APARE S~MB|TA - Suplimentul de culturăIulia Blaga Printre `nvin[ii de la lungmetraj se num\r\ [i...

$: APARE S~MB|TA - Suplimentul de culturăIulia Blaga Printre `nvin[ii de la lungmetraj se num\r\ [i cunos cutul cineast britanic Peter Green away, al c\ - rui proiect despre c\ l\ toria$
ANUL IX » NR. 397 » 27 aprilie – 11 mai 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

ACTUALITATE

Finan]\rile CNC —de la Festivalul„Pe[ti[orul de aur“la educarea tinerilordin Mioveni

Iulia Blaga

Printre `nvin[ii de la lungmetrajse num\r\ [i cunos cutul cineastbritanic Peter Green away, al c\ -rui proiect despre c\ l\ toria luiConstantin Brâncu[i de la Ho-bi]a la Paris, Merg`nd spre Pa-ris, a picat al doilea sub linie.

» pag. 3

Avanpremier\

Bogdan Suceav\ —Memorii dinbiblioteca ideal\„Suplimentul de cultur\“ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul Memorii din bibliotecaideal\, de Bogdan Suceav\, careva ap\rea `n cur`nd la EdituraPolirom, `n colec]ia „Ego-grafii“.

» pag. 12-13

Cronic\ de carte

Dracul românesc Doris Mironescu

Mircea P\duraru cerceteaz\ cu o ad -mirabil\ acribie, clasific\ rar [i ar -gumenteaz\ str`ns, cu o suple]e despadasin, printre argumente [i con - traargumente, precizate cavalere[ te,ale propriilor teze. Nu e vorba doarde o banal\ dovad\ de s\n\ tate con -servat\ prin gimnastica min]ii.

» pag. 11

Rockviempentru Levon

Dumitru Ungureanu

Greu de g\sit cuvintele `n cazulmor]ii cuiva, personalitate publi -c\ sau prieten de pahar. Dac\ lenimere[ti, potriveala pare s\ ]i n\mai degrab\ de-o anume dexteri-tate a scrisului constant „la gaze -t\“, dec`t de sentimentul pro fundal emo]iei la aflarea ve[tii. Ones-titatea celui care „se jele[ te“ `ntext poate fi simulat\? F\r\ `ndo-ial\ c\ da.

» pag. 6

Interviu cu Andra Rotaru:

„E nevoie s\-mi bat\inima ca s\ [tiu c\ facceva `n direc]ia bun\“

Citi]i un interviu realizat de Elena Vl\d\reanu » paginile 8-9

„Prima dat\ c`nd am ajuns `n a propierea celor deja consacra]i `ntr-ale 2000-ismului de abia puteam s\num\r pe degete. Parc\ st\tusem ascuns\ `ntr-un bun c\r, iar lumea exista mult `n afara mea. Nu credc\ am reu[it s\ `nv\] alfa betul general al acestui 2000-ism, indiferent de c`t am `ncercat, par c\ am fost[i s`nt atras\ pe l`ng\.“

Rockin’ by myself

Iulia Blaga

Pentru ceilal]i, Love Building e unfilm f\cut din entuziasm, cum nu -mai `n facultatea de film se maiface. Regizoarea lui, debutanta `nlungmetraj Iulia Rugin\, mai f\ cu -se dou\ scurtmetraje, dintre celepre v\zute `n „programa“ respecti -vei [coli de actorie.

Un film „de [coal\“

~n mod normal, dup\ cele patru lunide curs, elevii joac\ `ntr-un scurt -metraj realizat de un regizor pro-fesionist. Love Building e primullungmetraj al acestei [coli. „Prac -tic, e ca [i cum ai filma mai multescurtmetraje unul dup\ altul“, spu -ne r`z`nd Drago[ Bucur despre a -ceast\ nebunie care i-a f\cut s\vrea mai mult. „Pentru un civil, s\faci un film cu 34 de actori nu `n -seamn\ mare lucru, nu `[i d\ sea-ma c`t de complicat e. Dac\ filmular fi fost f\cut `n condi]ii normale,cu buget de la CNC sau din altep\r]i, n-ar fi r\mas mai mult de

cinci cupluri.“ Ce e cu cuplurile?Ca s\ poat\ cuprinde to]i cei 31 decursan]i, Iulia Rugin\ [i coscena-ristele Ana Agopian [i Oana R\ su -ceanu au trecut `n revist\ diverseposibile subiecte [i, `ntre o nunt\[i o reuniune, au ajuns la ideea uneitabere unde 14 cupluri petrec o s\p -t\m`n\ `n `ncercarea de a-[i salvarela]ia cu ajutorul unui psiholog, alunui psihoterapeut [i al unui sexo -log (interpreta]i, lucru psihanali-zabil, chiar de profesorii lor de la[coal\ – Alexandru Papadopol,Dorian Bogu]\ [i Drago[ Bucur).

Ce se `nt`mpl\ c`nd se`ngroa[\ gluma

Pentru c\ nu era timp (scenariul s-ascris `n dou\ luni), coscenaristeleau lucrat pe pozele cursan]ilor c\ -rora le-au ata[at o biografie [i o po -veste. „A pornit ca un exerci]iupentru c\ nu [tiam cine joac\ bine[i cine nu. Cel mai simplu era s\scriem plec`nd de la ce ne inspirafa]a omului. De multe ori s-a nime -rit. Dificultatea a fost – [i la regie,

[i la casting – `n a nu-i `ncurca [i anu-i sc\pa din m`n\ pe nici unuldintre ei“, spune Iulia Rugin\ care,ini]ial, [tia c\ are de f\cut doar unfilm de absolvire. Dar gluma s-atot `ngro[at. Produc\torii au `nce -put s\ se agite, s\ caute sponsori,chiar [i cursan]ii au venit cu pro-priile lor rela]ii, [i Love Building adevenit din film de absolvire filmindependent care, p`n\ la urm\, afost selec]ionat `n competi]ia Fes -ti valului Interna]ional de Film Bu -cure[ti (B-EST), primind PremiulPublicului [i Men]iunea Special\ aJuriului [i fiind preluat de MediaProDistribution [i de HBO România.Asta ̀ nseamn\ c\ din 13 septembrieva intra ̀ n s\li [i c\ ulterior va fi di -fuzat de HBO România [i de Pro TV.

Drago[ Bucur: „E posibilca filmul s\ aib\ succes“

E de `n]eles entuziasmul general als\lii la avanpremiera din cadrulFestivalului B-EST, c`nd publiculformat mai ales din familiile [iprietenii cursan]ilor a ova]ionatfilmul cu mai mult\ energie fa]\de cum fusese ova]ionat 4 luni, 3s\pt\m`ni [i 2 zile la premiera dela Teatrul Na]ional. „E posibil cafilmul s\ aib\ succes, dar nu l-amf\cut pentru bani. Dac\ vin, e ex-traordinar, pentru c\ `i vom re in -vesti `n urm\torul film, la var\“,spune Drago[ Bucur, care se impli -c\ cu la fel de mult\ pasiune ̀ n [coa -la actoriedefilm.ro: „~mi places\ credc\ ̀ i ̀ nv\] pe oameni s\ se apropie dece `n]eleg eu prin pro fesionalism.

Oamenii cred c\ s\ fii actor e ochestie boem\, c\ mer ge pe rela-xare, c\ o faci c`nd ai chef. Defapt, e o profesie cu foarte mult\munc\ `n spate“. {i Oana R\su-ceanu crede c\ filmul va prindela public: „Eu s`nt foarte optimis -t\, nu pentru c\ s`nt optimist\din fire, ci tind s\ cred c\ oame-nii vor veni s\ ̀ l vad\ pentru c\ nuare cum s\ fac\ r\u. ~l iei otova [ite relaxeaz\, iar publicul din Ro-mânia are nevoie s\ ias\ din sal\z`mbind“.

Actorii? Ni[te entuzia[ti!

Cine s`nt actorii din film? Ei lu -creaz\ `n via]a de zi cu zi `n publi -citate, IT sau b\nci, iar unii dintreei s-au `nscris mai mul]i ani suc-cesiv la cursuri. Unii au familie [icopii, cum e interpreta actri]ei defilme porno care vine `n tab\r\ `n -so]it\ de partenerul s\u. De[i tim -pul de preg\tire a fost scurt, regi-zoarea [i coscenaristele au `ncer-cat – c`t s-a putut – s\ individuali -zeze fiecare personaj. Au f\cut-o [iprin haine – unele aduse de actoridin propriile dulapuri, ̀ m pre un\ cuma[inile proprietate personal\ saucu propriile gen]i de c\l\torie. En -tuziasmul acestor oameni echili-breaz\ ne`mplinirile unui film g`n -dit ca un film de [coal\ [i f\cut `ncontratimp, astfel `nc`t s\ se poa t\i]i la toamn\ ca o surpriz\ inedit\pentru public.

Love Building e produs de ac -toriedefilm.ro, `n coproduc]ie cuDaKINO Productions, Papaya Ad -vertising, Digital Cube [i Zbang Idea.Parteneri s`nt: Panalight, Videolink,Noumax, Laguna Verde, Coca-Cola,Decathlon, Praktiker, Petrom, Co ra,Erka, Romcarton, L’Oréal, Everlast,Atelierul de haine, Rhea Costa, Or -hideea Spa, La Copac, Castel Film[i Turbo Tequilla.

2 » actualitate

PE SCURT

Florina Ilis —c`[tig\toareaPremiilor literare„Ziarul de Ia[i“ 2013Cea de-a zecea edi]ie a Premiu-lui Na]ional de Proz\ „Ziarul deIa[i“ a fost c`[tigat\ de Flori naIlis cu romanul Vie]ile parale le,publicat `n 2012 la Editura Car -tea Româneasc\. Au mai fost no -minalizate volumele Nepotul luiDracula de Alexandru Mu[ina,Cronicile genocidului de RaduAldulescu, Toate bufni]ele de Fi -lip Florian [i Hotel Universalde Simona Sora.

„Florina Ilis reconstituie via -]a lui Eminescu pe baza unuiimpresionant efort documentar,dar documenta]ia este absor bi -t\ `n fic]iune. Romanul propu neo vertiginoas\ navet\ tempora -l\ care face leg\tura `ntre exis-ten]a lui Eminescu [i posteri-tatea lui. Un roman pasionant,scris de o romancier\ care s-aimpus ca una dintre revela]iileprozei române[ti din ultimul de -ceniu. S`nt convins c\ juriul a f\ -cut o alegere fericit\“, sublinia -z\ Alexandru C\linescu, criticliterar [i pre[edinte al juriului.Din juriu au mai f\cut parteEmil Brumaru, Valeriu Gher ghel,Doris Mironescu, Codrin LiviuCu]itaru, Bogdan Cre]u [i An-tonio Patra[.

Florina Ilis, originar\ din ju -de]ul Bihor, dar stabilit\ `n Cluj,a absolvit Facultatea de Litere[i {coala de ~nalte Studii Post -universitare din cadrul Univer -sit\]ii „Babe[-Bolyai“. Debutul`n lumea literar\ l-a f\cut `n a nul2000, cu volumul Haiku [i cali -grame. Au urmat Cobor ̀rea de pecruce `n 2001 [i Chema rea lui Ma -tei `n 2002. ~n aten]ia pu bli cu luiiubitor de lectur\ s-a a flat [i ro-manul Cruciada copiilor, distins cunumeroase premii – Cartea Anu - lui 2005, Premiul pen tru Proz\ alUniunii Scriitorilor din România,Premiul „Ion Crean g\“ acordatde Academia Româ n\, PremiulCourrier Internatio nal pentrucea mai bun\ carte str\in\.

Festivitatea de decernare a Pre -miilor literare „Ziarul de Ia[i“a avut loc vineri, 19 aprilie.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 397 » 27 aprilie – 11 mai 2013

Love Building — cum secl\de[te un film din pasiunePentru oamenii mari, c\rora – a[a cum spunea Antoinede Saint-Exupéry – le plac cifrele, Love Building este unlungmetraj de 85 de minute care a costat aproximativ20.000 de euro, a avut o preproduc]ie de trei s\pt\m`ni,a fost filmat `n 10 zile (ultima zi de filmare av`ndaproape 24 de ore), iar trupa sa de actori a num\rat 34 de persoane, dintre care 31 cursan]i (aproape to]ineprofesioni[ti) ai [colii actoriedefilm.ro, `nfiin]at\ deDrago[ Bucur, Dorian Bogu]\ [i Alexandru Papadopol `n2010 (restul de trei au fost chiar profesorii deveni]i [iproduc\tori). C`t prive[te onorariile, e greu de spus,pentru c\ majoritatea membrilor echipei au lucrat pegratis sau, `n cel mai bun caz, pe bani pu]ini.

» Drago[ Bucur: „Neg`ndeam de vreun an [ijum\tate s\ facem unlungmetraj, dar nuprea aveam curaj [i nug\siser\m nici echipapotrivit\. C`nd amconsiderat c\ am str`nso echip\ [i c\momentul e potrivit,oamenii cu care amvorbit ne-au spus c\ nuavem [anse, c\ nuavem bani, c\ n-o s\g\sim distribuitor, c\s`nt prea mul]istuden]i [i c\ nureu[im s\ film\m `n 10 zile. Suficient ca s\nu renun]\m“.

» Iulia Rugin\: „Ce mi se pare c\ are filmul eautenticitate, c\ `]i d\ impresia c\ cei care joac\po]i fi chiar tu. Ce `l coboar\ e c\ sim]i c\ s`ntbifate ni[te lucruri [i c\ nu s`nt de ad`ncime. Cincizile dac\ mai aveam, ar fi schimbat mult“.

Regizoarea Iulia Rugin\ [icoscenaristele Oana R\suceanu [i Ana Agopian

Love Building

Iulia Blaga

Cele mai flagrante exemple s-au ̀ n -registrat la creditele nerambur -sabile acordate unor t`rguri, fes-tivaluri, pentru publicarea unorlucr\ri de specialitate sau organi -zarea unor programe de educ a ]ie`n perioada 1 iulie – 31 decembrie2013. Aici, standurile române[tide la festivalurile din Antalya [iMarrakech au primit 160.000 RON,respectiv 229.000 RON, `n vremece standul românesc de la cel maiimportant festival de film din lu-me, Cannes, primise `n sesiuneatrecut\ 122.400 RON. E drept, nua existat o competi]ie [i toate celetrei institu]ii care au aplicat, in-clusiv Asocia]ia Secven]e pentrustandul Short Waves de la Cannes,au primit bani.

Site-ul de specialitate filmrepor -ter.ro a aflat, `ns\, c\ standul defilm românesc din cadrul Festi-valului de la Marrakech va fi or-ganizat de firma SC Nikov MediaFilm SRL, care e condus\ de Ovi-diu Garcea, [eful firmei de paz\Eneea Real Security SRL care p\ -ze[te CNC, `n vreme ce firma carea primit bani pentru promovareafilmului românesc `n Antalya, SCGlobaltech Collaborate SRL, nu arenici ea vreo treab\ cu cinemato-grafia, ci vinde `ngr\[\m`nt agri-col `n Africa. Din luna ianuarie,dup\ cum a scris „România libe r\“,Ovidiu Garcea fusese cooptat [i `ncomisia de rating de la CNC (mem -brii remunera]i ai acestei comisiiacord\ fiec\rui film care intr\ `ns\li o evaluare `n func]ie de catego -ria de v`rst\ c\reia i se adresea z\).

Pe[ti[orul de aur da,anim’est ba

Consiliul de Administra]ie al CNC,format din: Eugen {erb\ nescu (pre -[edinte), Ioan C\rm\zan, FlorinParaschiv, Oana Stoenescu, SorinBoto[eneanu, Elisabeta Bostan [iGeorge Chiri]\, a preferat s\ nu fi -nan]eze popularul Festival Inter-na]ional al Filmului de Anima]ieanim’est din Bucure[ti, ̀ n favoarea

Festivalului „Future Movie“ dinGala]i, a Festivalului de Film deParodie „Films for Fun“ de la Si-naia sau a Festivalului de Film Do -cumentar „Pe[ti[orul de aur“.

Printre proiectele de cultu r\ [ieduca]ie cinematografic\ finan -]ate de CNC [i care se vor desf\ -[u ra `n a doua jum\tate a anului2013 se num\r\ [i Programul deeduca]ie cinematografic\ pentrutinerii din ora[ul Mioveni – „Cinemi-o veni la film?“ –, organizat deAsocia]ia pentru Promovarea In-dustriilor Creative, aceea[i care `nianuarie 2013 organizase `n parte -neriat cu Centrul Cultural Mioveni[i Ministerul Culturii „atelierulde reflec]ie [i dezbatere“ cu tema„Industriile creative – motor dedezvoltare sustenabil\ local\“. ~nschimb, CNC-ul nu are deloc la ini m\Asocia]ia Est’n’est, care organizea -z\ Festivalul Anim’est, pentru c\ lacategoria unde a ad\pat se tea de ci-nema a tinerilor din Mioveni a a -nulat proiectul de workshop pecare Est’n’est, care a adus la toateedi]iile festivalului anim’est nu meimportante din anima]ia mondia l\,dorea s\ `l organizeze la Bucure[ti.~ntr-o discu]ie siderant\ avut\ cufilmreporter.ro, Ioan C\rm\zan,membru al CA al CNC, spune refe -rindu-se la conducerea Asocia ]ieiEst’n’est: „Oricum ei trei se con si -der\ to]i ni[te genii. Ei s`nt geni ali[i au un festival genial [i probabilc\ au sup\rat pe foarte mul]i“.

Go away, Greenaway...

Sup\r\ri s`nt [i la rezultatele sin-gurei sesiuni de finan]are ram-bursabil\ pentru produc]ia de fil-me din 2012, sesiune ale c\rei re-zultate s-au anun]at de-abia la `n ce -putul lui aprilie [i unde s-a `m bul -zit mult\ lume. Printre `nvin[ii dela lungmetraj se num\r\ [i cunos -cutul cineast britanic Peter Green -away, al c\rui proiect despre c\ l\ -toria lui Constantin Brâncu[i dela Hobi]a la Paris, Merg`nd spreParis, a picat al doilea sub linie.La aceast\ sec]iune au primit fi-nan]are proiecte regizate de Nae

Caranfil, Radu Muntean, AdrianSitaru, Marian Cri[an, NicolaeM\rgineanu, Stere Gulea [i RaduJude. Merg`nd spre Paris ar ur-ma s\ fie produs de Abis Studio,a avut punctaj bun la scenariu,dar a pierdut la punctajul tehnic.Pentru c\ nu a ob]inut finan]areacas\, discu]iile cu eventualii co-produc\tori str\ini au r\mas `naer.

Copel Moscu, produc\tor exe-cutiv al filmului, a spus pentru„Su plimentul de cultur\“ c\ o con -testa]ie a fost deja depus\. „Si-tua]ia e de un penibil atroce. C`ndi-am comunicat vestea, Peter Green -away a fost extrem de politicos [ine-a mul]umit pentru str\daniilenoastre. El are alt\ educa]ie [i nuface zarv\ `n jurul acestui e[ec.(...)Dac\ se dorea s\ se fac\ filmul, arfi putut lua un punctaj mai bunla scenariu. Poate c\ juriului nui-a pl\cut scenariul, dar el e foar-te bun.“ C`nd jurizeaz\, comisiapleac\ de la num\rul proiectelorpe care trebuie s\ le aleag\, nu dela suma pe care o are de `mp\r]it.Merg`nd spre Paris sper\, totu[i,c\ va ob]ine finan]are de la CNCca s\ poat\ fi realizat. ~n aceast\var\ ar trebui `ncepute pros pec -]iile, iar film\rile s-ar desf\[ura`n 2014.

actualitate « 3


Finan]\rile CNC — de la Festivalul„Pe[ti[orul de aur“ la educarea tinerilor dinMioveni. Peter Greenaway e ]inut la u[\ Rezultatele celor mai recente sesiuni de finan]areorganizate de Centrul Na]ional al Cinematografiei –rambursabile (pentru produc]ia de filme) [inerambursabile (pentru festivaluri, standuri, edituri,distribu]ie etc.) – au st`rnit din nou nemul]umiri. N-ar fiprima oar\, dar deciziile comisiei de evaluare, respectivcele ale Consiliului de Administra]ie al CNC arunc\ oumbr\ [i mai `ntunecat\ peste credibilitatea institu]iei.

Ioan C\rm\zan

4 » actualitate

Noua campanie a Editurii Polirom,„Librarii v\ recomand\“, lansat\ `n datade 15 aprilie 2013, merge mai departe.Pentru c\ librarii au fost foarte harnici[i foarte promp]i, Polirom [i-a propuss\ publice `n primele patru s\pt\m`niale campaniei c`te cinci recomand\ri delectur\ pe s\pt\m`n\, urm`nd ca apoi,`n fiecare luni, pe site-ul editurii, lasec]iunea „{tiri [i evenimente“, s\ fiepublicat\ doar o singur\ recomandare.Recomand\rile primite de la librari vorfi postate [i pe paginile de Facebookale editurii (friends [i fan page),`nso]ite de fotografia librarului,fotografia libr\riei pe care o reprezint\,precum [i de coperta c\r]iirecomandate. Primele recomand\ri [ialte detalii despre campanie, pe site-ulPolirom.

Mirel Boruz recomand\ Regina ro[ie de PhilippaGregory

Libr\ria Adev\rul din Cra io va (Str. ~mp\ratulTraian nr. 9)

Regina ro[ie, un roman savu ros, plin de com-ploturi, tr\d\ri, iu biri interzise [i r\zboaie crun -te, a[a cum de altfel Philippa Gregory ne-a [i o -bi[nuit, este de fapt despre o personalitate remar-cabil\, cu un rol-cheie `n istoria Angliei: LadyMargaret Beaufort, una dintre ce le mai educate [iinteligente femei ale Angliei secolului al XV-lea,ca re a fost capabil\ s\ schimbe `n treg cursul isto-riei av`nd drept pre text un singur lucru: iubireade mam\.

Un roman excelent, ce reamin te[te de o pe-rioad\ neagr\ din isto ria omenirii, `n care feme -ile puteau doar visa la via]a de b\rbat, ce implicaac]iune, primejdii [i [an sa la m\re]ie.

Drago[ Mih\il\ recomand\ Eseu despre orbire deJosé Saramago

Libr\ria C\rture[ti din Palas Mall Ia[i (Str. {te -fan cel Mare nr. 1)

Dac\ nu a]i citit aceast\ carte, v-o recomand cudrag. V\ va face s\ `n]elege]i multe lucruri altfeldec`t o f\cea]i p`n\ acum. Dis to pi a total\, cred eu,

ne face s\ re e valu\m toate g`ndurile [i valori ledup\ care ne ghid\m `n decursul vie]ii noastre.

Ana Maria Radu recomand\ V\l ul pictat de Som-erset Maugham

Libr\ria Humanitas din Alba Iulia (Str. 1 De-cembrie 1918)

„Mie mi se pare c\ singurul lucru care ne d\posibilitatea s\ privim f\r\ dezgust aceast\ lume`n care tr\im este frumuse]ea pe care oamenii ocreeaz\ c`nd [i c`nd din haos. Tablourile pe carele pic teaz\, muzica pe care o compun, c\r]ile pe ca -re le scriu [i vie]ile pe care le duc.“ ...E citatul meupre fe rat din carte, o poveste minu na t\, care te sur-prinde tot mai mult cu fiecare pagin\ pe care ocite[ti.

Dana Radu recomand\ La r\ s\ rit de Eden deJohn Steinbeck

Libr\ria Humanitas din Ga la]i (Str. Domneas -c\ nr. 45)

Doi fra]i, o femeie malefic\ [i o poveste care seconstruie[te pornind de la mitul biblic al lui Cain[i Abel. Personajele, membrii familiilor Trask [iHamilton, s`nt urm\rite de-a lungul a trei gene -ra]ii, din anii R\zboiului Civil p` n\ dup\ PrimulR\zboi Mondial. Unul dintre cele mai bune roma -ne ale lui Steinbeck, „singurul pe care l-am scris“,asa cum m\r tu ri se[te scriitorul.

Gabriel Tudorie recomand\ Via ]a lui KostasVenetis de Octavian Soviany

Libr\ria Bastilia din Bucure[ti (P]a Roman\ nr. 5)„O! cititor f\]arnic – tu, seme nul meu, frate.“O carte at`t de bine scris\ nu te poate apropia

nici de Diavol, nici de Dumnezeu. Poate, deloc`nt`m pl\ tor, nici m\car de Venetis. Ca re, orice s-ar zice, nu e nici Unul, nici Cel\lalt.

Kostas Venetis e un personaj a t`t de bine `n che -gat, at`t de perfect definit `n [i de propria-[i na tu r\,`n c`t orice `ncercare de a-l asuma prin identifica rear fi ori pervers-idola tr\ ori ipocrit-moralist\. Ri di -col\ oricum, `n oricare dintre aceste si tua]ii. Nu,tu nu e[ti Kostas Ve ne tis, acest „libertin“ absolutbi zan tin. {i nu, nu prea ai ce s\ spui despre el. Nuc-ar conta. Aici, `n c\ aici la por]ile Orientului, to-tul este ceea ce fiecare `[i imagi nea z\ `ntru sine c\ arfi. Iar dintr-o astfel de stare, sinistru amestec de l`n -cezeal\ [i frenezie, cartea lui Soviany poate sau, maibine zis, nu poate fi luat\ dec`t ca un drog, un cac tusdespre care nu [tii da c\ o s\ te duc\ la esen]\ sauo s\ te lase nebun. Oricum, pe un drum.

Un ora[ f\r\ cimitir nu arenici un fel de istorie. Este unconglomerat de blocuri fru -moase, proasp\t construite [idotate cu toate utilit\]ile ne - ce sare, dar c\ruia `i lipse[ tesuflul trecutului. Metaforaas ta superb\ apare `ntr-unfilm rusesc de art\. Mi-amamintit de ea recent, c`nd amcunoscut un om c\ruia ̀ i g\ -se[ti `n propria umbr\, da -c\ ai r\bdare [i curiozitate,o istorie fabuloas\.

O pres\ cu ziari[ti goli]i depove[ti este stearp\. Slav\Domnului!, mai exist\ [i jur -

nali[ti care au ce povesti[i, mai mult de-at`t, g\simprintre ei [i oameni `nzes-tra]i cu har. Cu harul istorisi -rii propriilor p\]anii [i ale al -tora. {i – mare lucru! – cu sim -]ul umorului, cu ap\sareabl`nd\ a bunei-cuviin]e, cughidu[ia autoironiei impri -mat\ `n codul lor genetic(at`t de rar\ valen]\ prin-tre oamenii inteligen]i!).

***M\ uit la omul din fa]a mea cala un volum c\utat de multtimp prin anticariate. Culmea,

e mai `n v`rst\ dec`t mine cuaproape zece ani. A[ zice c\s`ntem cam din aceea[i gene -ra]ie; `mi vine s\-l tutuiesc,dar ceva m\ opre[te. Caut for -mule prin care s\ evit adre-sarea direct\, de[i `l simt cape un amic pe care de-abial-am cunoscut. Parc\ s`nt oblondin\ ce s-a v\zut cu „ma -estrul“. Omul e relaxat, faceglume, discut\m nimicuria t`t de utile oamenilor carede-abia fac cuno[tin]\.

Savitescule, m\-njur `ng`nd, revino-]i, c\-l cuno[ti peomul din fa]a ta din scris, iaradmira]ia nu trebuie s\ fie opovar\! ~mi dau seama c\ nudoar scriitura lui m\ face s\tac inteligent [i s\ slobozesctone de banalit\]i pe milime -tru p\trat. Iar silueta lui de[ef de parohie `mi provoa c\,

cel mult, confort; confor tulunui gras care a cunoscut u -nul mai tare dec`t el. Nu, alt -ceva m\ face s\ m\ port ca unimbecil: povestea lui de via]\.

Personajul care `mi pro-voac\ f`st`ceal\ a crescut, `nmomentele fragile ale exis-ten]ei lui, la o cas\ de copii.Nu pentru c\ nu ar fi avut p\ -rin]i, e-adev\rat, `ncerca]i degreut\]i crunte, ci pentru c\...nici el nu [tie [i, dup\ cumm\r turise[te `ntr-un text, nicin-a ̀ ntrebat vreodat\. A a junsprofesor de liceu ̀ n zorii demo -cra]iei române[ti, apoi, repor -ter la o gazet\ din Boto[ani.A fost primul ziarist din Ro -mâ nia postrevolu]io nar\ con -damnat penal. Du p\ aceea, alucrat ani buni `n Ia[i. {i, camul]i jurnali[ti de pe aici, s-adus ulterior ̀ nspre Bucure[ti.

Acolo, a devenit unul dintrecei mai mari autori români dereportaje. Adic\, a devenit unpovestitor cu har de la Doam -ne-Doamne [i din propriilefor]e. Un Filip Brunea-Fox alultimelor dou\ decenii, omcu c\ut\tur\ ad`nc\, unul carereu[e[te s\ decupeze realita -tea cu bisturiul [i s\ o readu -c\ la via]\ cu suflul scriiturii.{i unul care o face ca [i cumnu ar putea s\ fi f\cut alt ce -va `n ultimele zece vie]i.

***Dac\ presa româneasc\ aravea, `n fiecare redac]ie,

un individ de genul \sta, ru - bri ca de fa]\ n-ar mai tre-bui s\ existe. Sau poate, res -pir`nd alt aer mediatic, artrebui s\ se cheme altfel [is\ trateze cu totul [i cu to-tul alte subi ecte dec`t majo-ritatea celor aproape 400 dep`n\ acum.

Las deoparte condi]iona -lul [i spun c\ mi-ar pl\ceas\-l v\d bunic pe Viorel Ili -[ oi. Un bunic al presei ro-mâne[ti, c\reia s\-i amin-teasc\, din c`nd `n c`nd, c\meseria asta nu moare dac\[tii s-o respec]i.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Simplul har alpovestitorului


Ve[ti dinlibr\rii

Gabriel Tudorie – Libr\riaBastilia din Bucure[ti Dana Radu – Libr\ria Humanitas din Ga la]i

Mirel Boruz – Libr\ria Adev\ruldin Cra io va

Drago[ Mih\il\ – Libr\ria C\rture[ti din Palas Mall Ia[i

Ana Maria Radu – Libr\ria Humanitas din Alba Iulia


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Unul dintre ei este primarul deConstan]a, Radu Maz\re. Ales `n2000, a fost reales, iar\[i reales [i,`n fine, `nc\ o dat\ reales. Nu creds\ existe mul]i români care s\ nu-l[tie: e primarul `n uniform\ nazis -t\, `n costum de „Ulise“, de ]ar, desultan, de samurai, de nobil vene -]ian, de revolu]ionar cubanez [i deorice altceva. Doar ]estoas\ Ninjan-a fost. ~ntre timp, Constan]a isto -ric\ se costumeaz\ ̀ ntr-o ruin\. Ca -zinoul se pr\bu[e[te, puterea luiMaz\re cre[te. Presa a scris desprere]ele de putere controlate de mare -le costumat, despre afaceri dubi oa -se cu terenuri, despre dispari]iaparcurilor din ora[, despre degra -darea mediului – dar probabil c\presa se `n[al\ [i ora[ul e o splen-doare, altfel const\n]enii nu l-ar fivotat, de la `nceputul mileniului,doar pe dl Maz\re. {i b\nuiesc c\,dat\ fiind validarea sa sistemati c\de c\tre popor, Radu Maz\re, o mul

care nu-[i poate tr\i via]a f\r\ car -navalul de la Rio [i f\r\ o trup\ detinere pe urmele lui, e idealul deprimar al const\n]enilor. A[a dar,s\-i l\s\m s\ se bucure de el [i s\ne mut\m `n Ia[i.

~n Ia[i a fost reales, cu o larg\ ma -joritate popular\, primarul Gheor -ghe Nichita, care ocup\ aceast\func]ie de vreo zece ani. S-a re-marcat, printre altele, prin faptulc\ a cedat unei firme private tere -nul din spatele Palatului Culturii –adic\, ̀ n termeni oficiali, a f\cut unparteneriat public-privat –, a[a c\acolo s-a construit ditamai ansam -blul imobiliar. C`nd mai trec prinIa[i, remarc `n fa]a turnurilor Pa -lasului, supra`n\l]ate cu tupeu, a co -peri[ul de palat ]ig\nesc al Palatu-lui Culturii, num\rul tot mai ma rede cìni vagabonzi [i degradareaputernic\ a zonei centrale. De[ipoate c\ s`nt subiectiv. De cu r`nd,primarul a ordonat t\ierea teilorde pe bulevardul {tefan cel Mare, pecare ì `nlocuie[te cu salc`mi japo -nezi. ~mi aduc aminte [i c\ Pri m\ -ria Ia[ului `[i anun]a inten]ia de aconstrui o parcare subteran\ `n fa -]a Teatrului Na]ional.

Dar nimic din astea nu m\ mi r\.Primarul Ia[ului, ca majoritateae dililor de la noi, face parte din ca -tegoria aceea de ]\rani ̀ ndr\gos ti]ide betoane [i spa]ii urbane seci.Copaci [i verdea]\ au v\zut destulprin t`rgurile [i c\tunele de undevin, dar betonul e lucru mare. Se spa -l\ u[or. Nu face praf. Iar dac\ tot es\ fie copaci, s\ fie made in Japan,nu ni[te tei umili. Da, cunosc binespecia asta ([i eu s`nt de la sat).Mai mult, am ocazia s\ o v\d `n ac -]iune [i `n Timi[oara, unde locuiesc

azi. ~n 2012, timi[orenii s-au s\turat[i ei de „caracati]a portocalie“ [iau votat candidatul USL. E drept c\principalul contracandidat al luiRobu era un ]\r\nist, dar, ca `nbancul cu iepura[ul, cine mai st\s\ se uite? Prin urmare, ]\r\nistul„portocaliu“ a pierdut, iar de vreunan Timi[oara tr\ie[te sub domi-na]ia unui autocrat, altfel foar teasem\n\tor cu primarul Ia[ului.Dar parc\ mai tare ca el.

Mai exact, dl Robu e o combina -]ie de Adrian N\stase din epoca demaxim\ arogan]\, Crin Antonescu`n fazele lui de incoeren]\ [i Con-stantin Simirad `n momentele celemai comice. Pasionat de t\ierea pan -glicilor, creeaz\ momente dintre ce -le mai ridicole. Unul a fost atuncic`nd a „inaugurat“, `n toiul iernii,un spital de oncologie ̀ ntr-un inter -nat de c\min, adic\ a alocat inter -natul (din care a scos elevii) bol-navilor de cancer, pe care i-a mutatdin fostul spital, azi retrocedat. Ma -re motiv de s\rb\toare [i de t\ierede panglici. Tot el a venit cu ide eacastr\rii cìnilor cu st\p`n, pe carevrea s-o preia [i primarul generalal Bucure[tiului – fiindc\ spiritelemari se recunosc. Acum va muta oclinic\ de dermatologie, aflat\ a co -lo din secolul al XVIII-lea, fiindc\e plasat\ `n centrul ora[ului, `n -tr-o zon\ care (spun gurile rele) arfi mult mai bun\ pentru afaceri. {i(spun acelea[i guri rele) primarulTimi[oarei ar avea ceva datorii depl\tit, fiindc\ o campanie at`t decostisitoare precum cea de varatrecut\ n-a avut nimeni `n Timi -[oa ra. Clinica ar urma s\ se mute`ntr-un fost c\min de nefamili[ti(parc\ detectez aici un model).

Dl Robu e poreclit de inamici –care ̀ i poart\ pic\ – „primarul Face -book“, fiindc\ e foarte activ pe con -tul s\u, unde [i-a format o ga[c\ deadulatori. Cei ce i se opun s`nt ca-taloga]i scurt drept „b\si[ti“, in-diferent de simpatiile politice. Ori -cum, Robu voia s\ mute [i dezba-terile publice ale prim\riei tot peFacebook – [i, eventual, tot cu cen -zur\. Dar c`te proiecte nu are! Cumspuneam, la fel ca Simirad ̀ n vremu -rile lui bune din Ia[i, Robu nostrun\scoce[te m\car o idee pe zi: vreas\ desfiin]eze un ansamblu de ar t\modern\, vrea o f`nt`n\ luminoa s\de sute de mii de euro pe Bega, vreama[ini electrice, dar [i microbuzecu motorin\ ̀ n loc de tramvaie, vreas\ v`nd\, ba nu vrea s\ v`nd\ unturn de ap\... Din fericire, uit\ camtrei sferturi din ce spune. Din ne-fericire, nu uit\ tot. Nu va fi reales,dar succesorului s\u ì vor trebuiani buni doar ca s\ repare ce val\sa `n urm\.

{i to]i ace[tia s`nt ale[ii no[tri.Pe ei i-au vrut cet\]enii, dup\ o `n -delung\ chibzuin]\. Pe ei i-au con -siderat cei mai buni. A[adar, de cene-am pl`nge, de vreme ce avemce ne-am dorit?

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

» Primarul Ia[ului, camajoritatea e dililor de la noi, face parte din ca tegoria aceea de ]\rani `ndr\gos ti]ide betoane [i spa]iiurbane seci. Copaci [iverdea]\ au v\zutdestul prin t`rgurile [ic\tunele de unde vin,dar betonul e lucrumare. Se spa l\ u[or. Nu face praf. Iar dac\ tot e s\ fie copaci,s\ fie made in Japan, nu ni[te tei umili.

Dup\ cum spuneam s\pt\m`na trecut\, mi se pare unfariseism s\ ne pl`ngem de oamenii pe care i-am ales s\ne conduc\ ora[ul, satul, comunitatea (m\ rog, at`ta c`ts`nt `n stare românii s\ aib\ comunitate). Ale[ii locali s`nt`n general oameni cunoscu]i, oameni de-ai locului. Ecaraghios s\ ì alegi ca [i cum ai lua `n trecere o br`nz\ depe un raft [i dup-aia s\ te pl`ngi c\ pute. Iar s\ cumperi adoua oar\ aceea[i br`nz\ puturoas\ e de-a dreptul idiot –dar, ce-i drept, democratic. A[a c\, la fel de democraticcum au fost ale[i primarii de Bucure[ti, despre care amscris s\pt\m`na trecut\, au ajuns `n func]ii [i primariiceilal]i, inclusiv cei din ora[ele mari ale ]\rii.

Primarii ceimari (II)

La punctul doi al proiectelor ce vorfi sus]inute din buzunarul contri -buabilului se afl\ aniversarea a„1.900 de ani de la ridicarea mo-numentului simbolic «Columna luiTraian»“! Cunoscut\ oper\ româ -neasc\ de art\, nu? Iar la punctul 7, oserie de „conferin]e itinerante (f\ r\pian! – n. mea) «Ortodoxia la ti n\»“,`n „cooperare cu Facul t\ ]ile de Teo -l ogie Ortodox\“. Ac]iune, pro babil,pentru a pune `n eviden]\ re zul ta -te le indecise ale meciului din tre ro -mani [i daci, doar la c`teva deceniidup\ ce bietul Burebista – cu vreo2050 de ani ̀ n urm\, dup\ socotealadecis\ de partid [i guvern `n acordcu Sergiu Nicolaescu – reu[ise s\ „`n -fiin ]eze primul stat centralizat“...

A[adar, `i vom `ntrece indis cu -tabil `n munc\ pe p\g`nii germa-nici, care abia dac\ reu[esc s\ ser -beze 200 de ani de la na[terea unuiRichard Wagner, incapabili s\ pro -moveze m\car o „expozi]ie itine-rant\ «Aventura istoric\ a... auru -lui Rinului»“ (tot f\r\ pian [i `nlocul celui dacic), ca s\ nu mai vor -bim de vreo mie-dou\ de ani de la`ntruparea f\r\ Column\ a lui Sieg -fried. {i aceasta, s-ar putea spu ne,fiindc\ aceia care se `nchin\ `n fa ]acompozitorului Wagner nu au ca noio „Direc]ie General\ Germani de Pre - tutindeni“, care s\ le promove ze„brandul cultural de ]ar\“ cu ma ni -fest\ri de genul „Zile generice Wo - tan, Frika, Freia, Fafner [i al]ii“.

Vina apar]ine `n mare parte, de -si gur – e `n firea unei anumite g`n -diri –, americanilor, [i ei m\rgi ni]i[i fixa]i tot pe aniversarea de numai200 de ani a lui Wagner, ocazie de arenun]a la orice m`ndrie na]iona l\[i a pune la dispozi]ia tutulor (sic!),pentru o sum\ modic\, arhiva de aur,nepre]uit\, wagnerian\, a Metro-politanului de la New York.

Setul de discuri ap\rut deo cam -dat\ `ntr-o edi]ie limitat\, denumi -t\ de lux, se intituleaz\ Wagner atThe Met. Legendary Performancesfrom the Metropolitan Opera. Elinclude, pe scurt, 25 de discuri cu

imprim\ri remasterizate de pesursele originale, `nso]ite de un li -vret-carte de 128 de pagini, cu scur - te eseuri [i rezumate ale operelorwagneriene incluse (Tetralogia, Ma -e[trii c`nt\re]i, Lohengrin, Tan-nhäuser, Parsifal [i Tristan [i Isol -da). Livretul prezint\ [i numeroa -se fotografii inedite, din arhivaMetropolitanului, ale unor maric`nt\re]i `n rolurile wagneriene.Rezultatul este un adev\rat o biectde art\ pentru melomanii bibliofili[i colec]ionari ai marilor interpre -t\ri wagneriene, aici `n prima e di -]ie pe disc autorizat\ a acestor ar -hive sonore. Mai toate erau altfelcunoscute `n versiuni separate,gra]ie public\rii de c\tre case se -mi-pirat, `ntr-o calitate mai multsau mai pu]in `ndoielnic\, a copi i -lor dup\ transmisiuni radio de epo -c\ (vezi, de exemplu, Inelul Ni be lun -gului complet, din 1951, dirijat deFritz Stiedry [i publicat de Geb-hardt Records `n 2001).

Colec]ia, realizat\ sub egida com -paniei Sony, reune[te spectacolelive desf\[urate `n perioada 1936-1954, cu soli[tii wagnerieni cei maimari ai epocii, cum au fost KirstenFlagstad, Lauritz Melchior, HansHotter, Emanuel List sau AstridVarnay [i Ramón Vinay, al c\ruiTannhäuser, din 1954, sub baghe-ta lui George Szell, `ncheie seria.Dirijorii s`nt [i ei de acela[i calibru,nume de legend\ ca Artur Bodanzky,Erich Leinsdorf, Fritz Reiner. Ca li -tativ, a[a cum insist\ autorul u nu -ia dintre eseurile livretului, PaulThomason, Tristan [i Isolda, spec -tacol din aprilie 1938, r\m`ne pestetimpuri una dintre versiunile celemai impresionante ale operei cap ta -te pe disc. Thomason atrage aten ]iaasupra capacit\]ilor vocale ale u -nor interpre]i „gigan]i“ ai epocii,amintind, de exemplu, c\ Tristan afost `n momentul `nregistr\rii ceade-a treia oper\ complet\ c`ntat\`n decurs de patru zile de protago -ni[tii ei. Spectacolul de matineu dela Metropolitan, de s`mb\t\, 16 a -pri lie, fusese precedat miercuri [iapoi vineri de dou\ seri Parsifal, cuLauritz Melchior `n rolul titular,Kir sten Flagstad `n cel al lui Kun -dry [i Emanuel List ca Gurnemanz...Cum este vorba de nou\ opere, ar figreu s\ enum\r aici toate marile

voci ale unor distribu]ii care, princonsisten]a lor, par ast\zi greup` n\ [i de imaginat.

Remarcabil [i demn de a fi a min -tit este [i efortul restaur\rii surse -lor originale, sponsorizat de dou\funda]ii private americane [i des -pre care poveste[te produc\torul dinpartea Operei Metropolitan, GraceRow. Dup\ spusele sale, restaurareaaudio de calitate este pe drept cu v`ntcomparabil\ aceleia a obiectelor deart\, cu etapele lor cunoscute: sta bi -lizarea suporturilor, aici discuri saubenzi magnetice, iar apoi revelareast\rii originale a operei de art\. Spe -cialistul audio are cumva avanta -jul de a putea s\ disocieze sunetulde suportul pe care era conservat [is\-l transfere [i converteasc\ nu-meric. Copia rezultat\ este apoi pre -lucrat\ de al]i exper]i ̀ n sunet, pen -tru a `nl\tura diversele zgomote,distorsiuni, de a elimina pauzele[.a.m.d. Produc\torul d\ exempluldiscurilor de lac, la prima vedere f\ -r\ speran]\, pe care se p\stra AurulRinului, `nregistrat `n 1951. Acope -rite cu un strat gros de praf [i mur -d\rie, discurile p\reau pierduteiremediabil. ~nl\turarea [i cur\]a -rea depozitelor acumulate pe dis-curi au relevat, ̀ n final, o ̀ nregistra re`ntr-o stare aproape perfect\,pun`nd `n lumin\ marea art\ a luiHans Hotter `n rolul lui Wotan.

Setul operelor wagneriene, im -prim\ri istorice de la Metropoli-tan, este cu totul admirabil [i, `nplus, cu valen]e educative pentrucei interesa]i de istoria muzicii`ntr-un moment de tensiune poli-tic\ exacerbat\, c`nd Wagner [iBayreuth-ul erau `nregimenta]ide nazi[ti [i folosit pentru propa-ganda interna]ional\ prin radio.


6 » muzic\

Ia te uit\, c`t\originalitate! – mi-am ziszilele trecute citind undocument despre felul `ncare noul ICR [i-a propuss\ promoveze, cuajutorul filialelor dinstr\in\tate, ceea cenume[te „profilulidentitar românesc“.

Greu de g\sit cuvintele `n cazulmor]ii cuiva, personalitate publi -c\ sau prieten de pahar. Dac\ lenimere[ti, potriveala pare s\ ]i -n\ mai degrab\ de-o anume dex-teritate a scrisului constant „lagazet\“, dec`t de sentimentul pro -fund al emo]iei la aflarea ve[tii.Onestitatea celui care „se jele[ te“`n text poate fi simulat\? F\r\`ndoial\ c\ da.

Se [tiu cazuri c`nd necrolo guricelebre au fost compuse `naintede funestul final. Rockerul obi[ -nu it, de oriunde ar fi, nu se pre-ocup\ cu asemenea subtilit\]i.Dar totdeauna falsitatea se simte,imita]ia transpir\, iar p\c\liciuleste exclus prin neglijare consec -vent\. S\ (de)pl`ngi (la) moarteaunui artist pe care nu l-ai cu nos -cut dovede[te solidaritate? Nimeninu-]i pretinde s\ suferi ̀ n toc maica-n urma unei rude apro piate [in-ai de ce s\ te prefaci. S\ `mpie -dici implacabilul n-ai cum. Poatedin frustrarea generat\ de impo -sibilitatea contraac]iunii s-a n\ s -cut nevoia unor spectacole co me -morative `n onoarea r\posatului.Acolo, sentimentul coeziunii sepoate manifesta din plin, iar ca -tharsisul ̀ i poate cuprinde pe par -ticipan]i f\r\ s\ le provoace je n\c\ se bucur\ la necazul altuia...

Primul spectacol de acest fel pecare l-am prizat cu maxim\ recu -no[tin]\ a fost cel dedicat memo -riei lui Stevie Ray Vaughan. Aldoi lea, Love for Levon (2012,Blackbird), palimpsestul unei„liturghii“ rock ]inute la [aseluni dup\ moartea bateristuluiLevon Helm. De la c`ntecul greude uitat Six Strings Down, al luiAaron Neville, mi s-au mai u -mezit ochii privind/ascult`nd opies\ care celebra personalita teaunui muzician. Dar niciodat\ n-am

avut senza]ia c\ piesa aceea vor -be[te [i despre mine. Poate s`nteu vreun egoist insensibil, `ns\nu-i u[or (e chiar miraculos!) dearmonizat propor]iile necesare dec\ldur\ uman\, afec]iune pi oa s\,dragoste imaterial\, sufe rin ]\ [isinceritate pe care Neville le-aschi]at, iar Jimmie Vaughan le-atranspus `n interpretare de fie ca -re dat\ c`nd (e drept, rar) a c`n tat.Av`nd [tacheta la acest nivel, n-am`nt`lnit alt\ manifestare s-o ega le -ze, s\ m\ conving\ [i s\ m\ sub-juge. P`n\ la cea sus-amintit\.

A fost un concert organizat laIZOD Center, East Rutherford,New Jersey. Sala plin\, lume detoate v`rstele, destui cu sticle debere. Pe scen\, ̀ n rol de amfitrion,trupa lui Levon Helm din ulti miiani, Midnight Ramble, c\reiaex-liderul i-a l\sat ca testament ̀ n -demnul „Keep on goin’!“. Invi ta]i,[i ei din toate genera]iile de mu -zicieni americani, pe care nu-ivede]i la televiziunile comer cialesau `n presa de scandal: WarrenHaynes, Gregg Allman, JormaKaukonen, Marc Cohn, Ma vis Sta p -les (vocea impresioneaz\ `nc\),Allen Toussaint, John Prine, JoanOsborne, Bruce Hornsby, JakobDylan, Lucinda Williams, JohnHiatt, David Bromberg, GracePotter (versiunea specialistei laorg\ Hammond B3 a compo zi -]iei lui Bob Dylan, I Shall Be Re-lease, cucere[te prin fine]e), RayLaMontagne, Eric Church, JohnMayer (doar chitar\, nu [i voce),Joe Walsh (inutil, desigur, a pr e -ciza c\ prezen]a lui garanteaz\buna dispozi]ie!), Robert Randolph(a c\rui dezl\n]uire sentimenta -l\ stupefiaz\) [i trupa My MorningJacket, cea care `l sus]ine la opies\ pe Roger Waters.

~n fapt, ceea ce m-a impresio -nat cel mai mult a fost momentullui Waters. Nu b\nuiam c\ eraprieten cu Levon Helm. C`nd po ves -te[te cum bateristul i-a `n m` natla Berlin, cu ocazia repre zen ta ]ieiunicat The Wall – 1990, cele bra[apc\ ro[ie, [i face promisiunea c\o va purta p`n\ la moarte, Watersatinge involuntar coarda sensi-bil\ a fiec\rui om ce pretinde a[ti c\ trebuie s\-[i ia c`ndva boar -fele definitiv din aceast\ lume. Nus`nt capabil s\ descriu mi[careaconfuz\ ce mi-a rupt inima asis -t`nd la cele petrecute pe scen\.Mi-au fulgerat pe dinaintea o chi -lor larg deschi[i siluetele at`torprieteni pleca]i, `nc`t s\ tac e totce mai pot face.

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Richard Wagner — 200

Spectacole legendare dela Metropolitan Opera Rockviem pentru Levon

Pr\p\dul e povestea unui fotografcelebru adus prematur pe ultimasut\ de metri a vie]ii de un cancerpulmonar. Refuz\ s\ se trateze,prefer`nd lucrul cu obiectivul a -pa ratului foto, iar ca urme ale tre -cerii prin aceast\ lume las\ nu-duri [i imagini de nori. Face ce [tiemai bine: fotografiaz\ luni la r`ndo jun\ `nt`lnit\ `n tramvai, Agnes,care intr\ `n jocul lui macabru, ìsuport\ hachi]ele, `l iube[te [i ìcoloreaz\ ultimele luni de biogra -fie. Mai exist\ o so]ie [i doi veri aimodelului `n aceast\ mic\ istoriecare, dac\ n-ar fi fost scris\ bine,ar fi adus a telenovel\. A fost scri -s\ bine, `n stilul romanesc al lui

Bartis, cu vorbe multe care curgtumultuos (autorul ungur cu originit`rgumure[ene declar\ c\ uneoriscrie sute de pagini f\r\ s\ a[ezevreun semn de punctua]ie ori s\bat\ paragraf, c\ totul curge n\ val -nic [i abia la lecturi ulterioare seg -menteaz\ [i [lefuie[te). Pr\p\dule o pies\ de tip clasic, e teatru deactorie, cu replici aspre, t\ioase,cu personaje care intr\ abrupt `nforma scenic\ [i o p\r\sesc la felde abrupt, `ntr-un epic al cotidia-nului care, la o lectur\ mai aten -t\, relev\ teme filosofice. Ici-colo,c`te un strop de umor, ca registrude contrast, doar at`t c`t e necesarca s\ poten]eze drama.

O succesiune defotografii animate

E un text cu mult\ tensiune, `ncare regizorul a intervenit u[or,de cup`ndu-l dup\ regulile scena-risticii (Teodorovici e [i scriitorde scenarii), spectacolul rul`nd subochii no[tri cadru cu cadru. Tablo -urile scenice s`nt delimitate princut-uri [i fadeout-uri, de parc\ oclachet\ invizibil\, a regizorului,segmenteaz\ epicul `ntr-un [ir decadre animate. De altfel, LucianDan Teodorovici utilizeaz\ multetehnici specifice filmului, cross-cut,contre-jour-ul, umbrele, proiec ]ia.Spectacolul e, de fapt, o succesiunede fotografii animate, ca un filmvechi, vintage... totul e `n alb-ne-gru, singurele culori vii din sce -n\ fiind cele din vestimenta]ia ti-nerei Agnes. Cromatica e metafo-ric\, suger`nd polarit\]ile desprecare vorbesc eroii: via]\-moarteiubire-ur\ spiritual-mercantil. Spa -]iul scenic e dominat de dualitateaalb-negru, decorul e minimalist,c`teva elemente de mobilier, apa-rate foto, proiectoare, mizanscenamiz`nd pe ac]iunile [i rela]iile din -tre personaje. Personajele interac -]ioneaz\ direct cvasiexclusiv ̀ n pe -reche, abia la final trioul fotograf-so]ie-Agnes `nt`lnindu-se a fec tiv.Cea mai reu[it\ construc]ie vizu a -l\ dezvolt\ sugestiv tema norilordin fotografiile artistului. Care `[i„`nnoreaz\“ nudurile, select`nd no riicei mai potrivi]i dintr-o colec]ie

de 10.000 de cumulus, cirrus, arcus,calvus, altostratus, mammatus etc.Teodor Corban, interpretul ro lu -lui principal, ì inventariaz\ plasat`n spatele unui paravan-ecran alb,iar din contre-jour un proiector ìnuan]eaz\ cromatic.

Un `nceput f\cut cu dreptul

A[a cum m\ a[teptam, `n nouapos tur\ creatoare pe care [i-a a -sumat-o, Lucian Dan Teodorovicie ca-n romanele [i scenariile pe ca -re le-a semnat p`n\ acum: creativ,profund, atent la detalii. Ca stil, eapropiat de neoclasicism, un neo -clasicism cu tu[e metaforice. Celmai mare paradox al artei regizo-rale e c\, de[i regizorul are, din toa -te punctele de vedere, caracteris-ticile unui adev\rat director de sce -n\, exprimarea sa estetic\ e unaintermediat\, se face prin actori,scenograf, compozitor, tehnicieni.~mi imaginez c\ acest specific alpunerii `n scen\ i-a dat emo]ii su-plimentare lui Lucian Dan Teo-dorovici la debut. Scriitorul e o -bi[ nuit ca succesul s\ depind\ di-rect de condeiul personal... acumsuccesul e mijlocit, depinde de o`ntreag\ echip\, care trebuie s\modeleze scenic g`ndul regizoral.

Urm\rind evolu]ia actoriceas -c\, am sesizat c\ `n acest plan, allucrului cu interpre]ii, regizorul tre -buie s\ mai c`[tige experien]\, s\exerseze cum s\-i aduc\ la inten -]iile [i a[tept\rile sale. Chiar pe ceicu `ndelungi sezoane de activi tate

scenic\. Pe Teodor Corban, spec-tatorii ie[eni nu l-au mai v\zut `nceva important de mai mult\ vre-me. A f\cut mai mult film [i recla -me, asta poate fi o explica]ie. Din-totdeauna, actorul s-a ar\tat maiapropiat de comedie, de ludic, de -c`t de formele fixe. Rolul lui Far-kas András `l construie[te cu o in -explicabil\ r\ceal\. Modific\ ri lede stare s`nt abrupte, f\cute cu de -ta[are, f\r\ cre[terile [i descre[ -te rile implicate de partitura dra-matic\. ~n siajul s\u interpretativ,debutanta Delu Lucaci constru-ie[te un personaj a c\rui tinere]ese izbe[te frontal [i dur de `n]ele-gerea nonfiin]ei, a drumului spreneant parcurs de fotograful pe ca-re ̀ l asist\. Catinca Tudose pendu -leaz\, `n rolul so]iei afectate derutin\, ̀ ntre impulsul contradicto -riu de a-[i salva partenerul de via -]\ [i a-l pedepsi pentru cinismulafi[at. Ea e trecutul, Agnes e pre-zentul, prospe]imea din via]a ar-tistului care contempl\ moartea,o accept\ ca dispari]ie fizic\, daro [i sfideaz\, prin semne ale fru-mosului l\sate `n urm\. ~n roluriepisodice, Constantin Pu[ca[u [iDumitru N\stru[nicu construiescdou\ „rude de s`nge“ pitore[ti [icharismatice.

~n cazul lui Lucian Dan Teodoro -vici, regia nu e un moft de scriitorcelebru care, `ntre dou\ romane,vrea s\ `ncerce [i altceva. Regia eo pasiune, mai nou\, mai veche, nuconteaz\ datarea, c\reia creatorulì d\ curs la maturitate. E un `n ce -put f\cut cu dreptul!


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Sim] regizoral dovedise deja c\ are `n romanele sale,unde Lucian Dan Teodorovici [i-a etalat capacitatea dea imagina pove[ti [i de a le `nf\]i[a prin cuvinte,`nzestr`ndu-le cu o vizualitate specific\ filmului [iteatrului. Nu m-a mirat c`nd, cu c`]iva ani `n urm\, m-a`ntrebat telefonic unde g\se[te bibliografia [iinforma]iile pentru examenul la Regie, sec]ie pe care aabsolvit-o cu brio `n 2012. Joi seara, ca regizorprofesionist, cu patalama, a debutat la sala Studio aTeatrului Na]ional „Vasile Alecsandri“. Cu Pr\p\dul deAtilla Bartis. Bartis e [i el prozator „la baz\“, iar piesaaceasta, necunoscut\ `n România, are un trecut sceniccu palmares `n Ungaria.

Lumea `n alb [i negru

FOTO

: Dan

Miti

telu

– h

ttp:

//da

n-m

itite

lu

FOTO

: Dan

Miti

telu

– h

ttp:

//da

n-m

itite

lu

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

{tiu c\ o parte din volumul t\ude debut, ~ntr-un pat sub cear [a -ful alb, a fost lucrat\ `n reziden -]a de la M\n\stirea Râ[ca, undeAdi Urmanov ]inea ni[te cursuride creative writing. Ce a `nsem -nat pentru tine acea experien]\?

~ntr-o perioad\ `n care sim]eam c\exist\ o for]\ `n mine c\reia nu-ig\seam o reprezentare, a ap\rut a -cea tab\r\ de crea]ie, `ntr-o zon\rural\, departe de ochii curio[i lor.Adi Urmanov a g\sit o modalitateprin care ne-a ajutat s\ ne expri -m\m, s\ ne d\m fr`u liber unor„simptome literare“. Asta a fost [iideea lui, selec]ia ini]ial\ s-a ba -zat mult pe posibilitatea fiec\ru iade a fi c`t mai versatil cu putin]\,neformat [i nici rigidizat `n ni[te

formule poetice. La mine a obser-vat c\ discursul prinde contur abiaatunci c`nd v\d ni[te imagini, c`ndmi le imaginez sau le surprind peunele deja existente. Ulterior tabe -rei nu aveam dec`t un m\nunchide poeme `n lucru [i multe idei. ~n -s\ aveam un deadline de vreo lun\,iar trei dintre cei care participa-ser\ la acest experiment urmau s\publice la Vinea. Perioada ime-diat urm\toare taberei a fost gro-zav\, scriam non-stop, `l sunampe Urmanov s\-i citesc sau s\-i spunce idei mi-au mai venit.

Adi Urmanov a fost, pentru mi -ne, sinonim cu o mare `nt`lnireperfect\: extrem de talentat, uncititor [i un mentor care a pututs\ m\ ajute s\ m\ limpezesc, care aintuit [i m-a `ncurajat atunci c`ndam avut nevoie de astfel de confir -m\ri. Mi-am dat seama datorit\lui c\ `mi canalizasem acea for]\

intuit\ `n direc]ia, `n sf`r[it, caremi-era dat\.

Ce ]i-a venit atunci cu FridaKahlo? M\ g`ndesc c\ [i-au pusmul]i ̀ ntrebarea asta sau, m\ rog,eu mi-am pus-o cu siguran]\.

Nici eu nu prea [tiu. La 17 ani,Fri da Kahlo era un personaj carenu-mi pl\cea deloc. La 25, c`nd amredescoperit-o, am `nceput s\ ca -ut tot mai multe referin]e despreea [i pictura sa. Acum, la 33, a[ tin -de s\ spun c\ iar nu-mi place. Credc\ m-au atras demnitatea sufe rin -]ei [i aruncarea sa total\ `nspre omenire care, dac\ ar fi fost ne ̀m -plinit\, ar fi ad\ugat la lista lun g\a celor slabi un alt destin proba-bil mizer. Se leag\ cumva de fap-tul c\ `mi pl\cea `n acel moments\ citesc biografii ale arti[tilor [iscriitorilor.

Arta Fridei Kahlo a fost consi-derat\ ca fiind suprarealist\.Tu `n ce rela]ii e[ti cu esteticasuprarealist\?

A[ cita ceea ce apare [i la ̀ nceputulc\r]ii de debut: „They thought I wasa Surrealist, but I wasn’t. I neverpainted dreams. I painted my ownreality“, a spus Frida Kahlo la unmoment dat. Mi se pare cea mai bu -n\ descriere a propriei rela]io n\ricu acest curent artistic [i literar.

De altfel, a fost ceva `n aerul mo -mentului. }in minte c\ [i Miru -na Vlada avea, ̀ n anumite poeme,multe referin]e la pictori]a me -xican\. Ai idee, s-a mai scrispoezie cu acest subiect?

Poemele Mirunei Vlada legate deFrida le-am citit mult dup\ apa ri -]ia c\r]ii ~ntr-un pat sub cear [a -ful alb. Cred c\ au fost c`]iva scrii -tori care au fost inspira]i de FridaKahlo (`n acea perioad\ [i LiviaRo[ca avea c`teva poeme despreFrida). Chiar dac\ s-a scris [i sescrie despre o anumit\ idee, te -m\ etc., nu e nici o competi]ie a -ici; depinde cum te reprezint\ petine acel subiect, c`t de bine reu -[e[ti s\ finalizezi propria ta vi-ziune. Frida poate fi doar o con-ven]ie. Ce `n]eleg eu sau X din eaconteaz\.

Ca o parantez\, c`nd eram mi c\,credeam c\ Ceau[escu este sub-stantivul pentru pre[edinte, de-numirea oficial\ a oric\rui con-duc\tor. Mi-era ru[ine s\ `ntreb,sim]eam c\ ceva nu e `n regul\ cuceea ce `n]elegeam eu. Dar aici efarmecul, c\ fiecare `n]elege `ntr-omultitudine de feluri [i se expri -m\ pe m\sur\.

{i o ultim\ `ntrebare legat\ deMexic: volumul t\u de debutte-a dus [i `n America de Sud.Cum a fost mai exact?

~ntr-un pat sub cear[aful alb aap\rut `n Spania, `n 2008, de[i operioad\ destul de lung\ tatona-sem terenul editorial `n Mexic.~n 2009 am ajuns [i `n Mexic, cuocazia unui festival, prin ambasa -da României de acolo. Unui con-silier i-a pl\cut cartea, [i de aicis-au legat lucrurile.

Ce a fost impresionant, rapor-tat [i la popula]ia numeroas\ dincapital\: o universitate de-a lor se`ntinde, de exemplu, pe suprafa]aunui sat mediu de-al nostru. Ca s\ajungi de la o facultate la alta dincampus, te deplasezi cu autobu-zul sau ma[ina. Studen]ii pe carei-am `nt`lnit m-au `ntrebat dePaul Celan, Ana Blandiana, MarinSorescu... iar unii vorbeau per-fect limba român\.

Urmanov este asociat cu ceea ces-a numit genera]ia 2000 `n poe -zie. Cum te raportai tu atunci [icum te raportezi acum la aceas -t\ – s\-i spunem – mi[care?

Prima dat\ c`nd am ajuns `n a -propierea celor deja consacra]i`ntr-ale 2000-ismului de abia pu-team s\ num\r pe degete. Parc\st\tusem ascuns\ `ntr-un bun c\r,iar lumea exista mult `n afara mea.Nu cred c\ am reu[it s\ `nv\] alfa -betul general al acestui 2000-ism,indiferent de c`t am `ncercat, par -c\ am fost [i s`nt atras\ pe l`ng\.De[i, la diverse intervale de timpredescop\r [i citesc altfel ceea ceini]ial nu m\ atr\gea prea tare.Inapeten]a mea pentru pragma-tism e prea puternic\ `nc`t s\ num\ las purtat\ `ncotro mi-e dat s\m\ reg\sesc. E mai curat [i maisincer astfel. Rezonez `ns\ cuc`]iva scriitori care au scris `n


8 » interviu

~nc\ de c`nd a debutat, `n2005, am admirat-opentru ambi]ia [i for]a dea construi un volum. {ifolosesc cu bun\ inten]ieacest verb, „a construi“,pentru c\ Andra Rotarurareori creeaz\, cel maiades construie[te. Iarconstruc]ia `n poezie (-aromâneasc\) este`ntotdeauna de apreciat.Cel mai mult mi-a pl\cutLemur, volumul care este[i cel mai recent, [i mi-apl\cut pentru c\ estebizar [i nu prea [tii ce s\faci cu el, adic\ l-am citit[i nu am [tiut unde s\-lplasez, m-a derutat [i m-af\cut curioas\. Deci AndraRotaru:

Andra Rotaru: „E nevoie s\-mi bat\ inima ca s\ [tiuc\ fac ceva `n direc]ia bun\“


interviu « 9

acest interval 2000-2009, ale c\rorc\r]i mi-au provocat tahicardii, alec\ror viziuni le-am purtat cu mi -ne perioade `ndelungate. Prea pu -]in cerebral\, am nevoie s\ simtatunci c`nd citesc. Iar asta este si -milar formulei chimice a `ndr\ gos -tirii: nu [tiu c`nd `mi va pl\cea onou\ carte, dar c`nd apare, aparetotal.

Volumul t\u cel mai recent, Le -mur, este conceptual. ~n ce con -text ai f\cut aceast\ schimbareradical\ `n practica ta textual\?

S`nt perioade `n care nimic num\ mai treze[te, `n care gesturilepe care le fac s`nt mecanice, `n ca -re simt c\ tr\iesc via]a altcuiva,`n care s`nt depersonalizat\ [inu-mi mai pas\ de prea multe.Perioade `n care inima mi se mu -t\ pe partea dreapt\ pentru a m\proteja sau pentru a r\m`ne cevadin ea dup\ aceste perioade de le-targie [i lips\ de empatie. {i, de[istructural s`nt o vietate care re-zoneaz\ la bucurie, c\derile saudorin]a de a m\ arunca ̀ ntr-un spa -]iu f\r\ ie[ire apar acut, ca ni[tedependen]e mai puternice dec`t poteu controla pe moment.

Lemur a ap\rut `n toamna a -nului 2010, `n p\durile de la Tes-cani. Probabil la fel de speriat ca[i mine, ne-am `nt`lnit `n nop]ile`n care eu `ncercam s\ g\sesc undrum c`t mai ferit de oameni, ca-re s\ duc\ altundeva dec`t pe pus -tii, iar el avea nevoie de compa-nie. Am`ndoi c\utam ceva, niciunul nu [tia ce form\ are ceea cec\uta. Tot ce [tim e c\ atunci c`ndne-am v\zut ne-am recunoscut,la fel cum se recunosc unele ani-male doar cu ajutorul mirosului.Ne-am recunoscut dup\ forma [iculoarea ochilor. Nu trebuia s\sim]im, puteam doar s\ vedem [is\ `nregistr\m ceea ce vedem pen -tru mai t`rziu. Ne p\stram toateresursele de energie, mergeam c`tmai `ncet. Cu el am `nv\]at s\ amr\bdare s\ mi se arate doar a tuncic`nd eram preg\tit\.

A trebuit s\ `nv\] s\ simt dife-ren]iat prezen]a lui de a celorlal]icare populau spa]iul de la Tes-cani. Prezen]e sau absen]e pe ca-re le-am sim]it protectoare, caremi-au c\ptu[it pielea pentru a lesim]i [i a nu mai putea ie[i dinceea ce se crea acolo. Indiferentde ceea ce a[ fi putut face, cel maibine era s\ r\m`nem `n acea starede care aveam nevoie [i eu [i ei.

Totul `ncepea s\ fie schim b\ tor,`ns\ `n lipsa fricii, [i, de[i apa-rent hazardant, sim]eam c\ s`ntschimb\ri bune, c\ fac parte din -tr-un traseu „al meu“. A fost pe-rioada `n care am `nv\]at cum estes\ respir `n dreptul n\rilor unui a -nimal, iar asta s\ fie tot ce m\ hr\ -ne[te pe parcursul unei zile. Cumpoate pielea bra]elor s\ m`n gìe o

blan\ aspr\ [i s\ se umple des`nge, ca [i cum se salveaz\.

Tot traseul ulterior de recom-punere a pa[ilor care au dus lacrearea volumului Lemur nu pots\-l explic strict ra]ional. Ar fi ca[i cum a[ `ncerca s\ g\sesc cau-zele genetice care m-au f\cut s\am o `n\l]ime de 1,72. Pot `ns\ s\spun ce simt cei 172 de cm:) dec`nd s`nt con[tient\.

Cum ai lucrat cu performerul Ro -bert Tyree [i cum l-ai cunoscut?

Personajul pe care `ncepusem s\-lintuiesc avea o dexteritate extra-ordinar\ `n orice situa]ie. Gesticasa `n mijlocul unei mul]imi, ges-tica potrivit\ cu orice tip de sunet,gestica `n situa]ii st`njenitoare,lucruri care mi se p\reau parale-le cu mine [i corpul meu. ~l admi-ram [i-l invidiam, [tiind c\ `mieste at`t de str\in, iar singur\ eraimposibil s\ ì creez un corp per-sonajului. Aveam nevoie de ni[terepere, aveam nevoie s\ v\d ceeace intuisem deja. {i puteam s\ v`s -lesc `n gol mult timp, f\r\ s\ g\ -sesc ceea ce-mi trebuia chiar a tunci.A fost o [ans\ teribil\ s\ plec `nacel moment, iar c\l\toria s\ m\poarte `n direc]ia potrivit\.

C`nd am ajuns `n America, [ti -am ce caut: o persoan\ pe care s\o admir cu maxim\ nervozitate, ca -re s\ m\ inspire [i s\ m\ scoat\din orice tipar gestual sau meca-nism cunoscut. {i cum cei care m\g\zduiau erau Portland Institutefor Contemporary Art, `n Portland,Oregon, am cerut mai multe `n -registr\ri video cu performeri. Eraclar c\ situa]ia era similar\ une -ia visate, c`nd din traseul discur-siv al unui vis r\mì doar cu osenza]ie. Asta c\utam: s\ umpluo form\ deja „v\zut\“. Dup\ o or\de vizion\ri am spus stop-cadru:el este. Din c`teva mi[c\ri pe carele v\zusem `nregistrate, lemurulc\p\tase [i o form\ vie.

Am `ncercat variante: euritmii[i situa]ii st`njenitoare, care s\ne provoace s\ ne cunoa[tem `nc`t mai multe ipostaze. Am mers

la multe spectacole de dans, s\`n]elegem ce ne place [i ce nu neplace, comentam p`n\ [i o bordu -r\ de pe strad\ dac\ asta sim ]eamc\ se leag\ de personajul volumului.~l identificam pe Robert Tyree culemurul, de la simplul fapt cumrespira, p`n\ la tonalit\]ile vocii,la modalitatea `n care g`nde[tesau reac]ioneaz\. ~l supuneam u -nor lecturi `n român\, din care nu`n]elegea nimic, `ns\ intuia c`teceva. Cred c\ a avut mult\ r\b da -re... ~ns\ [i pentru el, ceea ce a ie -[it e mai mult dec`t speram noiatunci: spectacolul de dans Lemura fost prezentat `n Seattle, Portland,New York, Bruxelles, Berlin. Vaajunge [i `n Bucure[ti, pe 15 mai,la Zona D – Paradis Serial.

P`n\ la aceast\ experien]\ ai maiavut ocazia s\ lucrezi `ntr-unalt domeniu dec`t cel literar?

Am `ncercat s\ tatonez diverse do -menii la v`rste mai mici, `ns\ sim -]eam c\ nu m\ `mplinesc, nu `micurgea prin vene ceva magic. S`ntcumva dependent\ de st\rile pecare mi le provoac\ ceea ce fac. Iarceea ce eu nu pot s\ fac caut `n/laal]ii. Pot s\ absorb sau s\ asimi-lez ceva [i s\-l transform `n ceeace [tiu s\ fac mai bine. ~ns\ e ne-voie s\-mi bat\ inima ca s\ [tiuc\ fac ceva `n direc]ia bun\. Ini-ma e un barometru rezonabil. :)

Tu ai absolvit Psihologia. Cumai sc\pat de tenta]ia de analiz\[i de autoanaliz\?

~n via]a real\ nu am sc\pat delocde aceste analize [i autoanalize. ~n -s\, uneori, cu c`t s`nt mai lucid\ `nvia]a de toate zilele, cu at`t maimult luciditatea se pierde atuncic`nd citesc sau scriu. Devin, dinc`nd `n c`nd, un mic poltergeist.Ceea ce nu este r\u, `ns\ am ne-voie s\ fiu adus\ `ntr-o zon\ cares\ nu mai scape controlului. Apoiscap iar celor care m\ repun petraseele vie]ii normale. Acest du-te-vino ̀ l cunosc, am nevoie s\ stau `nambele zone. Un pic nesta tor ni c\,

un pic demodat\, un pic tra di -]ionalist\, un pic inovatoare, unpic `mbufnat\ c`nd lucrurile nu-miies.

P`n\ la urm\ ce este un lemur[i de ce tocmai Lemur se nume[ -te volumul?

Atunci c`nd te `ndr\goste[ti, a -jungi s\ spui c\ el e[ti tu. O formu -l\ pe c`t de chimic\, pe at`t de ca-pricioas\. Astfel, lemur =As2O3 a -tunci c`nd e `ntr-o form\ proast\,sau lemur = C8H11NO2.

Proz\ scrii? Dac\ nu, de ce nu?Dac\ da, cum arat\?

Prefer s\ citesc proz\. C`nd aparc\r]i precum Dulcea poveste atristului animal (de Diana Ada -mek), Aproape a [aptea parte dinlume (de C\t\lin Pavel), LuizaTextoris (de Corin Braga), R\ d\ -cina de bucsau (de O. Nimigean),`mi pare r\u c\ nu le-am scris eu,`ns\ m\ bucur de c`t\ minun\]iepoate s\ existe `n aceste c\r]i. {im\ bucur c\ exist\ astfel de scrii-tori, se simte talentul acela pur [idur care m\ ame]e[te pentrumult timp. Dac\ a[ putea s\ portcu mine o sticlu]\ care s\-mi deadin c`nd `n c`nd astfel de senza]iiscriitorice[ti, ar fi grozav.

Florin Irimia

P\s\rile galbene, titlu inspirat din -tr-un „mar[ tradi]ional al armateiamericane“, oferit [i ca motto, nuva fi, a[adar, un roman ideologi-zat, despre biruin]a armatei ame-ricane `n lupta cu R\ul, ci maidegrab\ o medita]ie pe marginear\zboiului, a felului ̀ n care acestareu[e[te s\ te omoare chiar [i a -tunci c`nd, oficial, ai sc\pat [i te-ai`ntors acas\ la familie.

Bartle [i Murphy, doi tineri a -me ricani, primul de dou\zeci [iunu de ani, al doilea chiar mai t ̀n\r,de abia optsprezece, s-au `nrolat `narmat\ [i au devenit solda]i. Apoi,]ara i-a trimis `n Irak ca s\ aratece-au `nv\]at. S\ dovedeasc\ fap-tul c\ instruc]ia n-a fost degeaba,c\ merit\ viitorul titlu de eroi. Fa -miliile lor n-au fost de-acord. Darlor nu le-a p\sat. Erau ni[te b\ie -]an dri care voiau s\ devin\ b\r -ba]i. „Duseser\m vie]i m\runte, ani -mate de dorul pentru ceva mai sub -stan]ial dec`t drumurile de ]ar\ [ivisurile meschine. A[a c\ ajunsese -r\m aici, unde via]a nu avea nevoiede nici o elaborare [i ceilal]i urmaus\ ne spun\ cine s\ fim. C`nd ne-am

terminat treaba, am mers la culca -re, calmi [i elibera]i de regrete.“

„Vor muri oameni. E ochestiune de statistic\“

„Treaba“ lor const\ din a omor`c`t mai mul]i oameni [i, oarecumcolateral, de a nu se l\sa omor`]i.Pentru c\ dac\ ei mor, nu vor maiputea omor` pe nimeni. Ceea cear fi p\cat. De lucrul acesta se `n -grije[te sergentul Sterling, deja unveteran al conflictului, un supra-vie]uitor. Sau poate un ghinionist.La c`te a v\zut, la c`]i oameni aomor`t, nu [tii dac\ s\-l invidiezisau s\-]i fie mil\ de el. „M\ `ndo-iam c\ era `ntreg la minte“, recu-noa[te Bartle, „dar eram sigur decurajul lui. (...) S-ar fi dus de bu -n\ voie la sp`nzur\toare `n loculaltcuiva pentru simplul motiv c\la]ul i s-ar fi p\rut mai potrivit pen -tru g`tul lui“. ~ntr-un fel, intui]ia lui

Bartle se va dovedi corect\. „Vormuri oameni“, le spune Sterling`nainte de plecare. „E o chestiunede statistic\.“ {i dac\ nu vor camor]ii s\ fie chiar ei, trebuie s\g\seasc\ `n ei „partea aia na[ pa“,care nici nu e foarte greu de g\ sit,nici m\car foarte greu de p\strat,dimpotriv\, ce devine greu e s\ re -nun]i la ea, cum mult\ vreme du -p\ ce te-au l\sat la vatr\, c`nd e[tinervos sau nesigur, vei duce m` nadup\ arm\, s-o sim]i acolo, aproa -pe de tine, ca o garan]ie. {i duc`n d-o,nu vei g\si nimic.

C`t stau `n New Jersey pentruinstruc]ie, Bartle [i Murphy se `m -prietenesc. ~ntr-un fel. Pe c`t sepot `mprieteni doi oameni carenu s-au mai v\zut niciodat\ p`n\ a -tunci. La plecare, mama lui Murph`l roag\ pe Bartle s\ aib\ grij\ defiul ei. „Promite-mi c\ mi-l aduci a -cas\“, `l roag\ ea. Neinspirat, Bartlepromite. Va fi o decizie pentru ca -re va suferi probabil toat\ via]a.Pentru c\ nu-[i va putea respectapromisiunea. {i nu neap\rat pentruc\ Murph va muri (p`n\ la urm\asta [i-a dorit, ve]i vedea), ci pen-tru c\, murind `n felul `n care vamuri, Bartle nu va putea nici m\ cars\-l aduc\ acas\ `ntr-un co[ciug.A[a `nc`t ì va da drumul pe ap\,iar apa `l va lua `n bra]e mai griju -lie ca o mam\. Iar mamei, celei dincarne [i oase care-l a[teapt\ `n gri -jorat\ `n Richmond, Bartle ì vascrie o scrisoare. Ca [i cum ar fivenit din partea fiului. Ca [i cumfiul ar fi tr\it. „Lumea ne preschim -b\ pe to]i `n mincino[i“, remarc\el [i nu se `n[al\. Apoi, dup\ ce seva fi `ntors `n or\[elul lui curat [i

obtuz, Bartle va primi vizita unuidomn. Care-i va explica bl`nd [i plinde compasiune c\ a[a ceva nu seface. {i c\ nef\c`ndu-se, el, soldatulBartle, va trebui s\ fac\ `n chi soa -re. Ceea ce ar fi trebuit s\ fie o pe-deaps\. Dar vine ca o izb\vire.

Un roman poetic [i `nacela[i timp cinic

Nu e u[or s\ scrii un roman poetic[i `n acela[i timp cinic, dar Powersreu[e[te. M\ g`ndesc c\, de fapt, nupo]i scrie un roman despre r\z boi,`n care r\zboiul devine personaj,o fiin]\ malefic\ ce se hr\ne[te cumoarte, f\r\ s\ fi fost acolo, f\r\s\ fi v\zut moartea cu ochii. IarPowers, evident, a v\zut-o. A v\ zutcu ochii lui ceea ce noi nu vedemdec`t cu ochii imagina]iei. Ceeace nu e acela[i lucru. Nu r\mìtraumatizat de la ce ]i-ai imaginat,r\mì traumatizat de la ce-ai p\]it.{i, din nou, s`nt convins c\ Powersa p\]it multe, nu po]i s\ scrii „soa -rele apunea ca un cheag de s`ngela orizont“ [i s\ nu fi p\]it. Sau„pr\bu[irea e destinul fiec\ruiobiect“... Interesant cum un r\z boi,o moarte, o traum\ pot trezi `n ti-ne reac]ii at`t de bizare: `n lup t\,sufletul se gole[te de emo]ii cadegetul s\ poat\ ap\sa pe tr\gaci.Mai `ncolo, acelea[i degete iau uncreion ̀ n m`n\ [i, scriind, reumplusufletul golit. {i mai t`rziu noi citimdespre asta [i, bulversa]i, ne `n tre -b\m cum este posibil. Uite a[a.

Kevin Powers, P\s\rile galbene,traducere de Daniela Rogobete, colec]ia„Biblioteca Polirom. Actual“, EdituraPolirom, 2012


10 » carte

~nc\ de la primele paginiale romanului lui KevinPowers, `]i dai seama c\ teafli `n fa]a a cevadeosebit: „R\zboiul a`ncercat s\ ne ucid\prim\vara, c`nd iarba a`nverzit c`mpiile dinNinive (...) a `ncercat s\ neucid\ `n fiecare zi, dar nua reu[it. Nu pentru c\ neera scris s\ sc\p\m teferi.Nu pentru c\ ne era dat s\supravie]uim. Adev\rul ec\ nu ne era dat nimic.R\zboiul lua tot ce putea.Avea r\bdare. Nu sesinchisea de obiective saude grani]e, de faptul c\ teiubea mult\ lume sau nute iubea nimeni. C`nddormeam (...) r\zboiulvenea la mine `n vis [i `miar\ta singurul lui ]el: s\continue, doar s\continue. {i am [tiut c\r\zboiul avea s\ fac\ cepoftea“.

O fiin]\ malefic\ ce sehr\ne[te cu moarte


carte « 11

Doris Mironescu

Cartea lui Mircea P\duraru esteuna de intersti]iu, plasat\ la limi -ta dintre etnologie [i istoria litera -r\, fiecare dintre cele dou\ av`nd otradi]ie, ni[te presupozi]ii, o me t o -dologie [i un limbaj al ei. El `n su[iun t`n\r etnolog cu bune competen -]e de critic literar, Mircea P\dura rupune cele dou\ tradi]ii `n dialog.~n fond, folcloristica s-a n\scut lanoi, `n secolul al XIX-lea, din am -bi]ia scriitorilor (pa[opti[ti) de a`n]elege [i circumscrie c`t mai binespecificul na]ional românesc, `ntimp ce critica [i istoria literar\ ur -m\resc cu `ngrijire, cam tot din a -ceea[i epoc\, acoperirea [i apro-prierea de c\tre scriitori a unorzo ne tot mai cuprinz\toare din pei -sajul na]ional (geografic [i social).Romanul ]\r\nimii a fost un dezi de -rat `n secolul al XIX-lea, iar poe ziaurban\ a devenit obsesia simbo li[ -tilor. Ceea ce ̀ nseamn\ c\ la teme liacriticii [i istoriei literare române[ti

se afl\ ni[te premise na]ionaliste ceau r\mas neexaminate. Un unghisalubru de examinare [i, mai multdec`t at`t, unul necesar este cel aletnologului, al celui care in ves ti -ghea z\ fenomenul culturii popula -re f\r\ fervorile neofitului [i carese fere[te deci s\-i acorde acestuiaprivilegii neverificate. Astfel `n c`tlucrarea lui Mircea P\duraru are oimportan]\ mai mare dec`t cea demonografie a figurilor diabolicedin literatura român\ popular\ [icult\; ea este totodat\ [i o critic\a tendin]ei de a citi literatura cadiscurs pedagogic de anvergur\na]ional\.

Un autor nu descriptiv, ci analitic

Lucrarea porne[te de la studiereareprezent\rilor folclorice ale Dia -volului, cu o bibliografie impre-sionant\ [i o disciplin\ [tiin]i fi -c\ admirabil\, care citeaz\ toatesursele relevante [i d\ fiec\reia lo -cul cuvenit. Cu toate acestea, car tea

nu este deloc „[tiin]ific\“ la mo-dul greoi [i lipsit de elegan]\ al`n tocmirilor care-[i feti[izeaz\ o -biectul drept unul „riguros“ [inenegociabil. Autorul nu este undescriptiv, ci un analitic. MirceaP\duraru cerceteaz\ cu o admi-rabil\ acribie, clasific\ rar [i ar-gumenteaz\ str`ns, cu o suple]e despadasin, printre argumente [i con -traargumente, precizate cavalere[ -te, ale propriilor teze. Nu e vorbadoar de o banal\ dovad\ de s\n\ -tate conservat\ prin gimnasticamin]ii. Atunci c`nd ai de-a facecu (vorba autorului:) „ceea ce nu-mim ast\zi cu toat\ pruden]a men -talul românesc“, terenul este mi-nat de prejudec\]ile genera]iilor,pe care de mult timp am [i uitatc\ le posed\m.

Pe terenul folcloristicii, carteavine cu preciz\rile importante a -le vitalit\]ii folclorului, care nu iapauz\ vreodat\ [i nici nu m\r -[\luie[te implacabil `nspre laici-zare [i pozitivizare, a[a cum ne-arputea face s\ credem o anumi t\viziune clasic\ despre progresulspiritual. Tradi]ia are o func]iege nerativ\ [i una constr`ng\toa-re: crea]iile populare s`nt ]inutes\ respecte tipare preexistente, con -sfin]ite de tradi]ie, iar expe rien ]e -le „necanonice“ se cer reinterpre -tate ca s\ poat\ intra `n corpusulmemoriei comune, care lucreaz\dup\ arhetipuri poate incon [ti -ente, dar oricum con[tientizate.Exist\, sigur, crea]ii ce aproximea -z\ o v`rst\ „mitic\“ (crearea lumii,a diferitelor obiecte, cu particu-larit\]i fascinante `n zona est-eu-ropean\), una „legendar\“ (a con -frunt\rilor omului cu Diavolul) [iuna „popular\“ (care tinde s\ ex-plice prin prezen]a diabolic\ e -xis ten]a unui r\u oarecare, al ho ]i -ei, de pild\). ~ns\ `n acela[i timp,produsele mai elaborate ale folclo -rului, basmul, legenda, balada, ce -le care ]in de „meta-fizica“ lui, s`ntconcurate de „fizica“ folcloric\ a„`nt`mpl\rilor povestite“, reprezen -t`nd experien]e tr\ite, uneori `nsever contrast cu ceea ce au pro-dus tiparele prelucr\rii literare.~n concret, celebrele pove[ti cudiavoli pro[ti [i u[or de p\c\lit,de care e plin folclorul românesc,ca [i cel balcanic, nu s`nt singure -le concretiz\ri ale viziunii popu-lare despre Diavol: ele s`nt com-pletate de pove[tile de spaim\ ale`nt`lnirii unora cu Necuratul careb`ntuie hotarul sau balta, ucidecopii, r\t\ce[te oamenii [i-i faces\ se `nvr\jbeasc\, distruge case,`mboln\ve[te femei. Solu]ia „op-timist\“ (comic\) [i defensiv\ `nfa]a r\ului a folclorului prelucratdup\ canoane literare populareeste concurat\ de `ncheierea „pe-simist\“ (terifiant\), lipsit\ de pro -iect compensator, a folclorului „brut“al `nt`mpl\rilor neobi[nuite. ~norice caz, limitele lumii fizice

s`nt permeabile pentru mentali-tatea popular\.

Pagini `ntregi cuobserva]ii fine [ipre]ioase

Literatura român\ cult\ constru -it\ cu ajutorul reprezent\rilor deorigine folcloric\ con]ine c`tevadintre capodoperele sale, mai a -les `n secolul al XIX-lea. MirceaP\duraru nu se opre[te, de[i poa-te i-ar fi folosit, la savurosul To-deric\ al lui Negruzzi sau la Pia-tra teiului a lui Russo. Se g\se[teacolo un fascinant perspectivismideologic, suprapus, ca la to]iscriitorii din genera]ia respecti -v\, pe lupta `ntre genera]ii pentrumodernizarea societ\]ii române.Ei inventaser\ un diavol „pa[op-tist“, caracterizat prin expresiafran]uzeasc\ la mod\ le diablem’emporte, care poart\ mesajulpolitic al genera]iei `n teritoriulbasmului românesc. Autorul sere van[eaz\ scriind despre D\ni -l\ Prepeleac, Stan P\]itul [i IvanTurbinc\ ale lui Ion Creang\ [idespre La hanul lui M`njoal\, KirIanulea [i Calul dracului paginicu observa]ii fine [i pre]ioase, `n -tre care trimit mai `nt`i la inter-pretarea scenei finale din StanP\]itul ca o lectur\ literal\, paro-dic\, a crea]iei femeii, dar nu dec\tre Dumnezeu, ci de c\tre Dia-vol. Dup\ cum foarte inteligentes`nt lecturile din clasicii românicare nu „preiau“, ci interpretea -z\ folclorul: `l „umanizeaz\“ peDiavol, `l eufemizeaz\. Imaginarullor este unul „nocturn“, `mbl`n -zi tor, cu evidente virtu]i de peda-gogie na]ional\, foarte subtil co-dificat\ estetic.

Mircea P\duraru demonstrea -z\ c\ exist\ o puternic\ tradi]iecult\ a reprezent\rilor inspiratedin cultura popular\ nu doar laautorii cita]i, ci [i la Gala Galac-tion, Pavel Dan [i Vasile Voicules -cu, dup\ cum o interesant\ dez-voltare este a scriitorilor reali[ticare preiau ceva din imaginarulpopular, precum Ion Agârbicea-nu (remarcabil\, aici, interpreta-rea nuvelei P\sc\lierul, cu tipul„omului diabolic“ care face sofis-tic\ cu poruncile biblice, prefigu -r`nd posibile c\i de cercetare `nviitor). Remarcabile s`nt capito-lele de interpretare a fantasticu-lui românesc cult de inspira]iefolcloric\. Mircea P\duraru con-stat\ insisten]a criticii de a diso-cia ̀ ntre un fantastic „propriu-zis“(inspirat de tradi]ia romantic\ ger -man\ [i francez\, de Hoffmann [iGautier) [i un fantastic „de inspi-ra]ie folcloric\“, acesta av`nd, sevede, mai pu]ine drepturi la sti-ma literar\.

Istoria literar\ infirm\ acesteprejudec\]i: printre cele mai bune

proze fantastice moderne s`nt c` -teva cu punct de plecare `n fol-clor, `n primul r`nd Aranka, [ti-ma lacurilor de Cezar Petrescu,Orbitor de Mircea C\rt\rescu (e pi -sodul apocaliptic al Badislavilore adus `n discu]ie) sau Cine adoar -me ultimul de Bogdan Popescu. I -lustrarea prezen]elor Diavolului`n proza modern\, mai spectacu-loase, poate, dec`t cele din litera-tura clasic\, serve[te aceea[ifunc]ie: cea de a `mbl`nzi alterita -tea diabolic\ prin estetizare, gro -tesc [i prin descrieri f\cute prea„de aproape“ ca s\ mai fie `n sp\i -m`nt\toare.

Exist\ o coeren]\ a„Diavolului românesc“

Cartea de fa]\ arat\, f\r\ putin]\de t\gad\, c\ reprezent\rile Dia-volului `n literatura cult\ s`nt ui-mitor de consecvente cu modele-le lor populare, c\ exist\ deci o co - eren]\ a „Diavolului românesc“,dac\ mi se permite licen]a. Scrii-torii români selecteaz\ `n generalreprezent\ri folclorice „canonice“,deja eufemizate, pe care le „`m bl`n -zesc“ suplimentar, `n efortul lorde codificare estetic\ [i ideologi -c\ a realit\]ilor mentale „specifi-ce“. Chiar [i autorii postmoderniapeleaz\ la imaginarul „nocturn“al clasicilor, de[i lucrul p\rea pu ]inprobabil. Nu „geniul românesc“,unul care s\ fie egal cu sine dinsecolul al XIX-lea [i p`n\ azi, dic-teaz\ asta `n mod implacabil, ci oanumit\ interpretare a acestui „ge -niu“, foarte seduc\toare [i cu oautoritate consolidat\ prin gene-ra]ii. Examenul interferen]ei li-teraturii culte cu folclorul are, sevede, bogate consecin]e, pe care ede a[teptat c\ Mircea P\durarule va duce mai departe prin alteinvestiga]ii la fel de ingenioase [ide eficiente precum cea de fa]\.

Mircea P\duraru, ReprezentareaDiavolului `n imaginarul literarromânesc, Editura Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza“, Ia[i, 2012

Premiul „Aurel Leon“, oferit sub auspiciile „Ziarului deIa[i“ pentru cel mai bun debut literar ie[ean, a fostdecernat anul acesta unui t`n\r universitar, MirceaP\duraru, pentru o carte cu totul aparte. Juriuldecident, din care am avut onoarea s\ fac parte, nu agre[it cu acest premiu: scrierea lui Mircea P\duraru areo semnifica]ie deosebit\ `n c`mpul disciplinelor pe carele intersecteaz\, astfel `nc`t debutul s\u nu esteremarcabil doar pentru Ia[i, ci poate fi citit [i ca unsimptom al noilor orient\ri `n istoria [i critica literar\mai nou\. Reprezentarea Diavolului `n imaginarulliterar românesc are ambi]ia de a pune probleme carea[teapt\ de mult timp neformulate, de[i presante, `nbagajul oric\rui critic sau istoric literar. Iar autorul seafl\ plasat `n cea mai bun\ pozi]ie pentru a le formula.

Draculromânesc

» Car tea nu este deloc „[tiin]ific\“ la modul greoi [ilipsit de elegan]\ al `n tocmirilor care-[i feti[izeaz\o biectul drept unul „riguros“ [i nenegociabil.Autorul nu este un descriptiv, ci un analitic. MirceaP\duraru cerceteaz\ cu o admirabil\ acribie,clasific\ rar [i argumenteaz\ str`ns, cu o suple]e despadasin, printre argumente [i con traargumente,precizate cavalere[ te, ale propriilor teze. Nu evorba doar de o banal\ dovad\ de s\n\ tateconservat\ prin gimnastica min]ii. Atunci c`nd aide-a face cu (vorba autorului:) „ceea ce numimast\zi cu toat\ pruden]a men talul românesc“,terenul este minat de prejudec\]ile genera]iilor, pecare de mult timp am [i uitat c\ le posed\m.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulMemorii din bibliotecaideal\, de BogdanSuceav\, care va ap\rea `ncur`nd la Editura Polirom,`n colec]ia „Ego-grafii“.

– Fragment –

Versiunea `ntregit\ a realit\]ii

Am `n]eles teorema lui Thales mait`rziu dec`t unii dintre colegiimei de clas\. ~n anul acela, `n cla -sa a VII-a, am r\spuns provoc\riimatematice mai t`rziu dec`t al]ii.Pe vremea aceea citeam roma ne -le lui Karl May [i-mi p\sa mai multde desene animate dec`t de con-figura]iile geometrice. Apoi, deo-dat\, o transformare s-a petrecut, `nprim\vara din clasa a VII-a. A fosto aprofundare de natur\ calitativ\,

o diferen]\ clarificatoare, un felde deschidere a ochilor. Am pu tutface opera]ii algebrice complica -te [i am `nceput s\ pot decodificaprobleme de geometrie. Atunci avenit prima diplom\ de la olim pia -dele de matematic\, la nivel na ]io -nal. {i lecturile mele literare s-auschimbat sensibil. Copil\ria r\ m` -nea `n urm\. ~nv\]am pe atunci `n -tr-o [coal\ din T`rgovi[te, `ntr-ocl\dire cu arhitectur\ de secol alXIX-lea, foarte diferit\ `n alc\ tu i -rea ei de [colile celelalte, care ar\ -tau ca ni[te paralelipipede. ~n anulacela am `nceput s\ citesc roma necu o conven]ie literar\ realist\, ro -mane al c\ror raport cu realita teaera mai direct dec`t `n volumele pecare le parcursesem mai `nainte;`n urm\torii doi ani aveam s\ ci -tesc volume apar]in`nd literaturiifranceze din veacul al XIX-lea, pre -cum [i romane ale unor autori pecare `i sim]eam foarte aproape,ca Panait Istrati, Zaharia Stancu

sau Marin Preda. ~nc\ de atunci,ghidat de un profesor care se pri-cepea foarte bine la zidirea uneiculturi matematice elementare, am`n]eles c\ una dintre cele mai im-portante c\r]i pentru [coal\ pro-duse vreodat\ `n cultura român\a fost culegerea de probleme de geo -metrie a lui Gheorghe }i]eica (nu,nu e nici o exagerare `n afirma]iaaceasta). Interac]iunea mea cu ma -tematica lui Gheorghe }i]eica con -tinu\ [i azi, pe un alt plan, cu alteteme, pentru c\ `ntre timp am lu-crat vreme de dou\ decenii geo me -trie diferen]ial\. Dar primul con-tact cu [coala de geometrie de la Bu -cure[ti s-a produs atunci, gra]ieculegerii de geometrie elementa r\pe care am `nceput s-o lucrez `n -tr-un ora[ de provincie. Pentru mi -ne, evolu]ia interesului pentru ma -tematic\ [i a celui pentru litera tu -r\ avea loc `n paralel, `ntr-o rela-tiv\ interdependen]\. Sim]eam c\s`nt dou\ forme de a m\ exprimaprofund diferite, dar nu a[ fi pu tutniciodat\ s\ le separ. S-a `nt`m -plat foarte devreme: aveam nevo iede am`ndou\. Perioade de profun -d\ concentrare pe seturi de proble -me sau pe lectura articolelor pu -blicate lunar `n „Gazeta matemati -c\“, pe care la 15 ani ajunsesems\ o citesc cu fidelitate, alternaucu perioade c`nd citeam literatur\a proape continuu. Acesta e [i rit-mul pe care-l am acum. Cred c\ celmai frumos lucru care mi s-a`nt`m plat cresc`nd `n culturaromân\ a fost aceast\ dualitate.

Verile citeam cel mai mult, `ns\pt\m`nile de relativ\ izolare pecare le petreceam `ntr-un sat dinmun]ii F\g\ra[. ~n vara dintre cla -sele a IX-a [i a X-a, ̀ nainte de a mer -ge la Tab\ra de var\ a „Ga ze tei ma -tematice“, care se desf\[ura pe a -tunci `n luna august la Curtea deArge[, am citit Triunghiul, rin gulcu trei col]uri, de Viorel Gh. Vo d\.Am continuat s\ lucrez din cule -gerea lui }i]eica: vara aceea amtrudit ([i verbul acesta e cel maiexact!) pe capitolul de probleme deloc geometric. Atunci mi s-a `n t`m -plat s\ observ c\ volumul al II-leadin Morome]ii nu e la fel de pl\ cutla lectur\ ca volumul I. ~n s\p t\ -m`nile acelea am citit [i Hronicul[i c`ntecul v`rstelor al lui LucianBlaga. C\tre toamn\ aveau s\ ur me -ze paginile de memorialistic\ alelui Ion Minulescu sau George To -p`rceanu. Avansam `n geometriepe m\sur\ ce ajunsesem s\ citesc [iautori care `nsemnau ceva `n c`m -

pul literaturii române. Nu `n ]e le -geam poezia lui Ion Barbu, iar des -pre matematica lui nu [tiam nimic.

~n toamn\ am descoperit pro zalui Balzac, cam `n aceea[i peri oa -d\ `n care am `nv\]at cu adev\ratcum se aplic\ trigonometria la geo -metria triunghiului. De fapt, `n cla -sa a X-a cred c\ am avut un oare-care avantaj `n materie de tri go no -metrie fa]\ de al]i concuren]i laolimpiade. Ritmul lecturilor meles-a `ncetinit `ntru c`tva, pentru ase relua dup\ examenul de treaptaa doua tot mai spornic, de data a -ceasta la un cu totul alt nivel. ~n ce -pusem s\ citesc literatur\ univer -sal\. Autorii care m-au atras a -tunci, la [aptesprezece ani, au fostFranz Kafka, Mario Vargas Llosa,John Fowles, F. Scott Fitzgerald,J.D. Salinger, `ntre mul]i al]ii. Numi-a[ putea aminti de prima lec-tur\ din fiecare dintre ace[ti au-tori f\r\ a-mi aminti ce fel de ma -tematic\ studiam pe atunci. {tiu,de pild\, c\ atunci c`nd am scrisprimul articol care mi-a ap\rut `n„Gazeta matematic\“ (aveam 17 ani;articolul s-a numit „Observa]ii asu -pra grupului de permut\ri“ [i a a -p\rut `n nr. 11-12 din 1987) tocmaiterminam de citit America luiKafka. Nu-mi amintesc nimic dinorele de fizic\ sau chimie [i nucred c\ m-au interesat alte mate -rii dec`t cel mult sporadic [i a nec -dotic (istoria m-a interesat, `ns\ laT`rgovi[te nu am avut la istorieprofesori buni), dar ceea ce se pe-trecea ̀ n literatur\ sau ce se a le geade anumite solu]ii `n matema tic\ajunsese s\ m\ intereseze `n tr-unmod foarte personal. M\ conside -ram un rezolvator de probleme, ̀ na -inte de orice altceva. ~mi ap\reaevident `nc\ de atunci c\ expresiacea mai clar\ a inteligen]ei artrebui s\ fie identificarea unei so -lu]ii precise, optime, fie c\ e vor-ba de literatur\ sau de matemati -c\. Credeam c\ literatura poate de -veni important\ [i esen]ial\ dac\arta de a spune o poveste, de a spe -cula configura]ia particular\ a u -nui moment [i a unei interac]iunia unor personaje ajunge s\ fie lafel de relevant\ ca [i o generali za -re care ne ad`nce[te capacitateade a `n]elege un fenomen matema -tic. {tiam c\ uneori putem rata,dup\ cum la unele probleme nuputem g\si solu]ia. E adev\rat c\cele mai multe dintre lecturilemele literare proveneau din peri -oada istoric\ a modernismului eu -

ropean sau erau lecturi recenteale unor autori care au integratp`n\ la o rafinat\ simbioz\ temeale modernismului. Dar pe atuncinu [tiam asta, pentru c\ nu pri -veam lucrurile `n ordinea lor isto -ric\. Acum [tiu c\ exista o rezo-nan]\ secret\ `ntre lecturile lite ra -re care m\ atr\geau atunci [i unanumit stil de a face matematic\ce m\ fascina. Nu am avut, de pil d\,`n adolescen]\, o prea mare a trac -]ie fa]\ de ma[in\ria infernal\ aanalizei matematice, dar mai t`r -ziu aveam s\ g\sesc fascinant\austeritatea de de[ert polar a to -pologiei, care este n\scut\ din ne -cesit\]ile teoretice ale analizei ma -tematice. Nu cred c\ exist\ un pro -dus intelectual care s\ poarte o maipronun]at\ pecete a transfor m\ riimoderniste a matematicii dec`t to -pologia. Iar `nt`lnirea mea cu a -cest domeniu al matematicii s-apetrecut `n mai multe etape: amparcurs prima introducere a unorconcepte fundamentale ale to po -lo giei la 17 ani, sub `ndrumareaprofesorului Ilie B`rz\ (cu care `nclasa a XI-a m-am preg\tit `n par-ticular, `nainte ca el s\ p\r\ seas c\România, [i care nu a ezitat s\-miprezinte atunci, `n liceu, elemen tede teoria grupurilor [i de topologie),apoi am studiat elemente de to po -logie ̀ n cadrul unor cursuri de a na -liz\ matematic\ la Universitateadin Bucure[ti, pentru ca elemen temai avansate de topologie algebri -c\ s\ devin\ subiectul central alunor cursuri de specialitate pe ca -re le-am urmat la Michigan StateUniversity, dup\ 1996, c`nd tre-cusem de 26 de ani.

De fapt, exist\ un avantaj `n aface din matematic\ o profesiu ne.Matematicienii au luxul de a fi me -reu expu[i unor idei [i conceptenoi. S-ar plictisi de moarte dac\ arface mereu unul [i acela[i lucru,dac\ ar trebui s\ revin\ asupra u -nei singure idei, pe care ar trebuis-o reitereze f\r\ a-i ad\uga un plusde con]inut. E inevitabil: dac\ treciprin matematic\ decenii `n [ir, dela v`rsta olimpiadelor din perioa-da gimnazial\ p`n\ `n facultate, dela anii de doctorat (care au `n sem -nat pentru mine cursuri urmate lazi, cu teme [i examene) p`n\ la a -nii de maturitate, `n care ajungi s\scrii lucr\ri de cercetare sau s\construie[ti singur un curs, e im-posibil ca aceast\ experien]\ s\nu treac\ `n tine. Po]i face efor-turi s\ o disimulezi, s\ o separi


12 » avanpremier\

AUTORUL

Bogdan Suceav\ – n\scut la 27 septembrie 1969, la Curtea de Ar -ge[. Studii la Universitatea Bucure[ti, unde a ob]inut licen]a `nmatematic\ (1994) [i diploma de studii aprofundate `n geometrie(1995). Doctorat `n matematic\ la Michigan State University, EastLansing (2002), cu teza intitulat\ „Noi invarian]i de curbur\ rie-mannieni [i kaehlerieni [i variet\]i puternic minimale“, sus]inu -t\ sub `ndrumarea lui Bang-Yen Chen. ~n prezent, profesor la Cali -fornia State University, Fullerton, unde pred\, `ntre altele, cursuride geometrie diferen]ial\, fundamentele geometriei [i topologie.Autor de articole de matematic\ [i de istorie a matematicii. Mem-bru al Pen Club West USA din 2005. Distinc]ii literare: Premiul INemira, sec]iunea Purgatoriu, nuvele, 1993, pentru nuvela Impe -riul generalilor t`rzii; Premiul CopyRo, 2002, pentru volumul Im-periul generalilor t`rzii [i alte istorii; Premiul pentru proz\ alAsocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti pe 2007 pentru romanul Mi ru -na, o poveste; Premiul I al Re]elei literare pe 2010 pentru Noapteac`nd cineva a murit pentru tine. Volume de proz\ [i eseuri: Tea-ma de amurg (Topaz, 1990); Sub semnul Orionului, roman (Art-print, 1992); Imperiul generalilor t`rzii [i alte istorii, nuvele (Da-

cia, 2002; edi]ia a II-a, Li -terNet, 2003); Bunicul s-a`ntors la francez\ – istorii(Editura T, Funda]ia Tim-pul, 2003; edi]ia a II-a, Li ter -Net, 2008); Venea din tim puldiez, roman (Po li rom, 2004;edi]ia a II-a, 2010); Miruna,o poveste (Curtea Veche Pu -blishing, 2007); Distan]e, de -mo ni, aventuri (Tritonic,2007); Vincent nemurito rul,ro man (Curtea Veche Pu -bli sh ing, 2008); Noaptea c`ndcineva a murit pentru tine,roman (Polirom, 2010).

Bogdan Suceav\ — Memoriidin biblioteca ideal\


de tematica literaturii, dar ea r\ -m` ne la nivel structural, ̀ n zona jo -cului secund unde nimic anecdo ticnu e `ng\duit s\ r\sar\ la supra f a -]\. Matematica, `n fond, e un exer -ci]iu al esen]ializ\rii, o art\ a pre -ciziei, a retragerii spre principiileultime ale materiei. Am auzit afir -ma]ii similare f\cute de filozofi, alc\ror domeniu s-ar dori a fi cel maigeneral dintre toate. Se poate. A[fi preg\tit s\ accept a[a ceva [idin partea filozofiei. Dar r\m`nla p\rerea c\ obiectele matematiceexist\ [i c\ `n asta rezid\ toat\ t\ -ria matematicii [i a educa]iei prinmatematic\.

O `ntrebare se impune: ce ar pu -tea fi literatura, dac\ ea `[i propu -ne s\ fie `ntregirea umanist\ a ma -tematicii? Cum anume ar trebuiscris\ literatura de azi, atuncic`nd toate e[afodajele ideologice[i iluziile s-au d\r`mat, c`nd geo -grafia a fost `n]eleas\, dar nu de ]i -nem `nc\ secretul `ntregii struc-turi a universului? Poate litera -tura s\ produc\ un act paralel deesen]ializare, ca [i cum o povestebine spus\ ar fi echivalentul uneiteoreme de topologie? Astfel de g`n -duri mi-au re]inut aten]ia atuncic`nd am `nceput s\ studiez ma -tematic\ la Universitatea din Bu-cure[ti. [...]

Nu a[ fi putut discuta rela]iadintre matematic\ [i literatur\ f\ -r\ a `ncerca s\ descriu procesulde elaborare a unei asemenea dez -volt\ri: am f\cut matematic\ vre -me de dou\ decenii, r\stimp `n ca -re am scris c`teva romane, c`tevanuvele, c`teva serii de poeme. Ca ree finalitatea acestui drum? Undeam ajuns acum? Ce am aflat la ca -p\tul acestui drum? Dac\ are vreunsens, aici ar trebui s\-l consem-nez. Iar cititorul ar trebui s\ aib\ ̀ n -g\duin]\ dac\ discu]ia ar atingeaccente tehnice.

Am un r\spuns foarte personalla aceast\ `ntrebare important\,despre finalitatea acestei dezvol -t\ri personale. Pot spune acumce mi-a pl\cut cel mai mult `nmatematic\. {i pot s-o fac `ntr-omanier\ care de obicei se aplic\

literaturii. Pentru a da un exemplu,ar trebui s\ men]ionez aici care aufost lucr\rile de geometrie diferen -]ial\ (aceasta este specialitatea mea`n domeniul matematicii) cele maifrumoase, [i pot explica `n ce con -st\ aceast\ frumuse]e. A[ putea spu -ne ce m-a atras, ce mi-a pl\cut, [iar trebui s\ ̀ ncerc s\ identific prin -cipiul acestei op]iuni personale.Pentru a da r\spunsul la aceast\`ntrebare ar fi suficient s\ amin -tesc aici o list\ de lucr\ri de ma -tematic\ importante, esen]iale [ifrumoase [i ar trebui s\ spun `nce anume rezid\ calitatea lor. Evorba, astfel, de o list\ de lecturiesen]iale, o list\ care reflect\ op ]iu -nile mele personale.

Un asemenea r\spuns nu poa tefi u[or, dac\ reprezint\ finalita -tea unei evolu]ii personale; maiprecis, aceste lucr\ri trebuie s\ fifost citite nu pentru c\ au fost su -gerate de [coal\, ci pentru c\ amajuns la ele `n mod necesar, ur -m`nd un studiu care a marcat odezvoltare personal\. Privite ast-fel, aceste lucr\ri s`nt drumul meu,expresia unei experien]e profundasimilate, la fel cum lecturile dinFranz Kafka m-au influen]at a[ade mult `n adolescen]\. Atunci c`ndpredau studen]ilor mei un curs degeometrie diferen]ial\, tot ceeace le spun `ncorporeaz\ aceast\viziune.

~nt`i de toate, ar trebui s\ amin -tesc aici cele trei lucr\ri ale lui Gh.}i]eica prin care acesta a des co -perit leg\tura dintre conceptul decurbur\ [i ac]iunile grupului detransform\ri afine. Despre lucr\ -ri le acelea, Dan Barbilian are ovorb\: „norocoas\ intui]ie“. ~miplac acele lucr\ri pentru c\ s`nt ex -presia suprem\ a inteligen]ei pu -re, acel maxim cultural pe carecineva care trude[te `n Româniapoate spera s\-l ating\. Pentru a -cea norocoas\ intui]ie a stat }i -]eica de at`tea ori `n prezidiul sec -]iunilor de geometrie la Congre-sele Interna]ionale de Matemati -c\ din epoc\.

Apoi, a doua consemnare `n or -dinea istoric\ a lucrurilor ar tre bui

s\ fie lucrarea lui Mukhopadhyayadin 1909, New Methods in the Geo -metry of Plane Arcs, publicat\ `n„Bulletin of the Calcutta Mathe-matical Society“, acolo unde a bor -darea modern\ asupra inega li t\ -]ii izoperimetrice este formulat\pentru prima oar\. O `ntreag\ di-rec]ie de cercetare s-a n\scut a -tunci, `n zorii veacului, `ntr-o re-vist\ dintr-un col] al ImperiuluiBritanic. Am `n]eles importan]aacestei lucr\ri abia `n prim\varalui 1999, c`nd urmam cu Jon Wolf -son, la Michigan State University,un curs superb de teoria geome -tric\ a m\surii. Zece ani mai t`r -ziu, n-am rezistat [i am prezentatstuden]ilor mei la curs lucrareaoriginal\.

Mai departe, ar trebui s\ amin -tesc aici eforturile lui WilhelmBlaschke, cel care a dat formula-rea teoremei Gauss-Bonnet pe careo folosim azi. Superb\ e lucrarealui Dan Barbilian din 1934, `n ca -re a enun]at procedura de genera -re a metricii apolloniene. Super b\e lucrarea lui Sumner Byron Myersdin 1940, `n care stabile[te leg\tu-ra dintre curbur\ [i topologie fo -losind calculul varia]ional, primaleg\tur\ de acest fel descoperit\vreodat\. Frumoas\ e lucrarea luiT.J. Willmore `n care acesta e nun -]\ conjectura care azi `i poart\ nu -mele. Multe lucr\ri frumoase al\sat Shiing- Shen Chern, dar ceacare a pl\cut cel mai mult studen -]ilor mei e o lucrare elementar\ des -pre propriet\]ile globale ale teo ri -ei curbelor, `n care autorul reu ne[ -te cele mai frumoase demonstra ]iiale rezultatelor fundamentale aleteoriei. Lista ar putea s\ continue,dar m\ opresc aici, la doar acestec`teva lucr\ri clasice; fiecare din-tre ele `mi place la fel de mult c`t`mi plac paginile din Veacul desingur\tate al lui Gabriel GarcíaMárquez.

Cu lista lucr\rilor de mai sus `nminte, s\ vedem mai departe. S\tragem linie [i s\ `nsum\m: ce neatrage a[a de mult la toate acestelucr\ri? Ce `nseamn\ utilitate [ice ̀ nseamn\ frumuse]e? C`nd a nu -

me geometria ̀ nceteaz\ s\ mai fieterenul specula]iei particulare [idevine mai mult dec`t [tiin]\ pro-fund\, mai precis: c`nd devine mo -del etic? Atunci c`nd inteligen]auman\ poate decripta un cod,poate trece dincolo de observa]iaistea]\, altfel accesibil\ oricui ca-pabil a scrie un aforism percutantsau un vers inspirat, [i poate pu ne`n eviden]\ obiecte, spa]ii, concep -te care nu mai fuseser\ ghicitep`n\ atunci [i a c\ror importan]\poate s\ se reveleze deplin numai`n anii ce vor urma. Frecventat\astfel, geometria e arta deschi de -rii ochilor. P`n\ ieri puteai privi,dar nu puteai vedea. Experien]ageometriei, dus\ p`n\ la cap\t, te`nva]\ c\ o opera]iune inteli gen t\de analizare a unui fenomen teconduce la distinc]ii esen]iale, din -

colo de dificultatea tehnic\, care edoar un stagiu preliminar al `n -cript\rii. ~nve]i pe calea cea greac\ orbirea noastr\ se datoreaz\opreli[tilor tehnice. Ne oprim pen -tru c\ nu putem calcula, c`nd defapt miza era descoperirea aceleicategorii care se afl\ la cap\tul cal -culului. S\ ducem munca p`n\ lacap\t, s\ dep\[im dificultatea, iaratunci c`nd nu avem unealta ne ce sa -r\, a[a cum nu a avut-o nici Myers[i a trebuit s\ o inventeze, s\ nerecunoa[tem datoria de a dezvoltainstrumentarul necesar p`n\ c`nd else perfec]ioneaz\ suficient de multca s\ dea un r\spuns precis c\u -t\ rii noastre. Aceasta este conclu -zia etic\ a c\rei extensie asupraliteraturii se poate imagina.

CARTEA

Eseurile ce compun Me -mo riile din biblioteca i -deal\ spun povestea unor`nt`lniri prilejuite de ma -tematic\: `nt`lniri inter -mediate de c\r]i cu ide i -le unor oameni de [tiin -]\ disp\ru]i (Huygens,Newton, Meusnier, Eu ler,Sophie Germain, prin treal]ii), dar [i `nt`lniri di-recte cu persoane ce aumarcat evolu]ia autoru-lui. Figuri emblematiceale dezvolt\rii studiuluimatematicii la Univer-sitatea Bucure[ti (Gh.}i]eica, Dan Barbilian,Nicolae Teodorescu) com -pleteaz\ tabloul.

„Dac\ visul matemati -cienilor purs`nge e s\ de -monstreze teoreme care s\ le poarte numele, visul meu a fost s\ `n -]eleg p`n\ la ultima consecin]\ nu doar anumite idei matematice, ci[i de unde provin aceste idei, filia]ia lor istoric\, evolu]ia lor `n timp“,scrie Bogdan Suceav\. Episoade dintr-o istorie individual\ – cea aunei form\ri care a stat sub dublul semn al matematicii [i literatu -rii – se `mpletesc astfel cu istoria cercet\rii unei importante no -]iuni matematice: curbura, de la prima apari]ie a ideii, `n scrierilelui Nicole Oresme, [i p`n\ la cele mai recente cercet\ri.

Cristian Ardelean, Agen]ia, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia„Proz\“, Editura Cartea Româneasc\, 184 de pagini, 22.95 lei

~n miezul unui ora[ nedeterminat, un t`n\r profesor de francez\ `n -cearc\ s\-[i suplimenteze veniturile, dar mai ales s\ scape de plic -tiseal\ prin intermediul pariurilor. Agen]ia devine axis mundi,cas\ [i ad\post pentru o gam\ larg\ de personaje dintre cele maicolorate, legate de o improbabil\ solidaritate: un tip solid [i bunla suflet, o taximetrist\ care trebuie tratat\ corect politic sau unb\tr`n al c\rui ultim scop `n via]\ r\m`ne lupta cu haosul.

Lovit de [ans\ dup\ descoperirea unor ponturi excentrice,t`n\rul `[i joac\ p`n\ la cap\t cartea, pentru a str`nge banii necesariunei vie]i tihnite. ~n mod previzibil, via]a palpitant\ a jocurilorde noroc ofer\ pasiune [i adrenalin\, dar niciodat\ stabilitate.

Un scurt roman despre hazard [i felul `n care omul, `n mici mealui, se chinuie s\ dea sens oric\rei `nt`mpl\ri.

David S. Landes, Avu]ia [i s\r\cia na]iunilor. De ce unele ]\ri s`nt at`t de bogate,iar altele at`t de s\race, traducere de Lucia Dos, carte publicat\ [i `n edi]ie digi -tal\, colec]ia „Historia“, 576 de pagini, 54.95 lei

~n ultimii 600 de ani, cele mai bogate economii din lume au fost `n mareparte europene. ~n secolul XX `ns\, balan]a a `nceput s\ se `ncline `nfavoarea Asiei, unde ]\ri precum Japonia au atins rate de cre[tereuluitoare. De ce unele na]iuni s-au bucurat de succese economice re-marcabile, `n timp ce multe altele s`nt `nc\ afundate `n s\r\cie? DavidS. Landes explic\ acest fenomen, care a dat na[tere multor dezbateri [icontroverse, prin interac]iunea complex\ a tr\s\turilor culturale [i in-stitu]iilor `n care acestea se reflect\ cu conjuncturile istorice. Do ve -dind o excep]ional\ erudi]ie, analiza sa `nainteaz\ de la diferitele re -giuni ale lumii la ]\rile acestora, uneori cu paralele interesante, pre-cum cele `ntre Marea Britanie [i Spania sau China [i Japonia. Avu]ia [is\r\cia na]iunilor a devenit rapid bestseller dup\ publicarea `n StateleUnite [i a fost tradus\ `n numeroase limbi.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Storm Thorgerson, artist grafic considerat drept „celmai mare designer de coperte“ din muzica rock, a `n ce tatdin via]\ s\pt\m`na trecut\. Sub nume propriu sau sub

sigla companiei sale, Hipgnosis, Thorgerson [i-a legat nu -mele prin mai multe crea]ii de c`]iva dintre cei mai mariarti[ti precum Led Zeppelin, Peter Gabriel, Black Sabbath[i, mai ales, Pink Floyd.

Rela]ia dintre Floyd [i Thorgerson a debutat la sf`r -[i tul anilor ’60, c`nd designerul a fost invitat s\ realize-ze coperta celui de-al doilea lor disc, A Saucerful of Se-crets. ~n acea perioad\, Thorgerson a format `mpreun\cu Aubrey Powell firma de design Hipgnosis, la care, `nanii urm\tori, au apelat numero[i arti[ti, de la Yes la LedZeppelin.

Crea]iile sale pentru Pink Floyd `ns\ au intrat `n is-toria grupului [i a muzicii: Atom Heart Mother, Wish YouWere Here, Dark Side of the Moon, Animals etc. C`nd lo -cul LP-urilor a `nceput s\ fie luat de CD-uri, Hipgnosis[i Thorgerson au trecut la videoclipuri (Owner of a LonelyHeart al lui Yes `i apar]ine).

„~n vremea `n care rockul se `ndep\rta de emo]iile ief -tine ale erei jukebox-urilor [i intra `n era albumelor [i a«muzicii pop ca art\», opera sa a devenit repede perecheaperfect\ a albumelor ale c\ror coper]i le decora: sofistica t\,deliberat noncomercial\, g`ndit\ s\ fac\ `mpreun\ cumuzica un `ntreg plin de sens“, scrie „The Guardian“.

Artistul lui Pink Floyd, Storm Thorgerson, a `ncetat din via]\

~n vreme ce majoritatea jur -nalelor franceze se entu zias - mau c\ cinematografia na -]io nal\ este foarte bine re-prezentat\, mass-media dinSUA ̀ [i freca m`inile de mul -]umire c\, `n 2013, „croaze-ta nu este francez\, ci ame-rican\“.

Pentru „Variety“, aceas t\selec]ie predominant anglo-saxon\ este „o mic\ sur pri z\“,iar „Los Angeles Times“ re -marc\ faptul c\, „`n ciuda a -plec\rii sale pentru lung me -traje de autor, conducereafes tivalului este fericit\ s\-[i`mbog\ ]eas c\ programul cuglamour a merican“.

Este foarte adev\rat c\mul te dintre filmele aflate`n acest an `n competi]ie sauprezente ̀ n sec]iunile parale -le s`nt produse la Hollywood:Nebraska de Alexander Payne,Inside Llewyn al fra ]i lor Co-en, Behind the Candelabra deSteven Soderbergh etc.

Noul film al lui Baz Luhr -mann, Marele Gatsby, cuLe o nardo DiCaprio [i CareyMulligan, va deschide, `n a -cest an, festivalul.

Hollywood-ul pare tot maiinteresat s\ se prezinte ̀ n for -]\ la Cannes, remarc\ „LeFigaro“. „Cred c\ putem u ti -liza Cannes-ul drept baz\ pen -tru o lansare mondial\. Fes -tivalul poate costa mult, darc`[tig\m [i mai mult `n ter-meni de publicitate“, expli c\Sue Knoll, directoarea de mar -keting a studiourilor War-ner, citat\ de „Le Figaro“.

O astfel de lansare pe Croa -zet\ poate costa [i p`n\ la 5milioane de dolari. Dar ce con -teaz\ aceast\ sum\, c`t\ vre -me un film poate fi excelentreprezentat de „platforma me -diatic\ a festivalului“, du p\cum explic\ David Glasser, dela studiourile Weinstein, ca -re s`nt prezente anul acestacu trei filme la Cannes: TheImmigrant, Only God Forgi ves[i Fruitvale Station (`n sec ]iu -nea „Un Certain Regard“).

Englezii par [i ei `nc`n ta]ide selec]ia din acest an, re-gret`nd totu[i absen]a unuicandidat britanic. „Este re ]e -ta pentru un Cannes perfect“,scrie „The Telegraph“. ~n a ce -la[i timp, „The Hollywood Re -porter“ comenteaz\ reveni rea`n competi]ie a cinemaului

chinez, cu A Touch of Sin allui Jia Zhangke, un film „esen -]ial pentru China, aflat\ ̀ n c\ -utarea gloriei la Cannes“.

„Le Figaro“ `ntocme[te [io list\ scurt\ a „marilor ab -sen]i de anul acesta“, cine -a[ti ale c\ror nume nu se re -g\sesc `n selec]ia final\. Dece nu apar? Motivele pot fimultiple: un timing prost,chestiune de gust sau... pen -tru a nu dep\[i num\rul defilme prev\zut pentru se-lec]ie, crede „Le Figaro“.Anul acesta lipsesc Jim

Jarmusch, cu Only LoversLeft Alive (se zvonea ini ]ialc\ va fi selectat), Terrence Ma -lick cu Knight of Cups, Larsvon Trier cu Nymphomaniac(probabil nu a fost iertat `n c\dup\ derapajul din 2011), LucBesson cu Malavita (p`n\`n ultima clip\ s-a zvonit c\acesta va fi marea `n toar -cere a lui Besson la Cannes)sau Jean-Pierre Jeunet, alc\rui film L’Extravagant Vo -yage du jeune et prodigieuxT.S. Spivet se pare c\ nu es-te `nc\ gata.


14 » interna]ional

Lista filmelor selectate pentru cea de a 66-a edi]ie a Festivalului de laCannes a fost f\cut\ public\, declan[`nd un val de comentarii [ianalize `n mass-media. „O selec]ie foarte franco-american\“, a afirmat„Le Figaro“, care se declar\ surprins de num\rul mare de realizatorifrancezi de pe lista celor 19 filme aflate `n competi]ie. De asemenea,ziarul noteaz\ `ncercarea lui Thierry Frémaux (directorul artistic alfestivalului) de a opri orice polemic\ ce ar putea fi declan[at\ deaceast\ selec]ie, pe care gurile rele o cred `ntocmit\ spre a fi pe placullui Steven Spielberg, pre[edintele juriului la actuala edi]ie.

Cannes 2013: o selec]iepentru Steven Spielberg?

American Psycho, versiuneamelodic\

Un musical bazat pe faimosul roman al lui Bret EastonEllis, American Psycho, va avea premiera mondial\la Londra, `n acest an.

Despre spectacol se vorbe[te de mai mult\ vreme,dar, dup\ luni de specula]ii, i-a fost anun]at\ pre mi e -ra `n decembrie, scrie „The Guardian“. Este produs decompania londonez\ Headlong [i promovat sub slo -ganul „A bloody satire“.

Scenariul este scris de Roberto Aguirre-Sacasa,cu nos cut mai ales pentru munca sa la serialul TVamerican Glee, dar [i pentru produc]ia BroadwaySpider-Man: Turn Off the Dark. Muzica [i versurileì apar]in lui Duncan Sheik, laureat al PremiuluiGrammy [i cunoscut mai ales pentru single-ul s\ude debut din 1996, Barely Breathing.

Boris Vian, superstar

La 54 de ani de la moartea sa, celebrul scriitorbate toate recordurile de v`nz\ri pe Amazon cuo edi]ie de lux ce reproduce manuscrisul ro ma -nului Spuma zilelor.

Apari]ia acestei c\r]i, scrie „Le Point“, a be -neficiat doar de c`teva r`nduri `n pres\. „Su -prem\ eroare comercial\! Cost\ 119 euro. Dar cecarte! (...) Pentru Vian, succesul a dep\[it pre -viziunile cele mai optimiste. ~n c`teva ore, a c eas -t\ oper\ de art\, imprimat\ `n numai 1.000 deexemplare, s-a v`ndut ca pìnea cald\, epui z`n -du-se jum\tate din tiraj.“

Editura Saint-Pères, care a scos edi]ia de lux aSpumei zilelor, nu este la prima ini]iativ\ de a -cest gen. Anul trecut a comercializat o repro du ce -re a manuscrisului romanului Igiena asasinuluial lui Amélie Nothomb.

~n aceste zile, Vian este foarte popular `nFran]a, dup\ vernisajul unei expozi]ii care ì estededicat\ [i premiera adapt\rii cinematograficea Spumei zilelor, semnat\ de Michel Gondry.

Pe 18 aprilie, `n urm\ cuexact 75 de ani, Superman`[i f\cea debutul `n primulnum\r al revistei „ActionComics“. Avea s\ fie primulsupererou [i ini]iatorul unuinou panteon care num\r\ [iast\zi milioane de adep]i. ~nto]i ace[ti ani, Superman nu[i-a pierdut puterea defascina]ie [i nimeni nu [ties\ zic\ precis ce anume `lface at`t de popular.

De la prima sa apari]ie, Super mans-a adaptat vremurilor. La `nce putlupta pentru „adev\r [i drepta te“;c`nd a izbucnit al Doilea R\zboi Mon -dial, sloganul s-a schimbat `n „ade -v\r, dreptate [i modul de via]\ a me -rican“. A fost simbol al patrio tis -mu lui SUA [i a devenit mult maiuman [i mai divers cultural dinanii ’70, mai ales dup\ ce a fost in -terpretat de Christopher Reeve,`n faimosul film din 1978.

„Superman se schimb\ cu o ra -piditate remarcabil\ [i, cu toate a -cestea, reu[e[te, `n mod para do xal,

s\ proiecteze imaginea unei vir tu]ineschimbate“, este de p\rere Ben -jamin Saunders, profesor la Uni ver -sitatea Oregon, care a scris Do theGods Wear Capes?, un studiu aca -demic al supereroilor. ~n cartea sa,Saunders crede c\ Superman, ca„prim supererou global“, `[i dato -reaz\ popularitatea faptului c\ esteo `ntrupare a Binelui. „~n ter me niiculturii populare a secolului XX, el`ntruchipeaz\ no]iunea unui idealPlatonic al Binelui. C`nd Su per maneste bine realizat, nu `mi este ru [i -ne s\ spun c\ el reprezint\ o ideefrumoas\.“ Anul acesta, Super man`[i serbeaz\ cea de a 75-a aniversare

cu o nou\ serie de comics, Super manUnchained, [i o foarte am bi ]io as\reimaginare pe marile ecrane, Manof Steel, regizat\ de Zack Snyder(300, Watchmen) [i (co)scris\ [i pro -dus\ de Christopher Nolan (tr ilo -gia Batman). Toat\ lumea se `n trea -b\ cum va ar\ta noul Super manimaginat de Zack Snyder. „Dar“,scrie „The Guard ian“, „`n cele dinurm\, cu c`t se schimb\ mai mult,cu at`t Su perman r\m`ne acela[i.Pentru c\ Superman nu este doaro fiin]\ u ni c\ ce zboar\ deasupranoastr\. Ca proiec]ie a dorin ]e lor,speran]e lor [i temerilor noa stre,Superman s`ntem noi“.


interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

500 de titluri

disponibile

Hannibal pl\te[te pentru atentatulde la Boston

Cel de-al patrulea episod al noului serial av`ndu-l ca personajcentral pe doctorul Hannibal Lecter a fost anulat `n urma a ten -ta telor din SUA. Dar „climatul de psihoz\“ instalat dup\ aten ta -tul de la Boston a lovit nu numai acest serial difuzat de NBC, ci [iseriile Revolution (`n care era ar\tat\ explozia unei bom be nu -cleare) [i Castle (un episod `n care este dezamorsat\ o bomb\).

~n acest episod din Hannibal, mai mul]i copii erau r\pi]i [icondi]iona]i s\ se omoare `ntre ei. Speriat de reac]ia pu bli cu -lui, produc\torul Bryan Fuller a cerut NBC-ului s\ nu difuzezeepisodul.

Prequel al ro -manului T\ ce reamieilor, se rialulHannibal po ves -te[te rela ]ia din treagen tul FBI WillGra ham [i psi ho -p a tul Han ni balLec ter, in ter pre -tat de Mads Mik -kelsen.

Superman, `nc\„super“ la 75 de ani

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

— Hai, s\ tr\ie[ti, Bobi!— O, ce faci, m\i, Da nie -

le, iar te-ai blocat `n trafic[i te-ai g`ndit s\ m\ suni?

— P\i, ce naiba s\ fac,s\ m\ uit la semafoare? Iazi, cum `]i merge?

— Bine, acum ̀ s la studio. — Atunci nu te ]in mult.

Voiam s\ te `ntreb, c`nd aifost ultima oar\ la mine [iai stat cu fiu-miu dimi nea ]a,l-ai `nv\]at vreo poezie?

— Da, c\-mi tot d\dea cumingea `n cap [i trebuias\-i captez cumva aten]ia.

— }i-am zis c\ are talentla fotbal. Auzi, m\, da’ cumnaiba sun\ poezia asta, c\nu reu[esc s\-mi dau seamadin ce zice Mircea. Ceva cuun tren?

— E a[a: trece trenulprin tre mun]i...

— Stai pu]in, c\ vreaus-o notez ca s-o repet cu elacas\. Deci... mun]i, a[a...

— Ca un [arpe lung, `n -c\rcat cu de]inu]i, ah, cedureros.

— ’tu-]i mor]ii m\-tii de ta -ximetrist! Ia uite ce-mi fa ce\sta, m\i! A[a... [arpe lung...de]inu]i... ce dure ros. Ce-i du -reros, a[a e textul sau `]id\dea fiu-miu cu mingea?

— Textul, textul.— O fi bine s\-l `nv\] o

poezie cu versuri despredurere? S\ nu pl`ng\ prinsomn, m\ g`ndesc.

— Stai lini[tit, c\ i-amzis-o cu intona]ie vesel\.

Ah, ce dureroooos! Ca cevapozitiv, `n]elegi?

— Ah, ce dureros!— Mai vesel.— Aaaah, ce dureroo oos,

scuteristul curului! B\i, sebag\ de parc\ ar fi stradalu’ tac-su. E bine a[a?

— Pu]in prea vesel, dare ok.

— Zi-mi continuarea.— Zice a[a: [i-i las\ `n

Poar ta Alb\, ah, ce dureros...— ...Poarta Alb\... asta e

pe undeva pe la mare, nu?— Da, pe unde se vars\

Dun\rea.— {i bag aceea[i into -

na ]ie la dureros?— Po]i s-o schimbi pu -

]in, s\ nu fie redundant.

{i finalul: acolo-i pìnea maineagr\, ah, ce dureros.

— Gata, fr\]ioare, amscris-o. Deci e despre o pu[ -c\rie, s\ `n]eleg.

— Da, dar subiectul echiar romantic. Plus c\ po]is\-i zici lui Mircea c\, da c\nu face la oli]\, `l duci laPoar ta Alb\. Eventual com -pletezi poezia, s\ sune rimat.

— P\i bag\ repede ni[ teversuri, c\ tu e[ti poetul.

— Scrie a[a: dac\ nu facla oli]\, ah, ce dureros, tatao s\-mi dea sentin]\, ah, cedureros...

— Mai degrab\ mama,eu nu-l cert.

— Ok, mama. {i mai no -teaz\ a[a: deci... sentin]\, s\ajung ̀ n dungi [i lan]uri, ahce dureros, [i s\ sap, Doam -ne, la [an]uri, ah, ce dureros.

— ...{an]uri... dureros. Ga -ta, prietene, am scris-o. P` -n\ ajungi din nou la mine,o s-o [tie la perfec]ie.

— Mai bine recitator de -c`t fotbalist. ~i stimul\mmemoria.

— Auzi, dar totu[i nu eramai bine dac\-l `nv\]aipe aia cu Zdrean]\?

— Nu, mi se pare prea vi -olent\, la doi ani jumate.Vrei s\ pl`ng\ noaptea?

Totul `ncepe ca o glum\ proast\luat\ `n serios de maturi [i carese umfl\ p`n\ d\ `n clocot. De fapt,cel care d\ `n clocot e chiar e ro ul.Trece muuult timp p`n\ s\ re u [eas - c\ s\ nu mai suporte nedreptatea,[icanele, ura celor care p`n\ maiieri `l respectau (tat\l feti]ei ì eracel mai bun prieten) [i s\ trag\ os\n\toas\ criz\ de nervi `n biseri -c\. Pentru un român verde care `[iap\r\ cu pieptul dezgolit nu doarrùl, ramul, dar [i locul de parcare[i onoarea de a nu cobor` cinevadin autobuz `naintea lui, conduitalui Lucas e incredibil\. Dar, [i da -c\ spectatorul e un cet\]ean maipu]in nevricos [i tarat cum e româ -nul, tot pare ciudat. A recunoscut-o[i regizorul, Tomas Vinterberg, ca -re a spus `n interviul acordat re-vistei „Suplimentul de cultur\“ c\exist\ `n Scandinavia un soi de„polite]e cre[tineasc\ [i medi o -cr\“ pe care nu o apreciaz\ prea

mult. Nuan]a ironic\ nu e vizibi l\din film. Revin: e aproape incre-dibil c\ cineva acuzat de o fapt\at`t de grav\ poate fi at`t de bine-crescut `nc`t s\ stea cu mìnile `ns`n, primind toate pedepsele [i a[ -tept`nd ca ceilal]i s\-[i dea seamac\ au gre[it. Oric`t de bun actor arfi Mads Mikkelsen – distins anultrecut, la Cannes, cu Premiul deinterpretare –, povestea e constru -it\ pe nisip.

Dar dincolo de povestea `n sine[i de cum percepem V`n\toarea, e -xist\ un fond la care face referireun alt film la care iar\[i n-am vibrat,dimpotriv\ – ~ntr-o lume mai bun\/Hævnen, de Susanne Bier, unfilm mult prea premiat al anului2010, inclusiv cu Oscarul pentrufilm vorbit `n alt\ limb\ dec`t en -gleza (explicabil, la c`t de confor-mist era). ~n filmul Susannei Bier,alt moment neverosimil: un tat\accept\ s\ fie umilit de un golan ̀ nfa]a copiilor numai pentru a le daun exemplu de conduit\ [i s\-i `n -ve]e c\ r\zbunarea e arma prostu -lui. De fapt, acel moment care p\ -rea uluitor de burghez ([i ilogicchiar [i dpdv psihologic), corobo -rat cu comportamentul politicosal lui Lucas, pare s\ indice o dife -ren]\ cultural\ pe care nu o potpercepe [i basta. Dar, dac\ ar fis-o percep, asta s-ar `nt`mpla din -colo de poveste [i de inten]ia au-torilor, ca [i cum demersul lor arprovoca reflexul revel\rii unormen talit\]i mai greu decelabile.Susanne Bier a f\cut un film con -formist [i plin de inten]ii bune,dar, f\r\ s\ vrea – ca [i TomasVinterberg –, a surprins o socie-tate bigot\, `n stare s\ inventezedrame ca s\ treac\ timpul – pen-tru c\ nu are, de fapt, prea mariprobleme. O prieten\ a fost mai

demult acostat\ de un cer[etorprin Sibiu. „Nu am bani“, i-a spus.Cer[etorul a insistat. Fata i-a spusdin nou c\ nu are bani. „Dar da -c\ ai avea, mi-ai da?“, s-a repliatacesta. A[a [i cu cele dou\ filme.

Bunica nu aterizeaz\ `nc\

Cea mai nou\ comedie produs\ deMediaPro Pictures mizeaz\ aproa -pe exclusiv pe popularitatea Ste-lei Popescu. Avea [i de ce. StelaPopescu e o actri]\ foarte iubit\ depublic [i foarte nedrept\]it\ decinema. Dar Mamaia nu dore[tes\ o pun\ pe un soclu sau s\ re-cupereze timpul pierdut. Actri]aare mult mai pu]in\ verv\ chiar[i fa]\ de arhicunoscuta reclam\la Catena. Nu mai vorbim de la-tura m\moas\ [i `mp\ciuitoarepe care bine i-o intuise Radu Jude`n Toat\ lumea din familia noa str\.Din p\cate, verva Stelei Popescu eacum v\tuit\ de m`na regizorului.Lipsit\ de obi[nuita ei coam\ ro[ -cat\, ea joac\ o doamn\ `n v`rst\care se lupt\ (cu duhul bl`nde]ii)

cu un rechin al imobiliarelor (Va -lentin Teodosiu). Acesta vrea s\o dea afar\ din cas\ pentru a de-mola, ea se ap\r\ cu tot felul detrucuri nevinovate, rememo r`ndde fapt `n prezent `ntreaga odi-see pentru un pu[ti precoce. Fa]\de Na[a (model de comedie autoh -ton\ de public pe care l-am l\u datla vremea lui pentru c\ nu eravulgar [i avea coeren]\ [i chiarhaz), Mamaia trage barca pe us-cat. E mai pu]in film de cinema [imai mult produc]ie de televiziune,unde ritmul e altul, iar sentimen -tele [i reac]iile personajelor s`nt decele mai multe ori mimate. P\cat.MediaPro Pictures [i-a propus s\echilibreze pia]a cu comedii, darì lipsesc scenariile de calitate.

V`n\toarea/Jagten. Regia: TomasVinterberg. Cu: Mads Mikkelsen,Thomas Bo Larsen, AlexandraRapaport

~ntr-o lume mai bun\/Hævnen. Regia:Susanne Bier. Cu: Mikael Persbrandt,Trine Dyrholm, Ulrich Thomsen

Mamaia. Regia: Jesús del Cerro. Cu:Stela Popescu, Valentin Teodosiu,Adrian V\ncic\

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

ZgomotS`nt zile `n care mi-a[ fi dorit caborma[ina [i picam\rul s\ nu fifost `nc\ inventate, s\ tr\im `ntr-oepoc\ primitiv\ [i calm\, `n carepur [i simplu nu po]i g\uri pe re -]ii [i nu po]i sparge asfaltul. Nucred c-ar muri nimeni din asta,n-ar ap\rea crize existen]iale co-lective, lucrurile ar r\m`ne ne-atinse, greu de ciobit [i de spart.

Ar fi fost, poate, mai bine dac\stuttgardezul Wilhelm Fein ar fiavut alte treburi `n anul 1895 de -c`t s\ inventeze ma[ina electric\de g\urit. M-a[ fi bucurat s\-i pla -c\ belota [i berea, poate chiar [irozicrucianismul. Ce i-a trebuit in -ginerului francez German Som-melier (nu e o glum\, chiar a[a `lcheam\) s\-i dea prin cap c\ s-arputea s\ termine mai repede tune -lul Mont Cenis dac\ inventeaz\oroarea numit\ picam\r? Sigur,n-o s\ m\ pun eu acum `n caleaprogresului, dar mi-a[ dori un pro -gres t\cut, f\r\ zgomot.

Dac\ m-a[ pricepe c`t de c`t lainginerie [i ma[ini, a[ inventa bor -ma[ina [i picam\rul silen ]io a se.Foehnul [i robotul de buc\t\rie si -len]ioase. Aspiratorul cu c\[ti. Ori -ce, numai s\ nu se-aud\ nimic,iar zgomotul furnalelor s\ fie lafel de bl`nd ca torsul unei pisici.M-am g`ndit la toate astea ̀ ntr-o di -minea]\ `n care patru borma[iniau `nceput simultan s\ g\u reas c\pere]ii din jurul ferestrelor mele,pentru reabilitarea termic\ ablocului. Asta dup\ ce luni de zi-le am auzit borma[inile din jurulferestrelor tuturor celorlal]i ve-cini ai mei.

~n fa]a blocului meu, se con-struie[te alt bloc. La o strad\ dis-tan]\ de strada mea, se lucreaz\noaptea cu picam\rul. ~n curteainterioar\ spre care dau geamu-rile de la dormitor, un individ ca-re st\ la curte pune o dat\ la dou\nop]i muzic\ pentru nai, scoateboxele pe verand\ [i d\ sonorulla maximum. Podeaua mea e at`tde sub]ire, `nc`t mi se-nt`mpl\ s\aud tot ce vorbesc vecinii de jos.Iar vecinii mei de jos s`nt un fel decenaclu masculin [i nocturn, ̀ n sta -re s\ discute p`n\ la 8 diminea]a.

~mi vine s\ fac poanta aia cu„mult zgomot pentru nimic“, darm\ ab]in.


Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Educa]ie cu Bobi

16 » fast food

~n V`n\toarea/Jagten, uneducator dintr-un or\[eldanez e acuzat de abuzsexual de c\tre o feti]\geloas\ c\ nu i-a acordatsuficient\ aten]ie. Edu ca -torul – un profesor dispo -nibilizat care locuie[te sin -gur cu cìnele [i `[i vede devia]a de om divor]at, cu uncopil pe care l̀ vede din c`nd`n c`nd – e luat prin sur prin -dere de acest eveniment.

Film

Iulia Blaga

La v`n\toare, f\r\ arm\

APARE S~MB|TA - Suplimentul de culturăIulia Blaga Printre `nvin[ii de la lungmetraj se num\r\ [i...

Documents

Transcript of APARE S~MB|TA - Suplimentul de culturăIulia Blaga Printre `nvin[ii de la lungmetraj se num\r\ [i...