m

Schiarhiereu Nrr, D onorANTU

Apocar,rr,sAYol,.2

*:*

EdituraFloarea de aoril

2ol8 ^

S crrre-arrrrnr u Nrr, D onore-qu

N-afost contrazis pAni azi&ri fi persistat in istorie $i n-r:n-o suslinea Hristos. Sfanlrru mai repet[ ceea ce a spu5h mod, ca in Noul TestamerCuvintele lui Hristos nu firpimAntul qi chiar cerul, ciriilor. Am relatat gi criticilcrtoli dugmanii despre care&cq sub ochii nogtri mirafl

ui mii de ani, cI vI demasc4i$ etc. Iati sensul apocalipscin vigoare gi prezent este. IatlHristos, Dumnezeu.

Cuprins

Motto..... .......3

Scurt[ biografie

Biserica din inimi ........ 9

Apocalipsa 15

Apocetwse.2

Scurti biografie

Fost sublocotent la Vinltori de munte in Regimentulde gardl de la Predeal, licenfiat in Teologie, Filosofie giLitere (Magna cum laude), doctorand la teologie la pr.Prof. Dr. Dumitru St5niloae, absolvent a 4 ani de Drept,absolvent al $colii de Stenodactilografie, Nicolae D.Dorobanlu a intrat in monahism, la Mlnistirea Cernica,luAnd numele de Nechifor.

in anul 1948 a fost hirotonit ierodiacon la Zaclir(Tulcea); in 1949 ieromonah la Huruiegti (BacIu); in1952,la 5 august, tuns in schima mare, la recomandareaduhovnicuiui slu, arhimandritul Benedict Ghiug, laM[n5.stirea Sihistriq luXnd numele de Nil.

A fost secretar eparhial, director de studii la seminariimonahale (Gala1i, Vranceq Neam!) staret gi duhovnic laministirile: Tarnita, Sihastru, Trotuganu, Mugunoaiele,Brazi (Vrancea), M[gura Ocnei gi Bogdana-(nacau),Nechit, Tarc5u, Viratec, Sihlstria (Neam1), Nicula ( Clu j ),RAmeli (Alba),Izbuc (Oradea), BogAltin (fimig). f"irtamirturii ale unor monahi gi mireni (erhim. MelchisedecSuparschi; Monah Valerian Grecu; Arhim. SerafimMS.ciuc[; Prof. Dr. Anghelescu Gheorghe etc), care l-auvizutimbricat sau slujind ca ierarh, insl hirotonia sa intruarhiereu r5mAne un mister.

in 1956, pe 3 ianuarie, a fost arestat gi linut lZ0 d,ezile ln temnifa, fIrA se fi fost judecat, supus la batjocuri gitorturi grele. La24 aprilie a fost judecat gi achitat, dupi ce

6 ScrtaRrraREvNrrDonorarvgu

a fost supus expertizei medicale aZO de medici gi declarat

sinltos.Motivul intemni!5rii sale a fost ,,misticismwl" '

Acuzaliile: m[rturisirea lui Hristos, lucrarea apostolic_i de

propoviduire a dreptei credinle, strlb[tAnd lara in lung

gi f" t"t ct ,,BisericaVTahernei" in spinare, sivArgind zilnic

3fant" Liturghie, predicind, convertind, spovedind qi

imp[rt[qind poporuf in wemuri de prigoani comunisti'

baterisit in noiembrie 1956,1a presiunea ministrului

Petre Constantinescu-Iaqi gi a Direcliei imputernicifilor.S-a retras in catacombe 9i case de creqtini, tr[ind ln

ascuns, in smerenie gi in ascez|severa, scriind zeci de mii

de pagini de studii gi exegeze teologice. La27 martie 1977

,-*^*irt*t in veqnicie, moartea sa martiric[ fiind invlluitiin mister.

Zvonurile despre Presupusul furt al trupului sIu, au

convins familia parintelui si cear[ deshumarea acestuia,

pentru a clarifica situalia. Lucrul acesta s-a flcut legal,

iorrfor* Legii LO2/2014 tu.9, A1. 5. in zilele de 28-29

septembri" 1015, s-a slpat in mormAntul familiei, dar

siiriul era gol, far1 capac, trupul schiarhiereului NilDorobanlu negisindu-se in mormant, lucru care a uimit

pe toati lumea.Mirturiile despre schiarhiereul Nil sunt emolionante:

ascet desivirgit, propoviduitor neincetat al pociinleineinduplecat in lupta

-u plcatul, liturghisea zilnic, profund

induhovnicit, renumit prin nevoinlele gi prin neincetata

rugiciune a minlii (brogura Mlnlstirii Tarnila-Buz[u,ZO:OI, pag. 8), inzestrat cu harisme deosebite vlzitor cu

&thul,^,,ipdr:ea ;i dispdrea ca un meteor" - citat din arhivele

Apoc-e.upse.2

Securit[lii; era vazuin luminS, gtia gAndr

Aceste mirturii, Icl vor scoate lumirpersonalitate duhovvia gi in ogorul lui H

i:

#

i{*

nl

.find inide mii

ty77ffiluiti

sfuL au

eestuia,legal,

de 28-29i. dar

Nila uimit

pociin!ei,profund

neincetataita-Buz[u,vlzitor cu

din arhiv,ele

Apoc.el.rps.e,2 7

Securit[fii; era vdzat neatingAnd pimAntul, la rugiciuneln lumini, gtia gAndul omului gi pe cele viitoare.

Aceste mirturii,laolalti cu aparilia operei sale, credemci vor scoate lumina de sub obroc Ai vor arita mareapersonalitate duhormiceasc[ a acestui wednic luptitor invia gi in ogorul lui Hristos.

Apocel,tps-e.2

Biserica din inimi

in 1 990, dupi abolirea cenzurii ideologice apublicaliilorgi editurilor in Romdnia gi renagterea clurajuiui civig s-apus cu intensitate intrebarea daci va iegi Ia iveali literaturade sertar, acele scrieri care nu ar fi primit niciodatlacordul pentru publicare sau care ar fi fost socotite un actde duga[nie fali de regimul.,,democra[iei populare" pilnsimplul fapt ci au fost riris". intr-adevir, in iursul

"nolrilpIrea la editura Dacia ,,furnalul fericirii" de NicolaeSteinhardt. Era rtn caz gcoali de scriere subversivi,urmiriti cu inddrjire de Securitate gi care nu apucasecu adevlrat sI circule in samizdat, fiindci Secuiitatea,arestase" primul manuscris. Nicolae Steinhardt a maiscris o datq din memorie, cartea. Cercurile intelectualeanticomuniste din !ar[ gi din striinitate gtiau de existen{amanuscrisului, unii chiar il citiseri, iar publicarea cirlii arlspuns agtept[rilor literare, spirituale gi politice, ba chiara ridicat gtacheta gi a deschis apetitul peirtru suqprize. inrcest context s-a nlscut gi revista ,,Memoria", sub direcliahi Banu Ridulescu, gi a inceput publicarea memorialisticiide detenfie, dintre care s-i distins cantitativ gi calitativ,Inchisoarea noastrd cea de toate zilele" de Ion ioanid. inteste texte, Societatea romineasc[ de dup6 l94S eraPdvit[ fhri lupa deformanti a ideologiei comunistei deodate totul era pe dos. Progresui economic qideryoltarea socialisti irau siricie qi"penurie endemici,diberarea sociali era inceputul' frigoanei politice,

!1lta pentru pace_era susEiierea tlrJrismului politichmafional gi a rizboaielor din lumea a treia, .oo/"rrr""

lo Scanenrrrrn-uu Nrr, Donoreivru

frileasci intre popoarele socialiste era spolierea l5rilor dinlaglrul socialist de citre Uniunea Sovieticl, reorganizareacooperatisti a agriculturii era, de fapt, expropriereamicilor proprietarl gi desfiinlarea civiliziliei fnriniqti. inspatele tuturor acestor dezviluiri, transpirea o tematicldominanta, lupta de clasi, vlzutl, de data aceasta departea cealalt5 a baricadei, a celor lnvingi. Dugmanul declas[, injust, insensibiJ, opresor gi abuzin al propagandeicomuniste erq de fap! o victiml inocentl qi lipsiti deapirare, asupra c[reia se rostogolea un val incredibil deur6 gi violenfi. Aparatul de represiune, supradimensionat,atotputernic gi dispus la e4perimentarea violenlei lnforme si intensitili neatinse pAni atunci, juca de multeori in aplauzele mulpmii rolul sacerdotului imolator alvictimelor de ispfuire.

Aceastl dezviluire s-a produs lent (abia tn 2006 s-apronun{at condamnarea morald a comunismului de cdtre oautoritate publica), incomplet (tn sensul cd uictimele erauidentificate, dar nu ;i calaii) gi nu a fost asumatl de intregcorpul social. De aceea literatura de sertar nu putea fi orecuperare nalionah atita timp cat obiectul acesteia nuera asumat ca o revela[ie a adevirului. Dar daci rezistenlaanticomunista, in sensul larg de refuz al adeziunii la cultulviolenlei de c1as5, gi expresia ei literari au astizi, de bine,de riu, un coqpus de texte editat gi chiar comentat innoi sinteze istorice, in schimb marea noutate a ultimilorani este ,,Biserica din inimi", metafori a unui clival care atraversat gi Biserica institulionah. Deschiderea dosarelorde urmlrire ale unor figuri duhovnicegti din perioadacomunistf, aduce Ia lumini realitatea duri a unui clivajin BisericI, intre politica de acomodare cu noua puteredin RomAnia ;i opliunea pentru rezistenll. Dezviluirile

trx-turs-r l

a:ll-eror a::. prods;. ei:iaie a marturt:le rezlstentei spaolare. Precilmloutrc care a dul--el al Shntilor inr

?arintelui Arsenil-rar ercentrice di\ri Dorobantu- S

Irrarte speciaie, a

Boca, cum ar fi le:ALrniduiri specta(a minqii, care il aiar pe de alta partr;um ar fi umblatrpe suprafele durrce-l singulaizeazin general absennebuniaintruHritotal al instalirii :

socigtate. Semnulconsta in primuldincolo de timiDimensiunea poprin criticarea deinteresanti ca ftIideri politici saualibiul ci sunt pracomodarea cu reepiscopatul, clenrluise desprindeplumescgidispusL

rrr-El'-\rr Donora-u1u

rolierea lirilor dinici" reorganizarearpt. erproprierearate: tirinegti. Insparea o tematici: da:a aceasta de

n;i. Du5manul deir, a- propagandeicen:; 5i iipsitl de

tr vL rncredibil desupradimensionat,tarea riolenlei inncr, i;ca de multebtu-':; imolator al

(ab:.; in 2006 s-a

vrt-<r,:'.,.iii de cdtre oul c.; ,,:;titnele eraui.su::1ata de intreg;r:rtar nu putea fi obiec:ul acesteia nuDar jaci rezistenlarl a.leziunii la cultuli au ;.stizi, de bine,cfu;-: comentat innoiltate a ultimilora unui clivaj care a

schiderea dosarelorice5ti din perioadar duri a unui clivaiare cu noua puteresten[i. Dezviluirile

Apoctttpse,2 ll

arhivelor au produs ;i o revigorare a efortului de culegere;i editare a mirturiilor orale despre evenimentele ascunseale rezistenlei spirituale din anii 1950-60. Dup[ mariledosare, precum ,,Rugul aprins", cu risunltorul procespolitic care a dus in lag[re zeci de clerici gi mireni, saucel al Sfinlilor inchisorilor, al Ministirii Vladimiregti, alplrintelui Arsenie Boca, a venit wemea descoperirii celeimai excentrice dintre figurile duhormice;ti ale perioadei,Nil Dorobanfu. Se regisesc la el, pe de o parte, harismefoarte speciale, asemlnltoare cu ale plrintelui ArsenieBoca, cum ar fi levitafia, teleportarea, citirea gdndurilor;itimiduiri spectaculoase, o sete de cunoagtere gi cultivarea minfii, care il apropia de plrintele Nicolae Steinhardt,iar pe de altl parte, o ascezi severl cu mortificS.ri extreme,cum ar fi umblatul descull iarna in zlpada sau dormitulpe suprafele dure si hranl minimali(...). Dar trlslturace-l singularizeazl. intre duhovnicii wemii lui si care estein general absent[ din spiritualitatea romAneascl estenebunia intru Hristos, car econsta in primul rAnd in refu zultotal al instal5rii intr-o pozilie social5, rimAnAnd insf, lnsocietate. Semnul exterior alacestui refiiz al onorabilit5tiiconsta in prirnul rAnd in precaritatea ;i aspectul modest,dincolo de limita decenlei, ale imbriciminlii sale.Dimensiunea politic[ a acestei nebunii s-a exprimatprin criticarea deschisi a comunismului, cu nota foarteinteresantl ci fhcea un reprog nu atAt indepirtalilor^rderi politici sau ocupantului sovietic, cdt celor care, subalibiul cI sunt prea mici, prea slabi, prea izolali, alegeauacomodarea cu regimul. In primul plan al criticii sale apareepiscopatul, clerul de mir gi cinul monahal. Din predicalia.i se desprinde portretul unui monahism foarte lax, foarte.'-rnesc gi dispus la compromisuri cuputerni ciizilei,ln care

#flIil

t2 S crranrrrrn-uu Nrr, D onoaanvru

se evidenfiaz\, figua odioasi a imputernicitului pentruculte, format in gcolile teologicepentru a controla maibinepreofimea. Nil Dorobanlu nu predici o rezistentl armatisau forme de opozilie politici (de altfel nu i se cunoa;tenicio afiliere sau simpatie politica), ci o total5 neimplicare inpoliticile sociale, economice sau culturale ale regimului.Predicile lui sunt electrizante ;i adunS mase de oameniin juru1 lui. Consecinla acestei activitili misionare este,evident, urmdrirea de c[tre Securitate, care culmineazicu arestarea in 1956 gi caterisirea in noiembrie acelagi an.Dup[ eliberarea din inchisoare se retrage in satul natal,unde a fost urmirit de Securitate in continuare, inclusivprin preotul din sat, pAn5la moarte, in 1977 .

Prin Nil Dorobanlu ;i prin literatura care iese azi dinsertarele fiilor sii duholmicegti, se completeazi imaginearezistenlei anticomuniste. In peregrinlrile sale neobosite,slujind cAtmai des SfrntaLiturghie giintrAndin contact cumii de oameni c[rora le predica pociinla, Nil Dorobanlugi-a denumit biserica in care slujea cu numele ,,Vlaherne- Biserica din inimi". Aceasta nu era, evident, o bisericianume, de;i urmiritorii sii au crezut o weme acest lucru,ci orice loc in care se slujea in Duh gi inAdevir. Numele deMaherne trimite la miracolul petrecut in biserica Mahernedin C onstantinop ol, in care SfAntul An dr ei,,,n eb unul tntr uHristos", a vizut-o pe Maica Domnului intinzAndu-gi vilulasupra credinciogilor, in semn de proteclie gi rugdndu-seimpreunS. cu ei. Astfel, aga cum, pe lingi cei pe care ochiitrupului ii v5d rugAndu-se in biserici, suntem incredinlalicI pot fivizalicu ochii sufletului curat qi rugitorii ceregti,tot aga qi Biserica oficialS din anii totalitarismului a fostdublati de ,,Biserica din inimi" a zeciior gi poate sutelorde mii de oameni, a ciror viali duhormiceascl nu a fost

-,1-pocurps-r 2

inregistrati dearhivele Securitrntegral ;i haricatacontbelor'rial prejudeci$Inevindecate. $iochii sufleruluisi ,,Biserica dinuitare.

Petre GuraHautes Etudes r

studii sud-Estl

ApirutinD

I

''iiilifiltrll

Apoctr.tps.e.2 f 3

in_registratn de clr,tile de istorie $i uneori nici micar dearhivele Securitifii. Fenomenul practicirii unui cregtinismintegral_gi-harismatic, cunoscut in Rusia drept,,Bisericacatacotnbelor",iese cu mare dificultate din conul de umbrial prejudec[filor moderne despre Ortodoxie gi al fricilornevindecate. $i tot aga, cum ochii trupului se rizboiesc cuochii sufletului, p."i* a-i impieJica sI vadi nevlzutele,gi ,,Biserica din inimi" a fost impinsi spre marginalitate giuitare.

Petre Guran (Doctor tn istorie bizantind al Ecole desHauta Etudes en Scien?es Sociales, cercetdtor la Institutul deStudii Sud-Est European al Academiei Romfrne)

Apnnit tn Dilema veche, nr. 726, l&-2Aianuarie 20 I 8

Apoc.ettpsa.2

Apocalipsa

Capitolul 76, uersetul I - ,,$i-am auzit glas mare dintcmglu, Vicfrnlu-le celor gapte lngeri: Duceli-ud Si vfrrsalipe pdmfrnt cere ,apte cupe ale mfrniei lui Dumnezeu!"

Daci intr-adevir a:uzim cuvAnt ceresc cu putere,inseamnl ci urgiile sunt virsate din potirele ceiegti pepimAnt cu m6.nia lui Dumnezea. $i-iata, auzim logbsdi\dn, cei gapte ingeri filfAie in jurul nostru gi potir"ele

TuTega, se revarsi in sunet de trdmbife, in tunete, indegchidele de pecefi, in galop de cai apocaliptici, urgii giv:riete infricogate, ca in pieaima sfirgitului. Hristos, d"esi ePrig*it de toate religil" gi bisericile, igi tnatla, din Bisericatriumfhtoare cereasil, glasul ln cuvAnt ceiesc. Iar pestetoi, in timp ce vin urgii, noi auzim logos divin cu pritere.r.l, ce-timpuri triim! O, de-am infelege! Din Bisericatiumfttoare, adeviratul Templu, se auEe cuvint cerescflin de har, dar gi de mAnie diiini. Cuvintul este adresathgerilor, ei vorbe,sc sufletului gi acesta ne gr[iegte viu gi

putere, zbltindu-se si evadeze din trup. Semnul saotee cel de pe urm6. Chiar voi, ateilor, srinteli balauric"

gap-ete intr-un singur trup, ca un monolit, precum vI$i, dar aveli mai multe coame gi coroane zadarnice

crrevi inc_oronafi gi vi incornorali singuri. Hristos e un;1rCap al intregului cer gi plmint gi-al intregii Sfintei

iar ingerii gi sfinfii din Sfhnta Biserici lupt6toareltoare au tofi cap numai pe Hristos, Dumnezeu.maimulte capetegimaimulte coroane gi coarne,

m iudecali cu ele, ci mugcafi qi lucrafi ca cozrle, ci

16 ScrransBnruNrrDonomrvlu

puterea vi st5 in coada plebeismului ateu (Apoc. 13, 1;

14,lO;15, 1), de aceea beli vinul miniei MAntuitoruluiHristos giveli fivegnic chinuili (Apoc. 14, 10). Sunteli caun bici rIzbun5.tor, dar osAnda voastrl nu doarme, ci vaveni chiar din cer.

Capitolul 76, versetut 2 - ,,$i la dus cel ilinthi gigi-a udrsat arpa pe pfrmdnt. $i sh lvit o bubd rea giudtdmdtoare pe oamenii care sveau semnulFiarei gi cares e' n chin au ehip ului F i ar ei"

Voi, care mereu rlnili pe Hristos cu p[catele voastre,veli fi r[nifi de moarte, mai mult ca fiara riniti, durereavi va sfArgi. Chiar pimAntul, la care vI inchinafi, vichinuiegte, ci primul potir al celui dintii lnger s-avirsat pe p[mint gi voi tot hulif gi nu vreli sI vi pociifi.Voi, cei insemnali de fiar[, care vi lnchinali chipuluidiavolului, inci de pe acum sunteli lovili de ranl rea gi

dureroas[ gi nu v[ mai gnsili pacea. Tot pimintul gi tottrupul v[ e rinit, negafi gi suflet gi vegnicie gi divinitate.Ristignitorilor de Dumnezeu, veli fi crunt pedepsifi!MAnia este in curs gi a atins pe toli de-a valma, ca unseceriq apocaliptic, toli gem sub rana loviturii dureroase.De ce? Pentru ci chiar cei buni s-au inchinat semnului,chipului gi numelui vostru, ateu, materialist. Toatisoiietatea e intemeiati pe minciuni, convenfie, falslgtiinli gi materialism grosier ateu. Chiar gi cei credinciogivi fiprnicili in publice rugiciuni declzute in rutini,habitudine, impas gi formalism ritual sec, incit afi ajunssi negali dogma gi Tainele, ba chiar gi Euharistia gi

teofania. Vai vou6! Vi prefaceli to!i, atei gi credinciogi,cl. vi ocupali de societate, de aproapele, de popor, de

circenses),

$rfi

denumal

pinisuferinzi,

ati,sunte$

altl

sauie? Nicie stihiile,

mln! Hristos

lacrimile