1

NCPC: Arbitraj: de la art. 541 pana la 621. 1. Arbitrabilitatea litigiilor;Pentru ca un litigiu s poat fi sustras procedurii judiciare de soluionare i s fie supus procedurii arbitrale, conform voinei prilor, trebuie ndeplinite anumite condiii de arbitrabilitate a litigiului. Arbitrabilitatea unui litigiu constituie aadar punctul, de multe ori variabil, care delimiteaz contractualul de jurisdicional n materia conflictelor nscute sau viitoare pe care prile intenioneaz s le supun arbitrajului.

O definiie care confer o mai bun imagine vizual asupra acestui concept descrie arbitrabilitatea ca fiind cea care determin punctul n care exerciiul libertii contractuale ia sfrit i n care ncepe misiunea public de a judeca. Pentru a indentifica limitele impuse procedurii arbitrale,trebuie staabilite materiile care pot face obiectul arbitrajului si persoanele care au capacitatea de a apela la procedura arbitrala. Fiind o practica din ce in ce mai des utilizata atat in dreptul intern cat mai ales in raporturile juridice international,se poate vorbi mai degraba de persoane si materii care sunt exceptate de la procedura,regula fiind aceea de a permite partilor sa apeleze la aceasta modalitate alternative de solutionare a litigiilor.

Conventia europeana de arbitraj de la Geneva,act care reglementeaza raporturi juridice nascute din operatiuni de comert international,are in vedere litigii dintre persoane fizice sau juridice,cu conditia ca acestea sa aiba resedinta obisnuita sau sediul in state contractante diferite.

Legea model UNCITRAL cu privire la arbitrajul comercial international este chiar mai permisiva,nepronuntandu-se asupra arbitrabilitatii litigiului decat in legatura cu desfiintarea hotararii,recunoasterea sau executarea sa.n doctrin se distinge n general ntre arbitrabilitatea obiectiv (rationae materiae, care stabilete capacitatea unui litigiu de a fi supus procedurii arbitrale n funcie de obiectul acestuia) i arbitrabilitatea subiectiv (rationae personae, noiune care nglobeaz condiiile de capacitate pentru a supune un litigiu procedurii arbitrale).

2. Felurile conveniei arbitrale;Clauza compromisorie prin aceasta clauza partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care este stipulata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului,aratandu-se,sub sanctiunea nulitatii,modalitatea de numire a arbitrilor. In cazul arbitrajului institutionalizat este suficienta referirea la insitutia sau regulile de procedura alea institutiei care organizeaza arbitrajul.Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.

Clauza compromisorie este o conventie intr-o conventie. Aceasta constituie un acord anterior nasterii litigiului intre partile contractante,litigiu care trebuie sa fie viitor si eventual.

Fiind vorba despre o conventie,la incheierea ei trebuie respectate toate conditiile generale impuse de lege la incheierea oricarui act juridic : capacitate,consimtamant,obiect,cauza.

Anterioritatea clauzei compromisorii fata de momentul nasterii litigiului ce urmeaza a fi supus arbitrajului este o trasatura carasteristica.Durata in timp a clauzei coincide cu durata in timp a contractului . Transmiterea contractului principal implica si transmiterea clauze.

Clauza trebuie incheiata in scris. Ncpc cere conditia formei scrise ad probationem.Trebuie sa mai contina numele arbitrilor sau modalitatea de desemnare a acestora,sub sanctiunea nulitatii.

Daca toate conditiile sunt indeplinite,clauza isi va produce efectele fata de parti,respectiv,va permite sesizarea instanei arbitrale de oricare din parti la momentul nasterii litigiului si constituirea imediata a tribunalului arbitral desemnat prin clauza.b)Compromisul: apare dupa ivirea litigiului. prin compromis prile convin ca un litigiu ivit ntre ele s fie soluionat pe calea arbitrajului, artndu-se, sub sanciunea nulitii, obiectul litigiului i numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. Compromisul este deci convenia abitral care se ncheie atunci cnd exist un litigiu actual i determinat, menionat ca atare n actul de compromis.Fiind vorba despre o conventia ,la fel ca si clauza compromisorie,trebuie respectate conditiile generale impuse de lege la incheierea unui astfel de act juridic,respectiv capacitate,consimtamant,obiect,cauza.

In ceea ce priveste celelalte conditii de validitate,in compromis trebuie in primul rand sa se faca referire la un litigiu deja existent. Existenta litigiului este de esenta actului de compromis, inexistenta sa atragand nulitatea actului pentru lipsa de obiect.

In cuprinsul actului de compromis trebuie ca partile sa numeasca arbitrii sau modalitatea de desemnare a acestora.

Prin actul de compromis trebuie specificate informatii necesare cu privire la procedura arbitrala si organizarea arbitrajului.In ceea ce priveste efectele compromisului,efectul negativ consta in inlaturarea competentei instantei judecatoresti de drept comun de a solutiona litigiul,iar efectul pozitiv consta in investirea arbitrilor in vederea solutionarii litigiului.c)Conventia arbitrala implicita, neechivoca( art. 548 NCPC)n lipsa unei clauze compromisorii sau a unui compromis, anumite instituii de arbitraj recunosc i o alt form de nvestire, printr-o convenie arbitral ce rezult din introducerea cererii arbitrale de ctre reclamant i acceptarea tacit, dar neechivoc a competenei de ctre prt.

Potrivit art. 14 (fostul art. 13) din Regulile de procedur ale Curii de Arbitraj Comercial Internaional de pe lng CCIR, convenia arbitral poate rezulta i din introducerea de ctre reclamant a unei cereri de arbitrare i acceptarea prtului ca aceast cerere s fie soluionat de Curtea de Arbitraj, acceptarea prtului putnd fi i implicit, dar neechivoc.

3. Principiul Kompetenz Kompetenz;n lumina dispoziiilor privitoare la arbitrabilitatea unui litigiu, se mai pune problema competenei instanei arbitrale de a se pronuna cu privire la propria competen, chestiune analizat n doctrina internaional ca principiul Kompetenz-Kompetenz.In doctrina romana inainte de modificarile aduse CPC din 1993,s-au ridicat anumite probleme de logica formala in legatura cu fundamentul acestui principiu,pt ca s-a spus : spre deosebire de judecator,arbitrul isi trage puterea din conventia arbitrala. Or a se pronunta asupra propriei competente inseamna a se pronunta asupra validitatii unui act din care isi trage puterea si dci ar comite o petitiune de principiu. Autorul sustine insa si faptul ca argumentul de logica formala s-a lovit de exigentele practicii care pledeaza pentru o procedura simpla si rapida,ceea ce nu s-ar putea intampla daca arbitrul nu ar putea sa se pronunte asupra proprie competente. Din motive de utilitate publica,autorul admite asadar conventia arbitrala ca fundament al acestui principiu.

Aceast problem a fost tranat i n legislaia noastr nc din 1993 prin introducerea art. 3432 n CPC conform cruia tribunalul arbitral i verific propria competen de a soluiona un litigiu i hotrte n aceast privin printr-o ncheiere care se poate desfiina numai prin aciunea n anulare introdus mpotriva hotrrii arbitrale.

4. Principiul autonomiei conveniei arbitrale;Se regaseste in clauza compromisorie

Clauza compromisorie pstreaz o important autonomie n raport cu contractul principal. Autonomia sa reiese din chiar formularea art. 3431 alin. 2 CPC, care statueaz faptul c validitatea clauzei compromisorii este independent de valabilitatea contractului n care a fost nscris. Prin urmare, nulitatea sau ncetarea din orice cauz a contractului principal nu vor antrena i inoperabilitatea clauzei compromisorii; litigiile nscute din contractul de baz vor rmne n competena instanei arbitrale, mai puin n cazurile n care nsi clauza compromisorie este inoperant sau lovit de nulitate. Exist ns anumite motive comune de nulitate care pot afecta i valabilitatea contractului i pe cea a clauzei compromisorii, cum ar fi cele legate de capacitatea prilor sau viciile de consimmnt.

O alt latur a autonomiei clauzei compromisorii fa de contractul principal se reflect n cazul litigiilor cu elemente de extraneitate, caz n care este posibil ca legea aplicabil clauzei compromisorii s fie diferit de legea aplicabil contractului

5. Intervenia instanei judectoreti n arbitraj;Desi investite de parti cu puterea de a judeca,instantele arbitrale nu dispun de aceeasi putere de care dispun instantele judecatoresti. Ele nu pot aplica masuri de constrangere statala,cum ar fi amenzile sau alte sanctiuni,in vederea ducerii la indeplinire a dispozitiilor lor.

Desi instantele arbitrale au posibilitatea de a impune anumite masuri partilor,ele nu beneficiaza de aceeasi putere de constrangere de care benef inst judec.

Aceasta deoarece instantele arbitrale nu dispun de toate atributele inst statele-imperio si jurisdictio ele fiind lipsite de imperium (prerogativa de a impune partilor executarea silita a hotararilor. Prin urmare atunci cand se impune obligarea partilor la executarea unor masuri,in cazurile limitativ prevazute de lege,este posibil sa se recurga la o instanta de drept comun.In exercitarea acestui rol coercitiv,instantele judecatoresti intervin la cererea partilor,atunci cand acestea doresc sa suplineasca atrib inst arbitr.

Dupa pronuntarea hot arbitrale,daca partea impotriva careia s-a pronuntat hot refuza sa o duca la indeplinire

Legea da posibilitatea partii castigatoare sa ceara investirea cu formula executorie. In urma acestei investiri,hot devine titlu executoriu si se va executa intocmai ca o hot judec. Investirea se face se inst judec competenta.

Inst judec exercita si un rol de control asupra anumitor acte desfasurate in cadrul procedurii arbitrale,in situatii determinate de lege,cum ar fi,recuzarea arbitrilor,control asupra hot pronuntate in caz arbitrj ad-hoc,desfiintarea hot arbitrale pe calea actiunii in anulare.Art. 547 Interventia instantei(1)Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si pentru indeplinirea altor atributii ce revin instantei judecatoresti in arbitraj, partea interesata poate sesiza tribunalul in circumscriptia caruia are loc arbitrajul, tribunalul va solutiona cauza in completul prevazut de lege pentru judecata in prima instanta.(2)Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, prin procedura ordonantei presedintiale, hotararea nefiind supusa niciunei cai de atac.

6. Reprezentarea prilor n arbitraj;Art. 546 Reprezentarea prilor

(1) n litigiile arbitrale, prile pot formula cereri si isi pot exercita drepturile procesuale personal sau prinreprezentant. Acetia pot fi asistai de ali specialiti.

(2) n procedura arbitral, mputernicirea dat avocailor, potrivit legii, valoreaz alegerea domiciliului sau,

dup caz, a sediului procesual la avocat, dac n cuprinsul acesteia nu se prevede altfel, i cuprinde dreptul

avocatului de a exercita opiunile cu privire la caducitatea arbitrajului potrivit art. 568, precum i de a solicita

ori de a accepta prelungirea termenului

(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic n mod corespunztor i n cazul reprezentrii prii prin consilier

juridic.

7. Reguli de procedur aplicabile n arbitraj;Procedura arbitrala este guvernata de principiul libertatii partilor in a alege regulile aplicabile. De principiu, partile stabilesc dupa ce reguli de procedura se va desfasura arbitrajul. aceste reguli trebuie sa respecte ordinea publica si dispozitiile imperative ale legii. (art. 576)

Arbitrajul ad-hoc:

-regulile de procedura sunt stabilite de parti prin conventia arbitrala

-daca nu sunt stabilite de partile , regulile vor fi stabilite de catre tribunalul arbitral

-daca nu sunt stabilite de niciunele se aplica NCPCArbitrajul institutionalizat:

-se aplica regulile acestei institutii

-orice derogare de la aceste reguli facuta de parti este nula daca nu este incuviintata de catre institutia de arbitraj(exceptie).

8. Principiile fundamentale ale procedurii arbitrale; *Interzicerea denegarii de dreptate (art 5 alin. 2 NCPC)Niciun tribunal arbitral nu poate refuza sa solutioneze litigiul pe motiv ca legea nu prevede este neclara sau incompleta.*Egalitatea partilor (art. 8 NCPC)In arbitraj partilor le este garantata execitarea drepturilor procedurale, in mod egal si fara discriminari*Principiul disponibilitatii( art. 9 NCPC)Arbitrajul poate fi pornit numai la cererea celui interesat, obiectul si limitele arbitrajului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor. Partea poate renunta la arbitraj, la dreptul pretins, poate recunoaste pretentiile partii adverse, se poate invoi cu aceasta pt a pune capat in tot sau in parte arbitrajului.*Obligatiile partilor in desfasurarea arbitrajuluiPartile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de conventia arbitrala, de tribunalul arbitral sau de lege, sa-si probeze pretentiile si apararile, sa contribuie la desfasurarea fara intarziere a arbitrajului urmarind , tot astfel, finalizarea acestuia .

Daca una din parti detine un mijloc de proba, tribunalul arbitral poate ordona infatisarea lui. Daca partea refuza, tribunalul arbitral se poate adresa instantei de asistenta care poate aplica o amenda judiciara*Exercitarea drepturilor cu buna-credinta

Drepturile procedurale trebuie exercitate in arbitraj cu buna-credintapotrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de conventia partilor,de tribunalul arbitral sau de lege si fara a se incalca drepturile procedurale ale altei parti. Partea care-si exerciat drepturile procedurale in mod abuziv raspunde pentru prejudiciile materiale si morale cauzate astfel.

Ultima teza a aart 12 alin. 2 NCPC, privind obligatia partii in culpa la plata unei amenzi judiciare este aplicabila in arbitraj tot numai in urma interventiei instantei de asistenta.*Dreptul la aparare

Din continutul art. 13 NCPC doar alineatul 1 care reia garantia conventionala si constitutionala si partial alineatul 3 privind continutul dreptului la aparare sunt aplicabile intocmai (tale quale) in procedura arbitrala.In priviinta partilor de a fi reprezentat, acesta isi gaseste o reglementare speciala in art. 546 NCPC, potrivit caruia in litigiile arbitrale partile pot formula cereri si isi pot exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. De asemenea, prevederile referitoare la reprezentarea partilor exclusiv prin avocat in recurs sau la exercitarea cailor legale de atac nu sunt aplicabile in arbitraj unde hotararea arbitrala nu este supusa unor cai de atac.*Principiul contradictorialitatii

se aplica intocmai art 14 NCPC*Principiul oralitatii

se aplica in mod corespunzator art. 15 NCPC*Principiul nemijlocirii

Atunci cand tribunalul arbitral este alcatuit din mai multi arbitrii, acesta poate decide ca unele dintre probe sa fie administrate in fata unuia dintre abitrii desemnati in acest sens.*Principiul cotinuitatii (art. 19 NCPC)

9. Constituirea tribunalului arbitral;Art. 566 coroborat cu 559

Tribunalul arbitral este format din arbitrii investiti de catre parti prin conventia arbitrala sau in conformitate cu aceasta sa solutioneze litigiul si sa pronunte hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Poate fi arbitru orice persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu. Nu avem conditia cetateniei. Partile pot impune prin conventia arbitrala si alte conditii in privinta arbitrilor.Numarul arbitrilor trebuie sa fie impar. Daca partile nu au stabilit numarul arbitrilor litigiul va fi solutionat de un tribunal arbitral constitutit din 3 arbitrii. Arbitrul ales nu sustine interesele partilor si solutioneaza litigiul in impartialitate.Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti potrivit conventiei arbitrale a partilor.Acceptarea insarcinarii de catre arbitru trebuie facuta in scris si comunicata partilor in 5 zile de la primirea propunerii.Tribunalul arbitral se considera constituit la data acceptarii insarcinarii de catre arbitrul unic sau de la data ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru sau de supraarbitru.

10. Incompatibilitatea, abinerea i recuzarea arbitrilor;Codul de procedura civila face referire la doua categorii de motive de incompatibilitate:

* se face trimitere la incompatibilitatea judecatorilor aplicandu-se si arbitrilor(art. 42 si urm. NCPC)

*cauze speciale de incompatibilitate ale arbitrilor:-neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitrii prevazute in conventia arbitrala;

-cand o persoana juridica al carui asociat este sau in ale carei organe de conducere se afla arbitrul are un interes in cauza.

-daca arbitrul are raporturi de munca ori de serviciu dupa caz sau legaturi comerciale directe cu una dintre parti cu o societate controlata de una dintre parti sau aflata sub un control comun cu aceasta

-daca arbitrul a prestat consultanta uneia dintre parti, a asistat sau a reprezentat una dintre parti ori a depus marturie in una dintre fazele precedente ale litigiului. O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauzae care survin sau de care a luat cunostinta dupa nimire.

Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare are obligatia de a instiinta partilor si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea,iar daca asemenea cauze survin dupa accepate de indata ce le-a cunoscut.

Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului,decat daca partile convin in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar si in acest caz,ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului,fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare.

Recuzarea trebuie ceruta in termen de 10 zile ,sub sanctiunea decaderii,de la data cand partea a luat cunostinta de numire sau dupa caz de la survenirea cauzei de recuzare. Cererea de recuzare se solutioneaza de inst judec prin incheiere,pronuntat cu citarea partilor si a arbitr recuzat in termen de 10 zile de la sesizare. Inch nu este supusa nici unei cai de atac.

11. Rspunderea arbitrilor;Art 565 Raspunderea arbitrilorArbitrii raspund, in conditiile legii, pentru prejudiciul cauzat, daca:a)dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;b)fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;c)nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;d)incalca cu rea-credinta sau grava neglijenta alte indatoriri ce le revin.

12. Termenul arbitrajului. Caducitatea arbitrajului;Legea prevede un anumit termen in cadrul caruia arbitrajul trebuie sa fie finalizat prin pronuntarea unei hotarari arbitrale.

art 567 NCPC: TA trebuie sa pronunte hot. arbitrala intr-un termen de 6 luni de la data constituirii sale. Partle pot deroga de la acest termen, putand stabili un termen mai scurt sau mai lung de 6 luni, dupa caz.

Depasirea termenului arbitrajului atrage caducitatea arbitrajului.

Procedura arbitrala desfasurata cu depasirea termenului arbitrajului este lovita de caducitate adica este lipsita de efecte juridice.

13. Locul arbitrajului;Art. 569:Locul arbitrajuluiPartile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral.

14. Limba de procedur a arbitrajului;Poate fi stabilita de parti prin conventia arbitrala sau chiar ulterior. Daca nu a fost convenita de parti, arbitrajul se va desfasura in limba contractului din care s-a nascut litigiul, daca niciuna dintre parti nu se opune. Daca partile nu se inteleg asupra limbii de procedura TA va stabili o limba de circulatie internationala in care se va desfasura procedura arbitrala.

Daca o parte nu cunoaste limba ta asigura un traducator pe cheltuiala partii.

15. Etapa scris a procedurii arbitrale;O prim etap n procedura arbitral o reprezint etapa scris, pregtitoare sau procedura prearbitral, dup cum este denumit aceasta n doctrin sau n regulamentele de arbitraj.

Aceasta const n sesizarea instanei arbitrale, prin depunerea cererii de arbitrare, precum i n actele procedurale n replic ale prii chemate n arbitraj, respectiv ntmpinarea i cererea reconvenional.Cererea de arbitrare:

-NCPC prevede 2modalitati de sesizare a tribunalului arbitral:

a) cererea de arbitrare care trebuie facuta in scris si trebuie sa cuprinda pe langa continutul obisnuit al unei cereri de chemare in judecata (date identificare parti si reprezentanti, precizare obiect, cuantumul si modalitatea de calcul ale valorii cererii, motivele pe care se intemeieaza cererea, probele propuse in dovedirea acestor motive, semnatura reclamantului) trebuie sa mai contina date despre conventia arbitrala (temeiul recurgerii la arbitraj) si datele de identificare ale membrilor tribunalului arbitral. Fata de vechea reglementare NCPC impune reclamantului care locuieste in strainatate sa-si aleaga un domiciliu in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile in procedura arbitrala.

b) procesul verbal incheiat in fata tribunalului arbitral: acesta trebuie sa cuprinda mentiunile amintite mai sus cu referire la cererea de arbitrare si treubie semnat cel putin de reclamant daca nu de toate partile si de arbitrii. NCPC nu precizeaza care este sanctiunea care intervine in cazul in care sesizarea nu cuprinde mentiunile amintite mai sus asa cum face in cazul cererii de chemare iin judecata.

**se aplica in mod corespunzator disp, art. 200.

In privinta comunicarii cereroi de arbitrare, eclamantul va comunica paratului si fiecarui arbitru o copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.

In cazul procedurii arbitrare ad-hoc, fiecare parte este responsabila pentru comunicarea actelor de procedura care emana de la sine catre celalalte parti. De asemenea, actele procedurale si inscrisurile care le insotesc trebuie comunicate in atatea copii cati arbitrii sunt.

Intampinarea:

-paratul va depune intampinare in termen de 30 de zile de la primirea copiei cererii de arbitrare

-continutul intampinarii va cuprinde exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare precum si in mod corespunzator celalalte mentiuni prevazute pt cererea de arbitrare.

-exceptiile si alte mijloace de aparare daca nu au fost invocate prin intampinare trebuie invocate pana la primul termen de arbitrare la care partea a fost legal citat sub sanctiunea decaderii. Daca tribunalul arbitral apreciaza ca nedepunerea intampinarii justifica amanarea solutionarii litigiului prin acordarea unui termen pt ca paratul sa indeplineasca acest act, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare. Dispozitiile referitoare la comunicarea cererii de arbitrare se aplica in mod corespunzator si intampinarii.

16. Msuri provizorii, asigurtorii i de constatare n arbitraj;Inaintea sau n cursul arbitrajului oricare dintre pri poate cere instanei judectoreti competente s incuviineze msuri asigurtoare i msuri provizorii cu privire la obiectul litigiului sau s constate anumite imprejurri de fapt. ncuviinarea acestor msuri va fi adus la cunotina tribunalului arbitral de ctre partea care le-a cerut.

n cursul arbitrajului, msurile asigurtoare i msurile vremelnice, ca i constatarea anumitor mprejurri de fapt, pot fi ncuviinate i de tribunalul arbitral. n caz de mpotrivire, executarea acestor msuri se dispune de ctre instana judectoreasc.

17. Procedura arbitral cu pri absente;Daca ambele parti desi legal citatea,nu se prezinta la termen,tribun arbitr va solutiona litigiul,cu excep caz in care se cere amanarea pentru motive temeinic justificate. Aprecierea temeiniciei motivelor amanarii este de competenta exclusiva a TA.hot nefiind supusa nici unei cai de atac.Chiar daca partile nu solicita amanarea solution litig, TA poate amana judecarea,citand partile,daca aprec necesar prezenta lor la dezbatere. Sau acord un termen pentru ca partile sa isi poate formula concluz in scris.Procedura in absenta unei parti sau a ambelor parti

-procedura importanta

-cand una dintre parti, cu rea-credinta, nu participa trebuie respectate principiile fundamentale ale procedurii arbitrale: neprezentarea legal citate nu impiedica solutionarea litigiului

-partea care doreste amanarea debaterii trebuie sa faca o cerere in acest sens bazata pe motive emeinic justificate, sa comunice cererea atat tribunalului arbitral cat si celeilalte parti, urmand ca trbunalul arbitral sa aprecieze daca motivele justifica amanarea cauzei

-oricare dintre parti poate cere solutionarea litigiului in lipsa sa pe baza probelor aflate la dosar

-daca niciuna dintre parti nu se prezinta la termenul la care au fost legal citate, in acest caz tribunalul arbitral are trei variante de a proceda:

1. sa solutioneze litigiul pe baza probelor aflate la dosar;

2. in cazul in care considera ca prezenta partilor este necesara pt solutionarea litigiului poate amana solutionarea acestuia citand partile pt nou termenvde arbitrare;

3. tribunalul arbitrar amana pronuntarea hotararii arbitrale dand posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise

18. Probaiunea n procedura arbitral;Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza in litigiu apararea sau pretentia. In vederea solutin litig,TA poate cere partilor explicatii scrise cu privirea la obiectul cererii si faptele litigului si poate dispune administr oricaror probe prez de lege.

Probele care nu au fost cerute prin cererea de arbitrare sau prin intampinare nu vor mai putea fi invocate in cursul arbitrajului. TA are competenta exclusiva de a decide asupra utilitatii,pertinentei si concludentei probelor propuse de parti. Cu consultarea partilor,TA poate fixa termene limita pentru administr probl.

Admin probl se efect in sedinta TA. Acesta poate dispune ca admn sa se faca in fata unui supraarb sau in fata unui arbitr din compun TA. Daca una din parti detine un mijloc de proba,TA poate ordona infatisarea lui.Propunerea probelor, avand in vedere si caracteristica de celeritate a arbitrajului, NCPC impune regula propunerii probelor prin chiar primul schimb de documente scrise intre parti, reclamantul trebuie sa-si propuna probele prin cererea de arbitrare, paratu prin intampinare, paratul-reclamant prin cererea reconventionala si reclamantul-parat prin intampinarea la cererea reconventionala. Sanctiunea prin omisiunea partii de a propune probele prin intermediul acestor acte procedurale este decaderea din dreptul de a a mai propune probe. De la aceasta sanctiune legea instituie 5 exceptii, in cazul carora chiar daca probele nu au fost propruse prin actele procedurale mentionate acestea pot fi in continuare propuse si partea nu este decazuta din acest drept; cele cinci situatii se refera la

a) modificarea cererii, daca reclamantul si-a modificat cererea de arbitrare el poate propune noi probe in dovedirea cererii modificate

b) in cazul in care nevoia administrarii unei probe reise din dezbateri iar partea nu putea prevedea nevoia admnistrarii acelei probe

c) cand partea a fost impiedicata sa propuna probele in termenul mentionat din motive temeinic justificate

d) cand administrarea probei respective nu ar conduce la amanare arbitrajului

e) cand exista acordul expres al tuturor partilor privind propuenrea unor probe noi

19. Cereri, excepii i sanciuni procedurale n procedura arbitral;Orice excepie privind existena i validitatea conveniei arbitrale, constituirea tribunalului arbitral, limitele nsrcinrii arbitrilor i desfurarea procedurii pn la primul termen de judecat la care partea a fost legal citat trebuie ridicat, sub sanciunea decderii, cel mai trziu la acest termen, dac nu s-a stabilit un termen mai scurt.

(2) Orice cereri i orice nscrisuri vor fi depuse cel mai trziu pn la primul termen de judecat la care prile au fost legal citate. Dispoziiile art. 587 se aplic n mod corespunztor.

(3) Neregularitatea actelor de procedur se acoper dac nu a fost invocat de cel interesat la termenul la care s-a produs ori, dac a lipsit la acel termen, la primul termen de judecat la care a fost prezent ori legal citat dup producerea neregularitii i nainte de se pune concluzii n fond.Partile pot formula cereri si exceptii pana la primul termen de arbitrare sub sanctiunea decaderii cum ar fi exceptii de competenta, de validitate a clauzei arbitrate etc. Neregularitatea in sensul invocarii exceptiilor dupa acest termen se acopera daca nu a fost invocata de cel interesat la termenul la care s-a produs ori daca a lipsit la acel termen la primul termen la care a fost prezent sau legal citat si in toate cazurile inainte de a e pune concluzii pe fond.Cererile trebuie depuse pana la cel tarziu primul termen de arbitraj cu procedura legala indeplinita sub sanctiunea decaderii cu cele exceptii.

20. ncheierea de edin. Atacarea separat a ncheierilor de edin;(1) Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate n ncheierea de edin.(2) Orice dispoziie a tribunalului arbitral va fi consemnat n ncheiere i va fi motivat

(3) ncheierea de edin va cuprinde, pe lng meniunile prevzute la art. 603 alin. (1) lit. a) i b), i urmtoarele meniuni:a) o scurt descriere a desfurrii edinei;

b) cererile i susinerile prilor

c) motivele pe care se sprijin msurile dispuse

d) dispozitivul

e) semnturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 602 alin. (3).

Prile au dreptul s ia cunotin de coninutul ncheierilor i de actele dosarului. La cererea prilor sau din oficiu, tribunalul arbitral poate ndrepta sau completa ncheierea de edin printr-o alt ncheiere. Prilor li se comunic, la cerere, copie de pe ncheierea de edin.

Pot fi atacate separat cu aciunea n anulare prevzut la art. 608 ncheierile tribunalului arbitral prin care s-au luat urmtoarele msuri

a) a fost suspendat cursul arbitrajului, potrivit art. 412 i 413;

b) au fost luate msuri asigurtorii sau provizorii, potrivit art. 585;

c) a fost respins, ca inadmisibil, cererea de sesizare a Curii Constituionale privind constituionalitatea unei dispoziii legale.

(3) n afara motivelor prevzute la art. 608, n aciunea n anulare se poate invoca i lipsa condiiilor prevzute de lege pentru luarea msurilor dispuse prin ncheiere.

(4) Aciunea n anulare poate fi introdus n termen de 5 zile de la comunicare, cu excepia cazului prevzut la alin. (1) lit. a), cnd poate fi formulat ct timp dureaz suspendarea.

(5) n cazurile prevzute la alin. (1) lit. b) i c), aciunea n anulare nu suspend cursul arbitrajului.

(6) Soluionnd aciunea n anulare, curtea de apel poate, dup caz, s menin, s modifice sau s desfiineze msurile dispuse de tribunalul arbitral prin ncheiere. Hotrrea curii de apel este definitiv.Actul procedural in care se consemneaza ce se intampla si disozitiile tribunalului arbitral motivate la un termen de arbitrare se numeste incheiere de sedinta. Incheierea trebuie semnata de arbitrii, acestia pot formula opinie separata sau concurenta la decizile tribunalului arbitral. Opinia este separata cand solutia este diferita iar concurenta cand solutia este aceeasi dar motivele pt care s-a dispus diferita.

Incheierile de sedinta: NCPC prevede posibilitatea atacarii anumitor incheieri de sedinta pt anumite motive. Cele trei situatii in care incheierile de sedinta se ataca cu actiue in anulare:

-TA s-a pronuntat asupra masurilor asiguratorii, suspendarii litigiului sau respingerea ca inadmisibila a unei exceptii de neconstitutionalitate, partea putandu-se adresa instantei de control de legalitate (Curtea de apel) in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii

-actiunea in anualre nu suspenda cursul arbitrajului.

Solutiiile pronuntate de instanta de control de legalitate: poate sa mentina, sa modifice sa desfiintee hotararea. Hotararea instantei de control este definitiva, nu este supusa niciunei cai de atac.

21. Cheltuielile arbitrale;Cheltuielile arbitrale potrivit NCPC:

-cuprind:

* cheltuielile pt organizarea si desfasurarea arbitrajului

*onorariile arbitrilor

*cheltuielile care intervin in legatura cu administrarea probelor

*cheltuielile de deplasare ale arbitrilor, martorilor, expertilor.

Similar cheltuielilor judiciare avem in arbitraj cheltuieli arbitrale care vor fi stabilite de tribunalul arbitral caruia ii este recunoscuta o larga marja de discretie in ceea ce priveste stabilirea si acordarea cheltuielilor arbitrale. Cu toate acestea, arbitrii trebuie sa respecte cateva rincipii atunci cand decid asupra cheltuielilor arbitrale:

1. Partea care a pierdut litigiul suporta cheltuielile arbitrale. 2. Cheltuielile arbitrale vor fi acordate in masura in care sunt rezonabile. TA poate limita onorariile avocatilor.3. Partille trebuie sa-si dovedeasca cheltuielile arbitrale si au posibilitatea sa le sustina in fata TA intr-o procedura contradictorie ca si in celelalte pretentii.4. Posibilitatea acordarii de catre unele institutii de arbitraj a unui ajutor judiciar.

22. Soluionarea litigiului. Deliberarea, pronunarea i comunicarea hotrrii arbitrale;Deliberarea: Trebuie indeplinite 3 conditii:

-sa participe toti arbitrii

-sa aiba loc in secret

-sa aiba loc inainte de pronuntareDeliberarea este schimbul de opinii intre arbitrii/ reflectia arbitrului unic asupra solutiei de pronuntat in cauza prin care se ajunge la o anumita solutie.

Absenta deliberarii, neparticiparea tuturor arbitrilor sau incalcarea caracterului secret al deliberarii, inlocuirea nelegala a unui abritru sunt motiv de anulare a hotararii arbitrale In cadrul deliberarii, tribunalul arbitral adopta si solutia in itigiul supus arbitrajului . Daca nu exista unanimitate intre abritrii , solutia se adopta cu majoritate de voturi; rezultatu deliberarii se va consemna intr-o minuta, aceasta cuprinde dispozitivul/solutia/ce-a dispus TA si daca este cazul opinia minoritara. In privinta pronuntarii solutiei hotararii, spre deosebire de justitia statala, aceasta nu este publica si poate fi amanata daca arbitrii nu au avut timp sa decida cu cel mult 21 zile cu conditia ca amanarea de cel mult 21 de zile sa nu depaseasca termenul arbitrajului.Hotararea trebuie redactata si comunicata partilor in cel mult o luna de la data pronuntarii.

23. Hotrrea arbitral i efectele ei. Lmurirea, completarea i ndreptarea hotrrii arbitrale;Lamurirea: sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori aceasta cuprinde dispozitii potrivnice

Completarea: tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere, asupra unei cereri conee sau incidentale.

Pt lamurire si completarea cerea se face in teren de 10 zile d ela data primirii hotararii si se solutioneaza de tribunalul arbitral printr-o hotarare separata cu citarea partilor

Indreptarea hotararii se reia la greselile materiale in cuprinsul acesteia sau alte greseli evidente care nu scimba fondul solutiei precum si greselile de calcul. Acestea pot fi facute si din oficiu iar partile vor fi citate daca tribunalul arbitral apreciaza ca este necesar. Sesolutioneaza de TA prin incheiere.

24. Motivele aciunii n anularea hotrrii arbitrale;Motivele actiunii in anulare(art. 608)=> se combina motive caracteristice cailor de atac:

a)non-arbitrabilitatea litigiu: legea consacra competenta exclusiva a instantelor judecatoresti in anumite motive;

b) inexistenta, nulitatea, inoperabilitatea conventiei arbitrale

c) constituirea neconforma a TA

-nerespectarea dispozitiilor imperative ale legii cu privire la constituirea TA (ex: cetatenia arbitrului din fostul cod trebuie sa fie romana)

-nerespectarea intocmai a vointei partilor

d)Lipsa partii nelegal citate de la dezbateri

-chestiune de procedura decurgand din principiul contradictorialitatii

e)expirarea termenului arbitrajului

f) extra petita sau ultra petita

-extra petita => atunci cand tribunalul a dat mai mult decat ceea ce s-a cerut

-ultra petita=> ta a acordat altceva decat ceea ce s-a cerut

g) HA nu cuprinde dispozitivul si motivele, data si locul pronuntarii, semnaturile arbitrilor

h) HA incalca ordinea publica, bunele moravuri sau dispozitiile imperative ale legii

-cel mai des utilizat motiv

i) Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate

25. Exercitarea i judecarea aciunii n anularea hotrrii arbitrale.Aciunea n anulare constituie o form aparte de control judectoresc, fiind o aciune n prim instan, i nu o cale de atac, aa cum s-a susinut frecvent anterior clarificrilor legislative din 2005.Instana judectoreasc sesizat cu o aciune n anulare se poate pronuna n sensul admiterii sau respingerii acesteia, printr-o hotrre.

n cazul admiterii, instana va anula hotrrea arbitral, iar, dac litigiul este n stare de judecat, se va pronuna i n fond, n limitele conveniei arbitrale, iar dac pentru a hotr n fond este nevoie de noi probe, instana judectoreasc se va pronuna n fond dup ce acestea au fost administrate.

n cazul respingerii, hotrrea i menine efectele anterioare exercitrii acestei aciuni, hotrrea pronunat de instana judectoreasc avnd la rndul su efectele unei hotrri definitive, dar nu irevocabile.

Hotrrea pronunat cu privire la aciunea n anulare va putea fi atacat cu recurs, n termenii art. 366 CPC. Recursul mpotriva hotrrii pronunate asupra aciunii n anulare va fi formulat i judecat n termenii art. 3041 i urm. CPC, cu privire la judecarea recursului de drept comun.