1

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Aplicaţie practica 2 PREZENTAREA INSTIUŢIEI ŞCOLARE ÎN CADRUL COMUNITĂŢII LOCALE Localitatea: Timişoara Instituţia şcolara :

Liceul Teoretic Nikolaus Lenau

2

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Localitatea : Timisoara Caracteristici ale populatiei locale

Caracteristicile demografice a populaţiei din comunitatea locală:

Evoluţia populaţiei Timişoarei a fost influenţată de diversele evenimente istorice prin care oraşul a trecut. Se estimează că la venirea austriecilor cetatea număra circa 5.000 de suflete. Aceasta a crescut în mod firesc odată cu dezvoltarea sub austrieci, colonizări şi încorporarea "oraşelor" înconjurătoare. Totuşi au existat regrese sporadice cauzate de epidemiile de ciumă şi de războaie. Cea mai puternică creştere s-a înregistrat însă după instaurarea regimului comunist şi sistematizarea oraşului. Astfel s-au produs masive migraţii de oameni din mediu rural şi din alte regiuni ale ţării, în noile cartiere de blocuri, fenomen întâlnit în toate marile oraşe din ţară. În 1990 populaţia a ajuns la un maxim istoric de peste 350 mii de locuitori, după care a continuat cu un trend negativ care se menţine şi în prezent. Totuşi, ultimele cifre oficiale nu au luat în calcul populaţia care trăieşte aici fără documente, astfel că în ultimii ani s-a speculat o netă inversiune de trend.

1720 - 5.000 estimativ 1774 - 5.600 (+ 11,1/an) 1784 - 9.242 (+ 364,2/an) 1804 - 10.097 (+ 42,7/an) 1827 - 11.942 (+ 80,2/an) 1847 - 18.103 (+ 293,4/an) 1851 - 20.560 (+ 819,0/an)

1870 - 36.844 (+ 814,2/an) 1880 - 37.815 (+ 97,1/an) 1890 - 44.809 (+ 703,4/an) 1900 - 55.820 (+ 1097,1/an) 1910 - 72.555 (+ 1673,5/an) 1930 - 91.580 (+ 1155,5/an) 1948 - 111.987 (+ 1133,7/an)

1956 - 142.257 (+ 3783,8/an) 1966 - 174.243 (+ 8373,6/an) 1977 - 266.353 (+ 8373,6/an) 1990 - 351.293 (+ 6533,8/an) 1992 - 334.115 (- 8589/an) 1999 - 328.148 (- 852,4/an) 2002 - 317.953 (- 3398,3/an)

Dezvoltarea populaţiei:

Populaţia activă reprezintă 43,28% (92,38% ocupată şi 7,62% şomeri), iar populaţia inactivă 56,72 % (39,68% elevi-studenţi; 37,15% pensionari; 23,17% se află în alte situaţii). Statutul profesional: Salariaţi: 94,27%; Patroni: 3,08 %; Lucrători pe cont propriu: 2,39%; Membrii ai unor societăţi agricole - cooperatiste: 0,01%; Lucrători familiali în gospodărie proprie: 0,18%; Alte situaţii: 0,04%. Sectorul în care lucrează persoana: Persoanele din sectorul de stat: 33,00%; Persoanele din sectorul privat: 63,05%; Persoanele din sectorul mixt: 3,78%; Persoanele din gospodăria proprie: 0,17%. In Timisoara se observa urmatoarele tendinte oportune: cresterea mobilitatii populatiei; imbunatatirea standardelor educationale ale populatiei; inexistenta conflictelor sociale majore; cresterea continuaa populatiei din grupa de varsta apta de munca (18-20 ani), cu pregatire profesionala superioara; dar si urmatoarele amenintari/ riscuri: descresterea demografica; accentuarea conflictelor sociale; migrarea formatorilor profesionali de varf din invatamatul superior spre alte domenii sau in alte tari;

Naţionalităţi:

Anul Populația Români Germani Maghiari Sârbi Evrei Țigani

Slovaci

Bulgari Ucraineni

1992 334.115 274.511 13.206 31.785 7.748 549 2.668 675 1.314 756

2002[8]

317.660 271.677 7.157 24.287 6.311 367 3.062 570 1.218 762

La recensământul din anul 2002, 2249 persoane s-au declarat de alte etnii

Nivel de pregătire educaţională a populaţiei:

3

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

La nivelul anului 2008, gradul de alfabetizare al municipiului se ridica la 98,5%. Chiar daca procentul populatiei germane din Timisoara a scazut de la 60% (in sec. XIX) la putin peste 7% se remarca un procent crescand al celor care doresc sa cunoasca limba si cultura germana. Numarul mare al cunoscatorilor de limba germana din Timisoara si in general din regiunea de vest a fost unul din motivele atragerii masive a investitorilor germani in zona. Pe de alta parte prezenta investitorilor germani in zona este in continuare un motiv pentru studiul limbii germane fie ca limba straina fie la scoli cu predare in limba germana. Structura populatiei ocupate dupa nivel de instruire in Regiunea Vest (1999 - 2004)(%)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 RO 2004

Total 100 100 100 100 100 100 100

Superior 9,4 10,8 11,7 12,3 11,3 13,5 12,1

Postliceal de specialitate/Tehnic de maistri

5,2 4,8 4,5 5,0 5,0 4,8 4,8

Liceal 32,6 31,1 31,2 33,0 33,5 33,7 30,6

Profesional,complementar sau de ucenici

20,1 19,8 21,4 24,8 24,0 24,4 25,3

Gimnazial 22,0 22,7 22,2 19,2 20,3 19,4 18,8

Primar sau fara scoala absolvita

10,7 10,8 9,0 5,7 5,9 4,2 8,4

In ceea ce priveste structura populatiei ocupate pe sectore de activitate si evolutia sa in perioada 1999-2004 proportia ocuparii in industrie si constructii a crescut peste media pe tara. Cu toate acestea, acest fapt nu este intru totul pozitiv daca se are in vedere ca structura unei economii moderne presupune o preponderenta a populatiei ocupate in servicii, o proportie mai mica a populatiei ocupate in sectorul industrie si constructii si o foarte mica proportie a populatiei ocupate in agricultura. In ceea ce priveste caracterizarea utilizarii fortei de munca in Regiunea Vest, cel mai mare numar de persoane ocupate, se gaseste, in ordine, in industria prelucratoare, comert, transport-depozitare-comunicatii, constructii, industria extractiva. Se remarca trendul usor ascendent a fortei de munca, in special a celei inalt calificate (Regiunea Vest situandu-se peste media pe tara) si scaderea ponderii populatiei cu nivel mai slab al educatiei. In ceea ce priveste structura populatiei ocupate pe sectore de activitate si evolutia, observam ca proportia ocuparii in industrie si constructii a crescut usor in regiunea Vest situandu-se peste media pe tara, in timp ce sectorul serviciilor a inregistrat o crestere destul de mica, ramanand inca slab dezvoltat. Conform Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca somajul este semnificativ mai mare in randul tinerilor cifrele inregistrate indicand faptul ca absolventii diferitelor scoli intampina mari dificultati in integrarea pe piata muncii. In ceea ce priveste structura somerilor inregistrati pe nivel de instruire, se observa ca numarul celor cu nivel de pregatire liceal si postliceal scade continuu, in timp ce numarul somerilor cu nivel de instruire superior oscileaza. În ceea ce priveste nivelul de instruire, reducerea numarului somerilor cu studiimedii sau profesionale este o reflexie a structurii economiei, axata pe ramurile cu valoare adaugata redusa sau medie, ce reprezinta în prezent motorul principal al cresterii economice. Reducerea somajului la segmentele de forta de munca cu pregatire foarte redusa reflecta în mare parte retragerea acestora din activitate.

Interese ale populaţiei:

Dezvoltare economica, sociala, cultura, sport, turism, educatie

Populaţia viitoare:

Structura pe varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica datorat in principal scaderii natalitatii dar si unei rate ridicate a mortalitatii generale. Soldul migratoriu total al populatiei este pozitiv datorita migratiei populatiei din zona rurala catre cea urbana si a populatiei din alte judete catre Timisoara, de asemeni datorita migratiei populatiei in curs de specializare (elevi, stuidenti) catre Timisoara ca important centru de educatie si formare dar si cu o bogata oferta de locuri de

4

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

munca pentru persoane calificate. Aceasta tendinta va persista si in viitor dar si migratia externa (brain drain) care conduce in general la diminuarea populatiei tinere casatorite cu studii superioare sau cu inalta calificare din zona. Soldul total al migratiei interne si externe fiind pozitiv in Timisoara si judetul Tims. In perspectiva in anul 2025 numarul populatiei regiunii de Vest este prognozat sa scada, fenomen care in zona Timisoara va fi mai diminuat. Desi natalitatea va scdea in continuare si va determina scaderea naturala a populatiei, in Timisoara acest fenomen va fi contracarat (cel putin partial) de soldul pozitiv al migratiei interne si externe. Grupele de varsta 0-14 ani si 65 si peste au valori sub media nationala si se prognozeaza in continuare o scadere pentru grupa 0-14 ani si o crestere pentru grupa de varsta 65 si peste. Grupa de varsta 15- 64 de ani are valori peste media pe tara, cu tendinta de crestere dar apoi de revenire in 2025 la valorile actuale. Resurse (resurse materiale, financiare, umane):

Resursele predominante din regiune

Resurse materiale: Solurile: Învelişul de sol din zona Timişoara este de o mare diversitate, numeroasele tipuri şi subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri şi protisoluri. Capacitatea generală de susţinere a producţiei agricole este mijlocie, ca urmare a ponderii ridicate a unor tipuri de soluri cu fertilitate naturală scăzută ori afectate de umezeală în exces (entricambosoluri, gleiosoluri, stagnosoluri, vertisoluri, etc), compensată însă de prezenţa cernoziomurilor şi a preluvosolurilor molice , cu pondere notabilă în arealul comunelor Săcălaz, Dumbrăviţa şi Sânmihaiu Român. Pe ansamblul Câmpiei Banatului însă, dominante sunt solurile cu fertilitate ridicată (cernoziomuri, calcarice cambice şi argice, preluvosoluri molice, etc), fără limitări semnificative în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă resursă naturală pentru dezvoltarea producţiei agricole intensive. Resursele de subsol: În mod tradiţional sunt valorificate, de asemenea, resursele de apă termominerală de la Timişoara şi împrejurimi (Calacea, Buziaş, Ciacova, Ivanda, etc). În perioada postbelică au fost puse în valoare şi resursele de hidrocarburi, petrol şi gaze asociate, cu centre de exploatare dispersate spre nord-vest şi vest, în Câmpia Vingăi şi Câmpia Arancăi. In aprpopierea municipiului se gasesc material de constructii (nisi psi balast) si la distante mai mari in judet se gasesc granit, andezit, basalt, calcar, marmura). De asemeni in jurul orasului si in Timisoara sunt si resurse forestiere. Patrimoniul municipiului Timisoara este alcatuit din bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public si domeniului privat precum si din drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial. Datorita patrimoniului sau cultural sia ofertei bogate in domeniul culturii si serviciilor, orasul Timisoara este un important centru de turism urban. Municipiul Timisoara este un important nod regional feroviar, rutier si aerian. Resurse umane: Populatia Timisoarei este de 317.660 locuitori dintre care peste 50%femei. Sporul natural al populatiei este negative, cauzat de natalitatea in scadere si o mortalitate generala ridicata. Timisoara si judetul Timis atrag o populatie insemnata din alte judete dar pierd prin migratie externa (brain drain) In general forta de munca este inalt calificata si bine instruita atat datorita institutiilor de invatamant de prestigiu prezente cat si datorita specificului multiethnic reflectat si prin cunoasterea a mai multor limbi straine de catre populatie. Somajul este de 2-3%. In Timisoara observandu-se o insuficienta a resurselor umane pentru unele domenii de activitate (firmele au absorbit déjà resursele existente pe piata muncii) Resurse financiare: conform bugetului (de la bugetul de stat, din venituri proprii, din proiecte, imprumuturi)

Informaţii sociale

In Timisoara exista o repartitie echilibrata atat ca numar de persoane deservite/cabinet medical, cat si in privinta raportului urban/rural. Ddotarile de sanatate existente acopera necesitatile orasului si ale zonei. Centrul de cardiologie cel mai modern din estul Europei este cel de la Padurea Verde.

5

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Exista un numar important de asociatii si institutii care asigura protectia sociala (65 organizatii, 46 institutii). Administratia publica locala asigura fonduri si servicii pentru protectie sociala si sprijina financiar ONG-uri care ofera servicii de asistenta sociala. In domeniul medical si social se remarca si urmatoarele puncte slabe: centralizarea excesiva- lipsa posibilitatii coordonarii politicii de sanatate la nivel local; unitati de sanatate vechi, unele nefiind modernizate; intretinerea curenta nesatisfacatoare; lipsa dotarilor necesare desfasurarii activitatilor de expertiza medicala; insuficiente centre de recuperare; utilizare nejudicioasa a paturilor de spital; cele mai ridicate costuri de spitalizare din tara; legislatia in domeniul asistentei sociale este in continua schimbare; insuficiente servicii si personal specializat; implicarea insuficienta a societatii civile si a bisericilor in rezolvarea problemelor sociale comunitare;

Informaţii economice

Timișoara s-a afirmat ca puternic centru economic în secolul XVIII, o dată cu instalarea administrației habsburgice. Colonizarea cu șvabi, diversitatea etnică și religioasă, reconstrucția cetății dar și sistemul legislativ favorabil proprietății private, au determinat formarea unui puternic țesut de meșteșugari și comercianți. Acest țesut de meșteșugari a constituit pentru mai bine de 200 de ani secretul dezvoltării economice de aici. Când Revoluția industrială a început să se manifeste, Timișoara prezenta toate condițiile favorabile pentru adoptarea ei. Rând pe rând au fost introduse cele mai moderne inovații ale vremii. Micile ateliere meșteșugărești au lăsat locul industriei mici și mijlocii. Un al doilea atu important l-a constituit Canalul Bega. Acesta a constituit un avantaj competitiv necesar dezvoltării comerțului, permițând traficul de mărfuri pe apă, legătura pe Dunăre și comerțul atât cu Europa dar și cu restul lumii, prin porturile de la Marea Neagră. În 1857 la Timișoara a ajuns și calea ferată, completând astfel toate premisele necesare dezvoltării economiei industriale moderne. Însă acest model economic specific, dezvoltat în mod organic de-a lungul a aproape 250 de ani, a luat fine în 1948 odată cu naționalizarea, suprimarea proprietății individuale și instaurarea economiei de stat planificate. Timișoara a fost succesiv masiv industrializată, urmărind însă criterii diferite de dezvoltarea precedentă. Au fost creați coloși industriali în diverse domenii, în special în domeniile industriei chimice și mecanice, coloși a căror forță de muncă a fost furnizată prin migrarea masivă a populației rurale din zonă și din restul țării. După căderea regimului comunist, în ciuda declinului unor ramuri economice tradiționale, înlocuite de noi ramuri moderne, sectorul industrial din Timișoara continuă să furnizeze peste 3% din producția industrială națională. Caracteristic economiilor de piață avansate, sectorul serviciilor acoperă un procent tot mai mare din economia timișoreană. În ultimii ani, Timișoara a cunoscut o creștere economică semnificativă, datorată investițiilor străine, în special în sectoare de înaltă tehnologie. Într-un articol din 2005, revista franceză L'Expansion a numit Timișoara "vitrina economică a României"

[, referindu-se la numărul mare de investiții străine, considerate

ca o "a doua revoluție" prin care orașul trece. Capitalul străin investit la Timișoara provine în special din țări precum Germania, Italia sau Statele Unite. Printre cele mai mari companii stabilite aici se numără producătorul de anvelope Continental, compania americană Solectron (telefonie mobilă, aparatură electronică), Dräxlmaier (componente auto pentru BMW), Linde Gas (gaze tehnice), Procter & Gamble (detergenți), Nestlé (napolitane), GTM Logistics Europe.

Informaţii industriale

Activitatile industriale reprezinta o pondere mare in Municipiul Timisoara, unde s-au dezvoltat istoric din evul mediu - cand Timisoara era piata de desfacere si sediu al mestesugarilor si al micilor meseriasi - pana la marile unitati industriale existente in prezent. In pofida declinului, dupa 1989, a unora dintre ramurile industriale bine reprezentate in oras, sectorul industrial timisorean continua sa furnizeze cca 5% din productia industriala a tarii, aceasta incluzand contributia unor subramuri cu traditie - cum ar fi industria usoara, textile si incaltaminte - dar si a unora noi, dinamice si moderne - industria software, telecomunicatiile, sau productia de componente auto. In ultimele decenii zonele industriale s-au dezvoltat, de-a lungul arterelor de circulatie majore, pe principalele accese rutiere sau feroviare. A existat tendinta gruparii unitatilor pe profile industriale. Principalele zone industriale din Timisoara sunt:

o Zona industriala Calea Buziasului (sud-est), care concentreaza unitati de industrie chimica, electrotehnica si productia de componente auto; in prezent zona este in dezvoltare.

6

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

o Zona industriala Calea Sagului (sud), cuprinde industria materialelor de constructii si depozite; in ultima perioada, mai ales datorita Parcului Industrial Incontro, profilul zonei este foarte diversificat.

o Zona industriala Freidorf (sud-vest), care concentra in trecut preponderent industrie alimentara, este in prezent in restructurare;

o Parcul Industrial Freidorf, zona noua in curs de dezvoltare, cuprinzand terenuri destinate atragerii investitiilor straine si crearii de noi locuri de munca; preponderente sunt companiile producatoare de componente auto.incurajarii dezvoltarii IMM-urilor.

o Zona industriala Solventul - Gara de Nord (vest) traditional preponderent petrochimica si electrotehnica, in prezent in reconversie.

o Zona de industrie si depozitare centrala, s-a dezvoltat de-a lungul caii ferate, care traverseaza orasul, avand un profil diversificat: constructii, confectii metalice, morarit si panificatie, depozitare etc; in prezent zona este in curs de reconversie.

o Zona industriala IMT (nord-est), formata preponderent din ceea ce a mai ramas din Intreprinderea Mecanica, Continental Automotive Products, Shell Gaz, Prompt si depozite.

o Zona industriala Calea Torontalului (nord-vest), zona noua, cuprinzand industria de produse electronice (Solectron) si alimentare (Coca- Cola), dar si Parcul Industrial Torontalului, destinat dezvoltarii IMM-urilor.

Din punctul de vedere al dimensiunii spatiale a activitatii industriale Municipiul Timisoara dispune de cinci zone industriale bine conturate, dezvoltate pe principalele axe de transport si care concentreaza peste 50% din industria orasului. Unele zone industriale patrund sub forma de “pana” spre centru, afectand coeziunea structurii urbane (zonele industriale Gara de Nord - str. Ialomita, propuse in PUG spre reconversie urbana). Exista numeroase unitati industriale dispersate pe intreaga suprafata a orasului, ceea ce permite circulatia facila a fortei de munca, dar in acelasi timp determina si disfunctionalitati urbane - incompatibilitatea activitatilor industriale cu habitatul din apropiere, lipsa spatiului disponibil pentru eventuale extinderi ale unitatilor industriale, dificultati de relationare in activitatile de productie, schimbul de produse dintre unitatile industriale derulat pe infrastructura stradala din interiorul orasului ceea ce, combinat cu lipsa spatiilor de parcare, produce aglomerarea cailor de acces. Pentru deservirea unitatilor si a platformelor industriale existente au fost construite infrastructuri variate de transport - rutiere sau feroviare - dar ele prezinta un grad de degradare avansat, unele sectoare ale acestora fiind in prezent dezafectate. Nu sunt suficient dezvoltate retelele moderne de comunicatie, de stocare si prelucrare a informatiei, dotarile pentru depozitarea si transportul uzinal modern sunt minimale, caile de acces uzinal au un aspectul dezolant datorat intretinerii lor defectuoase. Pe de alta parte, Timisoara dispune de o structura industriala diversificata, iar procesul privatizarii industriei este practic incheiat inca din 2000, ceea ce are consecinte pozitive directe asupra nivelului tehnologic si eficientei economice a productiei. In anul 2000, in larg parteneriat public-privat a fost finalizat Conceptul de Dezvoltare Economica si Sociala a Zonei Timisoara, care prevede dezvoltarea durabila a acestei zone pe baza implementarii tehnologiilor de varf in toate domeniile vietii economice. Conceptul a fost aprobat si insusit de catre toate fortele politice importante din Judetul Timis si a fost implementat de catre principalele institutii locale. Existenta unui concept de dezvoltare corect si coerent a sporit increderea investitorilor straini in mediul de afaceri local, iar volumul investitiilor straine au crescut an de an. In prezent, Timisoara se situeaza pe locul doi pe tara, dupa Bucuresti, in ceea ce priveste volumul total a investitiilor straine atrase, valoarea pe cap de locuitor fiind de cinci ori mai mare decat media pe tara. Mai ales datorita investitiilor straine masive, in ultimul timp mari intreprinderi cu activitate in productia “high tech”, industria producatoare de software, sau telecomunicatii s-au locat si dezvoltat in Timispoara. In jurul acestora s-au dezvoltat IMM-uri autohtone, furnizori sau subcontractori ai acestora. Aceasta dezvoltare, care a cunoscut o dinamica puternica in ultimii ani, a determinat reducerea indicelul de migratie a tinerilor inspre vestul Europei sau continentul american. Numarul intreprinderilor mici si mijlocii noi, cu activitate diversificata a crescut in ultimul timp, acestea reprezentand mai mult de 90% din totalul firmelor din Timisoara. Acest fapt a conferit flexibilitate si adaptabilitate mai mare economiei locale, in dificila perioada de tranzitie de dupa 1990, caracterizata printr-o instabilitate legislativa prelungita si daunatoare dezvoltarii economice. Din pacate nu exista suficiente preocupari pentru identificarea de resurse financiare, de tip capital-risc, cu scopul de a sprijini initiativa privata, nu exista pepiniere de intreprinderi si nici competente de organizare a acestora. Singura initiativa in acest domeniu apartine Consiliului Local al Municipiului

7

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Timisoara, care a infiintat in anul 2004 Incubatorul de Afaceri si Centrul de Transfer Tehnologic in domeniul software din Timisoara. Cu toate ca la ora actuala Timisoara este recunoscuta atat pe plan national cat si pe plan international exemplu de succes in dezvoltare economica locala, exista si aspecte negative cum ar fi: absenta unui mecanism eficient de stimulare selectiva a activitatilor industriale, precum si de promovare a industriilor nepoluante, lipsa preocuparilor pentru utilizarea unor surse energetice neconventionale, insuficienta promovare a biotehnologiilor, lipsa activitatilor industriale de reciclare a materialelor refolosibile. In industria timisoreana exista o buna experienta tehnica si tehnologica, dar ponderea utilizarii proceselor tehnologice performante este inca redusa. Acestea apar insular, la agentii economici noi si la unitati industriale performante, mai avansate in procesul retehnologizarii, datorita costului ridicat si a lipsei resurselor financiare pentru re-tehnologizarea acestora. Din fericire, marile companii internationale, stabilite in Timisoara, cum ar fi: Continental AG, Solectron, Siemens, Lisa Draxlmaier, Kromberg & Schubert si altele, au dezvoltat aici investitii mari, moderne dotate cu echipamente de ultima ora. Marile intreprinderi industriale, au evacuat partial utilajele invechite, au reorganizat spatiul uzinal si au introdus noi tehnologii. Mai exista, insa, proceselor tehnologice energofage si mari consumatoare de materii prime, procese tehnologice poluante, care nu asigura calitate ridicata produselor realizate. O parte insemnata a echipamentelor industriale au grad de uzura fizica si morala avansata, in special in fostele intreprinderi de stat, un numar insemnat de masini industriale perimate, achizitionate de la intreprinderile vechi, fiind si in dotarea IMM-urilor noi, cu capital majoritar romanesc. In aproape toate intreprinderile industriale mari au fost implementate sisteme de asigurare a calitatii produselor si creste interesul pentru utilizarea unor tehnologii moderne de urmarire a calitatii produselor. Deficiente ale proceselor tehnologice ale industriei zonei sunt: insuficienta preocupare pentru promovarea proceselor tehnologice flexibile, automatizate si pentru introducerea telematicii si a producticii in practica industriala, insuficienta deschidere pentru promovarea acestora, lipsa programelor de restructurare reala, fundamentata stiintific si lipsa preocuparilor pentru utilizarea unor tehnologii moderne de depozitare, transport uzinal, manipulare si desfacere a produselor. Baza materiala a industriei este bogata, exista un fond excedentar de cladiri industriale, un imens inventar de echipamente industriale (masini, instalatii, dispozitive), in special in subramurile industriei grele. Zonele industriale traditionale sunt supraincarcate cu imobile nefunctionale, spatii de depozitare, terenuri virane, iar infrastructura lor tehnico edilitara este deficitara calitativ. Retelele de utilitati interne in incinta vechilor intreprinderi (pentru energie, apa, telecomunicatii, informatizare etc), nu corespund cerintelor moderne, iar modernizarea acestora este ingreunata de conceptia arhitecturala initiala incompatibila cu noile utilizari. Totusi, in ultima perioada au fost efectuate lucrari de conformare, mai ales in intreprinderile performante, care s-au adaptat la economia de piata. Vechile hale industriale, supradimensionate si greu adaptabile la noi utilizari, au fost abandonate, investitorii straini preferand sa construiasca cladiri industriale noi, flexibile si adaptate proceselor tehnologice moderne, conforme standardelor occidentale. Intreaga zona dispune de forta de munca specializata (resurse umane), cu inalta calificare si cu experienta in activitatile industriale, in Timisoara existand un potential ridicat de formare profesionala. Calitatea resurselor umane din Timisoara este unul dintre motivele invocate de catre investitorii straini atunci cand justifica alegerea Timisoarei ca locatie pentru investitiile lor in Romania. Populatia municipiului este relativ tanara - cca 60% din populatia stabila a Timisoarei este la vasta activa. Totodata, fiind unul dintre cele mai mari centre universitare romanesti cu cei peste 47.000 de studenti, orasul are si o rezerva potentiala mare de forta de munca cu pregatire superioara (cca 7-9000 de absoloventi anual). In ultima perioada de timp, se constata o proliferare a personalului specializat in domenii de varf, formatori de specialisti in informatica si calculatoare si cresterea numarului de tineri specialisti in acest domeniu. Se manifesta o insuficienta colaborare intre sectoarele de cercetare/dezvoltare si de invatamant cu sectorul productiv, precum si migrarea unui mare numar de specialisti de inalta performanta din institutiile de invatamant spre industrie, sau spre alte activitati, datorita slabei motivari a personalului angajat.

Informaţii educaţionale:

8

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Învățământul preuniversitar Judetul Timis are 293 de unitati scolare in subordine din care 134 unitati in mediul rural si 159 in mediul urban. Învăţământul preuniversitar se desfăşoară în 67 de unităţi de stat, din care 23 de şcoli cu clasele I-VIII, 34 de licee, 7 unităţi pentru învăţământ special, două cluburi sportive şcolare şi un club al copiilor. Numărul de elevi a scăzut în ultimii 10 ani de la 59.011 în 1999 la 43.496 în anul 2007. O creştere importantă o are învăţământul primar privat, unde la nivelul anului 2006 erau înregistrate 23 de unităţi şi 1.391 elevi. In Timisoara invatamantul școlar se desfășoară în 64 de grădinițe, cu 498 de educatoare și 7095 de copii; învățământul primar și gimnazial este organizat în 47 de unități, cu 2401 cadre didactice și 35.186 elevi, învățământul liceal, în 34 de unități, cu 1359 cadre didactice și 17.472 elevi, cel post-liceal în 11 unități, cu 958 cursanți, cel de maiștri în 6 unități cu 267 cursanți. Rețeaua școlară mai cuprinde două școli speciale pentru elevii cu deficiențe, o școală specială pentru ambliopi, un centru de educație specială și doua centre pentru învățământ alternativ, prin Școala Waldorf si Centrul Montessori înființate în anul 1993 respectiv 2004. Specificul învățământului preuniversitar timișorean este diversitatea limbilor de predare. Bogata tradiție multietnică a orașului s-a menținut și în mare parte datorită școlilor cu predare în limba germană, maghiară și sârbă, care, împreună cu limba română au o tradiție și o continuitate de aproape 3 secole. În prezent acestor limbi li s-au adăugat în unele unități de învățământ slovaca și ucraineana. În ceea ce priveşte învăţământul universitar in Timisoara are o tradiție de aproape 100 de ani, odată cu înființarea Politehnicii în 1920. De atunci și până azi Timișoara a devenit cel mai important pol universitar din vestul țării și al patrulea ca mărime din țară după București, Cluj-Napoca și Iași. Astfel Timişoara este recunoscută drept unul din cele mai mari centre universitare din România, având la nivelul anului 2008 opt universităţi cu 46 de facultăţi şi peste 50.000 de studenţi, adică 6% din numărul total de studenţi din ţară. În Timişoara funcţionează patru universităţi de stat: Universitatea Politehnică, Universitatea de Vest, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, precum şi patru universităţi private: Universitatea “Mihai Eminescu”, Universitatea “Tibiscus”şi Facultatea de Management Turistic şi Comercial “Dimitrie Cantemir”, Universitatea „Ioan Slavici”. Cu 11 facultăţi şi aproape 25 mii de studenţi, Universitatea de Vest este cea mai mare din Timişoara, urmată de Universitatea Politehnică cu 10 facultăţi şi circa 14.000 studenţi. Se remarca urmatoarele puncte slabe: autonomia unitatiilor de invatamant este relativ redusa; reteaua scolara este insuficient de flexibila; dotarea precara a unitatilor de invatamant cu echipamente si materiale; insuficienta racordare la tehnicile de varf; migrarea cadrelor didactice din invatamant spre alte domenii de activitate; oferte educationale scolare si universitare insufficient de racordate la cerintele de pe piata muncii;

Informaţii culturale

Timișoara este un oraș multicultural, influențat de diversele comunități etnice, în special de cea germană, maghiară și sârbă, dar și de cele bulgară, italiană și greacă. Moștenirea culturală și diversitatea ofertei culturale sunt punctele forte ale orașului. Cu cele peste 12 instituții culturale profesioniste, Timișoara este, după București și Iași, al treilea pol cultural din țară din punct de vedere al mărimii și diversității ofertei culturale.

[12] O mare tradiție o are teatrul timișorean, care prin cele trei teatre de stat, (în premieră în

Europa): Teatrul Național, Teatrul German de Stat și Teatrul Maghiar Csiky Gergely, oferă spectacole în limbile română, germană și maghiară. Cele trei instituții împart aceeași clădire-simbol cu Opera Română. Filarmonica Banatul întregește paleta de ofertă culturală de cea mai înaltă calitate, păstrând astfel tradiția orașului care a văzut interpretând pe scenele sale nume mari precum Franz Liszt, Strauss fiul, Brahms, Enescu sau premiera Traviatei lui Verdi la 9 februarie 1855. Patrimoniul cultural timișorean și bănățean este întregit de Muzeul Banatului, înființat în 1872. Acesta adăpostește cea mai mare colecție de obiecte arheologice din Banat. Instituția are diferite ramuri, printre care Muzeul de Artă, de Etnografie, Muzeul Satului Bănățean, Muzeul al Viorilor sau cel al Tehnologiei, Informației și Comunicațiilor. Muzeul mai deține și cea mai mare colecție de păsări și fluturi din Estul Europei. Oferta culturală este întregită de Teatrul de Păpuși (înființat în 1949), Ansamblul Banatul, Biblioteca Județeană (1904), Școala Populară de Artă, Casa de Cultură, dar și numeroase galerii de artă, edituri, fundații și asociații culturale. Printre galeriile de artă cele mai vizitate este Galeria Calina, aflată în centrul orașului, promotor al artei tinere, loc unde expun atât artiști timișoreni, cât și pictori consacrați din țară.

9

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Patrimoniul arhitectural: Din punct de vedere arhitectonic, orașul moștenește un amplu patrimoniu de monumente istorice (circa 14.500), totodată cel mai mare din țară. De fapt întregul ansamblu de clădiri din centru și cele din cartierele Iosefin și Fabric sunt considerate monumente istorice. Acesta este rezultatul unei tradiții îndelungate de planificare urbanistică modernă, începută încă din secolul al XVIII-lea, o dată cu venirea austriecilor. Centrul orașului, amplasat în vechea Cetate, a fost remodelat, cu piețe și străzi drepte. Construcțiile erau bine aliniate, iar clădirile de la colțurile străzilor trebuiau să aibă elemente arhitecturale în plus. Predominant a fost stilul baroc de influență vieneză, care a adus Timișoarei numele de „Mica Vienă”.La sfârșitul secolului al XIX-lea, structura urbanistică a Timișoarei a suferit un proces amplu de modernizare. Fostele bastioane și spațiile militare au fost demolate și înlocuite cu bulevarde și cartiere noi. În 1904, Primăria a înființat postul de arhitect-șef și l-a atribuit tânărului arhitect László Székely. Acesta a adus o contribuție decisivă la remodelarea zonei centrale și la introducerea stilului Art Nouveau, secession și eclectic în peisajul urbanistic al orașului. Stau mărturie palatele din Piața Victoriei, Baia Publică Neptun sau Casa Brück din Piața Unirii. Tot datorită lui s-a conturat și arhitectura industrială, Abatorul comunal sau Uzina de apă fiind numai câteva exemple.Cartierele Fabric și Iosefin păstrează intactă amprenta diversității etniilor și meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influența germană, maghiară și sârbă. Clădirile nu depășesc două etaje, sunt viu colorate și foarte bogat ornate. În cartiere precum Mehala, Iosefin sau Freidorf, se păstrează trăsăturile tipice ale satelor tradiționale de șvabi bănățeni: case mari cu front stradal, frumos ornate și cu spații verzi în fața caselor.Ultimul curent arhitectural care influențează vechiul oraș este cel românesc, introdus odată cu trecerea Timișoarei sub administrație românească. Cel mai bun exemplu este Catedrala Mitropolitană realizată în arhitectură tradițională românească, în stil moldovenesc. În perioada interbelică se construiesc și noi cartiere de vile în jurul centrului, unde se resimte influența stilului modern interbelic, a stilului brâncovenesc sau chiar francez.Un farmec aparte este dat de parcurile și spațiile verzi ce se întind de-a lungul canalului Bega și în toate zonele orașului. Din acest motiv Timișoara a căpătat numele de „oraș al parcurilor și al trandafirilor”. Aspiratia pentru titlul de Capitala culturala europeana a orasului Timisoara se bazeaza si pe o bagata activitate si oferta culturala a orasului, insa aceasta ar trebui diversificata si adaptata noilor tendinte culturale, cererii si necesitaţilor populaţiei.

10

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Liceul Teoretic Nikolaus Lenau

Şcoala în contextul comunităţii locale

Locaţia şcolii : Liceul Teoretic Nikolaus Lenau isi desfasoara activitatea in trei locatii din Timisoara la urmatoarele adrese:

str. Gheorghe Lazar, nr.2 – clasele V-XII Piata Unirii nr 7 – clasele I-IV Str. Iosif Nemoianu nr 5 - internat si cantina

Istoricul şcolii:

Fondată în anul 1870 ca Şcoală Reală Superioară cu accente in procesul educativ pe geometrie, fizică, chimie, istorie naturală şi desen – prima scoala superioara din Timisoara, infiintata ca o consecinta necesara a dezvoltarii economice, industriale si culturale a orasului 1879 instalarea Şcolii Reale Superioare De Stat în clădirea actuală de poe strada Gheorghe Lazar nr 2 pe locul fostei magistraturi rasciene si a teatrului municipal 1919 schimbarea denumirii în la initiativa lui Valeriu Braniste Începând cu anul1942 şcoala poartă numele poetului german Nikolaus Lenau, născut în Banat; din 1971 scoala obtine acest nume prin decret In perioada 1948-1955 este sediul Öcolii normale si a facultatii muncitoresti 1995 – scoala partener al RFG, oferind elevilor posibilitatea de a obtine diploma de limba germana II. 2000 – infiintarea sectiei speciale germane, care se finalizeaza prin obtinerea diplomei de acces general la invatamantul superior german concomitent cu diploma de bacalaureat 2006 – obtinerea titlului de scoala europeana 2009 - Herta Mueller, absolventa Liceului Teoretic Nikolaus Lenau promotia 1971 si profesoara de limba germana la liceu pana in 1983, obtine premiul Nobel pentru literatura

Profilul şcolii, specializări:

Filierea teoretica Profil REAL cu specializarile: Matematica informatica – teoretic real special german Stiinte ale Naturii Profil UMAN cu specializarile: Filologie Stiinte sociale - teoretic uman special german

Capacitatea şcolii – arhitectură, resurse de spaţiu 2 cladiri, internat si cantina Arhitectură:

o Clădirea Liceului Teoretic Nikolaus Lenau de pe strada Gheoreghe Lazăr nr. 2 este construită in stil neo- baroc în perioada 1877 – 1879

Clădire D+P+2E Suprafaţă teren: 1760 mp Suprafaţă construită: 1360 mp Suprafaţă desfăşurată 5440 mp

1 sală de sport (140mp inclusiv dependinţe)

1laborator de fizică

1 laborator dr chimie

2 laboratoare de informatică

1 laborator de biologie

1 bibliotecă

Sediul secţiei speciale germane

1 cabinet de geografie

11

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

1 cabinet de consiliere

1 sală festivă

20 săli de clasă

Toalete elevi şi profesori o Clădirea Liceului Teoretic Nikolaus Lenau din Piaţa Unirii nr 7 este construită in stil baroc

în secolul XVIII Clădire S+P+E Suprafaţă teren: 1460 mp Suprafaţă construită: 1250 mp Suprafaţă desfăşurată 2500 mp

1 sală de sport (0mp inclusiv dependinţe)

1 bibliotecă

18 săli de clasă

2 cabinete de religie

Toalete elevi şi profesori o Cantina şi internatul Liceului Teoretic Nikolaus Lenau de pe strada Iosif Nemoianu nr.5

sunt construite conform proiectelor tip în perioada 1972-1973 Cantina:

Clădire S+P+M Suprafaţă construită: ....... mp Suprafaţă desfăşurată ...... mp

1 bucătărie

1 sala de mese

Magazii şi spaţii de pregătire şi preparare a alimentelor

Birou Centrul de Formare continuă Mediaş

Biroul Consultantului de specialitate

Sala de seminarii

toalete

recepţie Internatul:

Clădire S+P+2E Suprafaţă teren: ......... mp Suprafaţă construită: ......... mp Suprafaţă desfăşurată ........... mp

Etajul al II – lea – hotel pentru Tineret

1 bucătărie + 1 sala de mese

3 camere cu câte 3 paturi şi baie proprie

5 camere cu câte 6 paturi şi baie proprie

Apartament cu 3 paturi şi baie proprie

2 săli de seminarii

toalete Parter şi Etajul I – internat

8 camere fete cu câte 6 paturi, 1 baie şi toalete

5 camere băieţi cu câte 6 paturi, 1baie şi toalete

Birou pedagog

Spălătorie

2 săli de meditaţii

Populaţia şcolară vizată: naţionalitate, religie, aria de cuprindere

Liceul Teoretic Nikolaus Lenau este o unitate şcolară destinată minorităţii germane. Conform Legii Educaţiei Naţionale (Legea 1 /2011) este dreptul fiecăruia să-şi aleagă forma de învăţământ, indiferent de religie, naţionalitate, rasă etc

Liceul Teoretic Nikolaus Lenau are elevi din Timişoara (în principal din partea situată la nord de Bega), din zona metropolitană a Timişoarei, din localităţile învecinate şi din alte judeţe

12

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Finanţarea şcolii: Liceul Teoretic Nikolaus Lenau este o scoala de stat, finantata de la bugetul local si de la bugetul republican.

Alte surse de finanţare:

In urma colaborarii cu ZfA la ora actuala 5 cadre didactice din serviciul pentru strainatate al RFG si un cadru didactic din programul federal sunt remunerate de catre partea germana, de asemeni aceasta sprijina scoala si cu material didactic.

Unele proiecte ale scolii sunt finantate de catre Consiliul Judetean Timis, Consiliul Local Timisoara, Ministerul Patrimoniului, culturii si Cultelor, Fundatia Nikolaus Lenau si Verein der Freunde der Lenauschule.

Fundatia Svabilor Dunareni din Landul Baden Württemberg acorda anual o bursa de 6 saptamani unui elev merituos al liceului.

Venituri proprii si sponsorizari sau donatii

Fondul comitetului de părinţi

Vizibilitatea şi promovarea şcolii

o www.paschnet.de site-ul scolilor partener al R F Germania din intreaga lume cu predare in limba germana sau predarea limbii germanbe

o www.nikolaus-lenau.ro o Aparitii la www.timisoreni.ro, presa locala, naţională şi internaţională, televiziune (TVR,

Antena 1, Posturi locale de televiziune cu ocazia diferitelor evenimente din scoala o Anuarul secţiei speciale, o Anuarele şcolilor partener o Revista şcolii o www.auslandsschulwesesn.de o www.lenauschule.net - site – ul Uniunii Prietenilor Liceului Teoretic Nikolaus Lenau din

Germania o Targul liceelor din judetul Timis o Site – ul Primăriei Municipiului Timişoara o Site – ul IŞJ Timiş

Relaţii de parteneriat, programe desfăşurate (instituţii publice din ţară şi străinătate, firme,

părinţi etc.): Liecul este Şcoala partener al Republicii Federale Germania, stransa colaborare cu Centrala pentru Serviciul pentru Invatamant in Strainatate a RFG

(Zentrale für Aulandsschulwesen) prin consultantul de specialitate si cadrele didactice din serviciul pentru strainatate a RFG, Consulatul German din Timisoara

CCD Timis si Centrul de Formare Continua in Limba Germana Medias Clubul oamenilor de afaceri German - Roman, Clubul Rotary Salvati Copiii, Caritas, Fundatia Speranta AIESEC, Universitatea de Vest din Timisoara si diferite universitati din RFG pentru stagii de practica

pedagogica ale studentilor Parteneriate scolare:

La nivel local si regional o Cu diferite scoli si gradinite in desfasurarea unor proiecte o Fundatia Nikolaus Lenau

La nivel national

o Cu scolile cu predare in limba germana din Romania, participand anual la proiecte nationale

La nivel international o Wirsberg-Gymnasium, Würzburg, RFG o Max Plank-Gymnasium, Böblingen, RFG o Reismann-Gymnasium, Paderborn, RFG

13

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

o Carl Spitzweg-Realschule, München, RFG o Realschule- Prien/Chiemsee, RFG o Richard Müller- Schule , Fulda, RFG o Collège Jean Moulin, Forbach, Franţa o Uros Predic Gymnazia, Pancevo, Serbia o Colaborari si parteneriate cu Teatrul German de Stat din Timisoara, Centrul Cultural

German din Timisoara, o Academia Elevilor - Metten o Verein der Freunde der Lenauschule

o Programe desfasurate: Liceul Teoretic Nikolaus Lenau organizeaza: de doisprezece ani in parteneriat cu Teatrul German de Stat Festivalul

International de Teatru in Limba Germana pentru Tineret, la care participa tineri din Germania, Ungaria, Serbia, Croatia, Ucraina, Romania

in colaborare cu ZfA si CFCLG Medias Internationaler Banater Lehretag – Ziua Internationala a Cadrelor Didactice din Banat

concursuri de DEBATE in colaborare cu Ardor cursuri de jurnalism in colaborare cu Radio Timisoara – emisiunea in limba

germana si ADZ – Allgemeine Deutsche Zeitung anual concursul la nivelul liceului „Elsa Lucia Kappler Preis” activitati traditionale la nivel de scoala sau local precum:Targul de Craciun,

Targul de Pasti, Balul mascat, balul bobocilor, Gaudeamus, concerte si alte festivitati

elevii liceului participa la diferite concursuripe la nivel local, judetean, regional, national si international anual la proiectele scolilor DSD de peste 10 ani la proiecte internationale precum European Classes sau Modell

United Nations Alte aspecte:

Liceul Teoretic Nikolaus Lenau este principalul furnizor pe piata muncii din Timisoara a vorbitorilor de limba germana, fiind cel mai mare liceu cu limba de predare germana din Vestul tarii. Totodata numarul mare de firme germane din zona asigura absolventilor scolii noastre locuri de munca pe piata muncii din zona. Facultatile cu linii de predare in limba germana sunt o continuitate a carierei educationale a elevilor nostri si le ofera posibilitatea unor burse sau perfectionari in spatiul germanofon si nu numai. Sansele crescute pe care le au cunoscatorii de limba germana in cariera sporesc atractivitatea unitatilor scolare cu predare in limba germana drept consecinta, chiar daca nataliatea este in scadere numarul elevilor in unitatea noastra scolara ramane aproximativ constant. Un mare procent al participantilor la evenimente culturale in limba germana din Timisoara sunt elevii sau absolventii liceului nostru. Situaţia infrastructurii liceului este in stare avansata de uzura si deteriorare. Clădirea principală a Liceului Teoretic Nikolaus Lenau (cea de pe strada Gheorghe Lazar nr 2) aflata in patrimoniul naţional al monumentelor istorice, este intr-o stare avansata de deteriorare. Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului a început in cadrul Programului de Reabilitare a infrastructurii scolare un proiect de reabilitare a liceului, pe care l-a stopat in 2008. Proiectul realizat in cadrul acestui program nu a putut fi folosit de către autorităţile locale pentru accesarea fondurilor structurale, drept pentru care Solicitarea de fonduri structurale pentru reabilitarea clădirii s-a putut face abia in luna noiembrie a anului 2009 cu un studiu de fezabilitate nou. La ora actuală proiectul înaintat pe axa POR 3.4 este pe lista de aşteptare. Pentru a interveni rapid la structura clădirii, in vederea consolidării si reabilitării ei, Primăria Timişoara a solicitat fonduri de la KFW, in cadrul unui proiect ce va incepe in iunie 2012. Clădirea din Piaţa Unirii nr 7 aparţine Episcopiei Romano Catolice. Primăria plăteşte chiria pentru acel spatiu. Exista un teren alocat liceului pentru construirea unei noi cladiri in acest sens.

14

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Corpul profesoral

Număr:

o 61 profesori din România, o 13 profesori pentru nivelul primar, institutori (2) şi Învăţători (3) o 6 cadre didactice din RF Germania o Consilier psihopedagog

Formare şi experienţă

Vechime în învăţământ

Număr cadre didactice

Primar

Gimnazial liceal total

Cu studii medii

Cu studii superioare

SSD S SSD S

inst prof

debutant 0-2 ani 1+1 2

definitivat 2-6 ani 1 3+4 8

6-10 ani 2 3+1 6

10- 14 ani

14- 18 ani 1+1 2

18- 22 ani

22 – 25 ani 1 1

25- 30 ani 1 1 2

30 – 35 ani

35- 40 ani 1 1

Cu gradul didactic II 2-6 ani

6-10 ani 1+1 2

10- 14 ani +1 1

14- 18 ani 2 1 +1 1 5

18- 22 ani 1 1 2

22 – 25 ani

25- 30 ani 1 1

30 – 35 ani

35- 40 ani

peste 40 ani

Cu gradul didactic I 6-10 ani

10- 14 ani 1 3 4

14- 18 ani 4 5 3 12

18- 22 ani 2 4 2 8

22 – 25 ani 1 1 2 4

25- 30 ani 2 2 5 9

30 – 35 ani 2 1 3

35- 40 ani 2 2 4

peste 40 ani 1 1

Cu doctorat 35- 40 ani 1 1

3 4 11 3 32 26 79

Aceasta statistica nu cuprinde cadrele didactice din RFG , care au in general o vechime in invatamant de peste 15 pana la 40 de ani. Printre acestea se numără şi doi profesori cu doctorat şi un profesor doctorand. Deşi oferta de cursuri de perfecţionare şi de formare continuă este largă (atţt din parte universităţilor cât şi din partea CCD şi CFCLG Mediaş) se remarcă o participare redusă la acestea. Printre cadrele didactice se numără şi 4 formatori de formatori şi 3 formatori, precum şi 6 profesori metodişti, şi 7 mentori.

15

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Grad de ocupare pe arii curriculare şi discipline de studiu Arie curriculara Discipline de studiu Numar cadre

didactice pe disciplina si %

Numar ore pe discipline si %

Numar total cadre didactice pe arie curriculara si %

Numar total de ore pe arie curriculara si %

Limba si comunicare

Limba si literatura romana

7 7,27 norme 131 ore

25 c.d. 42%

451 39 %

Limba si literatura germana materna

8 7,62 norme 137 ore

Limba engleza I 5 5,94 norme 99 ore

Limba franceza II 3 2,94 norme 53 ore

Limba spaniola II 1 1 norma 18 ore

Limba latina 1 0,72 norme 13 ore

Matematica si stiintele naturii

Matematica 6 5,65 norme 102 ore

14 c.d. 23%

255 ore 22,1%

Fizica 3 3,72 norme 67 ore

Chimie 2 2,16 norme 39 ore

Biologie 3 2,61 norme 47 ore

Om si societate

Istorie 1 2,33 norme 42 ore

11 c.d. 18%

251 ore 21,75%

Istoria minoritatii germane

1 1,07 Norme 19 ore

Geografie 2 2,28 norme 41 ore

Educatie civica 0,44 norme 8 ore

Logica si argumentare 1 0,27 norme 5 ore

Psihologie 1 0,27 norme 5 ore

Filosofie 0,27 norme 5 ore

Economie 0,33 norme 6 ore

Religie 5 4,50 norme 81 ore

Arte

Educatie muzicala 1 1,08 norme 19,5 ore

2 c.d. 3%

39 ore 3,4%

Educatie plastica 1 1,03 norme 18,5 ore

Educatie fizica si sport

Educatie fizica si sport

4 4,22 norme 76 ore

4 c.d. 6%

76 ore 6,5 %

Tehnologii

Informatica TIC

3 1,77 norme 32 ore

4 c.d. 6%

50 ore 4%

Educatie tehnologica 1 0,89 16 ore

Educatie antreprenoriala

0,11 norme 2 ore

consiliere

consiliere

32 1,78 norme 32 ore

32 din care 16 ore in orar

16

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Conştiinţa dezvoltării

Cadrele didactice sunt implicate şi implică elevii în activităţi curriculare şi extracurriculare în domeniul cultural, social, ştiinţific, în proiecte la nivel de şcoală, local, naţional şi internaţional. Aceste activităţi au drept consecinţă dezvoltarea competenţelor cheie prin abordări pe mai multe planuri şi conduc la valorificarea potenţialului elevilor. Mesajul din misiunea şcolii: „ O şcoală pentru o lume în schimbare” denotă conştientizarea faptului că trăim într-o lume în continuă schimbare/ dezvoltare pentru care trebuie să fie pregătiţi atât profesorii cât şi elevii.

Atitudini către schimbare

În urma chestionarelor aplicate de către CEAC rezultă că profesorii manifestă 61% deschidere spre schimbare 28% reticenţă şi 11% indiferenţă faţă de schimbare.

Alte aspecte

Remuneratia precara din domeniul educatiei, cerinta pe piata muncii a vorbitorilor de limba germana are drept consecinta migrarea cadrelor didactice spre firmele germane, posturi mai bine remunerate sau emigrarea lor. Putini absolventi aleg o cariera didactica. Aceste aspecte au drept consecinta lipsa unor cadre didactice vorbitoare de limba germana la unele discipline. Lipsa cadrelor didactice vorbitoare de limba germana in domeniul preprimar si primar nu permite o dezvoltare a unitatilor de invatamant, care ofera predare in limba germana conform cererii pe plan local. Informaţii despre elevi

Populaţia şcolară: număr, naţionalitate, religie Număr total elevi: 1267

Din care

Naţionalitate română germană maghiară slovacă sârbă bulgară Rromă altele

Nivel Primar

382 53 6 4 2 1 2 0

Nivel Gimnazial

303 68 12 0 1 0 0 2

Nivel Liceal

356 60 11 0 4 0 0 0

Total elevi

1041 181 29 4 7 1 2 2

religie ortodoxă Greco- catolică

Romano catolică

Protestantă (evanghelic, reformat, luteran)

Neoprotestant (pentecostal, baptist, adventist)

Altele (mozaic, musulman, etc

ateu

Nivel Primar

291 4 129 7 17 2 0

Nivel Gimnazial

255 7 96 10 16 1 1

Nivel Liceal

275 8 123 4 19 1 1

Total elevi

821 19 348 21 52 4 2

17

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

educaţie

pentru o lume în

continuă schimbare

învăţare pe tot

parcursul vieţii

elevi, profesori şi

părinţi împreună

globală competenţe

cheie

inter-

disciplinară

inter-

culturală

Experienţe ale elevilor. Achiziţiile elevilor

Achiziţia principală a absolvenţilor liceului este limba germană, care le oferă un atu suplimentar pe piaţa

muncii.

Elevii participă pe lângă orele de curs la activităţi, concursuri şcolare şi extraşcolare şi proiecte la nivel de

şcoală, local, judeţean, naţional şi internaţional. Aceste participări vin în completarea pregătirii curriculare

în scopul formării competenţelor cheie.

La secţia specială germană se desfăşoară anual 2 săptămâni de practtică la diferite firme şi intreprinderi

precum şi ONG sau chiar unităţi şcolare în vederea orientării profesionale.

Pe parcursul anilor elevii liceului au posibilitatea sî-şi copleteze competenţele media prin cursurile de

jurnalism şi activitatea la radioul şcoli respectiv în calitate de colaboratori ai Radio Timişoara, emisiunea

în limba germană şi ai ADZ – Banater Zeitung. Competenţe de comunicare pot fi dezvoltate şi în cadrul

Festivalului Internaţional de Teatru în Limba Germană pentru Tineret, respectiv activând în trupele de

teatru ale şcolii – NIL şi NIL Junior

La finalizarea studiilor liceale elevii dobândesc certificate de competenţe lingvistice şi competenţe de

operare pe calculator, reflectate în diploma de bacalaureat. Alte competenţe se reflectă în atestatul de

limbă germană maternă, atestatul de informatică, Diploma de limbă germană organizată de ZfA, Diploma

de acces general la învăţământul universitar din Germania (pentru absolvenţii secţiei germane speciale).

Alte aspecte În urma acestei analize, definiţi în câteva rânduri instituţia voastră şcolară Liceul Teoretic Nikolaus Lenau îşi propune

18

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale O I P O S D RU UNIVERSITATEA MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007 – 2013 „EFTIMIE MURGU” FAMILIEI REŞIŢA

ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU