceînatenție,cătresfârșitulsecoluluiIIIî.Hr.șiînprimeledeceniialeceluiurmător,pebasileiiAilios49,Akrosas50,Charaspes51,Kanites52,Sariakes53 șiTanusa54. Exegeza este aproape unanimă în a-i cataloga pe acești basilei(dintrecaredoarKanitesșiSariakessuntcunoscuțișiprinaltemențiuni,epigrafice,decâtemisiunilemonetare55)dreptsciți;contextulșionomasticasusținaceastăreceptare.Ceeacenerețineatenția însăasupraacestuigrupeste faptulcăeiși-auexercitatautoritateaasupraunuiteritoriucaresesuprapunenucleuluistatalalgețilorsud-dunăreni,înimediatavecinătate a emporiilor grecești Callatis, Dionysopolis ș.a. și nu departe de cetateaHelis56,peunarealcuextensiegreuevaluabilă:careeranaturaacesteiautoritățipoliticece dispunea de un așezământ instituțional apt să susțină emisiunimonetare, cum s-ausuccedatîntreeiaceștibasilei,încerelațiiseaflaucu”regatuldelaTylis”,regatultracicpropriu-zisși,maiales,dinperspectivanoastră,curegatulgetic,nuînultimulrând,dacăaujucatvreunrolînformareaunuinucleudeputerealternativă57înGețiasudică(înraportcunucleulregaltradițional-identitar),suntproblemecareabiaîncepsăfieformulateîncercetăriledelanoi.

TotprimeijumătățiasecoluluiIIî.Hr.îiaparținșiceidoisuveranicaremarcheazăresurecția/incrementa geto-dacică ce avea să favorizeze crearea unității burebistane58: Oroles59și,respectiv,Rubobostes60.Îngenerațiaimediaturmătoare,unsuverannenumitalgețilorpatroneazăexcepționalaprezență-șineangajareefectivăînluptă–agețilorînbătăliadelaPydna,dinanul168î.Hr.,subcomandageneraluluiCloilios,pentruca,înajunulemergențeiregimuluiburebistan,regatulgeticsăfiedinnouangajatînmarileîncleștărimilitaredintreRomașicoalițiapan-elenistică,deaceastădatăprintr-uncontingentmilitarcomandatdeunanumeDromichaites61(firește,altuldecâtceldinepocadiadohilor),carecadeînbătăliadelaChaeronea,din86î.Hr;nuștimdacăacestDromichaitesalII-lea62

48.Preda2008,pg.19749.Preda2008,pg.2250.Preda2008,pg.2351.Preda2008,pg.7852.Preda2008,pg.16753.Preda2008,pg.25454.Preda2008,pg.277-27855.Draganov2010,pg.29-5256.Acceptăm,pânălaocontra-demonstrațievalidă,identificareaacesteiacucentrulurbandelaSboryanovo.57.Oastfeldeproblematicăestesugeratădefaptulcăteritoriulsud-geticfusesedesprinsdesubautoritatearegalitățiigeticeșiadministratdistinctînperioadaFilipalII-lea-AlexandrucelMare,iarînintervaluldeanarhieceltocraticășiconflictealediadohilor,nucleul”legitimist”alstatuluigeticluptaîncăsă-șireafirmesuveranitatea asupra acestui teritoriu–pentru ca, un secolmai târziu, în contextul expansiunii romane,aceastădiviziunesăfieexploatatăprinstimulareasecesionismuluiexprimatdesuveranulpost-burebistanRolles.58.Despreidentitatea,cronologiașiparteneriatulpolitico-militardintreregateleluiOrolesșiRubobostes,laNistorescu2010-cșiNistorescu201359.Iustinus3260.Iustinus,prol.3261.Appian12,4162. Convenția terminologică nu trebuie, firește, absolutizată: nu știm câți Dromichaites s-au succedat

29

eraelînsușisuveranulregatuluigetic,darștimcădisparițiasașiaarmateisaleîncâmpuldeluptăageneratostaredecrizăînGeția63,suficientdeamplăpentrua-ldeterminapesacerdotulsuprem,Deceneuca,dupăoexplicitatestatăvizităînEgipt64,săcauteunnouaranjamentdesecuritatepentruțarasa,pecareîlgăseșteînalianțacuBurebista.

BibliografieIzvoare

***FHDRI*** Fontes ad Historiam Dacoromaniae Pertinens/Izvoare privind istoria României,vol.IDe la Hesiod la Itinerariul lui Antoninus,Iliescu,Vladimir,Popescu,VirgilC.,Ștefan,Gheorghe(ed.),Ed.AcademieiRPR,București,1964 AthenaiosAthenaios,Ospățul înțelepților,Barbu,Nicolae,I.(trad.),Ed.Minerva,București,1978 DiodorDiodordinSicilia,Biblioteca istorică,Marin,Valentin(trad.),Ed.Mega,Cluj-Napoca,2004 DioCassiusDioCassiusCocceianus,Istoria romană,Piatkowski,Adelina,Ștefan,G.(ed.),vol.1+2,Ed.ȘtiințificășiEnciclopedică,București,1973 FrontinusFrontinus,The Stratagems. The Aqueducts of Rome,Bennett,CharlesE.(trad.),McElwain,MaryB.(ed.),Ed.WHeinemann&G.P.PutnamsSons,Londra/NewYork,1925 HerodotHerodot,Istorii,ed.Onu,Liviu,Şapcaliu,Lucia(ed.),Ed.Minerva,Bucureşti1984 HomerHomer,Iliada,Murnu,George(trad.),Franga,Liviu(ed.),Ed.Univers,Bucureşti1985 IordanesIordanes,Getica,Popa-Lisseanu,Gh.(trad.),Drăgan,J.C.(ed.),Ed.Nagard/CentrulEuropeandeStudiiTracice,Roma,1986 IustinusIustinus,Marcus Junianus, Justin’s Epitome of the Philippic History of Pompeius Trogus,Yardley, J.C.(trad.),Develin,Bob(ed.),Ed.OxfordUniversityPress,London PolybiusPolybius, Istorii, vol. 1+3, Shuckburgh, Popescu, Virgil, Piatkowski, Adelina. (trad.), Ed. Ştiinţifică,Bucureşti1966 RufusRufus,QuintusCurtius,Viața și faptele lui Alexandru cel Mare, regele Macedoniei,Gerota,C.,Popescu-Gălășanu,P.H.(trad.,ed.),Ed.Minerva,București1970 StrabonStrabon,Geografia,Vanț-Ștef,Felicia(trad.),vol.I,II,III,Ed.Științifică,București,1972/1974/1983 TucidideTucidide,/Thukydides,Istoria Războiului Peloponesian,Barbu,NicolaeI.(trad.),Ed.Ştiinţifică,Bucureşti1966

de-alungulsecolelorlavârfulisntituțiilorpolitico-militarealeGețieișiniciînceordine.DiscuțiadespreapartenențaacestuiDromichaites”alII-lea”laistoriagetică,laNistorescu200863. Este foarte tentant să-l identificăm pe ”tatăl” la care s-a dus înmisiunea diplomaticăAcornion deDionysopolis(menționatîninscripțiadedicatăacestuia)săfienutatălluiBurebista,așacumapresupusoparteaexegezei,citatălluiDromichaites,fiindlogiccareprezentantuluneicetățialiateluiMithridatessă-linformezeperegelegetdelaSargedava(sauZargedava)căfiulșisuccesorulsăuapierit,împreunăcuoparteimportantăaarmateiși,firește,săseconsulteasupraconjucturiinou-create.Deșiaceastăpotezăaeungraddeprobabilitatenetsperiorcelorlalte,earămâneîncă,deocamdată,doaroipotezădelucru.64.Strabon7,3,11

30

Volume și sinteze DaicoviciuH.1968Daicoviciu,Hadrian,Dacii,Ed.pentruLiteratură,București OHogan2006OHogan,Daithi,The Celts: A History,Ed.BoydellPress,Suffolk/Rochester Petre2004Petre,Zoe,Practica nemuririi.O lectură critică a izvoarelor grecești referitoare la geți,Ed.Polirom,Iași Preda1994Preda,Constantin(coord.),Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei Vechi a României (EAIVR) vol I A-C,Ed.Enciclopedică,Bucureşti Preda2008Preda,Constantin(ed.),Encicplopedie de numismatică antică în România,Ed.Enciclopedică,București

Articole Babeș2001Babeș,Mircea,Spațiul carpato-dunărean în secolele III-II a.Chr.,înPetrescu-Dâmbovița,Mircea,Vulpe,Alexandru(ed.),”IstoriaRomânilor,volI:Moștenireatimpurilorîndepărtate”,Ed.Enciclopedică,București,pg.501-532 Draganov2010Draganov,Dimitar,The coinage of the Scythian Kongs in the West Pontic area: Iconography,înArcaheologiaBulgarica,nr.3/2010,pg.29-52 Nistorescu2005Nistorescu,Laurențiu,Contribuții la problematica listei regale a Daciei. Cotiso,înNistorescu,Laurențiu,”StateleDacoRomaniei”,Ed.Waldpress,Timișoara,pg.70-77 Nistorescu2008Nistorescu,Laurențiu,Problema celui de-al doilea Dromichiates,în”Clio”nr.1/2008(patteaI)și2/2008(parteaadoua),Ed.AsociațiaIstoricilorBănățeni,Timișoara Nistorescu2010Nistorescu,Laurențiu,O propunere de identificare a lui Rex Histrianorum, în ”BibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensis”,nr.12,EdUniversitățiideVest,Timișoara,pg.173-181 Nistorescu2010-bNistorescu,Laurențiu,Regalitatea arhaică. Momentul Zalmoxes,în”StudiideIstorieaBanatului”,nr.34,EdUniversitățiideVest,Timișoara,pg.5-22 Nistorescu2010-cNistorescu,Laurențiu,Un precedent al arhe-ului burebistan: cooperarea militară daco-getică din epoca lui Rubobostes și Oroles (I),în”StudiideIstorieaBanatului”,nr.34,EdUniversitățiideVest,Timișoara,pg. 23-42 Nistorescu2011Nistorescu,Laurențiu,Clanuri și familii în lumea geto-dacică,în”AnaleleUniversitățiideVestdinTimișoara–Sociologie,Psihologie,PedagogieșiAsistențăSocială”nr.17,Ed.UniversitățiideVestTimișoara,pg.25-36 Nistorescu2013Nistorescu, Laurențiu, Un precedent al arhe-ului burebistan: cooperarea daco-getică din epoca lui Rubobostes şi Oroles (II),în„ActaCentriLucusiensis”nr.1A/2013,pg.24-40,Ed.CSDRLucus,Timişoara Vulpe2001Vulpe,Alexandru, Istoria și civilizația spațiului carpato-dunărean între mijlocul secolului al VII-lea și începutul secolului al III-lea a.Chr., în Petrescu-Dâmbovița, Mircea, Vulpe, Alexandru (ed.), ”IstoriaRomânilor,volI:Moștenireatimpurilorîndepărtate”,Ed.Enciclopedică,București,pg.451-500 Vulpe-Glodariu-Rădulescu2001Vulpe,Alexandru,Glodariu,Ioan,Rădulescu,Adrian,Burebista, înPetrescu-Dâmbovița,Mircea,Vulpe,Alexandru(ed.),”IstoriaRomânilor,volI:Moștenireatimpurilorîndepărtate”,Ed.Enciclopedică,București,pg.635-654

31

Webografie Orosiushttp://www.thelatinlibrary.com/orosius.html,15.06.2016 Strabon(gr/fr)http://remacle.org/bloodwolf/erudits/strabon/,10.06.2016

AnexăPebazainformațiilor trecute înrevistă,fatalmente lapidar,pânăaici,propunem

următoareacronologieaocupăriitronuluiregatuluigetic–cuprecizareacămodeluliaîncalculetapelede”secesiune”aleGețieisud-dunărenemaisusevocate(dinperioadeleFilipalII-lea–Lisimachși,respectiv,dinintervalulCerethriusa–Zoltesb).

a)Comandantulmilitaralarmateicelticecareatacă,înanul279î.Hr.,îndirecțiaregatuluiTriballiei;nuștimdacă,așacumparefoarteprobabil,acestatacacontinuatșiasupraregatuluiGeției(proaspătreunificatsubDromichaites),darmomentulpoatefivalorizatcarepercronologicpentru”interludiulceltic”dinistoriaregalitățiigetice.b)Liderulmilitarsud-tracic,învinsdeRhemaxosîncampaniaacestuiadereafirmareaautoritățiigeticelasudulDunării.c)Denumireconvențională,subcare-lplasămperegele,rămasanonim,lacurteacăruiaasositZalmoxes,șialcăruitronl-apreluatdupămoarteaacestuia.Sincronismulcronologicnedeterminăsă-lconsiderămunulșiacelașicuregelecareaopusrezistențăinvazieipersanedin514î.Hr.d)Încazulacestuia,nuexcludemniciunadintrevariante:supranumealluiZalmoxis;personajexclusivliterar;regecuidentitateproprie,careadomnitfieînimediatasuccesiunealuiZalmoxis,fiedupăunscurtinterval.e)Regeleagatârșilorîșiexercităautoritateaasupraunorteritoriicarevorfaceparte,îngenerațiaimediaturmătoare,domeniulnordicalregatuluiGeției;și înacestcaz,nuexcludemniciunadintrevariante:cadominațiaagatârsăasupragețilorsăfieefemeră(și,deci,săfiexistatoregalitategeticădistinctă),respectiv,caceledouăautoritățisăfuzionezeînacelașicontextîncare,însincronism,traciisudiciîșicreaupropriulstatpestructurafosteisatrapiiSkudra,dupăalungareagarnizoanelorpersane(cusubvariantacăsuprastratulpropriu-zisagatârsafostforțatsăserepliezeîninteriorularculuicarpatic).f) În cazul suveranilor odriși care și-au exercitat hegemonia asupra geților, sunt de făcut următoareleobservații:eposibilcaautoritatealorsăsefiexercitatdoarasupragețilorsud-dunăreni;existențaacestorsuverani nu exclude existența unor regi locali getici, însă aceștia din urmă nu exprimă o autoritate detipstatal;nuînultimulrând,deșifoartelimitată,existăposibilitateacaîntredomniileacestorasăfifostintercalateșialtedomniiefemere.g)Intervalulîncare,caginereșimoștenitoralregeluiKothelas,FilipalII-leadomneșteșipestegețiisudici.h)AlexandrucelMareîșireafirmăautoritateaasupragețilorsud-dunăreniprincampaniadin335î.Hr.;celmaiprobabil,aceastăautoritateînceteazăîn331î.Hr.,dupădezastrulcampanieiluiZopyrion,darrămâneobiectdedisputăîntregețișiurmașiiluiAlexandru,pânălatratatuldin292î.Hr.,dintreDromichaitesșiLysimach.i)Este destul de probabil ca principeleZoltes, liderul trac înfrânt de intervenția luiRhemaxos, să-și fiasumat efemer (în contextul creat de invazia celtică din 278 î.Hr. și înființarea ”regatului de laTylis”)autoritateaasuprateritoriilorsud-dunărenerecuperatedeDromichaites.j)ParefoarteprobabilcagrupuldebasileiAilios,Akrosas,Charaspes,Kanites,SariakesșiTanusa(ordineaestedoaralfabetică),eventualșialțiiîncăneindentificați,să-șifiexercitatautoritateaîntermeniinstituțional-stataliasupradomeniuluisud-getic(sauauneiînsemnatepărțiaacestuia)de-alungulîntreguluisecolIIî.Hr.k)Există,lalimită,șiposibilitateacaacestrege,întimpulcăruiaaoperatgeneralulCloilios(care,înmodvădit,nudețineaelînsușiaceastădemnitate),săfifosttotOroles.

32

33

34

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Câteva consideraţii privind aşezările sarmatice din

Barbaricum-ul vest-dacic

Some considerations about Sarmatian settlements from the West Dacian Barbaricum

Abstract: The Sarmatians Iazyges are seen as barbarian warriors, ancient news reminding more of their military events. Despite this, through analysis of their way of life and archaeological discoveries made in settlements and burial grounds have outlined the big picture of Sarmatian society in the space between Danube and Tisa.The Sarmatian settlements found in the Danube-Tisa territory, mostly from the southern part of the Iazyges Barbaricum are not well known, due to the small of number of settlements that have been excavated. Most of the ones categorized as „Sarmatian” has no element which can link them with Iranian culture, having burial grounds nearby that are of Sarmatian origin and are dated from the same period. A similar situation is found „dacian-roman” settlements, but for these the adjacent burial ground that should point the ethnic roots of the settlement is missing.The occupations of these „Sarmatian” settlers are ordinary: agriculture, cow and sheep herding. To these we can add a series of occupations that are a must to any rural community: carpentry, smiting, pottery, woodworking, as well as home occupations (spinning, weaving etc.). Living in enclaves or mixed settlements composed of Sarmatians and Dacians have brought the adoption of occupations of a more sedentary type.

Cuvinte cheie: locuire, iazygi, seminomadism, melanj de populaţii.Keywords: habitation, Iazyges, seminomadism, mix of population.

Formele de locuire, de la venirea sarmaţilor în „Punga iazygă” şi până târziu,însecolulV,suntsesizabilelanivelarheologic,observându-setransformărilesocietăţiibarbare în contextul contactelor cu autohtonii daci (daco-romani) şi Imperiul Roman.Înaceastăsituaţie,seconstată trecereade lanomadismlasedentarizareasarmaţilor, în

35

final ducând la asimilarea lor în rândul romanicilor. Puţine informaţii antice vorbescdespre tipul de locuinţe şi despre organizarea aşezărilor. Fiind vorba de un popor alstepei,nomad,şilanivelarheologicsuntdestuldepuţineaşezărileidentificatepânăînprezent. Considerăm că, trecerea de la nomadism1 la un stadiu de seminomadism2 al sarmaţilorsefacerelativrepede,spaţiullocuitdeeieste„îngrădit”fermderomani,prinprovinciileDacia şiPannonia Inferior,posibilităţilebarbarilordedeplasarefiindastfellimitate.SeminomadismuliazygilordintreDunăreşiTisa,arputeafiunadinexplicaţiilelaproblemanumăruluimicdeaşezări3.

Urmele sarmaţilor sunt sesizabilemai ales datorită necropolelor, pe care, prinritualulşiceremonialulfunerar,leconsiderămsingureleelementedeatribuireetnicăcertă.Înmomentuldefaţă,civilizaţiasarmaţilorecunoscutăprinceledouăcomponente,prinnecropolelacarenusepotanexaaşezărilesarmaticeadiacente.Existăaşezăricaracterizateprinceramicădefacturădacicăşiromană,aparţinânduneipopulaţiisedentare,înprezentnecunoscându-senecropoleleaferentelor.Acestelucrurireprezintăcarenţedeinformaţiiarheologiceceseîncearcăafilămurite.

Aşezările sarmatice din arealul Dunăre – Tisa, cu precădere în zona sudică aBarbaricum-uluiiazygsuntpuţincunoscute,datoritănumăruluimicdeaşezăridescoperitearheologic.Multe,dintrecelecategorisitedrept„sarmatice”,nuauniciunelementdeidentificareetnicăiraniană,lucruobservatcorectdeD.BeneapentruaşezărialeBanatuluisârbesc,datateînsecoleleII-III,eleaparţinândpopulaţieiautohtone4.Ceeaceintrigăestefaptul că în apropierea lor segăsescnecropole saudescoperiri demorminte sarmaticedatabileînaceeaşietapăcronologică.Câtevaposibileexplicaţiiputemgăsiîncontextuldat:ceamaisimplăşilaîndemână–arfilipsaunorcercetăriarheologicesistematicedeanvergură5;oalta,oregăsimîninformaţiileantice,încareautoriiromanisusţincăiazygiiîşiducviaţaîncăruţe,mutându-sedinlocînloc(probabilîncăutaredepăşuni,faptcearexplicanumeroaselenecropoleşidescoperirifunerareizolate,îndetrimentulnumăruluideaşezări);însecoleleIII-IVp.Chr.seajungelasedentarizareapopulaţieisarmate,care,dupăretragereaaureliană,pătrundeînfostaprovincieromanăDacia.Înspaţiulbănăţeansosescînvaluridiverseetniibarbare,uneletrăindîncomunităţimixte–daco-romaneşialogene,ceeacevaduceînsecoleleIV-Vlacreareaunui„melanj”depopulaţiiînarealulDunăre–Tisa–Mureş6.Astfel,eposibilcapopulaţiasarmaticăsănufieidentificatălaniveldelocuire,singuradiferenţiereetnicărealizându-seprinprismarituluişiritualuluifunerar.

Indiferent care ar fi explicaţia, la nivelul aşezărilor sarmatice identificămurmătoarea subîmpărţire: aşezări simple şi complexe.După tipul locuinţelor, în cadrul1.DEX2009,s.v.Nomadism–Moddeviaţăaluneicolectivităţiumane,caracterizatprinlipsauneiaşezăristabile.2.DEX2009, s.v. Seminomadism–Feldeviaţăcareîmbinăcreştereavitelorcuoagriculturăsporadică.3.Khazanov-Gellner1994,pg.45.4.Benea1996,passim.5.Pânăînprezent,nicioaşezaresaunecropolăsarmaticănuestecercetatăîntotalitate,faptcepericliteazăemitereaunorconcluziifinale.Înciudaacesteirealităţi,printr-oanalizăcriticăaistoriografieişidescoperirilorarheologice,putemtrasauneleipotezelegatedelocuireasarmaticăînspaţiulBanatuluiistoric.6.InformaţieoferităcugenerozitatedecolegulD.Micle,înurmadiscuţiilorpurtatepeseamaridicărilortopograficeşirepertoriuluitopograficaljudeţuluiTimiş.

36

aşezărilorsarmaticeexistălocuinţedesuprafaţăşibordeie.Laacesteaseadaugăanexelegospodăreşti:cuptoareşivetre,gropideprovizii,gropimenajere,fântâni, iar încadrulaşezărilorcomplexeaparşicuptoaredeolar.

DacăpentrusecolulIşiînceputulsecoluluiIIp.Chr.,aşezărilesarmaticedinîntregarealullocuitdeeisuntînnumărredusşiconcentrateînzonanordicăaCâmpieiPannoniceşipeTisaSuperioarăşiMijlocie,începândcuperioadadedupărăzboaielemarcomaniceseconstatăextinderealorspresud.Infiltrărileiazygeînzonacrişanăşispreceabănăţeanăaulăsaturmeşilanivelullocuirii.Încontactcuautohtoniişilimitaţiînspaţiul„Pungiiiazyge”,cutimpulaceştiasevorsedentariza.Lanivelulocupaţionalalaşezărilorbarbare,principalaactivitaterămânecreştereaanimalelor,iarprezenţaunorinstalaţii–cuptoareşi râşniţe–ne indică trecerea laactivităţiagricole,posibil influenţaţideceipestecaresarmaţiiîşiexercităautoritateapolitică(celţişidaci,apoipestedaco-romani).

Infiltrărileiazygedinadouaperioadă,conformperiodizăriiluiM.Párducz(180-270p.Chr.),dinzonaCrişurilorşiMureşuluisuntatestatelanivelarheologic.Prezenţaetniciloriranieniesteobservabilăprinnecropole.Aşezările,aşa-zissarmatice,cuprindlanivelulhabitatului–organizareaaşezării,tipuridelocuinţe,anexegospodăreşti,gropideproviziietc.–componentealeuneipopulaţiiautohtonesedentare.Prezenţaunorelementesarmatice,sereferălainfluenţareciprocă,launfenomendeaculturaţiedintrepopulaţiadacică(daco-romană)şisarmaţi7.NutrebuienegatfaptulcăînaşezăriîncadrateînsecoleleIII-IV, din zonaCâmpieiAradului şi din vestulBanatului, coexistă aşezări ale dacilorcuanumitecomunităţi sarmatice8.Terminologiade„aşezări sarmatice”pentruzonadecâmpieaBanatuluiesteneadecvată,iarogeneralizareasupratuturoraşezărilordatabileînacestintervalniseparedeplasatăşifărăuntemeiarheologic.DescoperirilearheologicedinaşezăriledinzonadecâmpieaBanatuluiistoricconfirmăcaracterulsedentar,agro-pastoralalpopulaţiei9.Nuputemficategorici înceeacepriveşteatribuirea lordacilorşi daco-romanilor. Prezenţa unei necropole sarmatice în vecinătatea aşezării, ne poatearătacelmultoconvieţuire, fărăaeliminavreunadintreetnii.Eposibilca, lanivelulaşezăriisarmaţiisăpreiaelementeleculturiimaterialeaautohtonilor(daci,daco-romani,romanici),păstrându-şiidentitateaetnicădoardinpunctdevederealrituluişiritualuluifunerar.

Ocaracteristicăaacestoraşezărieracaracterulnefortificatşideschis,apărareafiindfăcută,înparte,deterenulpecareeleerausituateşicareconfereaavantajepentruprotecţiacomunităţiirurale10.Aşezărileerauridicateînapropiereacursurilordeapă,păstrându-seodistanţădesiguranţăpentrualeferideinundaţii.Aşezăriledinzonadecâmpieşidedealerauadevărate„aglomerărirurale”şiaufostconsideraterezultatulunuifenomen„deroire”,faţădeaşezareainiţială,alcăreiterenagricoleralăsatsăseodihnească11.Dinpunctdevederealsuprafeţeiocupatedeaşezare,referindu-seladimensiuni,M.Mareînstudiulsăuasuprahabitatuluiruraldistingetreicategorii:aşezărimici(între2500şi10000m2),

7.Benea1996,pg.117.8.Dumitraşcu1993,pg.140.9.Benea1996,pg.119.10.Mare2004,pg.27.11.Benea1996,pg.124-125.

37

aşezărimijlocii (între15000 şi 30000m2) şi aşezărimari (între40000 şi 250000m2),dimensiunilefiinddiscutabileşitrebuiescprivitecurezervă,datoritălipseiinvestigaţiilorintegrale12.ÎncadrulaşezărilorsarmaticeputemobservacăavempuţineinformaţiipentruceledinBanat,primând,pentruzonaamintită,necropolele,ceseîncadreazăcronologicperioadeisecolelorIII-IVp.Chr.

CercetărilearheologicedinregiuneaTiseiMijlociiaurelevatfaptulcăașezărilesarmaţilor se aflau la o distanţă relativmică una de cealaltă, cu un caracter temporarsausezonier,posibildatorităepuizării terenuriloragricolealecomunităţii13.Locuinţelecarecompuneauaşezareanueraureparatesaurenovate,cidupăcevechilecămineerauabandonate,casenoileluaulocul.Majoritateagrupărilordelocuințeparsăindicemariferme,înconjuratedeterenarabilşipășuni,încadratecronologicînsecoleleII–IIIp.Chr.–începutdesecolVp.Chr.Înperioadasarmaticătârzie–hună,numeroaseferme,suntdeformaunorșirurisausuccesiuni(chain pattern)şinuînformăde„cuiburi”,caînsecoleleanterioare14.

Factorul natural a influenţat evoluţia aşezărilor din spaţiul Banatului istoric.Informaţiile oferite deAmmianusMarcellinus sunt revelatoare în acest sens.Autorulmenţionează evenimentele cu limiganţii, precizând locuireape toate formelede relief,darmaialesamlaştinilorvest–bănăţene.Apărareanaturalăoferitădemlaştini,explicăexistenţaaşezăriledetipdeschis,preponderenţalorînzonadeşesşicolinară15.Pasajulanticaminteştecăaccesulspreaşezăriledinmlaştinierarezervatcunoscătorilorzonei.

Aşezăriledincâmpiabănăţeanăocupăunarealde400-600x150msau200x150m,rarceledemaridimensiuni.Locuinţelesuntdistanţateunadecealaltă,fiindînconjuratedeanexegospodăreşti16.PentrusecoleleIII-IV,constatămînconjurareaunoracuungarddenuiele,carepoatearătaoîmpărţireaproprietăţii,celpuţinlanivelulbunurilorimobile(Foeni,Čurug–Stari Vinogradi)17.Dinpunctdevederealactivităţilordesfăşurateelesesubîmpartîn:aşezăriagro-pastoraleşiaşezăricomplexeagro-meşteşugăreşti18.

După tipul locuințelor, așezările sarmatice cuprind locuințe de suprafață șiadâncite.(bordeiulșisemibordeiul).Locuinţadesuprafaţă,cupodeauauşoradâncită(25–40cm)înraportcuniveluldecălcareeradetipmonocelular,rareoricudouăîncăperi,şi de formă patrulateră sau neregulată. Pereţii acestei construcţii aveau scheletul dinpariverticali,înfipţiînsolşiculesedenuieleîmpletite,pestecareseaplicaolutuială.Tehnicaconstructivăs-apăstratdintr-oepocăanterioară(celpuţindinceadacică),fiindvizibilăşiînetapeleurmătoare,tehnicăcepresupuneaunelecunoştinţeaparteşimaiales

12.Mare2004,pg.29.13.Grumeza,Ursuţiu,Copos2013,pg.13.14.Vaday1999,549;Vaday2003,pg.275.15.AmmianusMarcellinus,Istorie romană,XVII,13,4:„has enim terras Parthiscus inruens obliquatis meatibus Histro miscetur. sed dum solus licentius fluit, spatia longa et lata sensim praeterlabens et ea coartans prope exitum in angustias, accolas ab impetu Romanorum alveo Danubii defendit, a barbaricis vero excursibus suo tutos praestat obstaculo, ubi pleraque umidioris soli natura et incrementis fluminum redundantia stagnosa sunt et referta salicibus ideoque invia nisi perquam gnaris: et super his insularem anfractum aditu Parthisci paene contiguum amnis potior ambiens terra