Apiterapia în afecțiunile sistemului nervos

Produsele apicole sunt folosite în tratarea bolilor neuropsihice (afecțiuni ale sistemului

nervos), indiferent de etiologia acestora.

Numeroși compuși toxici, cu condiția ca aceștia să fie produse liposolubile, pot traversa

bariera hemato-encefalică și pătrunde la nivel cerebral unde își exercită efectele toxice.

Produsele stupului au capacitatea de a stimula neurotransmisia pe câteva căi ale sistemului

nervos central, motiv pentru care sunt recomandate în egală măsură și celor ce trebuie să exercite

o activitate intelectuală intensă sau în caz de oboseală intelectuală la studenții sau elevii aflați în

perioade de examene. Aceste acţiuni benefice se datorează conţinutului bogat în principii active

pe care le conţine fiecare produs apicol în parte.

Mierea de albine este un nutritiv excelent pentru sistemul nervos și oferă energia necesară

pentru buna funcționare a celulelor nervoase. Mierea asociată cu lecitina din polen și păstura

contribuie la intensificarea funcțiilor cerebrale. Orice tip de miere are proprietăți specifice.

Astfel mierea de tei - are aroma cea mai plăcută și cea mai puternică dintre toate tipurile de

miere. Este recunoscută drept calmant psihic, somnifer, anafrodiziac.

Conținutul mierii de tei

Mierea de tei este trecută în categoria celor mai bune și celor mai apreciate sorturi de miere,

bogată în vitamine mai ales (vitamina B1 (thiamina)) și aminoacizi, în sedimentul ei granulele de

polen ajungând până la 70-80 % . Deschisă la culoare şi cu reflexe verzui, cristalizează uşor, mai

ales dacă este păstrată la rece. Conţine oligoelemente ca potasiu, calciu, mangan.

În afecțiuni ale sistemului nervos se recomandă câte 30 g de miere, de trei ori pe zi. Un bun

tonic și stimulant al sistemului nervos și endocrin se prepară din aloe, miere și suc de lămâie. Se

iau 75 g frunze de aloe, se toacă și se pun într-un vas de sticlă. Se adaugă 125 g de miere, se

omogenizează, după care se adaugă 50 g suc de lămâie. Se lasă la macerat cinci zile, după care se

ia câte o lingură de amestec, de trei ori pe zi.

Păstura și polenul sunt benefice în bolile neuropsihice de etiologie toxică și alcoolică.

Lecitina din polen și păstura sintetizează acetilcolina și au în componență inozitol; ele

îmbunătățesc memoria în boala Alzheimer. Prin conținutul său în vitamina B, în vitamina E și în

fosfolipide precum si în flavonoizi, polenul recoltat de albine și păstura – derivatul său natural –

exercită la rândul lor o acțiune remarcabilă asupra procesului de îmbătrânire aflat frecvent la

originea pierderilor de memorie. Această valoroasă proprietate este explicată și prin prezența

unor importante cantități de acid glutamic în cele două produse. Acest aminoacid este de fapt

capabil să traverseze bariera hemato-encefalică și să stimuleze activitatea neuronală.

Afecțiunile sistemului nervos se vindecă cu doze zilnice de 15-40 g polen sau 5-20 pastile de

păstură,dar efectele sunt mai rapide și mai durabile dacă li se asociază propolisul și apilarnilul

sau lăptișorul înglobate în miere. Nu putem omite oțetul de miere și miere indicat în aceste boli.

Lăptișorul de matcă are efecte vitalizante, îmbunătățește tonusul psihic și mintal, este un

neurotransmițător puternic, conține factori colinergici (colina, acetilcolina).

Lăptișorul de matcă este foarte bogat în vitaminele aparținând grupului B și conține și urme de

vitamina E. Numeroase lucrări științifice au arătat eficacitatea acestuia în prevenirea instalării

premature a acestei afecțiuni. Prevenirea degradării funcției cognitive constituie o atitudine

esențială deoarece recuperarea este foarte dificilă dacă nu chiar imposibilă, odată ce acest deficit

este instalat. Vitamina E este foarte activă în tulburările trofice cerebrale și în funcționarea

conexiunilor nervoase. Nu trebuie uitat nici rolul acetilcolinei ca mediator în procesul de

transmitere a influxului nervos. Tratamentul de întreținere cu lăptișor de matcă imediat ce apar

primele ”găuri de memorie” chiar dacă acestea sunt ocazionale, nu poate fi decât benefic. Este

deasemenea foarte important ca aceste cure să fie suficient de prelungite și regulate.

Lăptişorul de matcă pur se păstrează la frigider şi se omogenizează cu miere: 10 g lăptişor pur

în 500 g miere. Se administrează dimineaţa, câte o linguriţă sublingual, timp de 30 de zile .

Veninul de albine are o influență foarte benefică asupra bolilor sistemului nervos datorită

compoziției lui bogate în neurotransmițători, pepide având efecte anestezice, antiinflamatoare și

antipiretice.

Veninul de albine protejează membranele celulare nervoase, datorită melitinei, dopamine etc.

Este folosit pe larg mai ales de sportivi pentru ameliorarea afecțiunilor sau accidentelor. Nu are

efecte secundare (bineînțeles că cei care sunt alergici la veninul de albine nu au voie să îl

administreze) și este folosit mai ales pentru diminuarea durerilor.

Terapia cu veninul albinelor poate fi realizată cu ajutorul unui apicultor, de un alt pacient sau

de rudele celui bolnav, cu condiția să fie învățat să umble cu albinele. O albină este luată din stup

sau dintr-un borcan, cu ajutorul unei pensete, pusă pe zona cu probleme a corpului unde ea va

înțepa.

Numărul, locul și frecvența înțepăturilor depind de pacient și de necazurile cu care se

confruntă el. Pentru o boală cronică, cum este artrita, sunt necesare două- trei ședințe pe

săptămână, cu mai multe înțepături la o șendință, timp de una- trei luni.

Apilarnilul este un extract din larvele de trantor ce contine si mici cantitati de laptisor de

matca, pastura, miere si propolis. Acesta stimuleaza anabolismul, mareste puterea sistemului

imunitar, imbunatateste memoria, apetitul, mareste energia organismului, vitalitatea si puterea

regenerativa. La copii, apilarnilul mareste performantele intelectuale si imbunatateste neuro-

psiho-motricitatea.

Boli ale sistemului nervos tratate prin apiterapie

Principalul adjuvant este veninul, însă proprietățile acestuia sunt completate și de celelalte

produse apicole. Apiterapia poate intervenii în diferitele tipuri de dureri, hernia de disc, dereglări

ale sistemului nervos, efectele mușcăturii de căpușă, paralizii, boala Parkinson, Alzheimer,

scleroza multiplă, reduce dependența de nicotina și efectele alcoolismului, etc.

Scleroza multipla

Terapia prin produse apicole sau apiterapia a luat amploare de când multe persoane suferind de

scleroză multiplă au afirmat că au constatat îmbunătățiri în urma tratamentului.

Scleroza multiplă răspunde destul de greu la tratament, uneori poate dura luni de zile până

când pacienții să se simtă mai plini de energie. În aceste cazuri se recomandă un tratament de

două- trei ori pe săptămână timp de șase luni până la primele rezultate, dar există cazuri în care

organismul a răspuns și mai repede.

Scleroza multiplă este o boală neobișnuită, care necesită metode neobișnuite de tratament. Ea

este cauzată de procesul de demielinizare cronică a învelișului de mielină cu posibile schimbări

regenerative ale țesuturilor nervoase.

Păstura (polenul din faguri) împreună cu lăptișorul de matcă și propolisul, asociate cu

veninul de albine prin înțepături în puncte specifice, reprezintă tratamente ce duc la regresie și

câteodată la ameliorări spectaculoase în cazul pacienților diagnosticați cu scleroză multiplă.

Laptisorul de matca are un alt rol foarte important in cadrul tratamentului, si anume, acela

de a ajuta celulele din sistemul nervos distruse de boala sa se regenereze.

Laptisorul de matca se administreaza o doza zilnica de 8/10 g, timp de o saptamana, apoi de face

o pauza de 4 saptamani,dupa care tratamentul se reia

Veninul de albine se aplica in straturile superficiale ale pielii, sub forma de injectii

intradermice sau de intepaturi directe, care se fac pe puncte de acupunctura, pe anumite zone

consacrate pentru terapia sclerozei multiple sau chiar in vecinatatea unor zone din sistemul

nervos, afectate de boala.

Tratamentul cu venin de albine ajuta la restabilirea unor functii ale sistemului nervos cum ar fi

cele motorii, senzitive, de coordonare. De asemenea, se pare ca tratamentul cu venin de albine

este cel ce stopeaza evolutia bolii.

Anxietatea

Anxietatea este una dintre cele mai raspândite tulburari ale afectivitatii, ca o consecinta fireasca a

vietii traite într-o societate înstrainata de natura, în care dispare, treptat, respectul valorilor

morale, lipseste sentimentul unui viitor asigurat si apar, tot mai frecvent, excese de violenta.

Omul modern a devenit mai vulnerabil ca niciodata în fata stresului general, a vietii sedentare si

a viciului supraalimentatiei necontrolate. Toti acesti factori contribuie la afectarea sanatatii fizice

si psihice, uneori pe termen îndelungat. Anxietatea consta dintr-o stare de teama, neliniste,

agitatie, nesiguranta si nervozitate, care provoaca o tensiune interioara si tulburari

neurovegetative (dispnee, paloare, tahicardie, transpiratie excesiva).

Anxietatea se întâlneste frecvent în nevroze, confuzii mentale, depresie psihica, melancolie si

schizofrenie. Frecventa anxietatii a devenit destul de ridicata. Din statistici rezulta ca 6,5% din

populatia lumii sufera de aceasta boala, diagnosticata medical în faza acuta sau cronica. Se

considera ca exista, în plus, foarte multe persoane care sufera în tacere, fara a-si recunoaste

afectiunea. Intensitatea anxietatii variaza de la o usoara neliniste pâna la teroare si disperare.

Cercetatorii au realizat un experiment cu sobolanii de laborator, care au fost împartiti în trei

grupuri. Unul a fost hranit cu miere, al doilea – cu zaharoza, iar al treilea a fost lasat fara dulce.

Tuturor soarecilor li s-a permis sa patruda în labirintul experimental, unde acestia au fost

urmariti. Rozatoarele, hranite cu miere, au aratat cel mai scazut nivel de anxietate, au intrat în

labirint mai activ si au demonstrat o memorie spatiala mai buna.

Cercetatorii au concluzionat ca includerea mierii în dieta va reduce nivelul de anxietate si

contribuie la o buna conservare a memoriei.

Depresia

Depresia este o boala a intregului corp, afectand trupul, sistemul nervos, dispozitia, gandurile si

comportamentul.

Ea afecteaza ritmul in care cineva doarme sau mananca, ceea ce simte o persoana despre sine

insasi si modul in care aceasta reactioneaza si se gandeste la oamenii si lucrurile din jurul sau.

Oamenii cu depresie sunt retrasi si se ascund de societate.

Ei pierd interesul fata de lucrurile din jurul lor si devin incapabili de a experimenta placerea. Ei

sunt cronic obositi, au tulburari de somn (fie insomnie, fie somn excesiv), schimbari de apetit

(mananca prea putin sau prea mult), experimenteaza dureri de cap, dureri de spate, probleme

digestive, neliniste, iritabilitate, anxietate, pierderea interesului sau a placerii in lucrurile in care

in mod obisnuit produc placere, sentimente de nonvaloare si stima sau respect de sine scazut.

Pentru ei lucrurile par sterpe, fara valoare si timpul pare sa treaca incet. Experimenteaza

sentimente de tristete si chiar disperare, multi gandindu-se la moarte sau chiar luand in

considerare suicidul.

Laptisorul de matca pur are efecte antidepresive, mai intense decat chiar sunatoarea, si este, la

fel ca si aceasta, lipsit de efecte majore adverse. Pacientii depresivi sau depresiv-anxiosi care iau

laptisor de matca pur isi recapata treptat tonusul psihic si mental, apetitul alimentar si somnul

revin la normal, dispar starile astenice. Desi inca nu se stie exact mecanismul de actiune al

acestui produs apicol, majoritatea cercetatorilor tind sa creada ca sub actiunea sa scoarta

cerebrala incepe din nou sa secrete si sa elibereze in cantitati suficiente in organism

neurotransmitatorii care induc stari de optimism si tonus psihomental.

Laptisorul de matca este de obicei de un real folos in aceasta situatie. Cu siguranta, problemele

legate de stilul de viata trebuie eliminate. Imprudentele in dieta sunt si ele o cauza majora a

depresiei. Exista desigur si alte cauze medicale, totusi, in cele mai multe cazuri, influenta

nutritiei sau dietei este foarte importanta. In mod frecvent, individul este dependent de dulciuri,

ciocolata, produse de patiserie, prajituri, gustari (chifle, chipsuri etc.). Consumul de alcool este

o alta cauza majora. La fel ca zaharul, alcoolul distruge o gama larga de nutrientii atat de

necesari creierului si are efect toxic direct asupra celulelor din creier. Chiar si in cantitati mici,

bauturile spirtoase distrug milioane de celule ale creierului.

Stresul este, de asemenea, o cauza majora a depresiei, prin efectul de epuizare a organismului

de substante vitale, precum vitamine, minerale si hormoni.

In depresia cronica, laptisorul de matca este un supliment sigur si eficient. laptisorul in stare

cruda creste puterea mentala completeaza deficientele. El asigura nutrienti rar intalniti in alta

parte: neurotransmitatori, precum acetilcolina, si material genetic, ARN (acid ribonucleic) si

ADN (acid dezoxiribonucleic). Acetilcolina, pe care o contine laptisorul de matca pur, este un

compus cu rol in transmiterea influxului nervos, atat in sistemul nervos central, cat si in cel

periferic, cu efecte notabile asupra acestuia.

Anorexia nervoasa

Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin reducerea anormala a greutatii corporale, cu teama

persistenta de îngrasare. Aceasta afectiune este o tulburare psihica ce face parte din grupa

tulburarilor de alimentatie. În toate tipurile de anorexie scaderea în greutate este privita ca sursa

a stimei de sine, devenind istovitoare si pornind de multe ori de la obsesia pentru un corp perfect.

Anorexia se poate dezvolta prin mai multi factori declansatori, de origine sociala, biolgica sau

psihologica. Chiar daca nu s-a demonstrat stiintific, anumite studii sustin ca de vina ar fi si

nivelul crescut de serotonina, neurotransmitator care duce la aparitia unor fenomene precum

retragerea sociala si lipsa apetitului.

Efectele anorexiei pot fi ameliorate si chiar combatute folosind produse apicole dupa cum

urmeaza:

- cura cu polen – timp de trei luni de zile se tine o cura cu polen poliflor. Dimineata, inainte de

masa se consuma un pahar de suc natural in care se adauga o lingurita de polen si una de miere.

- cura cu laptisor de matca – se administreaza timp de o luna de zile cate 1 g laptisor de matca,

sublingual. De preferat este administrarea de laptisor de matca proaspat, in forma pura (doar

aceasta forma asigura rezultate corespunzatoare deoarece laptisorul de matca se altereaza foarte

repede). Se mai poate administra si laptisor de matca in capsule (insa rezultatele nu sunt ca in

prima sa forma).

Polenul mai poate fi administat si sub alte forme (cu miere sau cu alte produse naturale dupa ce

in prealabil a fost dat prin rasnita de cafea).

Unul din produsele cu care poate fi amestecat polenul este iaurtul (polenul se amesteca de seara

cu iaurt si se pastreaza la temperatura camerei pana dimineata cand se consuma). In acest fel

continutul graunciorului de polen este deversat in iaurt si devine mai usor digerabil.

Acest tratament readuce pofta de mancare si implicit duce si la cresterea in greutate

In produsele apicole se gasesc toate vitaminele, mineralele, hormonii si substantele cu rol de

prehormoni, enzime, glucide simple direct asimilabile, proteine, aminoacizi estentiali si

neesentiali, lipide ca biomolecule, deci bioactive fara nicio alta metabolizare, antioxidanti

enzimatici si nenzimatici. Mai mult produsele apicole contin toate substantele care intra in

componenta celulei umane si a matricei extracelulare cu rol de protectie la nivel celular:

antivirale, antitumorale, factori de crestere. Produsele apicole sunt medicamente veritabile.

In concluzie apiterapia este pe cale si trebuie sa devina una dintre cele mai importante

ramuri ale stiintelor medicale, datorita multiplelor sale valente profilactice si terapeutice.

Apiterapia este “biomedicina viitorului”.