Aproape Totul Despre Siloz

5
APROAPE TOTUL DESPRE… SILOZ De ce trebuie să însilozăm? Pentru că, prin însilozare: - se păstrează conţinutul în substanţe nutritive şi însuşirile bune ale furajelor verzi; - la preparare, pierderile de substanţe nutritive sunt de 5-10 %; - se stimulează şi se ieftineşte producţia animalelor, atât cea de lapte cât şi îngrăşarea; - raţiile furajere pot să aibă în structură 60-70 % nutreţuri însilozate; - conservarea furajelor prin însilozare se face obişnuit pentru un an de zile însă păstrarea poate ajunge şi la doi ani; - se poate administra în consum în stabulaţia de iarnă dar şi vara în perioadele când furajele verzi sunt insuficiente (de exemplu în perioadele de secetă); - lucrările de preparare ale silozului sunt mai puţin dependente de condiţiile meteo, sunt în întregime mecanizabile iar terenul se eliberează în scurt timp; - spaţiile de depozitare sunt mai reduse, într-un metru cub conservându-se 450-600 kg siloz. Tipuri de silozuri A B C Silozuri din plante cu umiditate ridicată (peste 60 %) silozurile propriu-zise Silozuri din plante cu umiditate redusă (sub 60%) semisilozurile; semifânurile Silozuri energetice din grăunţe de cereale pasta de cereale Timpii tehnologici de preparare a silozurilor A – la silozurile cu umiditate ridicată Condiţii de însilozare: imediat după cosire. Conţinut în apă: peste 60 %. Recoltare – tocare (la dimensiuni sub 1,5 cm) Tasare plus adaosuri de siguranţă * Păstrarea condiţiilor de anaerobioză (acoperirea silozurilor cu folii de polietilenă sau prin semănarea unui strat de 2-3 cm de grăunţe de cereale). Perioada de maturare: 40-60 de zile B – la semisilozuri şi semifânuri Condiţii de însilozare: după ofilirea plantelor verzi. Conţinut în apă: sub 60 %.

description

Aproape Totul Despre Siloz

Transcript of Aproape Totul Despre Siloz

Page 1: Aproape Totul Despre Siloz

APROAPE TOTUL DESPRE… SILOZ

De ce trebuie să însilozăm?Pentru că, prin însilozare:- se păstrează conţinutul în substanţe nutritive şi însuşirile bune ale furajelor verzi;- la preparare, pierderile de substanţe nutritive sunt de 5-10 %; - se stimulează şi se ieftineşte producţia animalelor, atât cea de lapte cât şi îngrăşarea;- raţiile furajere pot să aibă în structură 60-70 % nutreţuri însilozate;- conservarea furajelor prin însilozare se face obişnuit pentru un an de zile însă păstrarea poate

ajunge şi la doi ani;- se poate administra în consum în stabulaţia de iarnă dar şi vara în perioadele când furajele verzi

sunt insuficiente (de exemplu în perioadele de secetă);- lucrările de preparare ale silozului sunt mai puţin dependente de condiţiile meteo, sunt în

întregime mecanizabile iar terenul se eliberează în scurt timp;- spaţiile de depozitare sunt mai reduse, într-un metru cub conservându-se 450-600 kg siloz.

Tipuri de silozuri

A B CSilozuri din plante cu

umiditate ridicată (peste 60 %)silozurile propriu-zise

Silozuri din plante cu umiditate redusă (sub 60%)

semisilozurile; semifânurile

Silozuri energetice din grăunţe de cereale

pasta de cereale

Timpii tehnologici de preparare a silozurilorA – la silozurile cu umiditate ridicatăCondiţii de însilozare: imediat după cosire.Conţinut în apă: peste 60 %. Recoltare – tocare (la dimensiuni sub 1,5 cm)Tasare plus adaosuri de siguranţă *

Păstrarea condiţiilor de anaerobioză (acoperirea silozurilor cu folii de polietilenă sau prin semănarea unui strat de 2-3 cm de grăunţe de cereale).Perioada de maturare: 40-60 de zileB – la semisilozuri şi semifânuri Condiţii de însilozare: după ofilirea plantelor verzi.Conţinut în apă: sub 60 %. Recoltare cu formarea brazdelor (ofilirea în brazdă)Adunatul din brazdă cu sau fără tocareTasare + adaosuri de siguranţă *

Păstrarea condiţiilor de anaerobioză (acoperirea silozului cu folie de polietilenă sau prin semănarea unui strat de 2-3 cm de grăunţe de cereale). Perioada de maturare: 40-60 zile. C – la silozurile energetice Se supun însilozării: grăunţele de orz, de porumb, ştiuleţii de porumb cu sau fără pănuşi. Conţinut în apă: 27-35 %Recoltare (cu combina)Măcinare grosieră.Tasare + adaosuri de siguranţă *

Păstrarea condiţiilor de anaerobioză (acoperirea silozului cu folie de polietilenă)Perioada de maturare: 40-60 zile.

Adaosurile la însilozare Practic orice plantă verde poate fi însilozată, însă unele ca de exemplu gramineele sunt mai uşor iar altele ( leguminoasele ) sunt mai greu însilozabile.Pentru cele (mai ales) din a doua categorie în timpul tasării se va intervenii cu diferite adaosuri care favorizează dezvoltarea florei acido – lactice şi anume;

Page 2: Aproape Totul Despre Siloz

adaosuri energetice: - melasă 2 – 4 kg diluată în 5 litri apă cu care se umectează 100 kg furaj verde.- făinurile de cereale, se împrăştie uniform 5 kg pentru 100 kg furaj verde.

adaosuri chimice: se pot folosi acizi anorganici, organici sau substanţe bacteriostatice, de exemplu:

- acid formic cu concentraţia de 5 % în doză de 5 l la 100 kg furaj verde;- acid propionic în cantitate de 1,5 l diluat în 2 – 3 litri apă pentru 100 kg furaj- formiat de sodiu, de potasiu sau de calciu, 0,3 – 0,5 kg/100 kg furaj- clorură de sodiu, fin mărunţită 1- 1,5 kg/100 kg furaj.

adaosurile biologice - sunt preparate pe bază de monoculturi sau policulturi de bacterii acido – lactice şi propionice selecţionate la care se mai pot asocia drojdii sau micete producătoare de enzime; sunt comercializate de firmele de profil.

adaosurile enzimatice - sunt preparate pe bază de celulaze, hemicelulaze, pectinaze, pentozanaze, amilaze care sunt comercializate de firmele de profil sub diferite denumiri comerciale.

alte adaosuri- la însilozarea grosierelor sau pentru îmbogăţirea conţinutului optim al gramineelor se poate folosi ureea în doză de 0,3 – 0,5 kg pentru 100 kg furaj prin pulverizare după solubilizarea în apă în proporţie de 1parte uree/3 – 5 părţi apă.

Valorile nutritive la câteva plante furajere însilozate

În funcţie de perioada de vegetaţie şi timpul de însilozareSpecificare SU kg UN UNL PD g PDIN

g

PPDIE g Ca g

Pg UIDL

FURAJE ÎNSILOZATE – SILOZURI1 Ierburi de pe păşuni de

câmpie0,210 0,21 0,20 15 14 12 1,4 0,6 1,40

2 Ierburi de pe păşuni de deal 0,210 0,21 0,20 16 14 12 1,6 0,6 1,31

3 Golomăţ 0,19 0,20 0,20 22 19 14 0,6 0,5 1,304 Raigras engl. 0,19 0,21 0,21 19 17 14 1,1 0,7 1,355 Raigras ital. 0,19 0,22 0,20 15 14 13 0,9 0,6 1,316 Porumb după însp. 0,20 0,24 0,24 12 14 13 0,6 0,4 1,257 Porumb bob ceară 0,25 0,25 0,27 11 13 16 7,7 0,5 1,228 Porumb bob ceră-pârgă 0,30 0,30 0,32 13 15 20 1,1 0,7 1,139 Porumb bob pârgă 0,35 0,35 0,37 15 17 24 1,2 0,9 1,03

SEMISILOZURI10 Ierburi păşune câmpie 0,335 0,33 0,34 30 27 23 2,5 1,3 1,06

11 Ierburi păşine de câmpie 0,400 0,40 0,40 36 33 28 3,0 1,6 1,0612 Ierburi păşune deal 0,335 0,33 0,34 34 30 24 2,8 1,5 1,0213 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1014 Ierburi păşune deal 0,400 0,40 0,40 41 36 29 3,4 2,2 1,0215 Golomăţ 0,335 0,30 0,29 27 25 21 1,2 1,0 1,1316 Golomăţ 0,400 0,35 0,35 33 30 25 1,4 1,2 1,1317 Raigras engl 0,335 0,31 0,31 24 23 21 2,2 1,2 1,1418 Raigras engl 0,400 0,37 0,37 29 27 25 2,6 1,4 1,1419 Raigras ital 0,335 0,30 0,29 28 26 20 1,7 1,0 1,1120 Raigras ital. 0,400 0,35 0,35 33 31 25 2,0 1,2 1,1121 Lucernă îmbob. 0,335 - 0,29 45 37 22 6,4 1,2 1,0022 Lucernă îmbob. 0,400 - 0,35 52 44 27 7,6 1,4 1,0023 Lucernă îmbob 0,450 - 0,40 60 50 30 8,6 1,6 1,00

CANTITĂŢI ORIENTATIVE DE ADMINISTRARE A DIFERITELOR TIPURI DE SILOZ LA TAURINE

Cantităţi zilniceSpecificare Siloz

(kg)Semifân

(kg)Pastă

de cere-ale (kg)

Vaci în lactaţie 25 - 40 10 - 16 1 - 3Vaci în gestaţie 10 - 15 10 - 16 1 - 3Tineret taurin femel de reproducţie

Page 3: Aproape Totul Despre Siloz

- până la 12 luni 5 -10 3 - 5 1 - 2 - peste 12 luni 10 - 20 5 - 10 1 - 2Tineret taurin supus îngrăşării 15 - 30 5 - 10 2 - 4

Cantităţi sezoniere (pentru hrănirea în perioada de iarnă)Specificare Siloz

(to)Semifân

(to)Pastă

de cereale (to)Vaci în lactaţie 5 - 8 2 - 3 0,2 - 0,6Vaci în gestaţie 2 - 3 2 - 3 0,2 - 0,6Tineret taurin de reproducţie - până la 12 luni 1 - 2 0,5 - 1 0,2 - 0,4 - peste 12 luni 2 - 4 1 - 2 0,2 - 0,4Tineret taurin supus îngrăşării 3 - 6 1 - 2 0,5 - 1

Cantităţi anuale ( pentru hrănirea din stoc)Specificare Siloz

(to)Semifân

(to)Pastă de

cereale (to)Vaci în lactaţie 9 - 15 4 – 6 0,4 – 1Vaci în gestaţie 4 - 6 4 - 6 0,4 – 1Tineret taurin de reproducţie - până la 12 luni 2 - 4 1 - 2 0,4 – 0,8 - peste 12 luni 4 - 8 2 - 4 0,4 – 0,8Tineret taurin supus îngrăşării 6 - 12 2 - 4 1 - 2

CONTROLUL CALITAŢII SILOZURILORCalitatea silozurilor se stabileşte direct la locul de însilozare iar pentru analizele de laborator se formează o probă medie de cca 2 kg din probe parţiale recoltate de la nivelul treimii mijlocii din înălţimea silozului şi de la o depărtare de minim 80 cm de pereţii laterali.Se apreciază:● culoarea: trebuie să fie cît mai apropiată de culoarea iniţială a plantei; da: verde deschis, galben verzui; nu: brun închis, negru verzui;● mirosul: da: miros aromat de pâine proaspătă, mere coapte eventual de castraveţi acri; nu: miros neplăcut, înţepător de oţet, de rânced, de putrefacţie.● gustul: da ; plăcut acrişor; nu; fad , leşios, acru, rânced.● structura da: să păstreze structura plantelor din care provine; nu: mucilaginoasă sau sfărâmicioasă,● aciditatea (pH-ul): ■ sub 3,8 – silozuri hiperacide: se va practica tamponarea, cu carbonat de calciu ■ 3,8 – 4,5: valori corespunzătoare ■ peste 4,6: pericol de infestare micotică (mucegăire)● conţinutul în acizi organici: 1,5 – 2, 5 % din care minim 2/3 acid lactic; maxim 1/3 acid acetic; 0 acid butiric

CÂTEVA REGULI DE FOLOSIRE A SILOZURILOR ÎN HRANA TAURINELOR- pentru obişnuirea animalelor silozurile se pot introduce în raţiile furajere treptat, în cantităţi

crescânde pe parcursul a 10 – 12 zile;- silozurile acide (cu pH sub 4,2) se tamponează cu carbonat de calciu în cantităţi de 1 – 2 g/kg

siloz;- raţiile furajere pe bază de silozuri cu umiditate ridicată vor conţine şi minim 2 kg fân;- silozurile se reduc cantitativ la vacile în gestaţie avansată în schimb semifânurile se pot administra

până în preajma fătării;- nu se vor administra silozuri îngheţate; dezgheţarea se poate face în grajd, aducându-se seara

cantităţile care urmează să fie administrate dimineaţa;- se elimină resturile de siloz neconsumat din iesle premergător administrării noilor cantităţi.