Ţara noastră aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă ... · ZIAR DE ATITUDINE, ANALIZE,...

ZIAR DE ATITUDINE, ANALIZE, INVESTIGAŢII ŞI DEZVĂLUIRIDirector: Dumitru BOŢILĂ � Anul XII - Nr. 331 - 20 pagini - tiraj 1.000-5.000 ex. � 13-30 septembrie 2016 � 2,5 lei �

„Art. 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil“

Propunerile noastrepentru LOTO 6/49 Citeşte-l şi dă-l mai departe!

Ţara noastră aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă

Cutremurul din 4 martie1977 şi importanţa

esenţială avută de armataromână şi şeful statului

în ceea ce priveştediminuarea dezastrului

ZIAR ANTI-SISTEMZiua Comunei

Runcu organizatăimpecabil de cătreprimarul Gheorghe

Brebeanu

TT RR EE II „„ DD OO AA MM NN EEŞŞ II TT OO AATT EE TT RR EE II ““ --JJ UU DD EE CC ĂĂ TT OO RR II AA --

TT RR II BB UU NN AA LL UU LL -- CC UU RR TT EE AADD EE AA PP EE LL AA RR GG EE ŞŞ

TT UU RR II SS MM UU LLAA RR GG EE ŞŞ EE AA NN .. .. ..

ÎÎ NN CC OO TT RR OO ??

12 19 47 34 2 24

Guvernul şi clasa politică ignorăcu bună-ştiinţă armata Românăcare luptă în afara graniţelor sale,neglijând graniţele RomânieiÎn ziarul „Reflector Argeşean” Nr. 219 din 8 Martie

2016, făceam o scurtă analiză privind marele cutrmurdin anul 1977, atrăgând atenţia că România nu estepregătită decât „pe hârtie şi în vorbe” în vedereaevitării unui viitor cataclism pe care oamenii de ştiinţăromâni şi clarvăzătorii l-au anticipat. Numai conduc-

erea guvernului de tehnocraţi, singura instituţie a stat-ului care are şi poartă răspunderea penală cu privire laneluarea unor măsuri ferme pentru diminuareaefectelor unui viitor cataclism. Semnalul a fost tras depământul Vrâncean, în noaptea de 25 Septembrie 2016în jurul orei 2 şi 20 de minute, când, inevitabilul şipredicţia s-au produs. La acestă oră în Vrancea a avutloc un cutremur de 5,3 pe scara Richter iar după cele-lalte observatoare astronomice, acesta a fost de 6,1grade. Probabil ca de fiecare dată, Guvernul şi preşe-denţia încearcă să liniştească publicul prin doar câte-

Unde este Armata Română care poate diminua efectele unui mare cutremur?

AA DD ÂÂ NN CC UU RR II LL EE „„ PP ĂĂ MM ÂÂ NN TT UU LL UU IIVV RR ÂÂ NN CC EE AA NN ““ NN EE -- AA UU AATT EE NN ŢŢ II OO NN AATT

DD II NN NN OO UU CC ĂĂ VV II NN EE „„ PP RR ĂĂ PP ĂĂ DD UU LLLL UU MM II II ““ CC AA ÎÎ NN 11 99 77 77

EDITORIAL

pag.3

pag.10

pag.4

pag.6

(continuare în pagina 2)

va comunicate întârziatea unor posturi de tele-viziune particulare.Posturile de televiziunenaţionale, nici după 10-12 ore nu a transmissemnalul de alarmăprivind alertarea popu-laţiei. Aceasta pentru căcineva de la guvern nu acatadicsit ca şi posturilenaţionale de televiziunesă fie conectate la sem-nalele de atenţie emisede Institutul de Fizică aPământului. Acest lucrureprezintă un lucrudeosebit de grav. Maimult decât atât, este ocrimă faptul că pre-mierul Cioloş şi preşed-intele Iohannis nici după12 ore de la cutremur, nu au catadicsit să transmităvreun comunicat către populaţia din România.Premierul Cioloş „îşi bea cafeaua la Havana în Cuba”,probabil însoţit şi de vreo ţigare de foi iar preşedinteleaşa cum este obiceiul, ignorând poporul Român, pentrucă el este de etnie germană, se odihnea după ce cu o ziînainte fusese la Lereşti să depună o coroană unor per-sonalităţi germane care şi-au găsit sfârşitul pe tritoriulCarpaţilor româneşti. De aceea considerăm că dl.preşedinte, datorită acestui dezinteres faţă de poporulromân, ar trebui demis de Parlament cu toată opunereaambasadorului american la Bucureşti. La acest lucru artrebui să se adauge şi încărcarea prevederilor consti-tuţionale cu privire la „zicerile sale”, „eu vreauGuvernul meu”, „Eu vreau partidul meu la guvernare”,iar toate acestea au pus capăt la teroarea asupra capi-talului românesc iar prin toate măsurile luate de „anti-constituţionala” instituţie numită Direcţia NaţionalăAnti-corupţie. Aceasta a fost înfiinţată în anul 2006 decătre obedienta Monica Macovei în caliatea sa de fostministru al Justiţiei. Dacă ne va ataca şi ce noi dna.Procuror General Kovesi şi ne va arăta cătuşele cum îieste stilul, noi o rugăm să citească secţiunea a II-a art.131 şi art. 132-Ministerul Public. În acest capitol nu sepomenesc 2 lucruri: „procurorii nu sunt magis-traţi”, ei reprezintă interesele generale ale societăţii,apărând ordinea de drept, precum şi drepturile şilibertăţile cetăţenilor. În al doilea rând, cu cepregătire vin în plus domnii procurori de la DNA pentrua se ridica deasupra celorlalţi procurori din ministerulpublic? Aceasta încât tot mai frecvent populaţiaromâniei vorbeşte „pe la colţuri” privind „o dictatură aprocurorilor DNA în România”. Dumnealor şi-au întinsdictatura ilegal asupra tuturor instituţiilor statului şiimplicit şi-au impus dictatura asupra celorlalte 3 puteri

ale statului: puterea executivă, puterea legislativă şiputerea judecătorească. Procruoii DNa şi-au întins ten-taculele puterii chiar desupra instituţiei fundamentale astatului reprezentată de Curtea Contituţională-lucrucare este foarte grav. Ne punem doar întrebarea „pânăcând?”iar răspunsul majorităţilor cetăţenilor dinRomânia „ajunge doamna procuror şef Kovesi”.Credcă a venit timpul să daţi socoteală cu privire la ere-spectarea art. 131 şi 132 a legii fundamentale, chiardacă sunteţi puşi cu acordul „congresului American”şi„moşită” temeinic de domnul ambasador al SUA pentrucare au trebuit doar 2 ani ca acesta să fie numit pentrua face ordine nu în ţara sa, America, ci aici pe malurileDâmboviţei. Poate că ar fi fost mai bine, cu tot respec-tul pe care îl purtăm poporului American, ca domnulAmbasador să facă ordine în teritoriile aride şi nepri-etenoase din cele 50 de state americane. Noi românii netragem din cel mai vechi popor din Europa alături degreci şi de romani şi nu acceptăm ca dvs. să impuneţinaţiunii române „ideile şi măsurile pe care dvs. nuputeţi să le luaţi în America, care este cunoscută înlume ca ţara nu doar a tuturor posibilităţilor, ci şi ţara încare s-a moşit şi se moşeşte în continuare, marea mafieinternaţională”. În continuare prezentăm materialul dinziarul Reflector Nr.318 din 8 Martie 2016 privind uneleconstatări privind efectele cutremurului, dar şi singurainstituţie care, prin organizarea şi dotarea sa în trecut,putea să facă faţă unui eventual dezastru. Dacă lacutremurul din 1977 am avut circa 1500 de morţi, esteposibil ca la viitorul cutremur, numărul morţilor să fiece 10 sau chiar 20 de ori mai mare. Acest lucru se vadotora ignorării forţei armate naţionale care a devenitnu o armată a naţiunilor române, ci o armată de cruciaţiîn slujba NATO şi respectiv SUA, care doreşte cu oricepreţ impunerea ordinii americane pe glob.

D.B

«Reflector argeşean» nr. 331 din 13-30 septembrie 20162

Nimeni mai presus de lege

INVESTIGAŢII

(urmare din pagina 1)

«Reflector argeşean» nr. 331 din 13-30 septembrie 2016 3


DEZVĂLUIRI

Istoricul cutremurelor din RomâniaÎn ultimii 200 de ani, România a fost zguduită de 7 cutremure mari, de

peste 7 pe scara Richter. În 1802, într-o duminică, conform relatărilor, s-aprodus cel mai distrugător dintre ele de 7,9 magnitudine pe scara Richter.Mişcările din Vrancea au ras atunci de pe faţa pământului zone întregi dincapitală. A urmat cutremurul din 1829 , de 7,3 magnitudine, unul similar în1838 şi un altul mai mic - de 7,1 pe scara Richter - în 1908, 32 de ani maitârziu, pe 10 noiembrie 1940, Vrancea s-a mişcat la 7,7 magnitudine peRichter. Efectele au fost devastatoare în Moldova şi Muntenia, inclusiv înBucureşti. 1000 de oameni au murit şi alţi 4000 au fost de răniti. Conform luiMircea Radulian inainte de tragedia din 10 noiembrie, au avut loc alte 9seisme de peste 5 dintre care unul cu magnitudine 6,5. După încă 37 de aniajungem la catastrofa din 1977. În 56 de secunde, un seism de 7,4 peRichter a îndoliat România. În seara de 4 martie au murit 1.578 de oameni.9 ani mai târziu , în 1986, în ţara noastră s-a înregistrat ultimul seism depeste 7, de această dată fără pagube. De menţionat sunt şi mişcările tecton-ice din 1990 de 6,9 magnitudine şi din 2004 - de 6 pe scara Richter. (foto)

Să nu uităm marele cutremur din 1977În urma cu 38 de ani, în seara zilei de 4 martie 1977 în România s-a pro-

dus cel mai grav cutremur din perioada postbelică. Evenimentul, având epi-centrul în regiunea seismogenă Vrancea, a provocat distrugeri mari în sudulşi estul ţării, cu deosebire în Bucuresti, precum şi un număr mare de victime.Seismul a avut loc la ora locală 21h22min, iar epicentrul sau a fost localizatîn Muntii Vrancei, zona ANDREIAŞU DE JOS (45,77 grade latitudineNordică, 26,76 grade longitudine Estică), adâncimea focarului fiind de 93 km.Cutremurul a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter (7,4 grade pescara bazată pe moment seismic). Mişcarea seismică a fost resimţită puter-nic în România, mai violent în Oltenia şi Muntenia, dar şi în sudul Moldovei.De asemenea, cutremurul a fost resimţit şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria,Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei, precum şi în Rusiapână la nord de St. Petersburg; în Bulgaria s-au înregistrat pagube materiale

şi peste 100 de victime. Intensitatea maximă de IX grade pe scara Mercalli afost consemnată în zone din sudul şi estul Munteniei, în timp ce în zona epi-centrală intensitatea a fost mai mică (VII, cel mult VII-VIII grade pe scaraMercalli); seismul a mai atins intensitati de VII-VIII pana la VIII grade pescara Mercalli pe o arie destul de largă în special în Muntenia şi Oltenia. ÎnRomania, cele mai grave urmări s-au înregistrat în partea de sud a ţării, cudeosebire în municipiul Bucureşti, unde 32 de clădiri au fost distruse: maimulte clădiri vechi construite în perioada ante-belică dar şi 3 cladiri noi(blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu şiCentrul de calcul al Ministerului Transporturilor). În urma cutremurului aumurit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au fost accidentate.De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever. S-auînregistrat incendii provocate de explozii de gaze şi alte surse de foc deschis.Cutremurul a indus fenomene geomorfologice în sudul, estul şi nordulMunteniei, precum şi în sudul Moldovei. Acestea au constat în alunecări deteren, lichefieri, tasari, ţâşniri de apă; în Munţii Vrancei, cursul râului Zabalaa fost partial blocat, formându-se un mic lac de baraj natural. Cutremurulvrancean din seara zilei de 4 martie 1977 a fost urmat de mai multe replici,dintre care cea mai importantă a avut loc la ora locală 2h00min în dimineaţazilei de 5 martie, având magnitudinea 4,9 pe scara Richter şi intensitateamaxima de V grade pe scara Mercalli; Cutremurul principal major de la ora21h22min a avut un caracter multişoc, generat de natura complexa a proce-sului de rupere şi a indus cutremure secundare pe mai multe falii dinMuntenia, in special pe falia IntraMoesica. Cutremurul s-a produs la 37 deani de la precedentul seism vrancean catastrofal, care a avut loc la 10noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter si 7,7 pe scara bazata pemoment seismic). Deşi mai slab decat evenimentul din 1940, cutremurul din1977 a avut urmări mai grave în Muntenia, comparativ cu cel din 1940, carea fost mai sever în Moldova. Din acest punct de vedere, cutremurul din 1977a avut caracteristici similare cu ale celui din 23 ianuarie 1838 (magnitudineestimată 7,3).

Tot mai des, seismologii prezic în România un mare cutremur mai mare decât cel din 04 martie 1977. Situaţia însă, la ora actuală,este deosebită datorită faptului că instituţiile fundamentale ale statului nu sunt pregătite temeinic pentru a face faţă acestui maredezastru. Dacă la 04 martie 1977 exista o forţă importantă privind atenuarea efectelor dezastrului, reprezentată de armata românăcondusă cu fermitate de ofiţeri şi generali, în prezent, armata noastră nu mai serveşte interesele poporului român, fiind după 01 ian-uarie 2007 o armată de “cruciaţi”. Ea ascultă necondiţionat de ordinele şi planurile venite de la Comandamentul NATO, iar con-secinţa imediată este reprezentată de “lipsa puterii de decizie militară”. Aceasta are în vedere lipsa preşedintelui României de expe-rienţă managerială, dublată de existenţa unui guvern numit de la Bruxelles cu miniştri fără niciun fel de experienţă pentru atenuareagravelor efecte. Dacă la cutremurul din 1977, cu toate măsurile energice luate de armată, România a avut peste 1600 morţi şi dis-păruţi, la un eventual cutremur care va fi devastator, numărul victimelor vor fi probabil înzecit. Aceasta, datorită faptului că în ultimii25 de ani, reabilitarea fostelor clădiri istorice care au rezistat cutremurelor din 1940 şi 1977, nu s-a efectuat de către conducerea stat-ului român în ultimii 25 de ani. Este adevărat că la nivel central şi judeţean, s-au înfiinţat instituţia falimentară, numită ISU, aceastanu are capacitatea necesară pentru ca acestui mare dezastru să i se diminueze efectele. Cutremurul vine la orice oră din zi şi dinnoapte, iar unităţile noastre militare nu au un sistem de alarmare pentru ca soldaţii şo ofiţerii să vină în cel mai scurt timp la unităţi.În acest context, credem că armata va fi pusă în acţiune cu mare întârziere. Doar numărul mic de pompieri orgnizaţi în SMURD,acăror echipaje se ridică în Bucureşti doar la câteva zeci, nu vor putea face faţă acestui mare dezastru. De aceea, credem că estenecesar să atragem atenţia conducerii statului şi armatei că trebuie să aibă o nouă abordare cu privire la acest mare eveniment cat-astrofal care va produce daune materiale şi umane importante. În aceste condiţii, conducătorii statului reprezentaţi de Preşedinţie,Parlament şi Ministrul Apărării, vor purta o mare răspundere penală, după ce apele se vor limpezi.

Important semnal pentru un eventual cutremur major!!!

CC UU TT RR EE MM UU RR UU LL DD II NN 44 MM AA RR TT II EE 11 99 77 77ŞŞ II II MM PP OO RR TTAA NN ŢŢ AA EE SS EE NN ŢŢ II AA LL ĂĂ AA VV UU TT ĂĂ

DD EE AA RR MM AATTAA RR OO MM ÂÂ NN ĂĂ ŞŞ II ŞŞ EE FF UU LLSS TTAATT UU LL UU II ÎÎ NN CC EE EE AA CC EE PP RR II VV EE ŞŞ TT EE

DD II MM II NN UU AA RR EE AA DD EE ZZ AA SS TT RR UU LL UU II

PRELUARE DIN «REFLECTOR ARGEŞEAN» NR. 319DIN 8-31 MARTIE 2016

Motto: „Rezultatele le cunoaştem: meseri-aşii noştri au ajuns salahori, fabriciles-au închis şi orice încercare de a seîntemeia vreo industrie, cade sublovitura concurenţei din afară. Astăzine îmbracă de la cap până la tălpivecinii noştri, ne procură până şi celemai neânsemnate obiecte, şi sprecompleta derâdere, ne trimit până şifăină, vin, unt, cartofi, fructe diferite.Puţin ne mai trebuie pentrua ajungesă vedem ţara ca luată într-un fel dearendare.”

Luna trecută, în perioada 10 August- 3 Septembrie, a avutloc un eveniment important în viaţa tuturor localităţilorargeşene, materializat prin desfăşurarea, de această dată„mai molcom”, a ceea ce prinsese contur în ultimii 10 ani,purtând titlul „Sărbătorile fii Argeşului şi Muscelului”. Dacă în2006 acestea au avut la bază recunoaşterea valorilor per-sonalităţilor care s-au născut în acest judeţ, în anul următoracestea au devenit adevărate „focare”, de preţuire a person-alităţilor care, indiferent unde s-au aflat pe glob, nu au uitatcă sunt „fii” unui judeţ legendar şi istoric în istoria neamuluiromânesc. Aceste cuvinte nu sunt cuvinte mari, elereprezentând o adevărată piatră de temelie a istoriografieineamului românesc care este „atestat”clar şi la obiect laCurtea de Argeş, vechea cetate de scaun a basarabilor.Spaţiul nu ne permite să prezentăm câteva date din cartea

arheologului şi istoricului Virgiliu Oghină, intitulată „De lapreistorie la istorie”. Într-unul dintre capitole, se vorbeşte de„imperiul Pelasg”. Acest imperiu localizat în „platoulArdealului”şi în versantul de sud al munţilor Făgăraş, undeera o civilizaţie înfloritoare de peste 600 de mii de ani.Aceste „scrieri istorice” dovedesc fără niciun dubiu că acestteritoriu locuit de înaintaşii dacilor, au constituit „leagănulpoporului argeşean”. Aceste consideraţiuni au constituit ele-mente majore de mândrie naţională şi argeşeană, fără cacineva să ne considere extremişti, că noi argeşenii netragem din „negura mileniilor”, încă de pe timpul când s-auretras apele, marelui potop al lui Noe. Datorită acestui lucru,ţara noastră şi implicit judeţele Argeş, Muscel, Dâmboviţa,Buzău, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, sunt brăzdate de importantecursuri de apă ca urmare a marelui lac cuprins între cele 3laturi ale Carpaţilor: Carpaţii de sud, Carpaţii de nord-est şiCarpaţii de vest.

Iniţiatorul sărbătorilor Argeşuluişi Muscelului a fost preşedinteleCJ. Argeş – Constantin Nicolescuşi Consiliul Judeţean Argesîn legislatura 2004-2008Tot în acelaşi an 2006, a luat fiinţă în Argeş „Asociaţia

Profesională de Turism şi Alimentaţie Publică Argeş”, sin-gura de acest fel în acea perioadă, purtând numărul 1 laMinisterul Justiţiei pentru atestare. Începând din acest an,timp de 10 ani sărbătoarea fiilor Argeşului şi Muscelului a

TT UU RR II SS MM UU LL AA RR GG EE ŞŞ EE AA NN .. .. ..ÎÎ NN CC OO TT RR OO ??



TURISM ÎN ACTUALITATE

Publicăm pentru prima dată discursul care prezintă realitatea actuală aRomâniei în anul 1885 (acum aproape 150 de ani ) – ţinut de academician-ul Petre S. Aurelian, om politic român, membru al Academiei Române şipreşedinte al acestuia între anii 1901 şi 1904. Acesta a fost prim-ministrual României între anii 1896 şi aprilie 1897. Aceasta a fost radiografiaeconomiei româneşti care se aseamănă „al dracului de mult cu ce seîntămplă acum în România sub conducerea trădătoare a UE care ne-aimpus în afara Constituţiei, un domn de origine germană şi un prim min-istru Ungro-francez pe numele său Cioloş”. Români, trageţi concluzia.România se află în pragul descompunerii ca stat şi naţiune.

căpătat valenţe patriotice şi tradiţionale, probabil unice înfelul lor în peisajul turistic al celorlalte judeţe din România.Această sărbătoare nu a fost o sărbătoare de „chiolhan”şipetreceri. Prin întreaga sa desfăşurare s-a dorit să setransmită ţării, Europei şi chiar întregului glob Pământesccă aici, în aceste judeţe, „s-a născut veşnicia satului româ-nesc”şi probabil lucrul cel mai important „veşnicia neamu-lui românesc”. „Epitropul” acestei manifestări a fost fostulpreşedinte Nicolescu, care într-adevăr în cei 7 ani de coor-donare a acestei sărbători până să fie pus pe „eşafodul”anarhiei româneşti, a făcut tot ceea ce era posibil cumijloacele destul de modeste faţă de necesităţile acesteisărbători, pentru ca această mare sărbătoare argeşeanăsă se ridice deasupra tuturor celorlalte judeţe. Amintim înaceste momente câteva elemente definitorii acestei marisărbători argeşene, precum: Acordarea titlului de „fiu şifiică a argeşului”, a câtorva mii de cetăţeni care deşi au ple-cat din Argeş, prin activitatea lor, au făcut cinste localităţilordin care au plecat. Titlul de fii şi fiice ale Argeşului au prim-it cetăţeni din diferite profesii precum: economişti, jurnalişti,avocaţi şi judecători, sportivi şi militari, profesori universi-tari, academicieni, savanţi de renume mondial, oamenipolitici şi importanţi oameni de cultură, iar numărul lor arputea continua. De asemeni, în fiecare ediţie, un numărlimitat de personalităţi care nu s-au născut în acestejudeţe, au primit, datorită meritelor „titlul de cetăţeni deonoare”. Tot în cadrul acestor manifestări, judeţul Argeş afost vizitat în fiecare an de importante ansamble folcloriceprin care, tradiţia, portul şi obiceiurile româneşti au fost„exportate” şi într-un mod mai mic au fost importante şi înRomania. În aceşti ani, prin Asociaţia Profesională deTurism din rândul cărora s-au remarcat „adevăraţi promo-tori ai turismului argeşean”, directori de unităţi precum: SC.Tursim Muntenia reprezentată de Dl. Ivănescu, ComplexulCornul Vânătorului avându-l în frunte pe Dl. DirectorGeneral Liviu Iliescu, Complexul Trustic Victoria avându-lca Director General pe DL. Enescu, restaurantul cu profilromânesc „Hanul Haiducilor” condusă de doamna LuminiţaPetrică, veche militantă a alimentaţiei publice argeşene. Deasemeni, o notă deosebită a avut şi are şi în prezent,Cooperaţia Argeşeană prin cele 3 unităţi de la ValeaUrsului, Brusturet şi Dealul Sasului. În această perioadă s-au remarcat expoziţiile de artă culinară tradiţionalăromânească de la Cornul Vânătorului, restaurant Muntenia,restaurant Valea Ursului, restaurant Muscel din CâmpuLung Muscel. De asemeni începând cu anul 2009, Argeşula fost promotorul celei mai importante sărbători a PoporuluiRomân, intitulată „Ignatul la Argeşeni”. Desfăşurată subauspiciile autenticităţii modului de sacrificare a porculuiînainte de sărbătoarea naşterii Domnului, această impor-tantă manifestare s-a bucurat de sprijinul cel mai importantdin partea Primăriei Oraşului Mioveni, respectiv din parteaprimarului Georgescu, care spre onoarea sa a organizatimpecabil această manifestare în oraşul Mioveni, la unuldintre complexele de alimentaţie publică. Sigur nu putemuita şi amintim numele câtorva priamari cua devărat patri-oţi care timp de 5-6 ediţii au ţinut trează flacăra acesteimari sărbători naţionale româneşti. Fie că este vorba de

Primarul de la Albota- şi este ştiut modul în care acesta „dăculoare” acestui eveniment- s-au de Primarul de la Băbanacare de multe ori s-a întrecut pe sine prin „ineditul pro-duselor prezentate”, „Model Bebe de la Băbana”, sau de„mucalitul primar de Bascov” care vorbeşte puţin dar laobiect şi care are viaţă în Primărie de luni până Duminicăşi de Duminică până luni. Sigur nu-l putem uita pe „cultivat-ul” primar de la Bogaţi, Dl. Gârleanu, colonel şi profesoruniversitar, sau să-l amintim pe energicul primar de laDomneşti, Dl. Smădu. La această manifestare nu trebuiesă-l uităm nici pe reprezentantulul oraşului Ştefăneşti înpersoana Dl. Prof. Bărbuceanu, iar Oraşul Ştefăneşti va fisigur prezent la viitoarele manifestări tradiţionale, prinprezenţa actualului nou ales primar Dna. JenicaDumitrescu, o tânără primăriţă care promite un nou reviri-ment al turismului oraşului Ştefăneşti, urmare a importan-telor personalităţi care definesc acestă localitate, respectivfamiliile Goleştilor şi familiile Brătineilor. DAr despre aces-te probleme de promovare a turismului vom continua înnumerele viitoare pentru că trebuie să se înţeleagă şi decătre noul preşedinte al CJ. Argeş, Dl. Doctor Manu ca dealtfel şi de către Dl. Primar Ionică, că pe umerii lor atârnăresponsabilitatea acestei mari sărbători argeşene iarumbra activităţii laborioase a fostului preşedinte Nicolescuîi va supraveghea în vederea luării unor măsuri importantepentru un nou reviriment al dezvoltării şi promovării valo-rilor tradiţiei şi istoriei neamului. În aceste condiţii, acumÎn aceste condiţii, acumla început de alegeri parlametare, Asociaţiala început de alegeri parlametare, AsociaţiaProfesională de Turism şi Alimentaţie Publică,Profesională de Turism şi Alimentaţie Publică,Asociaţia Primarilor Argeşeni şi redacţia ziaruluiAsociaţia Primarilor Argeşeni şi redacţia ziarului„Reflector Argeşean”, a transmis conducerii celui„Reflector Argeşean”, a transmis conducerii celuimai important partid din România, propunerea demai important partid din România, propunerea de„REÎNFIINŢAREA MINISTERULUI TURISMULUI” ca o„REÎNFIINŢAREA MINISTERULUI TURISMULUI” ca ocondiţie importantă pentru ca politica privindcondiţie importantă pentru ca politica privindtradiţia, obiceiurile, cultura şi frumuseţile Românieitradiţia, obiceiurile, cultura şi frumuseţile Românieisă fie coordonate la cel mai înalt nivel. Mai multsă fie coordonate la cel mai înalt nivel. Mai multdecât atât, este necesar ca acest minister să treacădecât atât, este necesar ca acest minister să treacăde la politica păguboasă şi lentă de promovare, prinde la politica păguboasă şi lentă de promovare, prin„doar reglementare”. Ministerul turismului să facă„doar reglementare”. Ministerul turismului să facăpropuneri legislative pentru ca învăţământul în şcolpropuneri legislative pentru ca învăţământul în şcol--ile generale, profesionale şi universităţi să aibăile generale, profesionale şi universităţi să aibămaterii sau clase cu profit turistic. Altfel, acesatămaterii sau clase cu profit turistic. Altfel, acesatăvaloare inestimabilă cuantificată în orcie ţară dinvaloare inestimabilă cuantificată în orcie ţară dinlume prin numărul mare de turişti, să devină şi la noilume prin numărul mare de turişti, să devină şi la noio realitate. Să facem din România nu o ţară „exporo realitate. Să facem din România nu o ţară „expor--tatoare de turişti către alte destinaţii prin agenţiile detatoare de turişti către alte destinaţii prin agenţiile deturism” ci o mare ţară importatoare de turişti, avândturism” ci o mare ţară importatoare de turişti, avândîn vedere „clima, reliaful, anotimpurile şi lucrul probîn vedere „clima, reliaful, anotimpurile şi lucrul prob--abil cel mai important- Apele minerale şi aerul careabil cel mai important- Apele minerale şi aerul careeste cel mai puţin poluat din Europa” . Acestea sunteste cel mai puţin poluat din Europa” . Acestea suntdoar câteva considerente care ar trebui să dea dedoar câteva considerente care ar trebui să dea degândit oamenilor politici, indifernt de partidul politicgândit oamenilor politici, indifernt de partidul politicpe care îl serveşte. Mai mult decât atât, credem căpe care îl serveşte. Mai mult decât atât, credem căceste partide au obligaţia prin jurământ să se sacriceste partide au obligaţia prin jurământ să se sacri--fice prin orice mijloace şi să slujească ţara şi alegăfice prin orice mijloace şi să slujească ţara şi alegă--torul care acum la început de mandat să gândeascătorul care acum la început de mandat să gândeascăcu mintea şi nu cu dorinţa de a mai câştiga ceva.cu mintea şi nu cu dorinţa de a mai câştiga ceva.

PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALEDE TURISM DUMITRU BOŢILĂ



TURISM ÎN ACTUALITATE



JUSTIŢIE

Analiză pe „text“ a hotărâriipreşedintelui Jana DumitrachePentru ca nu cumva Judecătorii incriminaţi „să mă

aresteze”, aşa cum fac uni procuroride la DNA careîn primul rând te arestează şi apoi încercă să-ţigăsescă vinovăţia, îmi permit să le amintescdomnilor judecători că în Constituţia Română existăart. 31 „Dreptul la informaţie”. Mai mult decât atât, şiîn România îşi face efectul sau trebuie să şi-l facăart.8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omuluidin 10.Sept.1948.Pentru acest lucru le reamintimtextul: „orice personă are dreptul al satifacţie efectivădin partea instanţelor juridice naţionale competenteîmpotriva actelor care violeză drepturilefundamentale ce-i sunt recunoscute prin Constitiţiesau lege”. Sigur că domnii judecători ai instanţelorargeşene se vor „enerva”datorită modului în carece-a de-a treia putere în stat-Justiţia este în ultimiiani criticată destul de sever privind hotărârile datecare neândreptăţesc pe foarte mulţi cetăţeni. O partedintre aceste hotărâri socotite „nedrepte” de cetăţenise regăsesc în cuprinsul celor 2 milioane de dosarecivile sau penale existente pe raza celor 3 instanţe:Judecătoria, Tribunalul, Curţile de Apel aleRomâniei. În fruntea tuturor se află, din punctulnostru de vedere, Consiliul Suprem al Magistraturiicare reprezintă din punctul dumnealor de vedere„crema justiţiei româneşti”. Că o fi aşa sau nu, doarcetăţenii contribuabili care-i plătesc din buzunarullor pe „domnii Dumnezei ai dreptăţii româneşti”.Spunem acest lucru pentru că în cei 19 membrii,unii aleşi, alţii numiţi în calitate de „Dumnezeusuprem al românilor”, sunt o parte numiţi politic, iarpoliticul ştiţi că întotdeauna „tace”, când este vorbadespre dreptatea românului care acum, pe vremea„împăratului Iohannis”şi a „sfântului Petru” numitCioloş, vine tocmai de la Bruxelle pentru că drepteade la noi, de la Bucureşti sau din celelalte locuri undese împarte dreptatea „se pare că pute”. Am făcut oscurtă digresiune înainte de a face analiza pe textasupra unei cauze civile destul de simple care sejudecă în Argeş de apropae 20 de ani, adică din1997 şi până în anul de graţie când Dumnezeu i-ablagolovit pe Români cu-n Ministru de Justiţie cu

nume românesc de „PRUNĂ”.Că pruna o fi coaptăsau crudă rămâne ca doar „Cioloşii din guvern” ,impus de la Bruxelle, să constate şi ei în ceasul al12-lea după terminarea alegerilor din Decembrie2016.

Judecătoarea Raluca Trandafirşi judecătorii Irina Tănase şi LicăTogan, „i-au tras-o şi-n mormât“petentei Ioniţă ElenaCe mai la deal la vale. Pe rolul instanţei Curţii de

Apel Piteşti, secţia civilă, s-a aflat dosarul numărul630/46/2016, reprezentând „contestaţia înanulare”privind dosarul nr.66/09.03.2016 care apronunţat sentinţa în dosarul 10277/280/2014, aflatpe rolul Curţii de Apel Argeş venit de la cele 2instanţe inferioare, Judecătoria Piteşti şi TribunalulPiteşti. Această „Pricină dedusă judecăţii” avea labază art.503 „contestaţia în anulare” respectivpunctul 1 al acestui articol care stipula fără echivoc„contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fostprezent la termenul când a avut loc judecata”, aşacum a precizat Instanţa Curţii de Apel Argeş îndosarul 10277/280/2014. Această precizare care adeterminat acţiunea prezentă prin „Contestaţia înanulare”, a fost neglijată sau ascunsă de Completuldin dosarul 630/46/2016 în compunerea căruia seaflau judecătorii: Jana Dumitrache, ElenaMinodora Rusu şi Ion Rebeca- care nu estealtcineva decât preşedintele secţiei civile, un fel deşef al celor 2 judecătoare.

Non comment – la „orbeală“judecătoreascăDeşi în cererea de chemare în judecată erau

precizate încă de la începutul ei „solicit admitereacontestaţiei în anulare”- conform dispoziţiei art.503alin.1 şi 3 CPC, domnii judecători nominalizaţi maisus emit o hotărâre „trăznet”, pe 2 pagini şi doarprin circa „100 de cuvinte”, pe pagina 3 stabileşte„contestaţia în anulare este nefondată”.Mai multdecât atât, ca motiv scrie negru pe alb „potrivitart.318, CPC, hotărârile instanţei de recurs pot fi

Judecă aşa încât şi Dumnezeu se minunează

TT RR EE II „„ DD OO AA MM NN EE ŞŞ II TT OO AATT EE TT RR EE II ““-- JJ UU DD EE CC ĂĂ TT OO RR II AA -- TT RR II BB UU NN AA LL UU LL

-- CC UU RR TT EE AA DD EE AA PP EE LL AA RR GG EE ŞŞ

EXPLOZIV

SERIAL



PAGINA VETERANULUIatacate cu contestaţia în anulare.....”.Citind şi eude multe ori cele 2 coduri, cel Penal şi cel Civil, amavut curiozitatea să văd cum este prezentat„adliteram” art. 318 şi art. 503. Art. 318 invocat decompletul condus de doamna Jana Dumitrache şicel al art. 503 invocat de petent. Art. 318precizează „identitatea martorului”, „să tecruceşti”, ce legătură are art. 318 cu art. 503 încare se precizează: Contestaţia în anulareart.503..... şi nici nu a fost prezent la termenulcând a avut loc judecata. Continuă aserţiuneadomanei judecător Jana Dumitrache cu„aspectul invederat de contestator în sensul căs-ar fi soluţionat recursul fără a se avea învedere faptul că recurenta nu a fost prezentă lasoluţionarea recursului nu are temei legal, câtăvreme pe parcursul procedurii nu s-a făcutaceastă cerere şi recurenta nu a avutreprezentant legal”. Domnilor judecători,domnilor avocaţi, onoraţi cetăţeni contribuabilila salariile măreţe ale domnilor magsistraţi: Vărugăm să vă cruciţi asupra modului în care trageconcluzia acest complet. „Aspectul invederat decontestator” în sensul că s-ar fi soluţionatrecursul.....nu s-a făcut cerere şi recurenta(decedata Ioniţă Elena care în prezent era moartădar atunci era internată în spital), aşa cumprecizează colega domanei judecător care acumeste vicepreşedinta Curţii de Apel, când spuneaatunci despre lipsa moartei actuale de la judecată.Ne pare rău doamna judecător că „moarta”nu puteasă facă cerere nici în dosarul 10277/280/2014 şinici testatorul care continua porcesul nu aveacalitate să facă vreo cerere cu privire la modul încare s-a judecat dosarul amintit.

„Papagalii“ din proceselelui Ioniţă ElisabetaUltima precizare făcută cu privire la contestaţia în

anulare ca fiind nefondată face referire la „nici ultimasusţinere din contestaţie nue ste întemeiată, câtăvreme instanţa de recurs a respins recursul cainadmisibil”, în temeiul unui motiv de nelegalitateinvocat din oficiu. Acestă ultimă susţinere este într-adevăr trăsnită cel puţin. Spun acest lucru bazându-ne pe art.503 contestaţia în anulare care îi dă dreptulcontesatorului, datorită unor nereguli ale Instanţeide recurs să conteste neregulile pe care le-a făcutjudecătoarea Raluca Trandafir ajunsă pentru „bunăpurtare”(şi în niciun caz pentru vreo judecatăcorectă) în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de ApelArgeş. Această „aserţiune juridică”, ultima din cele 3aspecte analizate în contestaţia în anulare, a datnaştere concluziilor în baza cărora completul condus

de judecătoarea Jana Dumitrache a hotărât „înnumele legii” , „resping contestaţia în anulare”.Întrebarea noastră este care lege? că pînă înprezent articolele invocate şi interpretate dupăinteresul acestui complet de judecată este nu doarimoral ci cu precădere în afara legii. Poate cădoamna judecător Dumitrache şi cu atât mai multdl. judecător Ion Rebeca care deţine şi funcţia depreşedinte al secţiei civile, au avut în vedere să nuo supere pe colega lor care între timp a ajunsvicepreşedintă a Curţii de Apel Argeş şi probabil defrică o fi primit vreo „indicaţie” să respingăcontestaţia. Facem precizarea că în cursul deduceriijudecăţii s-au aflat două probleme grave pe careinstanţa din dosarul nr.660 nu le-a analizat şi pe carele facem din nou cunoscute publicului. Este vorba de„capătul de cerere” privind „obligarea pârâţilor privindcheltuielile de întreţuinere neacordate de pârâţi peultimii 3 ani conform legii” pe care instanţa condusăde doamna Jana Dumitrache şi din umbră dedomnul judecător Rebeca le-au ascuns. Mai multdecât atât, completul a ascuns o faptă penală gravăprecizată în concluziile scrise depuse în dosarul660/46/2016 care la pagina 2 din concluziile scriseaminteam instanţei că doi martori ai reclamnţilorrespectiv Soroiu Florica şi Pleşa Vasilica au devenit„martori de serviciu” în toate procesele iniţiate deIoniţă Elisabeta în decursul celor 10 sau 12 ani deprocese. În aceste condiţii considerăm necesar caacest Complet să fi avut obligaţia leagală să seautosesizeze conform art.292 care se pecizeazăsesizarea din oficiu. Or Completul de Judecată aveaobligaţia să analizeze „cercetarea judecătorească”.Sigur este faptul că acest mod de judecatăpărtinitoare reprezintă probabil „o pată” pe justiţiaArgeşeană. Aceasta în condiţiile în care se pare, căla baza determinării deciziei judecătoreşti a statinfluenţa pe care avocata Sanfrancisco Camelia,fostă şefă a unui Parchet acum 10-15 ani o auasupra judecătorilor şi procurorilor. Spun acest lucrudatorită faptului că există un document semnat dedoamna avocat Camelia Sanfrancisco intitulat„această scrisoare este o ameninţare explicită cumoarte. Du-te cu ea la parchet şi la mamaParchetului”. Că aşa stau lucrurile o dovedeşterăspunsul la acestă ameninţare certă cu moarteadată de către domnii procurori Stoica Alin de laParchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şidomnul procuror genral Mihai Aldea la acestParchet. În încheiere doresc doar să vă spun ca pevremea poveştilor lui Creangă „am încălecat p-o şaşi v-am spus o poveste adevărată a justiţieiargeşene”.

DUMITRU CÂRCENI



DE TOATE PENTRU TOŢI

Noi măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă au fostadoptate astăzi de Guvern, acestea vizând persoaneleaflate în căutarea unui loc de muncă, angajatorii, dar şiromânii din diaspora.Noul pachet reprezintă concretizareademersurilor, asumate la începutul mandatului, prin carefonduri europene şi cele de la bugetul de stat sunt îmbinateşi direcţionate, în mod coerent, pentru susţinerea măsuriloractive de ocupare. Practic, aceste măsuri au fost regânditeşi includ mai multe categorii de beneficiari, astfel încât săaibă efecte reale în piaţă.De asemenea, aduce modificăriesenţiale în legislaţia existentă pentru punerea în practică amăsurilor din Pachetul Anti-sărăcie, lansat de Prim-MinistrulDacian Cioloş în luna februarie 2016.

Prevederile adoptate astăzi încurajează în mod real atâtpersoanele neocupate, cât şi angajatorii prin diferite formede stimulare a creării de noi locuri de muncă, aceasta fiind opreocupare prioritară şi constantă a Executivului.Astfel, prinmodificările legislative, este inclusă în rândul beneficiarilorde măsuri active de ocupare categoria tinerilor care nu auloc de muncă şi nici nu urmează vreo formă de învăţământsau de formare profesională (Not in Employment, Educationor Training – NEET). Această categorie, una dintre cele maivulnerabile de pe piaţa muncii, nu a fost ţintită până acumprin programele naţionale.O altă categorie nou inclusă înpachet pentru a beneficia de măsuri active de ocupare estecea a şomerilor de lungă durată, de asemenea un grup vul-nerabil puţin sprijinit până în prezent.Între măsurile concreteincluse în noul pachet se găsesc măsuri active destinateocupării ce încurajează mobilitatea lucrătorilor prin acor-darea unor prime (de activare, de încadrare sau de insta-lare) sau decontarea navetei. Spre exemplu, şomerii caredecid să îşi schimbe domiciliul la o distanţă mai mare de 50kilometri, pentru a deveni angajaţi, vor beneficia de o primăde instalare de 12.500 de lei. Finanţarea acestor măsuriactive se va face, pentru prima dată, din fonduri externe ner-ambursabile şi din fondurile publice naţionale aprobate înbugetul asigurărilor pentru şomaj. Totodată, Ordonanţa deUrgenţă care completează şi modifică Legea nr. 76/2002privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimulareaocupării forţei de muncă majorează şi cuantumul subvenţiiloracordate angajatorilor.

Principalele propuneri de modificare şi completare sereferă la:

- Introducerea, în cadrul serviciilor de informare şi con-siliere profesională, a procedurii de profilare a persoanelorîn căutarea unui loc de muncă şi încadrarea lor în diversecategorii (niveluri) de ocupabilitate pe piaţa muncii: uşorocupabil, mediu ocupabil, greu ocupabil şi foarte greu ocu-pabil;

Potrivit legislaţiei actuale, informarea şi consilierea profe-sională se realizează de centre specializate, organizate încadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, precum şide alte centre şi furnizori de servicii din sectorul public sauprivat, acreditaţi, care încheie cu agenţiile pentru ocupareaforţei de muncă contracte, în condiţiile legii. Din analizadatelor statistice prezentate în Raportul privind imple-mentarea Programuluinaţional de ocupare a forţei de muncăpe anul 2015, se constată că prin acordarea serviciilor deinformare şi consiliere profesională, în cursul anului trecut,au fost încadrate în muncă 61.479 de persoane.

- acordarea de servicii de îndrumare pe parcursul proce-sului de integrare socio-profesională la noul loc de muncă,persoanelor cărora le-a fost stabilit nivelul de ocupabilitate”greu” şi ”foarte greu” ca urmare a profilării, pe o perioadă demaxim 3 luni, cu acordul angajatorului, realizate de furnizoride servicii din sectorul public sau privat, acreditaţi, în condiţi-ile legii;

- acordarea unei prime de activare în valoare de 500 leineimpozabilă şomerilor înregistraţi care nu beneficiază deindemnizaţie de şomaj, în situaţia în care se angajează cunormă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 3 luni. Primade activare nu se cumulează cu prima de încadrare şi primade instalare,prevăzute deart.731 alin.(1), respectiv la art. 75.

- schimbarea cuantumului şi modalităţii de acordare aprimei de încadrare – cuantumul primei se calculează la 0,5lei/km dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporţional cu numărulde zile în care persoanele în cauză desfăşoară efectiv activ-itatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în

muncă. Această primă de încadrare se va acorda lunar, pen-tru o perioadă de 12 luni, şomerilor înregistraţi la agenţiilepentru ocuparea forţei de muncă care se încadrează, potriv-it legii, într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 15km de localitatea în care îşi au domiciliul stabil sau reşed-inţa;

- schimbarea cuantumului şi modalităţii de acordare aprimei de instalare – aceasta se acordă persoanelor înregis-trate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncăcare se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă locali-tate situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de locali-tatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi ca urmare aacestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţaîn localitatea respectivă sau în localităţile învecinate aces-teia. Prima de instalare se acordă în cuantum diferenţiat:

a) 12.500 lei pentru persoanele înregistrate ca şomeri laagenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi care seîncadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate şi, caurmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul;

b) 15.500 lei pentru persoanele care sunt însoţite de mem-brii familiei care îşi schimbă domiciliul;

c) în cazul în care ambii soţi îndeplinesc condiţiile de acor-dare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iarcelălalt va primi o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei;

d) în situaţia în care persoanelor care îndeplinesc condiţi-ile de acordare a primei de instalare li se asigură de cătreangajator sau autorităţile publice locale sau centrale,locuinţă de serviciu sau suportarea cheltuielilor aferente dinfonduri ale angajatorului sau fonduri publice, acestea bene-ficiază, fiecare, doar de o primă de instalare în cuantum de:

* 3.500 lei pentru situaţiile prevăzute la punctele a) şi c);* 6.500 lei pentru situaţia prevăzută la punctul b).- prima de instalare, in cuantumurile de la punctele a), b)

şi c) se acordă în două tranşe: o tranşă egală cu 50% dincuantumul stabilit, la data instalării şi o tranşă egală cu 50%din cuantumul stabilit, după expirarea perioadei de 12 lunide la angajare;

- prima de instalare stabilită în cuantumul prevăzut lapunctul d) se acordă într-o singură tranşă.

- prima de instalare se acordă şi persoanelor de cetăţenieromână care şi-au exercitat dreptul la libera circulaţiei alucrătorilor în spaţiul UE şi SEE pe o perioadă de cel puţin36 luni, în cuantumurile şi cu respectarea condiţiilor pre-văzute de lege.

- definirea grupului ţintă eligibil pentru primele de mobili-tate (prima de încadrare şi prima de instalare), astfel încâtde aceste măsuri să poată beneficia toate persoaneleşomere înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei demuncă care au domiciliul /reşedinţa sau îşi stabilesc nouldomiciliu/reşedinţa în zonele prevăzute în Planul Naţional deMobilitate care se aprobă şi se actualizează prin hotărâre deGuvern, la propunerea MMFPSPV;

Raportul privind implementarea Programului naţional deocupare a forţei de muncă pe anul 2015 prezintă date statis-tice din analiza cărora rezultă că măsura privind stimulareamobilităţii geografice a forţei de muncă, aplicată potrivitreglementărilor în vigoare, a contribuit la ocuparea a 1.291persoane.

Pentru a preveni depopularea zonelor cu grad înalt desărăcie prevăzute în Planul Naţional de Mobilitate, pachetulde mobilitate încurajează investitorii din zonele respectivesă-şi atragă personal calificat şi din alte zone. Pachetul demobilitate va include comunităţile marginalizate cu grad 3 si4 de sărăcie si respectiv arealele prioritare pentru dezvoltareasumate prin Memorandumul, adoptat tot astăzi în Guvern,cu tema: dezvoltarea unor programe integrate din fondurieuropene şi bugetul naţional pentru îmbunătăţirea situaţieisociale şi economice a locuitorilor din zonele pilot de inter-venţie Valea Jiului, zona Roşia Montană-Munţii Apuseni şicomunităţile marginalizate din Moldova. Pachetul demăsuri active adoptate astăzi de Guvern majorează cuantu-mul subvenţiilor acordate angajatorilor, prin plata unei valorinominale. În plus, aceste subvenţii se vor da şi pentruîncadrarea în muncă a unor categorii noi, respectiv şomeriide lungă durată şi tinerii NEET, astfel:

* angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeter-minată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesclunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent

încadrat o sumă în cuantum de 900 lei;* angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeter-

minată, absolvenţi din rândul persoanelor cu handicapprimesc lunar, pentru fiecare absolvent, suma în cuantum de900 lei pe o perioadă de 18 luni;

* angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nede-terminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri delungă durata, tineri NEET sau şomeri care sunt părinţi unicisusţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe operioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată dinaceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligaţiamenţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18luni;

* angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-auîndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă per-soane cu handicap, precum şi angajatorii care nu auaceastă obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pedurată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţinraporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni;

* angajatorii care încadrează în muncă, şomeri care, întermen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conformlegii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială saude acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nuîndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială,beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la dataîndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă în cuantum de900 lei;

* subvenţiile se acordă proporţional cu timpul efectiv lucratde persoanele angajate din categoriile prevăzute anteri-or,precum şi pentru perioadele în care persoanele se află înconcediu de odihnă.Măsurile cuprinse în acest act normativse finanţează, pe baza principiului aditionaliţătii, conformart.95 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentuluisi Consiliului din 17 decembrie 2013, din fonduri externe ner-ambursabile şi din fondurile publice naţionale aprobate înbugetul asigurărilor pentru şomaj.

Informaţii de background:În prezent, potrivit Legii 76/2002, angajatorii care

încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţiai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadăde 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat:

a) o sumă egală cu valoarea indicatorului social de refer-inţă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţiiciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii –500 lei

b) o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului socialde referinţă, în vigoare la data încadrării în muncă, pentruabsolvenţii de învăţământ secundar superior sau învăţământpostliceal – 600 lei

c) o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului socialde referinţă, în vigoare la data încadrării în muncă, pentruabsolvenţii de învăţământ superior –750 lei

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nede-terminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomericare sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentaleprimesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare per-soană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu val-oarea indicatorului social de referinţă în vigoare, cu obligaţiamenţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18luni – 500 lei.De aceleaşi facilităţi, cu excepţia scutirii de laplata contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj,datorată de angajator pentru persoanele respective, benefi-ciază şi angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncăpersoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu auaceastă obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pedurată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţinraporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani – 500lei.Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii,şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării,îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensiaanticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită devârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensiaanticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării,până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumăegală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare,acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj - 500 lei.

Comunicat de presă

SS PP RR II JJ II NN EE XX TT II NN SS PP EE NN TT RR UU CC RR EE ŞŞ TT EE RR EE AAOO CC UU PP ĂĂ RR II II PP EE PP II AA ŢŢ AA MM UU NN CC II II



UTILE

În momentul de faţă, argeşenii circulă în condiţii de traficrestricţionat, drum nemarcat şi cu lucrări începute la mai multe

poduri pe DN73 Piteşti-Braşov. Pe acest drum, în acestmoment, constructorul nu mai lucrează.

Se apropie iarna şi pericolul pentru conducătorii auto creşte,iar execuţia şi finalizarea lucrărilor devin mai greoaie. DN73este strategic şi vital, făcând legătura şi cu cel mai importantexportator al României, Uzinele Dacia-Renualt din Mioveni.

În acest sens, l-am interpelat pe această temă pe ministrulTransporturilor, Sorin Buşe, fiindcă soluţia pentru deblocareasituaţiei şi finalizarea lucrărilor pe DN 73 trebuie să fie găsităurgent. Vă anexez în ataşament şi textul interpelării.

SIMONA BUCURA OPRESCU - DEPUTATPSD DE ARGEŞ, COLEGIUL MIOVENI

Cabinet Parlamentar Simona Bucura Oprescu

Lucrările pe DN73 Piteşti-Braşovtrebuie finalizate urgent!

În atenţia domnului Sorin Buşe,Ministrul Transporturilor din România

Stimate domnule ministru, Argeşenii – şi nu numai – au aşteptat ani

la rând ca Drumul Naţional 73 Piteşti-Câmpulung Muscel-Braşov să fie reabilitat.S-au bucurat foarte mult când GuvernulPonta a dat undă verde proiectului, maiales că din acest drum derivă şi accesulspre cel mai important exportator alRomâniei, Uzina Dacia din Mioveni.

Nu mică mi-a fost surprinderea când am

constatat, conducând pe acest drum, călucrările trenează. Nu sunt utilaje, traficulpe podurile aflate în trafic se desfăşoară încondiţii dificile, marcajele sunt inexistente.Acest drum era numit la un moment dat„Drumul Ruşinii”. Este ruşinos şi acum săconstatăm că, de fapt, lucrările sunt înîntârziere şi pe acest drum se circulă tot cuprobleme!

Conform fişei de proiect, investiţia ar tre-bui să se termine pe 16 septembrie 2016.Ordinul de începere a lucrărilor a fost emisabia în mai 2014.

Alte probleme au apărut pe parcurs: s-aufăcut expertize care au arătat că unelelucrări necesită fonduri mari mari decâtcele alocate; suprafeţe suplimentare deexpropriat; obligaţia CNANDR de a obţineun nou aviz de mediu; ajustarea preţurilor;adiţionarea contractului prin introducereamodificărilor de cantităţi şi a diferenţelor depreţ; antreprenorul este obligat prin nouaautorizaţie de construire emisă în 2015pentru sectorul Piteşti-Câmpulung Muscelsă execute lucrări care nu pot fi încasate întotalitate decât după încheierea unui actadiţional; deşi sunt fonduri alocate, sunt

premise ca proiectul să fie blocat dupădata de 16 septembrie 2016.

În acest context, vă rog să îmi răspundeţila următoarele întrebări:

- Care este termenul de finalizare alucrărilor de reabilitare a DN73 Piteşti-Câmpulung Muscel-Braşov?

- De ce proiectul este în întârziere şi cineeste responsabil pentru acest lucru?

- Care este graficul de lucrări?- La ce dată estimaţi că argeşenii vor

putea circula în condiţii normale pe acestdrum foarte important pentru întreagaRomânie?

PARLAMENTUL ROMÂNIEI - Cabinet Parlamentar Simona Bucura Oprescu

Interpelare - Privind situaţia lucrărilor de reabilitarea Drumului Naţional 73 Piteşti-Câmpulung Muscel-Braşov

NOU ŞI INTERESANT ÎN CURTEA DE ARGEŞ!

Magazinul de antichităţiMagazinul de antichităţişi cadouri IDEEşi cadouri IDEE

Vă puteţi delecta şi admira şi în final să achiziţionaţi miciobiecte de antichităţi dar şi cadouri pentru diverse ocazii.

Informaţii la: www.antic-shop.rowww.antic-shop.roşi pe contul de Facebook: MARIN DOINAMARIN DOINAVVăă aaşştteeppttăămm ccuu ddrraagg!!

� Pe dreapta ºoseleiPiteºti - Curtea de Ar geºîn apropiere de HotelRehoma, de o perioadã detimp s-a deschis un marecom plex comercial încare o multitudine de ma -ga zine cu produse ne -cesare activitãþilor cas ni -ce pentru per soa nelefizice dar ºi pen tru so -cietãþile co merciale.

� De la ace ºi pânã lamobilã ºi produse elec -trice, Com plexul Argintex poate fi con siderat ca un loc în carece tãþenii pot sã-ºi gã seascã cele necesare de la cele mai miciproduse pânã la cele mai mari.

� De aceea, invitãm cetã þenii judeþului Argeº ºi nu numai, sãpãºeascã pragul acestui nou complex comer cial.

DE MAGAZINEÎNTR-UNUL SINGUR10001000

0733-390136



DEZVĂLUIRI

Lume....lume....soră lume!În zilele de 17 şi 18 Septembrie 2016, cetăţenii comunei Runcu şi satele

componente, împreună cu cetăţenii localităţilor învecinate, au avut prilejulsă fie alături de importanta sărbătoare tradiţională a Runcenilor, sărbătoarea cărei vechime se pierde în negura veacurilor. Că una dintre preocupărileimportante ale locuitorilor acestei localităţi este creşterea animalelor, cuprecădere a oilor, nu mai este o noutate. Numai că în ultimii aproape 20 deani de când la conducerea primăriei, în funcţia de viceprimar şi primar afost dl. Gh. Brebeanu, această sărbătoare a căpătat „adevărate valenţenaţionale şi internaţionale”. De fiecare dată, momentul atestării docu-mentare a comunei Runcu s-a concretizat printr-o sărbătoare a oierilorcare a primit denumirea „Răvăşitul oilor”. Poate mulţi care au venit din cele-lalte părţi ale localităţii nu cunosc faptul că denumirea de răvăşit....s-a datsau mai bine zis înseamnă „împrăştierea oilor către foştii proprietari”. Adicădacă în luna Mai, în acelaşi loc „în varful In”, are loc aducerea de către pro-prietari a oilor pentru ca acestea să fie duse în păşunile de pe vârfulmunţilor Leaota, drept pentru care ciobanii îşi iau rămas bun de familie,urmând ca timp de aproape 4,5 luni să se afle departe de casă, îngrijind şiapărând oile de animalele de pe munte cum sunt: lupii, urşii şi alte animalecarnivore care găsesc în oi sau vaci o pradă sigură pentru existenţa lor. Deaceeatrebuie să spunem fără să greşim că munca de cioban este o muncădeosebit de grea, având în vedere faptul că oricând viaţa ciobanului estepusă în pericol, iar pe deasupra fenomenele naturii la versantele de peînăţimi de peste 1500 de metrii sunt deosebit de periculoase pentru viaţaciobanului. În aceste condiţii, acum când scriem aceste rânduri, parlamen-tarii care au legal dreptul de a face propuneri în Parlament, ar trebui să segândească şi la adoptarea unui proiect de lege prin care ciobanilor careîngrijesc la înălţime de peste 900 de metri pătraţi, statul să le plătească o„subvenţie” echivalentă cu plata asigurărilor medicale şi asigurărilor deviaţă, pe perioada de 5 luni cît se află cu oile la munte. Spunem acest lucruavând în vedere faptul că aceşti „locuitori vremelnici ai munţilor” care îngri-jesc turmele de oi, fac o muncă deosebit de grea şi periculoasă, îngrijindacest mic animal-oaia, care asigură hrana reprezentată de brânza de oaie,brânza de burduf, pastrama de oaie şi celelalte derivate. Fără ei „ciobanii”,majoritea zdrobitoare a cetăţenilor din zonele colinare şi de şes nu arcunoaşte gustul brânzei de burduf, a caşului, a telemelei, iar lucrul cel maiimportant este reprezentat de faptul că acestea sunt indubitabil „ECOLOG-ICE”. Spunem acest lucru că a avea aceste produse care se prelucreazăfără ca omul să intervină la ele prin conservanţi, ci doar prin puritatea aeru-lui de munte. Am prezentat aceste considerente pentru ca cititorii să înţe-leagă greutatea meseriei de cioban, de crescător de animale, iar urmareafirescă este aceea că statul şi pe ei trebuie să-i ocrotească, nu numai peşomeri sau diverse categorii profesionale de care Ministerul Muncii şiProtecţiei Sociale şi Ministerul Agriculturii nu se ocupă. Facem precizareacă statul asigură o subvenţie pentru animale, numai că această subvenţieo iau proprietarii de animale, iar pentru ciobanul ca meserie, legiuitorul nus-a procupat , ei practicând meseria lor periculoasă „ciobănitul”, fără castatul să se îngrijeasă şi de ei.

Desfăşurarea sărbători de la Runcu Conducerea Primăriei de la primul om reprezentată de primar şi până la

ultimul angajat, înainte cu aproape o lună pregăteşte locul şi terenul undese va desfăşura această trediţională sărbătoare. Mai mult decât atât, pri-marul Brebeanu şi Consiliul Local, sprijinit de Consiliul JudeţeanDâmboviţa, în ultimii ani s-a îngrijit ca acest loc să fie accesibil unui numărdeosebit de mare, anul acesta numărul participanţilor a depăşit 10.000 decetăţeni. În acest context, primarul Brebeanu şi consiliul Local a apelat ladiverse fonduri pentru ca accesul la „vârful In” care străjuieşte ca unadevărat grănicer valea Ialomicioareişi a râului alb, până departe, spreFieni, Pucioasa şi celelalte localităţi de pe Valea care traversează accesulcătre Valea Prahovei prin „Muntele Păduchiosul”. Este o vale superbă, iarinvestiţiile făcute în drumuri, vor facilita ca zona din Runcu spre muntele In

să devină o zonă cu un potenţial turistic deosebit, având în vederefenomenul miraculos descoperit de oamenii de ştiinţă prin care în Varful Innatura a fost darnică prin întalnirea într-un punct a câtorva forţe energet-ice unicate în România şi Europa. La ora 13:00, ansamblul „DomnitoriiRuncului” compus din elevi şi foşti elevi ai şcolii genrale Runcu subbagheta distinsului profesor Pleşa Octavian care de 30 de ani în mod vol-untar se ocupă de acest ansamblu care transmite generaţiilor viitoare căaici la Runcu s-a născut veşnicia satului românesc şi că runcenii şi ceilalţicetăţeni din satele adiacente îşi vor servi ţara şi vor dori să „moară înpământul lor runcean românesc”.Datorită acestor măsuri, acum în aproapede vîrful In, datorită măsurilor de repararea şi asfaltarea drumurilor până laaproape 1400 metrii înalţime, a apărut pensiunea „Potcoava” şi incredibil,a apărut şi un mic hipodrom pentru învăţarea călăritului de către copii şitineri. După semnalul „din Bucium, ca la munte” dat de anamblu, a luatcuvântul primarul Gh. Brebeanu care a prezentat un amoţionant mesajpentru genreaţiile viitoare, ascultat cum mare atenţie de auditoriu. Pescenă s-a urcat de la început, un grup de ofiţeri în rezervă a ArmateiRomâne, conduşi de către generalul de divizie- Dumitrescu Ionel şi gener-alul de brigadă profesor la Academia Militară-Radu Mihai. În spatele lor s-au aliniat ca la paradă un grup de 11 colonei ai Armatei Române care auţinut să onoreze cu prezenţa lor timp de 3 zile acestă împortantă mani-festare tradiţional românescă. A urmat după aceea primirea de către pub-lic a preşedintelui CJ Dîmboviţa, Dl. Ţuţuianu însoţit de către parlamentaride Dâmboviţa. Acesta a prezentat salutul şi urările de sănătate din parteaconducerii CJ şi a prefecturii Argeş către locuitorii satelor runcene. A urmatdupă aceea un bogat program de cântece populare româneşti, drageruncenilor. Totul a fost apoi aproape un festival al produselor ecologiceromâneşti, materializate prin tocăniţa de Runcu, bulzul de In şi alte impor-tante preparate. Voia bună a durat până târziu, la ora 22:00 când a avut locun foc de artificii de parcă de pe vârful In s-a pogorât însuşi „Sfântul Ilie”cu biciul său de foc. La terminarea acestei importante sărbători, putemspune fără să greşim că şi la ceastă manifestarem, primarul Brebeanu,Consiliul Local, angajaţii Primăriri şi chiar toţi cetăţenii comunei Runcu s-au întrecut pe ei organizând impecabil „Sărbătoarea Răvăşitului oilor” . Încontinuare vom prezenta cuvântul primarului Brebeanu.

Mesajul Primarului Gh. Brebeanu transmiscetăţenilor comunei Runcu cu ocazia zileicomunei – „Răvăşitul oilor – Ediţia 2016”• Stimaţi concetăţeni ai Comunei Runcu şi ai satelor

componente, care prin voinţa electorală m-aţi ales pri-mar în mai multe mandate

• Stimate Domnule Preşedinte al Consiliului JudeţeanDâmboviţa.

• Stimate Domnule Prefect reprezentant al guvernului înteritoriu

• Stimaţi Senatori şi Deputaţi participanţi la această săr-bătoare veche şi tradiţională a cetăţenilor din ComunaRuncu care vă iubesc şi vă respectă.

• Stimaţi Directori – şefi ai instituţiilor deconcentrateale judeţului

• Stimaţi turişti care aţi avut plăcerea în număr mare săveniţi la sărbătoarea de suflet a runcenilor, ocazionatăde împlinirea a 478 de ani de atestare documentară alocalităţii.

• Stimaţi reprezentanţi ai mijloacelor media care prinefortul susţinut al dvs. faceţi cunoscute preocupărileşi frumoasele peisaje turistice pentru ca localitateaRuncu să devină o importantă localitate turistică pen-tru români şi pentru turiştii din toată lumea.

ZZ II UU AA CC OO MM UU NN EE II RR UU NN CC UU OO RR GG AA NN II ZZ AATT ĂĂII MM PP EE CC AA BB II LL DD EE CC ĂĂ TT RR EE PP RR II MM AA RR UU LL

GG HH EE OO RR GG HH EE BB RR EE BB EE AA NN UU



PAGINA ORTODOXIEIDoresc încă de la început să vă salut cu căldură în numele meu, al Consiliului

local, al angajaţilor instituţiei Primăriei Runcu, al Asociaţiei Oieior Runceni, înnumele patronilor de pensiuni turistice şi agro-turistice şi să vă reamintesc că aicila Runcu „s-a născut veşnicia satului românesc”, iar în ultimii peste 150 de ani,foştii fii ai Runcului din rândul cărora vă trageţi şi voi cei care astăzi participaţi laaceastă sărbătoare tradiţională „Răvăşitul Oilor”, faceţi parte ca urmaşi ai eroilorcare şi-au jertfit viaţa începând cu războiul din 1877 şi continuând cu marelerăzboi pentru întregirea neamului din anul 1916-1918. Vă amintesc tuturor că ladata de 28.08.2016, poporul român împreună cu „poporul runcean”, sărbătoreştecu entuziasm 100 de ani de la declanşarea primului război mondial, care apecetluit pentru totdeauna întregirea unităţii statului naţional român, consfiinţit la 1Decembrie 1918. Pentru această unire, aşa cum spun documentele şi bunicii şistrăbunicii voştri şi-au dat jertfa de sânge iar numele lor sunt trecute pe monu-mentele din satele componente şi pe care dvs. cu sfinţenie le comemoraţi cuocazia marilor sărbători naţionale.

Stimaţi PrieteniMi-am permis să mă adresez cu acest apelativ datorită faptului că veţi devni de

acum încolo prietenii cetăţenilor Comunei Runcu şi veţi participa cu bucurie lamanifestările turistice ocazionate atât de Ziua Comunei cât şi de noua sărbătoareaflată la prima ediţie din cursul lunii iulie 2016, care comemorează „haiducii” careau acţionat împotriva turcilor şi pe teritoriul localităţii Runcu. Mai mult decât atât ,

Runcu fiind localitate de graniţă, timp de peste 400 de ani, la data de 28 August2016, a fost prima localitate care a dat primii morţi atunci când străbunii noştri autrecut în Ardeal pentru desăvârşirea independenţei naţionale.

Stimaţi concetăţeni şi invitaţiÎn această zi, în afară de bucuria prilejuită de desfăşurarea sărbătorii

tradiţionale runcene „Răvăşitul oilor”, instituţia primarului, Consiliul Local prin mineca primar, vă transmite un scurt bilanţ al mandatului încheiat la data de 05. Iunie2016. În acest context, vă reamintesc că în ultimii 4 ani, comuna Runcu şi-aschimbat aproape radical înfăţişarea, bucurându-se de sprijinul dezinteresat alConsiliului Judeţean, personal al domului preşedinte Ţuţuianu pe care l-aţi votatcu încredere, precum şi de sprijinul parlamentarilor aflaţi în ParlamentulRomâniei. Rezultatele sunt vizibile. Prin obiectivele importante precum: Cele 4poduri, Centrul de Informaţii Turistice, parcul de distracţie pentru cetăţeni şi tineri,asfaltarea unor importante artere de circulaţie, unele dintre ele până sus în varfulInn care vor facilita dezvoltarea turistică în zonă pentru investitori. Construireacentrului cultural, apariţia unor noi pensiuni şi alte importante realizări pe care tim-pul nu ne permite să le reamintim. În acest context, încă o dată vă mulţumescrespectuos tuturor, iar în final „declar deschisă sărbătoarea răvăşitului oilor ediţia2016 urându-vă voie bună, sănătate, dumneavoastră şi membrilor de familie,aşteptându-vă cu drag şi la celelalte activităţi desfăşurare la Runcu”

PRIMAR ION BREBEANU

PAGINA REALIZATĂ DE PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEIPROFESIONALE DE TURISM ARGEŞENE” DUMITRU BOŢILĂ

«Reflector argeşean» nr. 331 din 13-30 septembrie 201612 ISTORIA ABUZULUI SECOLULUI


Uite duba... vine duba...Cuvântul “duba neagră” era la moda zilei, după

instaurarea la 06 martie 1945 a Guvernului Dr. PetruGroza care a amăgit majoritatea ţăranului român înfi-inţând Partidul “Frontul Plugarilor”, adică partidulmajorităţii zdrobitoare a populaţiei de la ţară. Pentru a-şi asigura supremaţia politică, Guvernul Sovietic,având sprijinul unor personalităţi nu neapărat de orig-ine română, pentru a da o tentă d elegalitate, a organi-zat în noiembrie 1946 un simulacru de alegeri libere,alegeri care erau coordonate de armata sovieticăprezentă masiv în toată ţara şi care aveau ca obiectivinducerea în eroare a marilor puteri din Europa şiAmerica că URSS respectă Tratatul de la Ialta privindalegerile libere. Tot aşa de adevărat este că majoritatearomânilor nu au stat cu braţele încrucişate opunându-se chiar cu forţa armată prin numeroasele grupuri departizani şi chiar numeroasele lor depoziţii ale claseipolitice. Numai că, după executarea MareşaluluiAntonescu în 1946 condamnat la moarte pentru că aavut curajul să se opună militar puterii sovietice, situ-aţia politică a României a scăpat de sub control, iarmarile puteri slăbite după război atât militar cât şi eco-nomic, au stat pasive măsurilor impuse de sovietici şide armata cotropitoare care abea în 1953, datorită unoreroi fie ei şi comunişti, au reuşit “paşnic” să-i dea afară

peste graniţă. În acest context, a apărut “DUBANEAGRĂ” ca măsură de coerciţie şi de supunere fărăcondiţii a acetăţenilor României. Cu alte cuvinte,“DUBA NEAGRĂ” a fost chiar o politică de supunerefără condiţii a unor categorii de oameni care nu sesupuneau indicaţiilor şi măsurilor dictate încă de peatunci de marea putere - America. Dorim să tragemconcluzia asupra faptului că încă de pe atunci româniiau sperat, au crezut, s-au rugat la Dumnezeu să vinăamericanii să-i scape de “DUBA NEAGRĂ”. Şi parti-zanii din Nucşoara au crezut până când au fost execu-taţi, şi deţinuţii politici au suferit cu credinţa că vorveni americanii şi să termine cu “DUBA NEAGRĂ”.Numai că acest lucru nu s-a întâmplat iar drept urmare,după aproape 70 de ani, începând cu anul 2013, iar în2014 amploarea este deosebită, când “aceeaşi Mărie(DUBA NEAGRĂ), cu aceeaşi pălărie (DUBA NEAGRĂ -reprezentată de forţele speciale actuale)” acţionează înforţă sub o altă denumire – Direcţia NaţionalăAnticorupţie.

Apariţia DNA – a fost o soluţiesalvatoare pentru România? Începând cu anul 1965, deşi la conducerea se afla

Partidul Comunist, în România a avut loc o puternicămişcare de emencipare şi construcţie economică,

„„ DD UU BB AA NN EE AA GG RR ĂĂ ““ –– RR EE VV II TTAA LL II ZZ AATT ĂĂDD EE UU .. EE .. PP RR II NN DD .. NN .. AA .. ,,

DD UU PP ĂĂ AA PP RR OO AA PP EE 77 00 DD EE AA NN IIEram mic copil după terminarea războiului când auzeam şoptindu-se de oameni cuvântul care

avea să marcheze istoria zbuciumată a României după terminarea dominaţiei otomane, habs-burgice şi fanariote. Acest cuvânt şoptit pe la colţuri purta numele “DUBA NEAGRĂ” care era omaşină închisă de culoare neagră, în acre dacă intrai, de cele mai multe ori nu mai ieşeai viu.“DUBA NEAGRĂ” a reprezentat cel mai feroce mijloc de represiune pe care dictatura stabilitădupă Revoluţia din 1917 de către Uniunea Sovietică condusă de “ferocele Stalin”, de care a avutparte şi România, cu precădere după Directiva NCVD-ului de la mijlocul anului 1947.Funcţionarea DUBEI NEGRE - “maşina de semănat moarte” i-au căzut victime aproape întreagafloare a intelectualităţii şi armatei române, a clasei politice, şi chiar clasa de mijloc a ţăranuluiromân care a fost trecută samovolnic la categoria “chiaburi”, adică oameni ceva mai bogaţi dinrândul satelor româneşti. Este adevărat că imediat după terminarea războiului, în 09 mai 1945,a existat o luptă puternică internă în România pentru impunerea unui sistem dictatorial, caurmare a “umplerii golului de democraţie”, după ce marile puteri Europene s-au retras dupăînţelegerea de la Ialta. Puterea sovietică a încercat construirea unei alte societăţi, umblând pânăchiar la distrugerea fiinţei româneşti şi aservirea ei intereselor sovietice. după cum veţi vedeaîn continuare, acest lucru se încearcă în ultimii 24 de ani după lovitura din decembrie 1989, săse întâmple cu România.



ISTORIA ABUZULUI SECOLULUI

după o perioadă de câţiva ani de funcţionare a “DUBEINEGRE”. Începând cu 1965 până prin 1975, timp de 10ani, putem spune, cei care îşi mai amintesc, că au fosteliberaţi deţinuţii politici până la ultimul, a începutînfiinţarea unor mici societăţi comerciale particulare,iar cetăţenii puteau circula în excursii scurte chiarprin ţări capitaliste precum Turcia şi Iugoslavia, cubuletinul, fără viză. A început o perioadă nemaiântâl-nită în istoria unei ţări de construcţie a unor obiectivecare au făcut istorie în întreaga lume, iar drepturmare, oamenii trăiau mai bine, se respectau între ei,iar statul era uneori chiar un arbitru dintre ei, având învedere că aveai cui să te plângi. Revolta oamenilorprobabil sătui de bunăstare, a fost materializată cusprijinul puternicelor forţe mediatice din occident, înlovitura de stat din 22 decembrie 1989. Că o fi fostbine sau rău, doar istoria oricărui fapt politic o poatejudeca. Românii sătui de o perioadă de frig şi demăsuri de austeritate importante (precum măsurile deausteritate luate de dictatura Băsescu-Boc), s-au rev-oluţionat. Ţara şi-a deschis graniţele în care au trecut-o şi oamenii de bine, dar majoritatea borfaşi, curve şiaventurieri care în regimul trecut nu prea s-au rupt cumunca, iar acum au găsit teren prielnic dând mâna cu“puturoşii din occident care stăteau pe sub podurisau se drogau”. Primul lucru grav care s-a întâmplatimediat după 1989 a fost distrugerea structurii statalea întreprinderilor la care Petre Roman – exponentulmarii finanţe internaţionale a avut o contribuţie impor-tantă prin imboldul greşit “industria românească, unmorman de fier vechi”. Că o fi avut dreptate sau nu,numai istoria o poate judeca şi dovedi. Românii de lavlădică până la opincă, deşi aveau frigiderele pline cumâncare, inele pe degete şi lanţuri la gât, o bună partedin ei având chiar populara Dacie 1300 sau 1310 deproducţie românească, şi-au descoperit peste noapte“vocaţia de hoţ”. Iar această vocaţie a fost material-izată de “furtul bunurilor publice” aparţinând tuturorşi pe care foamea de inavuţire i-au mânat într-o mareluptă de furtişag nemaiântâlnită în nici o ţară. Sigur căromânii de mii de ani s-au născut proprietari de casă,de pământ şi de ţară. Aceasta este gena acestui poporcare niciodată nu şi-a părăsit casa, pământul şi ţara.De aceea, fiinţa românească se identifică cu pământulprin aceea că pământul care ne hrăneşte încă dinburta mamei transmite energia pământului care dis-pare doar atunci când românul moare şi intră înpământ. Că este aşa, o dovedeşte chiar perceptul bib-lic care spune: “din pământ te-ai născut – în pământte vei duce. Oare istoria ortodoxiei româneşti nu aredreptate? rămâne ca fiecare dintre noi să analizăm.Aşa cum spuneam, 1989 a dat frâul celei mari furăciu-ni din istroia neamului, pentru că a avut ce să fure:Fabrici construite încă de pe timpul lui Carol I şi mod-ernizate de popor sub regimul Ceauşescu, baraje pen-tru producerea curentului electric, inclusiv Centralade la Cernavodă, o reţea naţională de complexe decreşterea animalelor de la cele mai mici până la cele

mai mari, reţele de odihnă şi punerea în valoare aapelor minerale, iar nominalizarea lor ar putea contin-ua. România avea cea de-a treia forţă militară dinEuropa şi prima forţă militară în Balcani, urmată de oforţă economică importantă datorită bogăţiilor sub-solului care acum au luat drumul ţărilor sărace dinEuropa. Românii au începu cu vânzareamărunţişurilor din fabrici. Se fura totul şi se exportapeste graniţă, cu precădere Turcia fiind primul benefi-ciar a tot ceea ce se putea fura în ţară. Dar cea maimare lovitură dată economiei româneşti a fost furtulfinanciar şi distrugerea sistemului bancar românescla care Guvernatorul Mugur Isărescu pe care noi îlnumim “criminalul sistemului bancar românesc” şi-aadus o contribuţie esenţială pe care instituţia înfi-inţată pentru cercetarea marilor corupţi şi a marilorfapte de corupţie penale, Direcţia NaţionalăAnticorupţie are “orbul găinilor” şi nu le vede. Deşi înrepetate rânduri am prezentat numeroase documenteexistente în arhiva Parlamentului, aceasta probabil nua dat încă ordinul de anchetare.

PNA... PNA... – un foc de paie încare nu s-au ars marii excrocieconomiciÎnainte de apariţia DNA-ului a funcţionat cu rezultate

dezastruoase PNA, adică Parchetul NaţionalAnticorupţie care în anul 2000 a avut ca procuror gen-eral pe Ioan Amariei. Domnia sa, conform docu-mentelor care poate fi vizionat, la Anexa 27 din docu-mentul întocmit de Comisia de Cercetare a Abuzurilordin Camera Deputaţilor, a primit plângerea depusă deun grup de acţionari ai Băncii Internaţionale aReligiilor, împotriva următorilor: Negru Cristina şiNăvală Maria – judecători la Tribunalul Bucureşti –Secţia a VII-a, Groza Lucian, precum şi ZamfirescuCătălin Andrei şi Stănescu Arin Octav care în prezentdesfăşoară o importantă funcţie privind valorificareaactivelor statului aflate în insolvenţă. Deşi faptele erauclare, la PNA, subordonată Ministerului Public şiMinisterului Justiţiei, “DUBA NEAGRĂ” nu a funcţion-at, încât în prezent, bine-mersi atât judecătorii cât şicelelalte persoane care au făcut obiectul cercetăriipenale, nici după 14 ani nimeni nu i-a întrebat de vorbă.Cu alte cuvinte, Parchetul Naţional Anticorupţie n-afost decât un foc de paie care nici cel puţin nu a ars în“paie ude”, aşa cum spune cântecul, ci focul s-a stinsînainte de a se aprinde. Poate chiar mai mult, fostulPNA în care încă şi acum îşi desfăşoară activitateafoarte mulţi procurori care deşi or fi avut bune intenţii,numai că valul politic le-a astupat elanul. Este posibilca acest elan să fi fost reaprins abea după anul 2005când o parte din conducerea statului a arătat doar“ţepele din Piaţa Victoriei”, fără ca acestea să înţepe pecineva.

DUMITRU CÂRCENIPRELUARE DIN «REFLECTOR ARGEŞEAN» NR. 290

DIN 17 OCTOMBRIE - 4 NOIEMBRIE 2016

La jumătatea lunii Septembrie, mai exact la începerea noului an şcolar, prinbunăvoinţa fostului elev al acestei Şcoli de Subofiţeri Rezervă Infanterie nr. 5RADNA, astăzi veteranul Mihai Popescu din Mărăcineni, cetăţean de onoare alcomunei Mărăcineni, se reântâlnesc în fiecare an – elevii acestei şcoli, care autrăit sub ameninţarea gloanţelor, a rafalelor de mitraliere şi bubuiturilor de tun.Ţin să amintesc că anul acesta, a fost primul an când evenimentele n-au mai avutloc la Şcoala Militară din Radna, întrucât anul trecut - în 2015 , şi-a încetat activ-itatea. Un grup de iubitori ai istoriei adevărate, membri al Asociaţiei NaţionaleCultul Eroilor ,,Regina Maria” – filiala Argeş – preşedinte Alexandrescu Ştefan, şi-a luat avânt şi-au plecat spre lucurile unde acum 72 de ani bubuia pământul dezgomotul armelor, groaza morţii şi curajul acestor ,,ELEVI” de la RADNA. Amplecat cu trenul pe data de 15 Septembrie a.c., am ajuns în dimineaţa zilei de 16Sept.a.c. Am fost aşteptaţi de Primarul comunei PĂULIŞ – dl. ION TURCITU,care ne-a oferit cazare şi mijloc de deplasare şi ne-a însoţit pe tot parcursul şed-erii noastre în zonă. În data de 17 Septembrie 2016, am plecat în zorii zilei, ne-am reântâlnit în Arad cu alţi vechi prieteni din ţară – iubitori de istorie adevărată,Veterani, Cadre Militare în Rezervă şi Retragere, Preoţi ai locurilor şi nu numai.Am plecat spre „Cimitirul Eroilor de la Radna”. Aici sunt înmormântaţi foştii eleviai „Detaşamentului Păuliş”. Un loc foarte îngrijit cu morminte pline de flori sădite.Argeşeanca noastră, Sergent Elena Chiriţă (Regimentul 96 Infanterie), originarădin comuna BOGAŢI, a fost rănită în dec. 1944, apoi internată în Spitalul dinArad, iar la 8 MARTIE 1945 a decedat. Se odihneşte lângă ai ei camarazi din,,Detaşamentul Păuliş”. Tot în acest cimitir se odihnesc – Comănescu Constantindin comuna Uda –Argeş, elevul locotenentului Cismaru, căpitanul Ioan Fătu–comandantul Companiei a 6-a, căzuţi şi ei la datorie tot la Păuliş în 15 Sept.1944, pentru apărarea patriei. Aici a avut loc o slujbă de pomenire, s-au depusflori şi s-au aprins lumânări. Argeşenii, la mormântul eroinei sergent ElenaChiriţă, şi elevului Comănescu Constantin au adăugat o bandă cu tricolor însemn de respect, şi-au depus coroane de flori în memoria acestor bravi eroi care-au luptat pentru eliberarea pământului SFÂNT. De aici, am plecat la„Monumentul Eroilor de la Păuliş”- ridicat în 1974, unde au participat VETERANI,Cadre Militare, Preoţi, Elevi, şi mulţi iubitori ai acestor locuri. Dl. Popescu Mihai- iniţiatorul acestor întâlniri, încă din 1974, a fost făcut „Cetăţean de ONOARE” alcomunei PĂULIŞ, la fel şi ceilalţi patru veterani – colegi ai dânsului. ArhiepiscopulAradului I.P.S. TIMOTEI care fost însoţit de un sobor de 12 preoţi, a mulţumit

acestor ,,Veterani” veritabili, mulţumind bunului Dumnezeu că sunt sănătoşi şi neputem bucura de prezenţa lor. Totodată, le-a urat sănătate şi viaţă lungă. Au mailuat cuvântul Cosmin Pribac – prefectul Aradului, Gl.Mr. (r) Ghe. Mărăcine-preşedintele ANVR TIMIŞ, care a dat citire mesajului Generalului Marin Dragnea–Preşedintele A.N.V.R., Gl.mr.(r) MANCI Ioan – Comandantul Diviziei 4 Gemina– Cluj, Primarul comunei Păuliş-Ioan Turcitu şi veteranul Mihai Popescu care amulţumit tuturor participanţilor şi a rugat să ţinem un moment de reculegere înmemoria celor dispăruţi. Ne-am continuat călătoria noastră prin istorie însoţiţi decele patru „candele vii de la Păuliş” şi-n ziua următoare la: Cladova, Baraţca,Cuvin, Şanţul Anticar de la Păuliş, Miniş şi Ghioroc. Peste tot am fost însoţiţi dePrimarul Comunei Păuliş – dl. Ioan Turcitu, Primarul Comunei Ghoroc –dl.PopiMorodan Corneliu, d-na Boghevici Claudia – vicepreşedinte C.J. Arad, preotulRusu Ghe. Ioan –din Miniş, care a fost 38 de ani preot în comuna Păuliş, preo-tul din comuna Ghioroc –Ciorogariu Mircea şi multe alte oficialităţi ale acesteizone pline de „istorie adevărată”. În toate aceste locuri s-au ţinut slujbe depomenire a eroilor „Detaşamentului Păuliş”, s-au aprins lumânări şi s-au depuscoroane de flori. Mulţumim pe această cale din tot sufletul tuturor lucalnicilor şioficialităţilor care ne-au întâmpinat cu mare căldură sufletească, şi n-au uitataceşti EROI şi VETERANI. Aceasta este istoria!

NUŞA CANTEMIR



ISTORIA COMUNISMULUI

EE LL EE VV II II ŞŞ CC OO LL II II MM II LL II TTAA RR EE DD EE LL AA RR AA DD NN AA PP RR OO MM OO ŢŢ II AA 11 99 44 55

Titlu de carte:Poeziile agentului de poliţie

ALPHA ŞI OMEGA Având conştiinţa distanţei dintre mine şi IonaPrivesc cu-n ochi rece la străina de ieriC-o erudiţie sufletească aproape celestăReţin în retină pe străina de azi.

Ieri, se-edulcora într-un etern adevăr absolutPăstrând un intermezzo adolescentin şi brut Care-i răscumpăra prin frumuseţiToate eşecurile ulterioare din vieţi.

Azi, îmi pare distantă şi derutantăMisterioasă, dar verosimilăTulburatoare, nu-n sine, ci-n lirăHalucinantă-n imagini, uşor puerila.

Mă văd nevoită să respir adâncAerul rece al zorilor cânt

Dup-o lucrare soteriologică şi-un trufaş avântDe cunoaştere brutală a idealului crunt.

‘Iată Subiectiva în frază irecuzabilă a emotivităţii mele superioare’În care al meu suflet de vioare îşi află rostul şi veşnic morala !

ANTINOMII Rătăcesc în lumea lucrurilor care tactac în a lor fiinţă, şi-a mea…se pipăie…şi…nicio prelungire de semnespre-ale Civitas Dei însemne.Să mă lupt în mineimpiedica-mă-voi de sine -angoasa ce curge prin vene -amalgamând sângelecu albastrul perene.La suspinul autonomiei răsfrântă-n pseudoaporiemă angajez spiritual

la ateism cu mănuşi ritual.Din ispita demiurgăneg predestinarea-n primordiişi mă descopăr în surghiunulmărginit şi stingheral eului propriu eon.Spiritul, captiv dialectictrezeşte instinctul brutspre forme-ale condiţiei primareclădite pe nisipul istoriei profane.

Cu nasul la purtare Sub imperiul nimicniciei profaneSupliciu al conştiinţei umaneLaica morală-mi dă dreptul La a bunului simţ sfidare.

Al meu propriu amor angajatDă măsura amarei suficienţămanifestată insolit sub forma Necugetatei cutezanţă.

În perfecta solitudine contemplativă Studiez imperfecta conduită consecutivăCare demască slăbiciuni secularePentru structuri agresive ale prostiei primare.

Grimasa pe chipul împietrit şi fadImploră clemenţă şi uitareCa o postumă consolare Pentru toţi nerozii morţi de surmenare.

ÎÎ NN PP OO LL II ŢŢ II AA AA RR GG EE ŞŞ EE AA NN ĂĂ AA AA PP ĂĂ RR UU TT UU NN NN OO UU PP OO EETT ÎÎ NN PP EE RR SS OO AA NN AAAA GG EE NN TT UU LL UU II PP RR II NN CC II PPAA LL DD EE PP OO LL II ŢŢ II EE MM AA RR II AA NN AA GG EE OO RR GG EE SS CC UU

Mariana Georgescu ocupă funcţia de agent principal de poliţie în cadrul IPJArgeş-Poliţia Oraşului Ştefăneşti- Formaţiunea Ordine şi Siguranţă Publică dinmartie 2010. Agentul de poliţie a absolvit şcoala de subofiţeri „Vasile Lascăr”–Câmpina, promoţia Martie 2007, fiind încadrată iniţial la IPJ Vâlcea. Esteabsolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Spiru Haret, în prezentstudentă la zi în cadrul Universităţii Piteşti, Facultatea de Psihologie. ÎnSeptembrie 2015 a obţinut certificatul „IELTs”-nivel C1 al Univeristăţii

Cambridge la British Council Bucureşti. În decursul celor 9 ani şi jumătate de carieră în structurile MAI aobţinut mai multe diplome şi certificate în urma cursurilor frecventate la şcolile specializate ale Ministeruluide Interne. Are vârsta de 30 de ani fiind la primul volum de poezie. Semnează şi cu pseudonimul MaryAnne.



SĂNĂTATE

Paradontoza, infecţia de la nivelul cavităţii bucale, cauzată de bacterii şi detartru, afectează aproape 80% din populaţia ţării. Mult, foarte mult. În plus,țara noastră este fruntaşa Europei la capitolul paradontoză. Specialiştii spuncă principala cauză a acestei infecţii este igiena orală precară, aşa că foarteimportante sunt controalele periodice, de cel puţin două ori pe an, care vă potajuta să depistaţi din timp existenţa paradontozei şi astfel, să o trataţi.Simptomele acestei boli sunt uşor de identificat. Debutul paradontozei estediscret şi nedureros. Simplele sângerări ale gingiei la periaj, mirosul neplă-cut şi depunerile de tartru sunt primele semne. Dacă boala este depistată latimp, tratamentul paradontozei constă în eliminarea completă a plăcii bacte-riene de la nivelul dinţilor şi rădăcinilor acestora. Altfel, în funcţie de severi-tatea bolii, stomatologul trebuie să împiedice distrugerea osului, să con-troleze infecţia şi, în final, să prevină mobilizarea şi pierderea dinţilor.Implanturile dentale sunt soluţia finală, atunci când dintele nu mai poate fisalvat, susţine Dr. Ionuţ Leahu, medic stomatolog. Paradontoza nu ţine contde vârstă, aşa că s-a demonstrat că poate afecta tinerii, dar mai ales pe ceitrecuţi de 40 de ani. Afecţiunea se manifestă la nivelul gingiilor, însă dacă

boala avansează atunci distruge rădăcina dinţilor, iar în timp se poate ajungela pierderea lor definitivă. Iată câteva leacuri pentru paradontoză care te potscăpa de probleme!

Leacuri pentru paradontoză. Propolisul şiceaiurile ajută la vindecarePropolisul este eficient în lupta cu această boală. Puteţi să clătiţi gură cu

tinctura de propolis (40 de picături la 50 ml apă) sau să mestecaţi 4-5 g depropolis şi apoi să-l înghiţiţi. Puteţi repetă aceste operaţiuni în fiecare zi,până la vindecare. Ceaiul de muşeţel este probabil unul dintre cele maicunoscute leacuri pentru parodontoză, datorită proprietăţilor sale antisepticeşi calmante. Infuzia se ţine în gură câteva minute, după care se poate înghiţi.Un efect dezinfectant şi cicatrizant are şi ceaiul de gălbenele, indicat maiales după extracţia dentară sau dacă sunt alte răni în cavitatea bucală.Infuzia de busuiuc previne apariţia micozelor din gură şi este un leac în trata-mentul aftelor bucale.

PP AA RR AA DD OO NN TT OO ZZ AA AA FF EE CC TT EE AA ZZ ĂĂ 88 00 %%DD II NN PP OO PP UU LL AA ȚȚ II AA RR OO MM ÂÂ NN II EE II ..CC UU MM SS EE TT RR AATT EE AA ZZ ĂĂ BB OO AA LL AA

Artrita se defineşte ca fiind o inflamaţie aunei articulaţii. Este o eroziune, o deterio-rare treptată a cartilajului care acoperăosul unei articulaţii ce începe să se uzeze;apare odată cu înaintarea în vârstă, după olovitură sau la sportivi. În urma acestuiproces, osul de dedesubt începe să seîngroaşe şi să se deformeze şi astfel numai permite o flexibilitate normală în artic-ulaţia respectivă.

Tipuri- Artrita genunchiului- Artrita psoriazică- Artrita reumatoidă- Artrita juvenila reumatoidă- Artrita din bolile inflamatorii intestinale- Artrita reactivă- Guta- Osteoartrita

SimptomeArtrita se caracterizează prin dureri adesea

nocturne care pot trezi bolnavul. Dimineaţa, artic-ulaţiile îşi regăsesc mobilitatea doar după operioadă de încalzire, a cărei durată constituie unbun martor al gradului de inflamaţie.

Tratamentul artritelorUnele artrite necesită un tratament specific:

antibiotice pentru artritele septice, uricozurice încazul gutei, antiinflamatoare şi corticosteroizi înă. În majoritatea cazurilor, analgezicele şi antiin-flamatoarele atenuează durerea.

Dieta alimentarăDatorită faptului că unii bolnavi, datorită

efectelor bolii asupra capacităţii lor de mobilizare,nu pot face cumpărături şi nu pot găti, aceştia nuvor avea o dietă sănatoasă şi echilibrată. Ceamai potrivită dietă pentru pacienţii cu artrită

reumatoidă este cea bazată pe cantităţi mici degrăsimi saturate, colesterol şi sare şi cantităţi maimari de fibre şi carbohidraţi (cereale integrale,fasole, fructe, legume). În ciuda multitudinii destudii ce au evaluat diferite diete, nu s-a determi-nat exact daca utilizarea unor anumite alimentepoate fi utilă. Excepţie la această observaţie esteconsumul de peşte, deoarece acesta conţineacizi omega-3 care au un anumit efect în reduc-erea proceselor inflamatorii din organism. Cutoate că la această observaţie asupra efectelorbenefice ale peştelui a contribuit mult faptul căstudiul s-a efectuat utilizând cantităţi mult maimari de acizi omega-3 decât poate obţine un indi-vid prin consumul normal de peşte, nu se pot con-testa efectele benefice ale acestora. Pacientul vafi instruit să aibă un aport normal de calciu şi vit-amina D, pentru a fi, astfel, protejat împotrivaosteoporozei.

Se va recomanda scăderea în greutate lapacienţii ce suferă de obezitate.

CC EE EE SS TT EE AA RR TT RR II TTAA ŞŞ II CC UU MM OO PP UU TT EE MM TT RR AATTAA

Ştiinţific i se spune ketatoconjunctivita sicca.Cam greu de pronunţat? Şi mai greu de suportat!Este vorba despre uscăciunea oculară ce aparedacă privim mult la monitorul computerului sau latelevizor, dacă lucrăm ore îndelungi la microscopsau la maşina de cusut ori dacă citim extraordinarde mult. În timpul acestor activităţi nu clipim sufi-cient, iar ochii nu se mai umezesc natural.Acelaşi efect îl au aerul uscat din încăpere sauîncărcat de fum de ţigară şi/sau de praf, vântul,aerul condiţionat, foehnul, ventilatoarele, lentilelede contact purtate îndelung sau procesul naturalde îmbătrânire a glandelor lacrimare. Sindromulochiului uscat se anunţă prin senzaţia de “nisip înochi”, prin sensibilitatea la lumină (şi chiar vedereneclară, trecătoare), roşeaţa pleoapelor, secreţii

oculare, senzaţia de pleoape grele (dimineaţa, înspecial), urmată de lăcrimare excesivă.

Comprese şi lacrimiartificiale pentru lubrifiereCe-i de făcut? Reglează monitorul sau scaunul

astfel încât distanţa dintre ecran şi ochii tăi să fiede 50-65 cm şi să urmăreşti textul la care lucreziprivind puţin în jos, într- un unghi de circa 35 degrade. Întoarce monitorul cu spatele la oricesursă de lumină puternică – ecranul ar trebui săfie de trei-patru ori mai luminos decât spaţiul dinjur. La serviciu, aplică zicala “pauzele mici şidese, cheia marilor succese”: opreşte-te 5-10minute după fiecare oră de lucru şi odihneşte-ţi

privirea. Stai cu ochii închişi un minut, apoi făcâteva exerciții – priveşte în tavan, apoi în jos,apoi la stânga şi la dreapta, de mai multe ori,închizând pleoapele după fiecare mişcare, pentruca lacrimile să se răspândească pe toatăsuprafaţa oculară. Acasă, seara, stai o jumătatede oră cu ochii închişi şi acoperiţi cu o compresăînmuiată în apă caldă (căldura stimulează pro-ducţia de lacrimi). Lubrifierea le va prii de minune,având în vedere că şi în timpul somnului ochii tindsă se usuce. Medicii recomandă şi folosirealacrimilor artificiale, pe care le găseşti în farmaciiîn mai multe variante. Sunt indicate cele care nuconţin conservanţi. Iar cel mai simplu de folositsunt variantele monodoză.

SS II NN DD RR OO MM UU LL OO CC HH II UU LL UU II UU SS CC AATT



POLITICA LA ZI, POLITICIENI LA ZID

PRELUARE DIN «REFLECTOR ARGEŞEAN» NR. 277DIN 4-18 MARTIE 2014



VITRINA LITERARA

După îndelungate lecturi şi, eventual, atractiveşi eficiente, din volumele prolificei scriitoare ElizaRoha, am ajuns la concluzia că, despre orice s-arapuca să scrie, ea reuşeşte în egală măsură săse impună, creaţia sa fiind atractivă şi convingă-toare.

Altfel spus, orice proiect pe care-l iniţiază: pove-stiri, romane, teatru, literatură pentru copii şi -iată! - acum o redescopăr în calitate de critic liter-ar, o reprezintă în egală măsură şi într-un modspecific: putând vorbi despre marca Eliza Roha,adică despre calităţile care o diferenţiază de alţiconfraţi. Ea a semnat, deja, şase volume cuaceastă tematică, bine primite de cititori şi, maiales, de cei despre care se pronunţă cu pricepereşi bunăvoinţă. Mă voi referi, în continuare, la ceamai recentă carte cu acest profil, Lecturi la gurasobei, tipărită, în anul 2016, la Editura Betta,volum în care îşi exprimă părerea despre apariţi-ile recente ale unor scriitori ca: Mihai Antonescu,Vilia Banta, Nelu Barbu, Dumitru Dumitrică,Theodor Răpan, Ioana Stuparu şi alţii.

Ceea ce am remarcat, ca o caracteristică gen-erală, este faptul că referirile sale au o bogatăbază informativă, incluzând şi câteva date despreviaţa şi activitatea autorului prezentat: studii,debut, tipăriri anterioare, păreri critice despreoperele acestuia - reuşind, încă de la început, săne înfăţişeze o situaţie cuprinzătoare şi sistemati-zată, oprindu-se apoi asupra celei mai recenteapariţii a autorului respectiv. Un alt aspect sereferă la adoptarea unui ton critic la obiect, pro-nunţându-se asupra specificului autorului anal-

izat, făcând diferenţierile şi subliniind calităţilecare-l deosebesc de ceilalţi. Scriind despre poetaVilia Banta, depun afirmată în câmpul literaturiiromâneşti, membră a Uniunii Scriitorilor,autoarea notează: „Printre valorile incontestabileale poeziei actuale, un loc de frunte îl ocupădoamna profesoară Vilia Banta, matematiciană,reuşind să sublinieze metaforic, prin forţa şivalenţele poetice ale cuvântului inferioritatea deînalte simţiri şi trăiri ale unei feminităţi pure, ade-vărate, oferindu-ne, la vârsta maturităţii, o operăcu adevărat merituoasă” (p. 32).

Cu totul altfel ne prezintă pe liricul (şi regretat-ul, de-acum) creator Dumitru Dumitrică, de laBolintin Deal, raportat la poezia tradiţională, carereliefează frumuseţea locurilor natale, desprecare scrie: „Cartea de poeme în murmurulSabarului îl defineşte pe domnul DumitruDumitrică drept un poet de rezonanţă romantică,descifrând în versurile sale o mirifică încărcăturăde intense simţiri şi trăiri, convertite într-ometaforică a tristeţii şi a resemnării” (p. 92).Prozatorului, poetului şi criticului literar MihaiAntonescu, situat în fruntea colaboratorilor de laEditura Betta, atât prin prestigiul său, cât şi princontribuţiile directe, într-o oralitate demnă deadmiraţia ascultătorilor, autoarea îi oferă unspaţiu mai larg, acordat romanului Memoriatrestiei, pronunţându-se astfel: „Un grandiosroman istoric, social, un poem în proză de largărespiraţie, preţ de 600 de pagini, o desfăşuraresenină, aproape edenică, ne grăbită, sistematiza-tă şi temeinică, o curgere ondulatorie a eveni-

mentelor petrecute la Ierusalim şi în zonelelocuite de neamurile evreieşti, acum aproximativdouă mii de ani” (p. 10).

Remarcabil mi se pare faptul că autoarea nuface o prezentare laudativă, cu un caracter gen-eral, ori cu un limbaj standard, ci una aplicativă -demonstrativă, argumentându-şi părerile cucitate bine alese şi cu referiri la opiniile altor criti-ci competenţi, afirmaţi în jurul editurii Betta, cumar fi: Lucian Gruia, Emil Lungeanu şi Aureliu Goci- care au o mai largă accesibilitate la opereletipărite aici, de diferiţi autori, în ultimii ani, de unavânt considerabil, în comparaţia cu evoluţiagreoaie a altor formaţii de acelaşi fel.

Dacă mă refer şi la cărţile anterioare de criticăliterară ale Elizei Roha (Am cunoscut câţiva con-temporani, îndrăgostiţi de arta cuvântului, Stareade bine a lecturii, Lecturi estivale), deduc faptulcă ea acordă o atenţie egală unor scriitori cu oîndelungată activitate în domeniu, cum ar fi:Victoria Milescu, Ioana Stuparu, cât şi unor autoriaflaţi abia la începutul drumului, tineri talentaţi şiharnici, ca: Magda Băcescu, Victoriţa Duţu, CatiaMaxim şi alţii, care dovedesc reale calităţi literare.Cărţile cu această tematică, ale Elizei Roha, seîncheagă într-o continuitate calitativă, dovedindformarea unei tradiţii în această direcţie, îndeose-bi cu prilejul unor apariţii de calitate la EdituraBetta, condusă cu pricepere şi competenţă deNicolae Roşu, un bun organizator şi cu perspec-tivă de largă cuprindere.

ION C. ŞTEFAN

OO SS CC RR II II TT OO AA RR EE TTAA LL EE NN TTAATT ĂĂDD EE SS PP RR EE CC ĂĂ RR ŢŢ II LL EE CC OO NN FF RR AA ŢŢ II LL OO RR

„Când va cădea o stea”,Corneliu ZEANA,Editura Betta, BucureştiPrima parte a titlului articolului meu nu-mi

aparţine, deoarece aşa se numeşte o poezie amedicului Corneliu Zeana, din volumul recent,„Când va cădea o stea”, apărut, în anul 2016, laEditura Betta, una dintre cele mai harnice şi dis-tinse instituţii culturale de acest fel. Iată şi textul,de o aleasă sensibilitate şi o rară frumuseţe: „Înclipa sacră se-ntrupează/ Şi tot în clipă sedestramă/ Precum o ceaţă ce vibrează -/ N luminasoarelui de-aramă” (Geneză de vers, p. 29).Doctor în medicină, lector universitar la Facultateade Medicină, Corneliu Zeana este autorul unortratate de specialitate, tipărite la Editura Medicalăşi Editura Ştiinţifică, precum şi al unui roman „TreiSecole după Milescu”, a volumului de versuri„Când va cădea o stea”, la care mă voi referi încontinuare. Autorul mărturiseşte că s-a apucattârziu de scris, deşi a fost deja primit ca membru alUniunii Scriitorilor Români, ca dovadă a preţuiriicalităţilor sale artistice. Face parte din aleasa viţăa medicilor care au găsit în literatură o a douaformă de afirmare, prin fapte şi vorbe, adică o

evadare din trudnicia meseriei lor, avându-l camodel pe Vasile Voiculescu cel surghiunit de viaţăşi preferat de muze. După conţinut şi formă, volu-mul de faţă pare o antologie de autor: „Pornimcălări de-a curmeziş de toamne/ Cu-acelaşi cer şiarzătoare stele/ Şi ca-ntr-o apă, mi le apropii,Doamne,/ Trecându-mi degetele printre ele”(Cicluri de patru şi de şapte, p. 11); ca, pe paginaurmătoare, să întâlnim o creaţie cu o formă popu-lară: „Du-te, dorule, pe apă/ Du-te, dorule, pe vânt/Du-te şi de chin mă scapă/ Şi să nu te-ntorci nici-când...” (Du-mi, vântule, dorul meu, p. 12) - cadovadă că în aceeaşi măsură în care autorul scriepoezii de factură clasică sau folclorică - poeziile îlscriu pe el, într-o îmbinare armonioasă: „Când noivedem idei şi ne-ntrebăm/ Pentru ce-ar merita-ntr-adevăr să murim/ Jurând credinţă unor idealuri?”(în jurul mesei, p. 17). În literatura română, doarCamil Petrescu vedea idei, iar luarea expresiei decătre Corneliu Zeana, este un semn că mediciigândesc profund şi, uneori, se exprimă concis:„Floare de tei purtată-n părul tău/ GrădinaParadisului, deplin cuprinsă” (Amintire, p. 23). Iatăo poezie de numai două versuri, aşa cum întâlnimaltele de două pagini (întoarcere, p. 46) sau chiarde patru - cinci pagini (Desigur, ne vor cere

socoteală, p. 33). De aceea, am afirmat, maiînainte, că poezia îl scrie, uneori, pe autor, în sen-sul că el nu şi-a propus, arhitectonic, să alcătu-iască un volum tematic, pe trepte şi forme de expri-mare, ci şi-a adunat aici creaţiile cele mai fru-moase, compuneri de suflet, de-a lungul timpului...Şi bine a făcut, fiindcă este vorba de-o cartereuşită, după cum afirmă şi criticul literar AureliuGoci, în prezentarea intitulată „Poezia lui CorneliuZeana” şi au confirmat-o (anterior) cei care l-auprimit ca membru al USR, aşa încât nu-mi mairămâne decât să-i recomand autorului să se ia înserios şi să scrie mai departe, deoarece „valoareanu aşteaptă ca vârsta s-o măsoare”, după cumscria, într-o piesă de teatru, poetul francez NicolasBoileau; dar nici nu-i poate împiedica talentului săse afirme plenar. Am parcurs cu plăcere aceastăcarte, compusă cu sinceritate şi har şi îl aştept pedomnul Corneliu Zeana cu un nou volum.

„Când cade o stea”, atitudine depresivă mioritică,poate lua şi forma afirmativă-antonimică, precum„Când a răsărit o stea” - adică momentul când undoctor talentat se va alătura, cu succes, scriitorilorperformanţi.

ION C. ŞTEFAN

„„ GG EE NN EE ZZ AA DD EE VV EE RR SS ““AA TTAA LL EE NN TT UU LL UU II UU NN UU II MM EE DD II CC



DE TOATE PENTRU TOŢI

Interviu “la rece”Mă numesc Alexandru Roşu, sunt din Bucureşti, am 25 de ani,

sunt absolvent al Liceului “Dinicu Golescu” cu profil sportiv. Amfost foarte pasionat de sport din copilarie, iar pe perioada liceuluiam practicat un sport pe care eu l-am iubit şi anume rugby. Înperioada liceală am obţinut o medalie de aur, o medalie de bronzla Campionatele Naţionale de Juniori, după care am fost admis laUniversitatea Ecologica din Bucureşti, la secţia de kinetoterapie,fiind licenţiate în acest domeniu odată cu anul 2015. Sunt înschimb foarte pasionat de muzică şi am facut o trecere rapidă dela sportul mult iubit, spre muzică, evident. Trăgând linie, sportulm-a format ca om, m-a facut un om puternic şi m-a făcut să trăi-esc cu brio în orice fel de situaţii, indiferent de cât de complicat arfi. Din anul 2011 până în anul 2015 am urmat cursurile de cantoale maestrului George Valentin Dragomir, tenor şi profesor cantola acea vreme. A fost o perioadă foarte frumoasă, pot spune căde aici a început totul. A fost greu la început pentru că am pornitde la zero şi nu am crezut niciodată că pot face performanţă înacest domeniu. Neaşteptat de bine mi-am dezvoltat calităţilevocale, am prins încredere în mine, deşi nu am ştiut nicioadată ceeste tehnica vocală, tehnica de susţinere,etc. Am pornit cu orelede canto ca pe o pasiune, iar profesorul meu a reuşit cu successă îmi deschidă o carieră în muzică, după ce bineînţeles mi-ampregătit foarte bine vocea. Îmi urmez visul, cânt şi imi dedic tottimpul şi sufletul meu frumos pentru cultură, artă, spectacole , fes-tivaluri etc.

În momentul de faţă , pot spune că sunt produsul domnului pro-fesor George Valentin Dragomir în proporţie de 80%, restul de20% fiind pur şi simplu experienţa pe care am câştigat-o cântândla karaoke, festivaluri, concursuri şi ulterior evenimente.

Activitatea mea solistică începe din anul 2013 la FormaţiaAlbatros din Bucureşti şi trebuie să ştiţi că Alexandru Roşu îşi facefoarte bine toate temele, cântă la evenimente în fiecare week-endîn toată ţara. Am devenit foarte polyvalent, am început să îmilărgesc repertoriul: piesa în limba română, piese din repertoriulinternaţional, piese în limba greacă.

Colaborarea profesională cu profesorul meu a fost foarte bună,am fost foarte mulţumit de la bun început şi cel mai importantlucru este că mi-a oferit încrederea pe care eu nu o aveam şi otehnică vocală personalizată. Prin domnul profesor l-am cunoscutpe Mircea Elisei, inginer de sunet, compozitor şi pianist, iar laacesta realizăm toate imprimările pieselor studiate la orele decanto.

Un moment culminant al carierei mele a fost cel din 2015 cândam cântat alături de colega mea Raluca Iurascu la Sala Palatuluicu un public mare şi destul de pretenţios. Am avut mari emoţii,însă le-am depăşit cu brio. Am interpretat două piese în duet şianume: Vivo per lei şi Proud Mary. Poate că dacă nu aş fi făcutcanto şi cu un profesor care a studiat canto clasic, nu aş fi pututsă redau “Vivo per lei” in stilul Andreea Bocelli, însă pot afirma cu

cea mai mare siguranţă că mi-am dezvoltat foarte bine voce a pestilul muzicii uşoare şi internaţionale.

O experienţă foarte funny a fost cea din anul 2013, când am par-ticipat la Killer Karaoke la Prima Tv când am fost pus să cânt înfaţa unui microfon din care ţâşnea apă , însă am avut şi alte probede trecut, iar piesa pe care am cantat-o a fost “Dacă ploaia s-aropri” o piesă studiată timp îndelungat la canto. Consider în prezentcă mă reprezintă melodiile mai lente, muzica blues veche etc. Înperioada 2011-2015 am lucrat undeva la circa 30 de piese modelfinit, alături de profesorul meu de canto, iar dacă vi se pare puţin,trebuie să ştiţi că la o piesă nu se lucrează o zi, o săptămână, olună ci mult mai mult , în funcţie de forma sa. Am participat în anul2013 la Festivalul Tinereţii, iar în anul 2015 am obţinut TrofeulFestivalului Naţional “Magia Crăciunului” interpretând piesa“Noapte de Crăciun” a lui Horia Brenciu. Am participat alături deprofesorul meu şi la Spectacolul Antidrog organizat la SalaPolivalentă Bucureşti, tot în anul 2013, interpretând şi fiind apreci-at de un public de peste 2.500 persoane. Din curiozitate am încer-cat să lucrez şi cu alţi profesori dar nu am reuşit şi il consider pemaestrul George Valentin Dragomir mentorul cel mai important dinviaţa mea de artist, în prezent având şi o colaborare cu dumnealuipe parte de piese, producţie muzicală. Am interpretat anul acestapiesa “Aura” , semnata atât muzică cât şi text de George ValentinDragomir, care a devenit din noiembrie 2014 şi compozitor şimembru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.Îmi doresc să am cât mai multe colaborari cu foşti colegi de-ai meide canto şi pot afirma că pe majoritatea îi cunosc cum au venit ladomnul profesor şi cât de bine s-au dezvoltat în ani de muncă, derepetiţii. În prezent sunt cel puţin 10 foşti colegi de-ai mei care, caşi mine, dintr-un hobby şi o pasiune şi-au făcut o meserie din carene susţinem financiar şi suntem cunoscuţi în lumea muzicală auto-htonă. Pe aceasta cale doresc să mulţumesc familiei mele pentrutoată susţinerea, iubirea şi implicarea lor în formarea mea person-ală, profesională, cât şi maestrului George Valentin Dragomir.

D.B.

Tinere talente în “muzica grea”.

ALEXANDRU ROŞU – SOLIST ALFORMAŢIEI ALBATROS ŞI CURSANT AL

ORELOR DE MAIESTRIE VOCALĂ CUTENORUL GEORGE VALENTIN DRAGOMIR



REVISTA PRESEI LOCALE

RR EE VV II SS TTAA PP RR EE SS EE II LL OO CC AA LL EE

Mediul economic argeşean traversează operioadă dificilă. Dovadă numărul mare de soci-etăţi care înre¬gistrează datorii la bugetul de stat

şi în cazul cărora Fiscul a iniţiat deja procedurilede executare. Zeci de mii de popriri, sute desechestre şi bunuri de zeci de milioane de lei noi

scoase la vânzare de către Fisc pentru ca statulsă-şi recupereze obligaţiile restante - reprezintă,în cifre, bilanţul „negru” al activităţii AdministraţieiJudeţene a Finanţelor Publice Argeş în 2016,prezentat de către directorul instituţiei, PetreCojocaru, în interviul acordat săptămânalului„Ancheta”. (Oana Stoica, Nadia Ciochină)

Ziarul „ANCHETA“Directorul Finanţelor Publice, Petre Cojocaru,dezvăluie proporţiile dezastrului din economia judeţului:

8.600 de firme argeşene sunt în executare silită

Ponderea argeşenilor din mediul urban careapreciază că au nevoie de cel puţin 2.000 lei netpentru a face faţă cheltuielilor lunare a scăzutgradual de la 67,1% în 2013 la 63,6% în 2015,potrivit unor studii realizate de către InstitutulNaţional de Statistică. Dintre aceştia, 29,5%estimează că le sunt suficienţi cel puţin 3.000lei, faţă de 34,2% în 2013. în mediul rural,majoritatea (în 41,3% dintre gospodării) consid-eră că pot face faţă cheltuielilor cu sumecuprinse între 1.000 şi 2.000 lei, procentul fiindsimilar atât conform studiului din 2015, cât şicelui din 2013. De asemenea, de peste 3.000 leiau nevoie 25% din gospodăriile care trăiesc înmediul rural, în tip ce 16,7% au nevoie de sumecuprinse între 500 şi 1.000 lei.

Ziarul „ARGEŞUL“Nu ne mai ajung banii...

Nu, nu sunt macabru. Am prea mare respect pen-tru familia Brătienilor şi pentru tot ce a făcut ea pen-tru România şi pentru Argeş. Dar sunt sigur căBrătienii se învârt în morminte zi de zi. Ceas deceas. Minut cu minut. Şi se învârt rău. Cum să nuse învârtă când văd cum s-a diluat PNL-ul, cum s-adiluat noţiunea de liberalism autentic, efi¬cient, cap-tivant şi prolific. Cum să nu se răsucească înmorminte când văd că PNL, partidul în care au pustoată pasiunea, forţa şi dragostea de ţară, e un par-tid-corcitură, un par¬tid în care şi-au făcut loc mii deex-pedelişti revopsiţi din portocaliu în galben? Amavut o stare de lehamite in ziua înecare PDL a fostabsorbit de PNL. In ziua aia s-a stricat pro¬babil celmai rău ideea ,de libera¬lism. Inclusiv în Argeş. In

judeţul Brătienilor, liberalismul adevărat e doar oamintire frumoasă, dar din ce în ce mai îndepărtată.Cum să fie copreşedintele Dănuţ Bica libe¬ral cândprin natura şi formaţia sa e „portocaliu”? Cum să fieVasile Blaga liberal când a fost tot timpul mânadreaptă a lui Traian Băsescu? Şi nu spun asta cuvreo urmă de maliţiozitate sau subiectivism.Pro¬blema e că de dragul procentelor mai multe laalegeri, PNL s-a prostituat politic. A încălcat toateprincipiile si idealurile Brătienilor. Şi, dincolo denume, oricare ar fi ele, PNL şi PNL Argeş şi-au pier-dut forţa şi vocea. Şi vocile. Până acum vreo cinci-şase ani, PNL avea mai mult sânge în instalaţie,avea mai mulţi oameni vocali şi cu cap. Şi primulnume care îmi vine în minte e cel al lui TeodorMelescanu, trecut la ALDE. Apropo de ALDE, nu afost de ajuns că PNL s-a diluat, s-a mai şiscindat..........

DENIS GRIGORESCU

Ziarul „JURNALUL DE ARGEŞ“Cu ce viteză credeţi că seînvârt Brătienii în morminte,doamnă Alina Gorghiu?

Săptămâna trecută, justiţia argeşeană a fost îngrevă, manifestare la care au aderat doar judecă-toriile de pe raza judeţului şi Tribunalul Argeş.Protestele vor continua şi în perioada următoare,Tribunalul anunţând că în intervalul 19-30 septem-brie judecătorii vor soluţiona doar cauzele de tipurgent. Conform comunicatului transmis de cătrevicepreşedintele Tribunalului Argeş, MarianaVârgă, aceste manifestări de protest suntsusţinute cu următoarele obiective: pentrudepolitizarea justiţiei şi independenţa puteriijudecăto¬reşti; pentru preluarea bugetului puteriijudecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie; pentru respectarea şi executarea decizi-ilor judecătoreşti; pentru elimina¬rea inechităţilorsalariate din sectorul public. (Oana Bahrim)

Subtitlu: Tribunalul Argeş- preşedinte instanţă, Vîrtopeanu Valerica -

17.600 lei- vicepreşedinte instanţă, Vârgă Mariana -

7.520 lei- preşedinte secţie, Căpitănescu Nicoleta -

9.208 lei- preşedinte secţie, Danciu Aurelia - 17.000 lei- Achim Alina-Gabriela - 6.670 lei (Jud. Coşteşti,

Trib. Vâlcea, Trib. Argeş)- Argeşeanu Dumitru-Daniel – 6.854 lei- Badea Mihaela – 15.678 lei- Bădiceanu Ilenuţa – 16.078 lei- Călin Eros Elena-Manuela – 8.248 lei- Comăneci-Moşneanu Emanuela-Niculina -

9.379 lei- Diaconu Andreea-Carmen – 6.738 lei- Dumitrache-Babalâc Mariana-Mirela – 14.986

lei- Dumitraşcu Olga-Mihaela – 15.245 lei

- Dumitrescu Marinela-Cornelia – 16.064 lei- Dumitrescu Marius – 16.848 lei- Duţă Aneta – 15.767 lei- Grigore Raluca -13.142 lei- Ionescu George-Nicolae -6.675 lei- Ioniţă Ionel-Cristian – 11.403 lei- Lazăr Irina-Mihaela – 16.895 lei- Linţă Alexandra – 15.219 lei- Mateescu Alina-Mihaela – 13.905 lei- Năstase Gabriela-Diana – 7.533 lei- Neacşa Ioana-Mihaela – 11.509 lei- Neacşu Gheorghe – 16.562 lei- Papaianopol Magdalena-Viorica – 9.920 lei- Pârvu Ioana – 9.000 lei- Postelnicescu Maria-Corina – 12.300 lei- Prunaru Andreea-Monica – 14.950 lei- Sachelarie Nifon – 16.594 lei- Soare Patricea-Lorela – 10.500 lei- Ţînţu Sonia-Ionela – 11.800 lei- Vişinoiu Ruxandra – 6.500 leiJudecătoria Piteşti- preşedinte instanţă, Pîrvu Elena-Camelia –

14.160 lei- preşedinte secţie, Dumbravă Ana-Maria –

12.900 lei- Apostol Gabriel – 9.500 lei- Apostol Gabriela- 12.700 lei- Bărbulescu Elena-Luminiţa- 8.300 lei- Ene Cornelia-Inge- 13.169 lei- Fodor Elena- 12.000 lei- Grădinariu Maria-Alis – 12.500 lei- Ion Ioana-Cristina- 4.300 lei- Iordache Gabriela- 14.000 lei- Mitrofan Florina- 15.000 lei- Popescu Livia- 14.420 lei- Rădulescu Anca-Georgiana-12.300 lei

- Stan Mircea- 12.000 lei - Stancu Dana-Iuliana -6.000 lei- Stoicescu Melania-Cristina- 3.400 lei- Vioreanu George-Cristian- 5.300 lei- Voicescu Filofteia-13.800 lei- Zvorişteanu Ancuţa- 3.500 leiJudecătoria Câmpulung- preşedinte instanţă, Oprea Ana-Denis-

7.700 lei- Austrianu Elena-Alina- 15.300 lei- Caplan Adriana- 7.600 lei- Diaconescu Sanda- 15.000 lei- Nicolescu Violeta- 15.000 lei- Popescu Iuliana- 6.400 lei- Roibu Georgeta-14.500 lei- Vişoiu Otilia- 16.000 leiJudecătoria Curtea de Argeş- preşedinte instanţă, Bratu Marian-Mirel- 13.300

lei- Cojocaru Elena-Andra- 3.500 lei- Ion Constantin-Bogdan- 6.100 lei- Pavelescu Alina- 5.500 lei- Stana Corneliu-Adrian- 7.400 lei- Stoica Ovidiu-Marian -5.400 lei- Tomescu George-Marian- 3.600 leiJudecătoria Costeştipreşedinte instanţă, Olteanu Elena-Cornelia -

5.500 lei Bogdan Dumitru-Cristian - 7.000 leiFilionescu Robert-Nicolae - 5.500 leiGrigore Cristina-Elena - 5.500 leiSersea Oana-Georgiana - 4.000 leiJudecătoria Topoloveni- preşedinte instanţă, Boroş Margareta- 16.000

lei- Frujină Ofelia-Raluca- 13.000 lei- Ene Ligia - 13.000 lei- Neacşu Daniela- 14.000 lei - Niculescu Bogdan- 4.000 lei

Supăraţi că nu li s-au mărit lefurile, ,agistraţii au intrat în grevă

Salariile judecatorilor argeşeni



FELICITĂRI

Următoarea apariţie - 1 octombrie 2016

Recent, redacţia ziarului Reflector Argeşean, conform obiectu-lui de activitate, s-a adresat celei mai importante instituţii aleStatului Român, reprezentate de „Curtea Constituţională”, un„mesaj sesizare” în numele majorităţii cetăţenilor români caredoresc să vieţuiască veşnic pe teritoriul României. În acestmesaj, pentru a nu ştiu câta oară, făceam public cunoscutprevederile art. 1 din legea fundamentală a României,Constituţia. În acest mesaj, rugam judecătorii CurţiiConstituţionale să se sesizeze cu privire la încălcarea gravă alegii fundamentale, de către Preşedintele României, domnulKlaus Iohannis, de domnul prim ministru Cioloş, şi de doamnaprocuror general DNA – Kovesi. Prin noile iniţiative, preşedinteleRomâniei încalcă grav art.1 cu privire la suveranitatea, indepen-denţa şi unitatea statului naţional român. În prezent, România numai are Parlament, nu mai are guvern, care este numit de laBruxelles, şi nu prin voinţa politică a Parlamentului, datorită fap-tului că şefii partidelor parlamentare, unii dintre ei au fost „şanta-jaţi”, arătându-li-se „pisica care zgârie rău DNA”, acceptând unguvern impus de forţe ostile României. De aceea, public rog„Dumnezeul Naţiunii Române” reprezentat de CurteaConstituţională, acum în preajma împlinirii pe 15 august 2016 a100 ani d ela declanşarea primului război mondial care a gener-at pentru veşnicie, la 1 decembrie 1918, unitatea şi suveranitateanaţiunii române. Măsurile luate de domnul preşedinte privinddiminuarea efectelor art.1 din Constituţie, pot fi considerate nudoar abuzive, iar acestea vor fi sancţionate de istorie.

Către, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI,Domnului Preşedinte al Înaltului FOR privind

„Garanţia actului suprem privind Constituţia”Distinşilor celor 9 Judecători ai Curţii

Subsemnatul, Boţilă Dumitru, având calitatea de director al publicaţiei„Reflector Argeşean” – singurul ziar din România declarat „ziar antisis-tem”,

Preşedinte al Asociaţiei Primarilor Argeşeni, Preşedintele Asociaţiei Profesionale de Turism şi Alimentaţie

Publică,Ofiţer (r) cu gradul de colonel - primul dizident al Armatei Române din

anul 1970,Jurnalist, editor de cărţi, Prin prezenta, mă adresez dvs., domnilor judecători, pe care în pub-

licaţia pe care o conduc i-am numit în repetate rânduri „DumnezeiiNaţiunii Române”. Acest lucru s-a datorat convingerii mele că într-ade-văr, aşa cum este precizat în articolul 142 al Legii fundamentale a stat-ului reprezentată de Constituţie, pe care nu o poate modifica nimeni dinclasa politică fără un referend aprobat.

DOMNILOR JUDECĂTORI,Aşa cum este precizat suficient de clar, „Curtea Constituţională este

garantul supremaţiei Constituţiei”. În acest context, cu tot respectul, văinveterăm în numele cititorilor, să aveţi în vedere prevederile art. 1-„România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indiviz-ibil”. În aceste condiţii, în numele creatorului pe care l-am invocat, rogonoratul FOR decizional să analizeze cu mare răspundere în spiritul şilitera legii, greşelile strecurate intenţionat sau nu la art.135 lit. g) pre-cum şi art.148 Titlul VI- Integrarea Euroatlantică.

În cele două articole, în mod grav s-au încălcat art.1 alin.1 care nu afost modificat prin legea nr. 429/2003, provenită din ConstituţiaRomâniei în anul 1991. În atare situaţie, punctul g) din art.131 carestipulează „aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţăcu obiectivele UE”, este grav modificat şi adăugat. Acest punct încalcăsuveranitatea şi independenţa statului român, transformând Româniaîntr-o colonie a marilor puteri care conduc nedemocratic cele 27 destate printre care şi România. Acelaşi lucru este valabil şi pentruart.148 pct.1 „în scopul transferării unor atribuţiuni către isntituţiilecomunitare”.

Punem întrebarea judecătorilor Înaltei Curţi Constituţionale, dacă prinacceptarea tacită a încălcării acestor prevederi, Înalta CurteConstituţională a statului român, nu vor fi pasibili în viitor să fie traşi larăspundere penal? Facem această precizare prin faptul că nicio orga-nizaţie sau tratat nu va avea o viaţă veşnică şi implicit, UniuneaEuropeană din care în prezent s-a desprins irevocabil Anglia, iar noi,românii, concetăţenii dvs., am devenit „servitorii Europei”, un fel deparia a celor 15 state fondatoare. Prin punctul g), cred că ştiţi, econo-mia românească nu mai există, bogăţiile solului şi subsolului au trecutîn mâna marilor companii americane şi a ţărilor Europei. Pe 40% dinterenul arabil al ţării sunt proprietari străinii. Politica monetară se facede către domnul Mugur Isărescu, guvernatorul spunem noi, „trădător”,asumându-ne răspunderea prin documente existente în arhivaParlamentului României.

Însăşi simbolurile naţionale prevăzute la art.12 pe care dvs. trebuiesă le apăraţi chiar cu preţul vieţii, sunt încălcate prin arborarea ilegalăla instituţiile statului român, a aşa-zisului drapel UE, care nu este pre-văzut prin Tratatul de la Lisabona, ultimul care a fost semnat şi deRomânia.

De aceea, onoraţi domni judecători ai Curţii Constituţionale,Ca cetăţean al acestei ţări, care am depus jurământ de credinţă faţă

de ţară, vă rog şi vă implor în numele cetăţenilor care doresc să trăi-ască veşnic pe pământ românesc, fără a fi considerat naţionalist, să văaplecaţi cu toată conştiinţa jurământului depus la investire şi să anal-izaţi la fel ca un „Dumnezeu din Cer”, fără vreun party-pree politic, dacăcele spuse de mine sunt reale. În consecinţă, chiar dacă 3 judecătorisunt conform Constituţiei propuşi de preşedintele României, care nueste de origine română, ci de origine germană, rugăm ca şi aceştia săgândească la ţara românească, la tradiţiile ei şi la necesitatea capoporul român să trăiască veşnic în graniţele fireşti pentru care, acum,în preajma împlinirii a 100 ani de la crearea statului naţional unitar şiindivizibil, şi-au pierdut viaţa peste 2 mil. de soldaţi şi civili apărând gliaromânească.

Credem că şi dvs. trebuie să fiţi pătrunşi de importanţa celor spuse,iar în consecinţă, să luaţi măsuri în numele morţilor pentru statalitateaRomâniei în decursul veacurilor şi să apăraţi art.1 şi implicit să vă faceţidatoria aşa cum se prevede în art. 142 „dvs. fiind garantul supremaţieiConstituţiei”.

Aşa să vă ajute Dumnezeu! Să vă dea înţelepciunea să apăraţi şi săgarantaţi poporului român şi milioanelor care s-au sacrificat pentruindependenţa şi statalitatea statului în decursul veacurilor şi mileniilor!

Prezenta solicitare adresată dvs. o vom publica în câteva numereviitoare amintindu-vă că 300 exemplare din ziar le distribuim gratis la:30 de ambasadori, 100 senatori şi deputaţi din Parlamentul României,60 de primari de mari oraşe, la toţi miniştri şi la celelalte instituţii fun-damentale ale statului: Justiţie, Parchete, armată, poliţie, SRI, SIE, etc.

D.B.

SS CC RR II SS OO AA RR EE DD EE SS CC HH II SS ĂĂ CC UU RR ŢŢ II IICC OO NN SS TT II TT UU ŢŢ II OO NN AA LL EE AA RR OO MM ÂÂ NN II EE II ––

DD UU MM NN EE ZZ EE UU LL NN AA ŢŢ II UU NN II II RR OO MM ÂÂ NN EE

PRELUARE DIN «REFLECTOR ARGEŞEAN» NR. 327DIN 17-31 IULIE 2016

Ţara noastră aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă ... · ZIAR DE ATITUDINE, ANALIZE,...

Documents

Transcript of Ţara noastră aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă ... · ZIAR DE ATITUDINE, ANALIZE,...