^nul al XCV-lea Nr. 47 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 16 Iunie 19S2

Fondată la 1 8 3 8 de 6 e©rge BanţiuApare de trei ori m săptămână,

„In politică nu se impune cineva numai prin talent, ci se cer mai ales şi alte însuşiri“ — scrie d l Iorga în „Neamul Românesc“.

In sfârşit a învăţat şi d-sa ceva in timpul guvernării „rit­mului nou“.

>nte

îi de

mal

au

:utic,orilorastia

mioicuirpulpe

\Hdin sta! il

iade■şil,

Libertate, dar nu desmăţ!Arde jara ! Aşa ai crede, dacă n’ai vedea ce se petrece şi

a da crezare serisului otrăvit, în care presa liberală îşi varsă fu­ria împotriva guvernului Vaida. „Falsuri“, „escrocherii“, „jafuri“, „banditisme“, „teroare“, „bae de sânge“, „ruine fumegânde“, — iită numai câteva cuvinte scoase din vocabularul propagandei li- lerale. Ai crede că întreg pământul românesc este înroşit de fia- lari şi sânge.

In disperarea lor liberalii şi-au perdut complect cumpătul, dacă cred că ceea-ce vede şi simfe ori şi cine, pot ei desminţi Iu minciunile pe cari le-au deslănjuit potop în presa şi întruni­rile lor.

Guvernul Vaida a primit din partea Suveranului însărcinarea lă conducă alegerile, cari vor da Jării guvernul de care are ne-

J o e . Pătruns de greutatea acestei mari misiuni, îşi face datoria, Convins că va da încă odată dovadă de cinstea cu care a ştiut

londuce în anul 1928, cele mai libere alegeri, pe cari le-a avut ■ara Românească.

Bucuria cu, care jara a primit vestea venirii guvernului Vaida, I dovada încrederii de care el se bucură. Aceasta este durerea l i de aici porneşte turbarea cu care presa liberală se năpusteşte împotriva lui. Furia slăbănogului, care în lipsă de altă putere, îşi lescarcă durerea inimei în blesteme şi înjurături!

Gălăgia şi ameninjările lor nu au însă decât darul de a-i ■ ce de ras. In vreme ce ei fierb în jarul urei hârbul buruienilor Iu descântece de blăstem, guvernul îşi vede liniştit de drum, lă- lând javrele să latre.

Va şti însă să-şi facă pe deplin datoria şi să apere liniştea Brii de otrava năpârcilor. Căci libertatea nu trebue confundală cu lesmăjul nebunului, care în furia lui, nu mai ştie ce însemnează liargine.

Guvernul Vaida vrea linişte şi libertate pentru toji. Şi pentru n să poată garanta aceasta va şti, unde e nevoe, să înfrângă îndărătnicia cu îndărătniciei

irziei

|na ) lui aval

guidi

F ix a re a nouilor a leg eri:P entru C a m e ră l a 17 I u l i e .P entru S e n a t l a 20 I u l i e , c o l e g i u l u n i v e r s a l ;L a 24 I u l i e , colegiul consiliilor comun&le şi judeţene; L a 26 I u l i e , colegiul camerelor profesionala.

juraiieâ ini

Iî . î j•ei sci ilizali

rin»

zrati'l ! Şl ’ aleii1] arar

deii'A

I3. ÎŞI|

nil/li i

dk'I

In „Monitorul Oficial“ de Dumi- tică 12 Iulie a apărut ţ lnaltul Decret Regal de dizolvare a Corpurilor Le­giuitoare şi de convocare a corpului Rectorat.

Iată textul decretului!C arol a l II-lea,

Prin grajia lui Dumnezeu şi [voinţa najională, Rege al Ro-nâniei,

La toji de faţă şi viitori, să­nătate :

Asupra raportului Preşedin­telui Consiliului Nostru de Mi­niştri, ministrul Nostru Secretar

|de Stat la Departamentul Inter­nelor şi ad-interim al Afacerilor Străine sub No. 5465 din 10 |lunie 1932.■ Căzând şi jurnalul acestui IConsiliu sub No. 680 din 10 |*unie 1932.. In virtutea art. 4, 11 şi 72 din I egea electorală pentru Adu- Inarea Deputajilor şi Senat, pre- jeum şi a dispozijiunilor art. 90 I ln Constituţiune, privitoare la I ermenul înnăuntrul căruia ur- jniează a fi convocat Corpul |toare°ra Corpurile Legiui-

decretat şi decretăm: lina r*' — Adunările Legiui-* »e sunt şi rămân dizolvate, din t , — Corpul electoralvoa „ cuPr*nsul ţării, se con- Arln f de Noi, Penlru a alege I Art^fi ^ ePutatdor şi Senatul. W P ‘ ^ — Alegerile se vor

P .recurn urmează : lîn ,ţ.n ru, Adunarea Deputaţilor, ‘ p“ » 'le « Iulie 1932.I „ f"1'» Senat:I W d n ziua de 20 Iulie 1952’

Parte la această alegere

— potrivit art. 4, alin. a, din le gea electorală — toţi cetăţenii români dela vârsta de 40 ani împliniţi, cu votul obligatoriu, egal, direct şi secret, pe cir­cumscripţii electorale, prin scru­tin de listă ;

b) In ziua de 24 Iulie 1932, luând parte la această alegere— potrivit art. 4, alin. b, din le­gea electorală — toţi membrii aleşi ai ^Consiliilor comunale urbane şi rurale şi ai Consi­liilor judeţene, întruniţi în co­legiu separat.

c) In ziua de 26 Iulie 1932 luând parte la această alegere în colegii separate — potrivit art. 4, elin. c, şi d, din (legea electorală — membrii Came­relor de Comerţ, secţia indus­trială; membrii Camerelor de Agricultură, precum şi profe­sorii universitari, onorari, titulari şi agregaţi şi conferenţiarii de­finitivi, întruniţi în colegii sepa­rate, pe fiecare Universitate.

Art. IV. Nouile Adunări sunt convocate în Bucureşti, în ziua de 30 Iulie.

Art. V. Preşedintele Consi­liului Nostru de Miniştri, Minis­trul Noslru Secretar de Stat la Departamentul Internelor şi ad- interim al Afacerilor Străine, este însărcinat cu executarea dispozijiunilor prezentului de- creţ.

Dat în Bucureşti, la 10 Iu­nie 1932. CAROL

Preşedintele Consiliului de miniştri ministru de interne şi ad-interim al

afacerilor străineDr, Al. Vaida-Voevod.

Conferinţa de la LausanneI.

In speranţa că primăvara — care totdeauna este aşteptată cu noui iluzii — va aduce o învio­rare în economia lumei şi că pesimismului general îi va urma o creştere a încrederii în pu­tinţa de a face faţă haosului care a pus stăpânire şi a para­lizat activitatea tuturor statelor lumii, conferenţa aceasta, cere era hotărâtă a se ţine la 25 Ia­nuarie, a fost amânată pentru 16 Iunie 1932.

Când rândurile acestea vor apare deci, areopagul care va avea să decidă de soarta Euro­pei şi a lumei întregi îşi va ţine prima sa şedinţă.

Nu este, cred, nici o exage­rare în afirmaţia că niciodată desfăşurarea unei conferenje nu a cântărit mai greu în determi­narea soartei noastre a tuturor, că succesul, dar mai ales insuc­cesul ei, va hotărî asupra însăşi existenţei regimului capitalist, în semnul căruia s’a desvoliat în­treaga noastră civilizaţie mo­dernă.

Socotesc, de aceia, util să arăt, în aceste 2 articole, care sunt împrejurările care au dus la necesitatea ţinerii acestei con- ferenţe, care este obiectul ei, care sunt soluţiile ce s’ar putea lua în considerare, având în ve­dere discuţiile de până acum şi în fine care sunt perspectivele ce se oferă lumei în caz de reuşită sau nereuşită.

La Lausanne se va desbate, aşa dar, din nou spinoasa pro­blemă a reparaţiilor, care a preo­cupat în mod necontenit, de la răsboiu şi până astăzi, pe toţi oamenii politici, pe toţi experţii financiari şi economici ai Euro­pei.

Devenită acută, în urma crizei | generale care a atins rând pe rând până şi statele reputate ca având o foarte solidă struc­tură economică (St. unite, An­glia, Franţa) şi mai ales, în urma declaraţiei publice făcută prin vocea autorizată a cancelarului ei, că Germania nu mai poate plăti nici acum, nici în viitor, reparaţiile la care a fost impu­să în urma pierderii răsboiului, chestiunea aceasta a fost des- bătută ades iar suma globală de plată a fost revizuită prin nume­roase aranjamente; cel din urmă — care trebuia, cum se spune în preambulul său, să fie „o regulamentare complectă şi definitivă a reparaţiilor“ — poar­tă numele de planul Young.

Dar toate aceste socoteli au avut marele neajuns că au fost făcute pe perioade de timp prea lungi, scontându-se un viitor, care cel mai adesea, nu se lasă prins în slaba putere de prevedere a omului, Reparaţiile sunt întinse pe o periodă de timp care cu­prinde 3 generaţii; în adevăr, ultima rată a reparaţiilor cată a fi piătită în anul 1987....; cum vor putea oare înţelege oamenii a- celor timpuri sarcina moştenită de la bunicii lor, altfel decât ca un tribut nedrept şi umilitor, de care vor încerca să se scape prin orice mijloace?

Istoricul problemei reparaţiilor ne dă un exemplu de lupta ce

se dă între realitatea vie şi schimbătoare a vieţii şi formele rigide, protocolare în care o di­plomaţie — de cele mai multe ori mioapă şi lipsită de intuiţie psihologică — încearcă să o în­corseteze. Este aci un motiv, care dă de gândit, asupra viabi­lităţii stărilor de drept în com­paraţie cu stările de fapt; un trist prilej de filosofare asupra caracterului sfânt şi inviolabil al tratatelor internaţionale în ge­nere...

Prin planul Young Germania este obligată a plăti, cu titlul de reparaţii, foştilor aliaţi o sumă de circa 2 miliarde mărci-eur, care se descompune în 2 părţi: o parte zisă „necondiţionată“ de 660 milioane mărci-aur care serveşte la refacerea regiunilor devastate' din Franţa şi Belgia iar resiul, anuitatea „condiţio­nală“ serveşte foştilor aliaţi pen­tru a-şi plăti datoriile de răsbo­iu către St. Unite.

Prin acordul anterior de la Spa s’a repartizat foştilor aliaţi — proporţional cu pierderile su­ferite în răsboiu şi, mai ales... cu abilitatea diplomatică a oa­menilor de sfat care le-au apă­rat interesele — anumite cote din creanţa generală „Reparaţii“ şi anume : Franţa 52%, Anglia 2 2 * , Italia 10 ’/o, Belgia 8%.... România 17 .

Această anuitate s’ar plăti în 55 ani consecutivi, deci până în anul 1987; iar partea necondi­ţională 37 ani consecutivi, deci până la 1969. Pentru a fi la adă­post de orice fluctuaţie, s’a im­pus clauza plăţii în aur; între modalităţile de plată admise în

planul anterior (Dawes) se pre­vedea şi plata reparaţiilor în na­tură.

Sistemul a mers destul de mulţumitor şi continuarea lui — după cele ce vom vedea — ar fi înlălurat poate enormeie difi­cultăţi ivite odată cu părăsirea lu i; această renunţare la repa­raţii în natură s’a făcut sub pre­siunea marei industrii franceze, care găsea în reconstruirea re­giunilor devastate un admirabil debuşeu pentru produsele sale; în felul acesta Germania a fost silită să plătească reparaţiile în monedă sunătoare.

O primă consecinţă a acestui nou mod de plată, nu întârzie să se ivească : raritatea şi scum- petea capitalului pe piaţa ger­mană. Eşită cu totul slăbită din aventura inflaţiei (care a scăpa- ţ-o totuşi de datoria sa publică internă) Germania avea acum nevoe de capitaluri fie pentru plata reparaţiilor fie peniru echi­parea industriei sale ; a 2-a ur­mare a aceluiaş fapt este scur­gerea aurului către cei doi prin­cipali creditori: St. Unite^i Fran­ţa; căci paralel cu situaţia de creditori ai Germaniei, foştii a- liaţi din Europa se găsea în neplăcuta poziţie de datornici ai fostului lor tovarăş de luptă, A- merica, devenită un aprig şi in­flexibil creditor. Aceste datorii ale aliaţilor faţa de America sunt cunoscute sub numele de „datorii de răsboiu“. ...In defi­nitiv, din cercetarea acestor stări de lucruri, putem formula urmă­toarea concluzie : Nu ex istă d e cât un stat ca re nu datoreşte ni mic y nimanuia ş i corc c crc• ditorul tuturor ce lorla lte : S tate­le Unite a le Am ericei.

Mihail Sotiriu.

Caracterul electoralal gavernnlui

D eclaraţiile tăcu te reprezentanţilor p resei de d-1 prim -m inistru AL

Vaida-Voevod.D-l dr. Al. Yaida-Voevod, preşedin­

tele consiliului de miniştri a făcut re­prezentanţilor presei următoarele de­ci araţiuni ;

— „Ca să nu rămână nici o neînţelegere pentru viitor, fiindcă văd că în presă s’au făcut di­ferite comentarii, vă fac aceste declaraţii :

Ce s’a întâmplat?Ţara întreagă, toate partidele,

au cerut două lucruri în timpul guvernului antecedent : ca par­tidele să fie considerate, iar de altă parte să se dea o aplicare practică metodelor constituţio­nale, aşa cum înţeleg partidele încă înainte de aceasta cu două săptămâni, partidele principale cu un oarecare trecut, partidul nostru, partidul liberal, partidul averescan, şi-au fixat punctul de vedere în chipul următor :

Indiferent care partid vine Ia putere, dar să vie un partid.

Acum văd diferite comentarii, că soluţia nu e bună şi că nu s’a ţinut cont de aceasta. Eu cred că s’a ţinut cont. Mai mult,

că nu a venit un partid la gu­vern ci a venit un guvern care face abstracţie dela aparţinerea membrilor săi la partidul na- ţional-ţărănesc. Partidul naţional- ţărănesc, căruia am onoarea să-i aparţin, mi-a dat mandat ca, după ce încrederea Majes- teţii Sale m’a distins să fiu prim- ministru desemnat, să am mână liberă în formarea guvernului şi alegerea colaboratorilor mei, întrucât voi reuşi ca să compun guvernul, — în tot decursul cam­paniei electorale să observ o atitudine cu desăvârşire obiec­tivă ridicată peste orice consi­deraţie de patimă politică şi de politicianism, peste orice in­teres de pariid, satisfăcând ast­fel înalta încredere a Majestâţii Sale, care urmăreşte scopul ca, manifesiându-se liber corpul electoral, viitoarea Cameră să fie oglinda şi expresiunea sin­ceră şi constituţională a voinţei corpului electoral.

la 21 şi 22 Iunie se face Tragerea Masei 3-a Lâ LOTERIA DE SfjCâştiguri la această Clasă 12.465.000 lei.

Cumpărând acum lozul, jucătorul cuminte ştie că şi-l ieftineşte pe ce e <a asa - . la care tot Românul trebue să joace, fiindcă atunci se împart ce e . câştiguri

IN VALOARE TOTALĂ DE 195.870.000 lei.

Guvernul de Concentrare.Idealul Majestăjii Sale de a

se alcătui un guvern de con­centrare najionaiă, cum am a- vut în alte tari, nu s a putut realiza. Dacă analizăm istoria ultimei săptămâni, trebuie să constatăm, chiar şi acei cari ar fi preocupaji poate de alte con­sideraţii, că partidul naţional- ţărănesc şi-a oferit întregul şi neprecupeţitul concurs domnului Titulescu, ca să poată să înfăp­tuiască un guvnrn naţional de concentrare, şi totodată să se conducă Jara noastră pe calea unde de mult s’a ajuns în alte ţări ca în momente grele toate forjele să fie puse în serviciul tării.

Cum se vor face alegerile.Dacă n’a reuşit, partidul na-

tional-Jărănesc rămâne mai de­parte credincios atitudinei şi convingerilor sale democratice. El şi-a dat învoirea pentru alcă­tuirea acestui guvern dar obli- gându-1, precum am mai subli­niat-o, ca singura lui menire, a- ceia cu care Majestatea Sa L’a încredinjat, să fie executarea leală, cinstită dar ordonată a alegerilor.

De ce am subliniat „ordo­nată“ ? Pentrucă, domnilor, par­tidele îşi vor alcătui progra­mele electorale.

P e mine, ca prim-ministru, nu m ă priveşte care va f i progra­mul meu propriu, fiind-că eu n’am s ă f a c altceva decât s ă duc la bun sfârşit alegerile.

De altă parte, dela sine s e înfelege c ă îndatorirea g rea a actualului guvern, este s ă con­ducă mai departe agendele, s ă pregătească tot ce z a ce în pu­tinţa sa spre a asigura viito­rului guvern aranjarea crizei econom ice ş i a relaţiilor noastre cu puterile străine, a consoli­dării alianţelor din trecut, con­form tradiţiilor tării noastre.

Indiferent dacă un partid sau altul, având majoritatea, ar ob­ţine după aceea însărcinarea formării guvernului, ori ar ob­ţine după aceea însărcinarea formării unui guvern de con­centrare naţională, de coalijie ori de „sfântă pace“, treuga dei, cine poate să prevadă rezultatul acestor alegeri.

Cred că trebuie să avem cu folii o adâncă recunoştinţă ur­sitei, — pentrucă legile socio­logiei sunt încă întunecoase şi nimeni nu le poate defini cu claritate, — dar trebue să fim recunoscători înainte de toate înţelepciunii Majestă}ii Sale, care a fixat o bază de acţiune pen­tru salvarea tării că aceia va fi posibilă numai prin colaborarea tuturor fiilor săi buni, prin voinja liber manifestată a corpului elec­toral, care reprezintă naţiunea şi prin jertfa de muncă a tutu­ror cetăjenilor, cari îşi dau seama că din forjele noastre proprii trebue să ne inspirăm gândurile şi energia dacă voim ca şi străi­nătatea să vadă că în jara a* ceasta cu adevărat există un popor conştient, există cetăţeni cari vor să ducă soarta tării îna­inte pe calea binelui obştesc, a culturii şi civilizaţiei.

Domnilor, eu cred că solujia dată crizei este cea mai corăs- punzătoare uzanţelor constitu­ţionale.

j Campania electoralăCred că nu este bine să fie

o campanie electorală deşăn­ţată. Fiecare partid îşi are ca­drele. Dacă un partid sau altul va voi să continue tradijia acu­zărilor reciproce, a calomniilor, a atacurilor şi a insultelor per­sonale, va face-o, îl priveşte. Credinţa mea este că agitaţia politică nu este altceva decât un venit asigurat fabricelor de hârtie şi tipografiilor, pentru că bunul simj al cetăţeanului a ştiut să freacă peste toate aceste cer­turi înfr-adevăr ruşinoase şi peste învinuirile cu cari se gratifică diferitele partide şi diferiţii şefi politici.

D-voastră, reprezentanţilor pre­sei, vă adresez un călduros a- pel. Dacă recunoaşteţi că idea­lul acestei ţări trebuie să fie o viată constituţională, cu cetăţeni conştienji, cu o educaţie cetă­ţenească, care tinde să i apro­pie tot mai mult de Apus şi că trebue să ne debarasăm de a- ceea ce în sufletul nostru a mai rămas din destrămarea orien­tală, atunci datoria d-voastră, a reprezentanţilor presei, este să daţi o mână de ajutor, pentru înfăptuirea acestui ideal şi pen­tru realizarea acestei stări în tara noastră.

„Cineva trebuia să ia răspunderea".

Se discută : „Cum de am a- juns eu prim-ministru ? Cum de partidul nostru a ajuns în situa­ţia aceasta?“ Domnilor, cele­lalte partide au fost la putere. Până eri partidul liberal a gu­vernat alături cu guvernul lorga- Argetoianu. Acum s-a pus pe baza că nu mai acceptă solu­ţionarea crizei printr-un guvern naţional.

Cineva trebuia să ia răspun­derea. Eu am fost în mai multe ori în viaja mea în împrejurări analoage când trebuia să iau o situaţie grea de răspundere. Nu m-am sfiit s-o iau. Ce rost am eu în viata politică a jării ? Vor­besc acum pro domo.

N-am mai fost prim-ministru în vremuri grele şi ori cât de atacat am fost, la vârsta mea ajn conştiinţa împăcată, căci am făcut realizări care rămân. Dacă cineva ţine la deşertăciunea ne­muririi, că are să-i fie pomenit numele, eu pot avea această sa­tisfacţie.

Dar [domnilor, vă întreb pe d-voastră: în primul guvern I. Brătianu, cine a fost ministru de Interne sau de Instrucţie? Mai ştiji d-voastră? Vă întreb cum s-au succedat guvernele dela în­scăunarea Regelui Carol, în timp de 10 ani? Mai ştiji cine au fost primi miniştri?

Primul ministru şi miniştri nu sunt decât colaboratori în nu­mele Najiunii şi al Regelui. Ori ce se înfăptueşte rămâne legat de generaţia respectivă şi nu­mele Regelui, care este sinteza şi expresia Najiunii întregi pen­tru o epocă istorică.

Energiile mele? Eu le ştiu plasa în multe forme (ilaritate). Nu trebue un om să fie minis­tru ca să ştie să-şi facă datoria. Şi este muit mai plăcut altfel, decât să stai la dispoziţia ori cui. Iar ceilalji colaboratori ai mei din guvern sunt oameni cari au tojic am aceeaşi filosofie, cam

aceiaşi apreciere a vieţii ca şi mine.

Trebue să salvăm faraDacă am primit guvernul, l’am

primit nu din vanitate, ci pentru că jara asta românească nu es­te tară de haram. Nu putem noi creia condijii politice, ele au fost creiate de dinamismul îm­prejurărilor politice, trebuie deci să [înfăptuim în condiţiile date totul spre a salva jara dela pră­pastie. Ţara a ajuns, domnilor, nu o spun numai eu ci o scrieţi d-voastră zilnic, ca o avalanşe ori ca o piatră care stă la mar­ginea prăpastiei. Depinde de o adiere de vânt ori de mişcarea unui fulg de zăpadă ca pră- buşindu-se să dea năvală şi să prăvălească satele şi locuitorii dela poalele muntelui.

Ei bine domnilor, în aseme­nea situajie fiecare are datoria să puie umărul, ca să încerce, dând maximum din ce are mai bun în sine sufleteşte şi inte- lectualiceşte, pentru ca să-şi fa­că datoria faţă de jară şi faţă de viitorul Najiunei.

Pe mine altceva nu m’a de­terminat ca să primesc această grea însărcinare. Am [conştiinţa liniştită că precum în 1928, am reuşit să fac primele alegeri li­bere pe teritoriul locuit de Ro­mâni, nu numai în Vechiul Re­gat dar şi în Trarsilvania, Basa­rabia şi Bucovina — tot aşa voi reuşi şi acum, ori cât aşi fi a- tacat, să desăvârşesc acest pro­gram.După alegeri guvernul îşi

va depune mandatulIar odată compuse' Corpurile

Leaiuitoare, voi depune manda­tul în numele întregului guvern, în mânile Majestăţii Sale, iar Majestatea Sa. împreună cu re­prezentanţii liber aleşi ai najiu- nei, de ori ce partid ar fi şi ori care va fi proporţia între ei, vor şti să găsească calea, ca să ne scoata din situaţia grea în care ne găsim.

Pentrucă, domnilor, înţelepciu­nea Majestătii Sale, ajutată de înţelepciunea şi bunul simt al acestei naţiuni, credeji-mă, ade­văr vă grăiesc şi trebuie să o simţiţi fiecare în sufletele d-v. că înţelepciunea regală, desvof tată din tradiţiile domniei şi în­ţelepciunea înăscutăj a poporu­lui, înseamnă mai mult decât toate savantlâcurile noastre ale oamenilor politici şi decât toate sforăriile. Pantrucă aceste înţe­lepciuni nu sunt conduse de e- goism ci strălucesc ca luceafă­rul, iar la baza lor stă îngriio- rarea pentru existenta acestei {ari şi a acestui neam.

Domnilor, apelez încă odată la d-voas ra. Avem o mare răs- pundere faţa de această Jară şi viitorul ei, dar răspunderea a- ceasta nuie mai mare decât a oricărui dintre d-voasfre, înce­pând de a directorul de ziar oriîl dela scriitor şi până

In locul certificatelor de ale­gător, pe baza cărora alegătorii puteau până acum să-şi dove­dească şi să-şi exercite dreptul de alegător, au fost introduse, prin o nouă lege, carnetele de identitate. Aceste carnete cu­prind şi cărţile de alegător pe timp de cinci ani de zile. Cu aceste carnete de identitate, deci, — numai cu acestea ! — vor putea să se prezinte alegă­torii la urnă, căci alte cărţi de alegător nu se vor mai împărţi.

Impărjirea acestor carnete de identitate a început încă anul trecut. Cu toate acestea sunt foarte mulţi alegători, cari nu le-au ridicat încă. Toji aceştia, — dacă până la alegeri nu vor avea aceste carnete, — nu vor putea vota!

Să se grăbească deci cei în­târziaţi şi să le ridice, — cât mai curândl — pentrucă să nu-şi piardă dreptul de vot!

In oraşul nostru sunt încă foarte mulţi cari nu şi-au ridicat carnetele. Din 17.813 alegători, cari au drept să voteze la ale­gerile comunale (unde votează şi femei) nu şi-au ridicat car­netele d ecât 9.800. Din alegă­torii pentru cameră, 16.326 la număr, numai 8.275 şi-au sco s carnetele, iar din 7.911 alegă- tnri pentru Senat şi-au ridicat carnetele numai 4.421.

Aproape jum ătate din numă­rul alegătorilor vor rămâne deci

vota, d a c ă în ce l mai %oYl timp nu-şi vor scoale cn~ T i i d e identitate. ^ f u n

Şi să nu se uite: cei iclam mul|i dintre aceştia sunt R0m 1 Tc

Faceji-vă deci datoria dî Ijutate tăţeni! Ridicati-vă toţi ccrtifiî'le 1 tele şi nu vă lăsaţi în lo jjntul ruşine al celor ce nu-şi . îoaşt păstra şi apăra drepturile 10 ajul

Pentrucă cel-ce are drept demâ] vot şi nul foloseşte, este cal V< acela care să lasă să tr§ias<! | din mila şt ordinul altuia! ?Per£

C arnetele le pot scoate a K n gătorii din oraş Marfia şi nerea, între orela 4 —7 seo„ 1°' la Primărie (etajul II, ca :ieta! No. 4) ducând cu sine o y iune.1 grafie ş i taxa d e 1 0 lei.

Se atrage atenţia celor J ' 1 s şi-au scos deja carnetele, că aTştf’ cestea Irebuesc complectate j l e? fiecare an cu numărul de ordiit^P din listele electorale. Să nu uiij®acest lucru şi s ă s e prezMi cu carnetele la Primăria Mu cipiului (e ta j //, cam era No. unde a c e s tea vor J i compli tale, în m od gratuit.

In com unele din judeţ, oltjî tor ii s e vor prezenta la prié ride de acolo, f i e pentru rilt carea carnetului, fie penln com plectarea lu i/

Dreptul de vot ne dă putini să avem cărmuitorii pe cari i dorim.

Să ne facem deci datoria şi să nu ne lăsăm fără acest drept

el

; ------- aa nu uts labaiii ipe din a fară ş i nu vor putea | în faţa urnelor!!

Expoziţia de picturăa prof. V. Maximilian,

De câjiva ani, profesorul de desemn al lic. „Andrei Şaguna*. d-1 Valeriu Maximilian, continuă să deschidă cu sfârşitul anului şcolar câte o expoziţie de pic­tură, în care îşi expune rodul muncii sale extra şcolare. Şi în acest an publicul braşovean, iu­bitor de artă, are prilejul să cer­ceteze a opta expozijie, pe care harnicul profesor Maximilian o aranjează în oraşul nostru. Ochiul privitorului va avea ocazia să admire aproape 100 de peisagii citite şi traduse de maestrul pe­nelului din „natură“. Orice ochi critic înzestrat cu cultură artis- ica, constată că prof. Maximi-

han are un dar înăscut, ce îi dă putinţa sa combine armonia cu­lorilor ce formează privirea fărăsului9neaSCa senlimentul frumo-

Pentru pictorul Maximilian na/ura este singurul maestru dela care se poate învaja şi de aceia° ,ado,ra m t0a,ă frumusejea eimis er Cnnte’ “W învăluită în s i în\C ° r ‘em? ' and fiec^ e pei-

Ia cel mai umil r e p Z r î' ^ D in P *işhinţa colectivă a noastră 1 ™ P- f Maxinulian urmăreşte trebuie să ştim să ^ărăm^de * îrut“' ”! /orm® * culoare cS

oparte patima, urile, egoismul ! ? chiul său cercetă-

s iIn această speranţă v’am fă.

odatăeC araltile Şi/ -C apel încă' oaaţa Ia d-voastra, pentru totsprijinul, nu pentru mine cipentru binele ţării. Să trăiţi.’

p u n d T a V ? ^ Peisa9d Ä 'Pund la toate cerinţele estetice H n J 10®98!5 observare a naturii’

să n 0 Car-e lma9*nea isbuteşte sa o apropie ce adevăr si fr„mos h irT jÆ ;

a cărei raze se resfrâng înM fermecătoare realizare artistici

Iată de ce prof. V. Maximi' I lian este un „artist* un „Pe‘sa‘ [ gist* în adevăratul înţeles aleii t vântului, dar de modă no1 a D-nia sa nu arc pretenfii săţan seze curente artistice şi nici s deschidă şcoli de pictură, nlCI nu se gratifică cu expresii pe®1 poase de „maestru* sau „ni811artist*, cum de o b i c e i o fac acchinuitori ai artei lipsiţi de ,! lent şi mai ales de bun s,roJ crezând că prin astfel de M loace se vor putea impunej Maximilian este mulţumit ca “ poate face datoria de artis tragere de inimă pentru * o este frumos în natură, iar „e profesor de desemn să des» aptitudinile artistice ale ele

nu-şi PrCCUsai cari—• faţă de — - - peteşte marele său talent.

Opera sa artistică trăeş e ea însăşi şi nu are ncV°i 0 reclamă pentru a fi apreci justa ei valoare. w

Expozijia continuă a a|{ chisă până la 25 Iunie; se P j visita în fiecare zi între a m şi 4 - 7 p. m. Intrarea (e liberă, îngăduie ori cui s » ( imaginea realităţii reprn . je- fidelitate şi în cele mai talii, spre deosebire de 3 ^ poziţii, a căror saloane s ^ ple cu pânze aşa zise » siji' ne“, deşi în realitate^ sl*,|Uri ple, uneori banale, maz9 ^

GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

in telectualilor din judeţul Braşov.

aginile de mai înainte n’am ascuns nici unul ^—-tele luminoase şi umbrite ale faptelor co-

din judejul nostru, având ferma convingere • adevărul poate servi la înţelegerea Drohle-

â numă numai el fructifică experienţa, face posibilă 'ei' C“|qreşelii şi înlesneşte desprinderea tendinţe- fitară»findu-ne calea dreaptă şi rodnică pe care tre-r’ câ*''apucăm în viitor.10 Trida în ogorul cooperatist nu este dintre cele L M in e m te le s pentru oamenii cari vor să înfăp-

s| H u r a b il pentru folosul obştei şi cari au sim- |iaSgspunderii pentru iniţiativele şi acţiunile lor.J r Cooperaţia este o acţiune prin şi pentru masse,

se întâlnesc, se armonizează şi se organizează desele, sentimentele şi resentimentele mulţimilor ,e sat > şi oraşe. Cooperaţia creiază interesul obş- 0 spi itul social, proprietatea colectivă, sentimen- ’solic aritatii, ea nivelează deosebirile dintre oa-

Sc»r|^K.eggteşte elementele unei lumi noui, pe care alunei când opera ei se va desăvârşi -----o va)Cjami fără distrugeri şi răsturnări.

Ţoi te acestea învederează şi frumsejea dar şi mai|i!^ T i drumului bunului cooperator; în fiinţa lui

lă ’şi dea întâlnire iubirea de oameni, ataşa-jp'^utatei drumului bunului cooperator ;

'uf ntul la ideea de progres, înţelegerea gândirii şi3;l0aşt(rea faptei cooperatiste, hărnicia şi stăruinţa,

ajulşi prudenta, înţelegerea psihologiei mulţimii, ®r‘ emâfarea şi onestitatea.

VHi z ice : se cere prea mult. Da, toate sunt ne- ă b Jle l i încă altele, bineînţeles conducătorului de

jpera ivă, animatorului ei. Aceste însuşiri se ’ntâl-la i des printre intelectuali; sunt admirabile

>mple şi printre simplii muncitori şi ţărani.e ole. 1jnti lectualul prin definijie şi prin rostul lui însem

amer > Jolii’ ietah nu trebue să se mărginească la munca pro- iunef lui şi la grija pentru fimilia căreia îi apar- >, El trebue să fermenteze şi să iniţieze realizări ji, si fie un animator al mediului social în care

^,rCi[şte, să pună noui probleme, să le rezolve, să fie ^ [ elen ent de progres, de cultură şi civilizare a

isselo , un premergător al transformărilor viitoare, pion r, un creator; altfel învăţătura n’a fost pen­el djecât sămânjă aruncată ’n piatră seacă, vreme iidută

aleordiniiu uit’e:inltMmVo.|mpi

aleni prié I rii penlrì

Cooperajia este unul din cele mai prielnice câmpuri de activitate pentru intelectuali, aci ei pot împleti idealul moral cu cel social şi economic, ge­nerozitatea şi altruismul cu realităjile de tot felul ale viejii zilnice, pot îmbina binele de până acum cu cel de azi şi cu mai binele de mâne, aci se serveşte deaproapele, satul, patria, umanitatea.

Cooperaţia poate să nu înfăţişeze vraja exte­rioară a altor idealuri, svăpăiatii pot să nu găsească în ea potolire, utopiştii mirajuri, amatorii de esenţe tari politico-sociale prilej de lovituri Ea este fluviul lin şi adânc care absoarbe graba şi sgomotul părae- lor de munte până ’şi descarcă povara în marea vie{ii şi sbuciumului omenesc.

Intelectualul ardelean n-a dovedit multă simpa­tie pentru cooperaţie. Acest fapt se datoreşte, în pri­mul rând, lipsei de informajii asupra ideei şi acţiunii cooperatiste. Hotărât, el nu ştie, în general, ce este cooperajia. Ceeace ţăranul şi muncitorul industrial iniţiază şi plăsmueşte din instinct, intelectualul în­cropeşte şi desăvârşeşte prin raţiune. Se cuvine deci ca intelectualii să se informeze, să cunoască lâ ’n- ceput ideile cardinale, cari stau la baza cooperajiei apoi în amănunt technica înfăptuiri acestor idei. M ijlocul: revistele şi cărjile cooperatiste, conferinţele şi cursurile de cooperaţie. Şi unele şi altele sunt la îndemâna celui ce caută hotărât fiind ca să le gă­sească.

Dupăce cărturarul dela sate ori oraşe ştie ce este şi ce se poate realiza prin cooperaţie,’să se a- dreseze, când e hotărât să ’ntemeieze o cooperativă, forurilor superioare provinciale sau centrale ale miş­cării pentru a primi instruejiuni practice cum sunt statute-tip, publicatiuni lămuritoare, îndrumări de pro­cedură în legătură cu întemeierea şi începerea acti­vităţii. Pe urmă instituţiile centrale ale mişcării ve- ghiază, controlează din când în când cooperativa, îi acordă eventual credite, dar răspunderea efectivă, rosturile de orice fel ale societăţii rămân pe seama destoiniciei conducătorilor ei. Cooperajia înfloreşte şi durează, tânjeşte şi se nimiceşte, potrivit vredni- niciei sau bicisniciei conducătorilor ei.

Săteanul şi orăşanul cuminte crede şi urmează sfatul intelectualului onest şi priceput, în mânile a- cestuia acest material uman este o pastă pe care o poate modela după chipul şi asemănarea lui. Orice colectivitate poate, prin stăruinţă, să fie îndrumată în o direcţiune oarecare, rea sau bună. Intelectualul do­minat de prejudecăţi, de idei fixe sau formule neve­

rificate sau chiar neverificabile privitoare la posibi­lităţile de realizare pe seama unei anumite colecti­vităţi, este un om care, voluntar, se autodezarmează, îşi proclamă singur neputinţa. Riscul — după cum s-a spus — fiind scânteia succesului, cultura şi per­spectiva desvoltărilor viitoare trebue să dea intelec­tualului forja necesară îndrăsnelii şi acţiunii riscate.

In orice sat, în orice oraş se poate întemeia o cooperativă de credit, de desfacere şi aprovizionare, industrială, de producţiune felurită, de arendare, cum­părare, de transporturi ori pentru orice alt scop fo­lositor obştii. Intelectualul dela oraş, dacă a pornit dela sat, să-şi aducă aminte că acolo au rămas ne­voi şi suferinţe a căror tămăduire stă şi în mânile lui; e o datorie de conştiinţă să dai altuia din ceiace îji prisoseşte jie, să te pui în slujba progresului de orice fel pe seama celor mulţi.

Nu cunosc o mulţumire sufletească mai mare decât aceea de a vedea crescând şi întărindu-se an de an o realizare la a cărei umilă pornire ai stăruit, la a cărei închegare ai ostenit. Prin asemenea înjghe­bări omul se leagă cu umanitatea, se ridică în înăl­ţimi de cugetare şi simţire din cari micile vicisitu­dini ale viejii nu îl vor coborâ niciodată. Voluptatea acestor creajiuni este o minunată podoabă a per­sonalităţii umane pe care individul trebue să o cul­tive şi societatea trebue să o cinstească.

Intelectualul înpotmolitîn lumea faptelor zilnice diverse, toropit în molateca inerţie a gândirii şi a mişcării, omul fără sau al tuturor ideilor şi mai cu seamă pustiit de idealuri, îl întâlnim la fie-ce pas, vorbind mult, gesticulând nervos, ori blazat şi scep­tic, arătându-ji direcţia vreu-unei bodegi sau urmele vreunui foşnet parfumat. Şi printre aceştia sunt oa­meni de ispravă, cari trebuesc găsiţi şi puşi în pi­cioare. Dar omul care ne trebue este cel frământat de neliniştea unui ideal, cel în ochii căruia afli re­flexul unei sbuciumări în goană continuă după mai bine, mai frumos, mai drept, cel a cărui energie sfarmă rezistenţe, clădeşte durabil, înfrânează şi des* lănjueşte la timpul şi în locul potrivit.

Cooperajia are nevoie de oamenii buni, oamenii buni au nevoie de coperajie. Lumea nouă, lumea pe care mintea şi inima noastră a aşteaptă este a* ceea în care ideea solidarităţii umane este concre­tizată în fapta cooperatistă de tot felul, în care spi­ritul cooperatist este întâia şi cea mai de seamă realitate.

Prof. Dr. V. Jinga.

;oc:.a|ia „feministă“ |la Braşovnfelnţa d-nei Cantacuzino

)rgar zându-se şi în oraşul puiin|t [ u 0 secjie a asociajiei „fe-

■j i liste*■ din jară, având preşe- apt d-na Lucia Dr. Stinghe eső. ră, s’a tinut Luni în 13

15 p. m. o foarte popu- nare în sala Camerii de

:an

aria ţi ' drept

anînN

fisticitaximi’■pei«-ralee1 noui

să lai; ii ci siÍ, ni' i pom'»manc ad le I«'

simiî ie că i? lisi a lot ««

orc ad

ner|,Wun rea a fost deschisă de

plezidentă Dr. Stinghe, care H l prezenta Prinţesei Can- [:im preşedinta asociaţiei fe­ste din ţară şi vicepreziden-

Asojiajiei feministe interna* jalej a arătat doleanţele fe- lorlîndemnându-le la luptă 'uitdare pentru dobândirea piuiilor politice. u ipai vorbit apoi reprezen- ide minorităţii săseşti şi ma- 'je, aderând la lupta femi-ld.

■svollilevilo!pred'

e prin e <1* «iáin

i de«'poi'*IO"3 P #1ifCi » le«*'

<#'síi«'

ari

iefţinjesa Cantacuzino a ţinut foarte interesantă confe-

a dând rolul social pe care :ci |ue să-l aibă femeea, al că-

6PPrt intelectual şi sufletesc H a t de necesar, în timpu-

Pe cari le trăim într’o atât ^wmnţată destrăbălare po* H^duce mulţumiri Ardelea- •mustru, care a înţeles să

... . H Ş* femeilor din vechiul ar ci HM drepturile civile, pe cari

lle|avea.■ Dr- L. Câmpeanu vorbeş- ■multă însufleţire pentru a*

a|ea tuturor drepturilor po- ,Ce femeilor.scur \ ^ Cincinat Pave-

J cesle drepturi.fa î U? e e **nereiului vorbeşte

" absolventă a liceu-Ju d iu ,

Maieodn-I°r esc aPoi profesorul atel Sc“ Şi preot Dr. Debu, i fon -° !lav_ind femeia creştină H s ,na j in ,recut> arată, că irite )rf,r aa femeei toate drep- H i i „ ro*u* s®u principal

’ ,!?a Care s’a distins în N ’. ' az* +ai mult ca ori-şi

de . Păstreze cu cinste, f °î*e vrednică şi mamă

adevărata, acest rol fiind piatra din capul unghiului pe care se clădeşte societatea.

Mai jine se arate, că sub gu­vernarea d-lui Maniu s’au acor­dat femeilor pentru prima oară dreptul de vot în administraţia comunelor şi judejelor.

La sfârşit Dr. S. Sibianu ape­lează la Asociaţie să lupte şt pentru biruinţa antialcoolismului.

La ora 9 seara a avut loc un banchet în restaurantul „Tran­silvania“.

Asistent.

„Aslra"— Teatru iiMar.M iercuri la ora 9lh cu con­

cursul Neményi Lili, Kis Manyi, Ihász Aladár, Tompa Béla, Put- nik Bálint, Schneci Miháy, Flu­ture-Pillangó, operetă.

Vineri, la ora 9 lh Husari- Aloinci huszárok operetă.

Sâm bătă la ora 10 numai pen­tru adulţi Lám pa ház operetă.

D um inecă la ora 11 înainte de masă Torockói m enyasszony cu preţuri reduse.

D um inecă Ia ora 6 d. m. Viătoria operetă.

D um inecă la ora 9yk seara Pillangó.

Preţul: 65, 45, 25, 20, 10 lei.

PREFECTURA JUD. BRAŞOV. Serviciul tehnic al drumurilor

şi construcţiilor.

Nr. 741 din 17 Maiu 1932.

Se aduce la cunoştinţa gene­rală, că se scot la licitaţie pu­blică lucrările de aprovizionare de pietrişuri, precum urmează :

1. 2000 m. c. aprovizionaţi di­rect pe drumul judeţean: Dârj ste-Bratocea-Hotar jud. cătră Ploeşti, dela klm. 0+ 000 la klm. 23+ 000 în valoarea totală de lei 237.850.

Termenul de executare este de 3 luni dela dala încheerii contractului.

2. 2660 m. c. aprovizionaţi di­rect pe drumul judeţean: Bra-

şov-Zizin-Vama Buzăului—drum de stat 38 cătră Intorsura Bu­zăului dela klm. 0+700 până la klm. 27+000 în valoare totală de lei 297.650.

Termenul de executare este de 3 luni dela dala încheerii contractului.

3. 1230 m. c. aprovizionaţi di­rect pe drumul judeţean: Bra- şov-Zizin-Vama Buzăului—Drum de stat 38 cătră Intorsura Bu­zăului dela klm. 27+000 le klm. 48+573, în valoare totală de lei 156.350.

Termenul de executare este de 2 luni dela data încheerii contractului.

4. 1700 m. c. aproviz'onaji di­rect pe drumurile judeţene : Hăr- man-Bod-Hălchiu-Satu Nou-Criz- bav dela klm. 0+000 la klm. 24+ 952 şi bifurcarea Hărmanu- lui dela klm. 0+000 la klm. 1+ 090 în valoare totală de lei 215.200.

Termenul de executare este de 3 luni dela data încheerii contractului.

5. 1540 m. c. aprovizionaţi di­rect pe drumul judeţean : Bra­şov Bod-Hoter judeţean cătră Vâlcele dela klm. 1+ 500 la klm. 17+940, în valoare totală de 237.850 lei.

Termenul de executare este de 2 luni dela dala încheerii contractului.

Licitaţiunea se va ţine la Ser­viciul technic al judeţului Bra­şov, palatul Prefecturii, etajul II, în ziua de Miercuri, 22 Iunie ora 10 a. m.

Oferte se pot înainta atât pen­tru toate lucrările la olaltă, cât şi pentru fiecare în parte.

Oferta scrisă, închisă şi sigi­lată va fi însoţită în plic sepa­rat de recipisa de consemnare a garanţiei provizorie de 5 % din valoarea devizului, la Casa de depuneri sau la orice Admi­nistraţie financiară.

Oferte ceri nu sunt însoţite de recipisa ue consemnare a garanţiei se resping.

Pentru complectarea garanţiei definitive de 10 ^ , se va pre­zenta tot recipise de consem­narea sumei.

Domnii concurenţi pot lua in1 formaţiuni ppntru condiţii dela

Serviciul technic sus menţionai, în orele de serviciu dela 8—13 a. m.

Supraoferte nu se primesc, p. P refect:

Câpit. AL Vasilescu.Şeful Serviciului technic al drumurilor şi construcţiilor

Ing. G. Duşoiu.354 1—1

Contra pericolului turbării

O r d o n a n f ăNo. 12493-932.Serv. veterinar.

Noi, preşedintele Comisiei In­terimare a Municipiului Braşov,

Având în vedere rapoartele repetate ale serviciului veterinar zootehnic al acestui Municipiu, motivate de numeroase muşcă­turi de câini a diverselor per­soane,

Având în vedere pujinul inte­res ce dau proprietarii câinilor pentru apărarea sănătăţei pu­blice şi respectarea dispoziţilor ordonanţelor anterioare,

Având în vedere Ordinul Mi­nisterului de Agricultură şi Do­menii, Direcţia Zootehnica şi Sa­nitară Veterinară No. 125502 931,

Având în vedere dispoziţiuni- le Legei de Politie Sanitară Ve­terinară din 1915 ari. 55 şi 146 şi pentru a preveni cazurile ne­norocite de turbare la oameni, ordonăm :

Art. 1. Toţi proprietarii câini­lor de ori ce rasă şi destinaţie, de pe întreg teritoriul acestui Municipiu, sunt obligaţi să facă declarajiune la Primăria oraşu­lui despre Nr. rasa şi destina- ţiunea câinilor ce posed, care va elibera o autorizaţie de folo­sinţă, plătind taxele impuse de comună.

Art. 2. Este interzisă circula­ţia câinilor de ori ce rasă sau provenienţă, pe străzile, pieţele publice, parcuri, localuri de con­sumaţie, restaurante, hoteluri etc. decât, ataşa(i şi cu botnijă sau vaccinaţi contra turbării.

Art. 3. Se consideră contrave­nienţi Ia dispoziţiunile prezentei

Ordonanţei, persoanele ori cine ar fi proprietarii câinilor, cari nu se vor conforma prescripţiu- nilor prevăzute aci şi vor fi su­puşi unei amenzi de 2000 de lei, indiferent dacă au muşcat sau nu pe cineva. Aceasta amendă se pronunţă în folosul oraşului Braşov, şi câinii vor fi seches­traţi şi ucişi.

Art. 4. Toţi câinii găsiţi liberi sau ataşaţi şi fără botnijă, sau nevaccinaţi pe străzile oraşului vor fi ucişi prin orice mijloc (otrăvire etc.).

Art. 5. Serviciul de Ecarisaj al Municipiului, ajuiat şi asistat de organele poliţieneşti, este obli­gat a aduce la îndeplinire dis- poziflunile prezentei Ordonanţe, fiind oprit de a păstra vii, câinii prinşi pe străzile oraşului, afară de acei cari vor fi sechestraţi în interesul observaţiunei în con­formitate cu Legea de poliţia Sanitară Veterinară

Art. 6. Actele de dare în ju­decată a contravenienţilor la pre­zenta Ordonanţă se vor întocmi de cătră organele poliţieneşti pe teritoriul căruia se găseşte pro­prietarul câinelui.

Braşov, 24 Iunie 1932.

Or. 1 0. HIESli— specialist -R A Z E X

(R O N T G E N )D iaterm ie, U ltra -V io le ta , D«>

re n ţi e le c tr ic i.B an ca M arm orossh-Blauk

Consuli 3—6 Vinarea f i dela 12 I

De vânzareDupă Inişti Nr. 17.

o casă fa­miliară.

353 1—2

Farm aciile de serv iciu . Dela 11 Iunie până la 25 Iunie vor ţine serviciu de noapte şi ser- bători, farmacia la „Arap“, (Piaţa Libertăţei 13) şi farmacia „Mi- nerva“, (str. Fântânei).

Bine a|i venit!Distinşii reprezentanţi ai presei polone, cari au fost întruniţi

la Bucureşti în conferinfa de presă polonă-română pentru a rea­liza o colaborare cât mai strânsă pe terenul economic şi politic ca şi pentru cimentarea legăturilor între cele două ţări aliate: Po­lonia şi România — sosesc astăzi la Braşov pentru a vizita oraşul nostru atât de bogat în tradiţii culturale şi naţionale româneşti.

In acest oraş a văzut lumina zilei la 1837 organul de publi­citate „Gazeta Transilvaniei“, promotorul neîntrerupt al tuturor rea­lizărilor culturale, economice şi politice naţionale în cursul unui timp de aproape un secol, fiind azi cel mai vechiu ziar românesc în viaţă de pe cuprinsul României întregite.

In numele acestui vechiu organ de lupte naţionale pe toate terenele vieţii publice ca şi în numele populaţiei româneşti a Braşovului salutăm cu toată căldura inimei noastre pe distinşii re­prezentanţi ai nobilului popor polonez, de care ne leagă atâtea amintiri istorice din trecutul luptelor pentru libertate ale ambelor popoare, azi aliate în numele păcii şi al civilizaţiei umane.

Fiţi bine veniţi în mijlocul nostru fraţi polonezi !

Pagina 4

Organizaţia P. N.-Ţ. din Braşov a depus candidaturile.

In cursul zilelor de eri şi alaltaeri P. N.-Ţ. din Braşor a de­pus la Tribunalul din loc lista candidaţilor parlamentului.

i a v am eră: Cap de, listă d-1 ministru dr. Voicu Niţescu. La Sen at: Colegiul universal Victor B ran isce fost senator,

la Colegiul administrativ dr. Petru Debu, fost deputat.

Cum a jefuit d-1 Argetoianu 20 de m ilioane din tezaurul Statului. D-I Iorga candidează cu bani de furat

Faimosul ministru de finanţe tehnician Argetoianu, în ultimele j zile ale guvernării d-sale şi după ] demisie, a ridicat din fondurile > secrete ale Ministerului de In- I terne o sumă de 20.000X00 (douăzeci milioane) lei.

Destăinuirea aceasta adusă la cunoştinţa opiniei publice de ziarul „Dreptatea“, a provocat, aşa cum era şi firesc, o revoltă unanimă în întreagă ţară. Jaful acesta neruşinat în averea ţării este în adevăr revoltător, când ne gândim mai ales că sunt fuc- ţionari publici şi militari, cari nu şi-au primit lefurile ori soldele de luni de zile, că au fost în­văţători, cari s-au sinucis de des- nădejde, când au fost surprinşi cu mâna în traista de merinde a copiilor.

Şi în timp ce această mizerie îngrozitoare bântuieşte funcţio­nărimea publică, ministrul Finan­ţelor — fiindcă să nu uităm că ministrul jefuitor dela Interne < este una şi aceeaşi persoană ' cu ministrul în permanentă lipsă \ de fonduri dela Finanţe î — ri- 1 dică prin prepuşii să i dela : m inisterul de Interne, între 17 şi 31 Mai, sum a u riaşă pen­tru aceste vremuri, de 12 mi­lioane le ii

Dar ceva şi mai grav: după ce guvernul demisionează în în ziua de 3 Iunie, când nu mai avea decât calitatea de ministru girant, d-1 Argetoianu fură — da, fură, aceste este termenul — în că patru m ilioane, iar a doua zi, la 4 Iunie, mai pune mâna pe încă două m ilioane.

„Ritmul nou“, regimul haraba- burei, al incapacităţii, al neserio­zităţii, al ridicolului îşi complec- tează astfel titulatura, cu un nou atribut: regimul jafului“, al ja ­fului săvârşit cum mai techni- ceşte nici nu se putea.

Nici d l Goga în 1927 n-a iz­butit s-o şteargă dela interne cu mai mult de 13 milioane, deşi

situaţia bugetară era mult mai uşoară la acea epocă.

Şi d-1 Argetoianu mai îndrăz­neşte să se prezinte în faţa ale­gătorilor...

Iar, ceeace e mai interesant, se va prezenta braţ la braţ cu d-1 Iorga, neprihănitul fost pre­mier, care se vaită — pe ches­tia Gamber şi pe altele — că este mereu şi cu drăcească stă­ruinţă calomniat.

Ca să nu rişte... noui calom­nii împotriva d-sale, îl prevenim de pe acum că în campania e- teciorală, la care porneşte în tovărăşia d-lui Argetoianu, lu­crează cu bani de furat, cu banii furaţi de d-1 Argetoianu dela gura învăţătorilor, preoţilor, ofiţerilor.

Regimul tehnicienilor nu Iasă astfel în viaţa noastră publică numai amintirea dezordinei ca­tastrofale şi a celei mai cara­ghioase guvernări, ce s a pome­nit vreodată, ci şi aceea a unui regim de jaf şi banditism, care a culminat în furarea celor două­zeci de milioane din fondurile secrete, de cătră d-1 Argetoianu.

Acesta a fost regimul pe care timp de peste un an d-1 Duca şi partidul d-sale l-au susţinut din toate puterile. E bine să nu se uite nici acest lucru!

Vinuri naturale vechila pivniţile

„B A C H U S “Str. Neagră No. 14

dela Lei 12 — 16Ţuică naturală de prune le i 26

R A C H I Ude vin le i 26

O Ţ E T de vin lei 10 Apă m inerală le i 6

Poftiţi s ă vă convingeţi. N icolae Bărbuceanu,

D-nli Iorga $i Gogi de Ardeleni

Ardealul îşi strânge rân­durile.

Venirea la cârma ţării a gu vernului Vaida a avut daru s deştepte la realitate Ardea u Ş să contopească sufleteşte p toţi fii Ardealului. O telegrama din Cluj ne anunţă ca d-1 pro .- univ. Dr. Iuliu Haţieganu, tos timp scurt ministru în guvernul N. Iorga, a făcut eri în faţa zia­riştilor o importantă declaraţie, criticând cu toata severitatea gu­vernarea Iorga-Argetoianu, care a produs cea mai mare anarhie morală şi materială în România, D-sa învită toată lumea intelec­tuală din Ardeal să se grupeze în P. N. Ţ.

La această acţiune s’au ală­turat până acum foştii subsecre­tari de stat din guvernul Iorga d-nii C. Tăiaru, Dr. Ştefan Me- teş, prof.-univ. Dr. Ţeposu, fos­tul prefect Dr. Colbazi, Dr. I. Ion as etc.

D-1 Dr. Prie, preşedintele org. Ardealului a partidului d-lui Goga, şi-a dat dimisia din par­tidul castelanului dela Ciucea,

InformaţiiŞ c o a la Profesională a Reu-

niunei femeilor rom âne, ser­bează încheerea anului şcolar Joi în 16 Iunie orele 10 a. m. în grădina Şcoalei sale din Şi­rul Spitalului No. 10, când se deschide şi expoziţia acestei Şcoale, care poate fi vizitată şi în zilele următoare Vineri, Sâm­bătă şi Duminecă între orele 10—12 a. m. şi 4—7 d m.

Tot în aceiaşi zi Joi, 16 Iunie va avea loc şi Adunarea G e­nerală a Reuniunei fem rom. la orele 4. p. m. în |Sala Sfa­tului orăşenesc. Toate Onor. membre şi . toţi binevoitorii a- cestei instituţii sunt rugaţi să iaparte- Comitetul.•

Festival artistic la Satu­lung. Societatea de educaţie fizică „Isoorul“ din Satulung a organizat pentru comemorarea Zilei Eroilor, un frumos festival artistic, în sala gimnaziului de băeţi din localitate, cu următo­rul program: 1. Cuvânt de des­chidere, ţinut de d l Victor Tu- doran. 2. Declamări din Vasile Militaru şi Mircea Rădulescu cu concursul d-Ior Ionel Carpin, N. Moisiu şi Ion Moisiu. 3. D-1 N. Moisiu a citit o schiţă de Gh. Brăescu. 4. Piesa de teatru „O- mul de p risos“ dramă în 2 acte. Piesa a fost interpretată de d-rele* Marioara Stroe şi Lenuţa Voicu şi d-nii Ionel Crisbăşeanu, Ion Carpin, Ion Voicu, Gh. Median şi Victor Tudoran.

Piesa, deşi de o construcţie foarte grea, cu acţiunea din tim­pul războiului trecut, a fost in­terpretată bine, judecând după ropotele de aplauze culese de interpreţi. A asistat un public numeros. S’a remarcat lipsa preo­ţilor şi o parte din învăţătorii saceleni. Cor.

O mare serbare câmpe- neasca va avea loc la „Honte- rus m 20 cor. (a 2-a zi de Ro- saln), aranjată de Societăţile Cui- tuur.ale din parohia Braşovul-ve- chiu. Venitul destinat terminării „Casei Culturale“.

nA7FTA TRANSILVANIEI Nt

Sub noua guvert^începe ap licarea legii cim,^ 1Sub prima guvernare a P. N.-Ţ. s’a votat

_ aŞa numita lege a cumulului prin care s'a p ca un funcţionar să ocupe ma. multe posturi şi mai multe lefuri. Sub guvernul faimoş.lor tehnicieni îiel plicarea acestei importante legi, deşi funcţionarii S.a' statului se sbat de luni de zile in cea mai grea . » Pt,

Ministerul de finanţe a dat acum o d eci/ "1 în conform itate cu art 14 din le g e a cumulyC1 M,| ţionarii sunt obligaţi să dea până la 15 iuţie lJ ‘> o|! slu jbele ce ocupă. e% l

In ajutorul pensionarilorSoartea tristă a pensionarilor, form ând una

preocupări a le guvernului d-lui Vaida, Ministerul de /• o decizie prin care s e ua numi o comisiune care t 1' faim osul jurnal a l fostului consiliu d e miniştri prjn QSa «i dus pensiile. fe s

Nu se reduc salariile şi nici functi0JMinisterul de finanţe comunică următoarele : ■Ministerul de finanţe desminte informaţia apărută ' t l

de dimineaţă, după care guvernul negăsind o soluţie 1" ade gurarea plăţii pensiilor şi salariilor decât intensifiCarP len£ rilor fiscale, ar fi decis punerea în disponibilitate a P0,r număr de funcţionari. plin

Ministerul de finanţe a luat măsuri pentru activare *2*- rilor şi pentru complectarea lor prin toate fondurile di H şi imediat realizabile şi care vor fi întrebuinţate imediatr n c l a n l n l n r n o m n c i i r a 11 TdO T\ \ O i I T army. ............ --------------X- ----- *restanţelor pe măsura urgenţei lor.

In nici un caz nu poate f i uorba de o reducere ten sau de punerea în disponibilitate a funcţionarilor rec,

caReducere de 53% pe C. F. R. pentruDirecţia Căilor ferate anunţă că oraşul Braşov răr ape

sub guvernarea trecută din tabloul Staţiunilor Climateri cu considerat ca Staţiune Climaterică, bucurându-se de v. ber, de 50%. mul

■tlililiIntorsura-Buzâului: _

Iosif Negoţ. Membrii: ril< maniţă. Ion Hermenean,! H D. Tohăneanu şi CM lorca zis Găvăneri.

aur ie faţa Şi:ar<

JH:ariul că

„ A L B I N A “i n s t i t u t d e c r e d i t ş i d e e - c o n o m i i f i l i a l a B r a ş o v , a d u c e l a c u n o ş t i n ţ ă O n o r . p u b l i c , c ă î n c e ­p â n d c u 1 I u l i e a . ^ c . î ş i v a c o n d u c e

IM P O Z IT E L Ed e l â n g ă g a r a B r a ş o v , î n r e g i e p r o p r i e ş i v a f a c e t o a t e o p e r a ţ i u n i l e î n l e g ă t u r ă c u a c e s t e i n t r e p o z i t e . 3 5 0 1 - 3

Noile com isii inte­rim are

instituite până ;azi de către d-1 P refect al judeţului

Gh. Cuteanu.Zărneşti: Preşed. Teodor Nis-

cov. Membrii; Nic. Mănăilă, Stanciu Patea, Ion Duvlea şi Ion olan Târâtu.

Poiana M ărului: Preşed. Aron u , 9 Iln';a- Membrii; Gheor-

ghe Iosif Popa, Dumitru Răşoiu, lancu Lazaroiu şi Ion Dumitru Dragoiu.m 'X :™ s : f r 's e d . Ion Bunea.M . S , AK,Xe Serba" ' 'ouMaxim, Ion Nazarie Comşa siIon Radu Şerban.

Ţânţari: Preşed. Iosif Scorţea. Membru; Ion D. Comanele«; Const. Tomiani, Gheorghe Ola- lan° ş Gheorghe Grămadă.mSu>b â MU : . Pre?ed- Const. Ti- mofte. Membrii; Maxim IosifGheorghe Cotinghiu, Vasile Gaetan şi Nicodim Cojocar

(ici Nr. 3 si îi!In ziua de 7 Iunie a. c,

| Iele de copii mici Nr j Braşov, a aranjai o ii 1 serbare şcolară în sala

„Aslra“.Programul variat: ret

curi, dansuri naţionale, gimnastice şi mici piese a răsplătit în deajuns p asistent, pentru timpul | în faţa micilor debutanţi, surprins prin dicţiunea il or, executarea ritmică al

rilor, disciplina jocurilor tudinea degajată în piw leafru.

Remarc din program teatrale „Răsvrălirea pili „Fetiţa neastâmpărală'.

Munca depusă de îi rele acestor şcoli, d-ne Dr. Găvruş, Marioara Bucşa şi d-ra L. Stingh* subliniată de publicul011 prin aplauzele dese ş>rf ău cari a însoţii diferi din program. ,

Li se cuvin cuvinte Un

S o cie ta tea D- A' N manii alcoolului şi n‘Cv,j mutat sediul din Str. , Str. Hirscher, noul l0^ policlinic (Secţia Xbianu). înscrieri se P° nic dela 3—4 p.

Pen tru T O C h l a Ä -F u M ä t S ä ' | > | Q « «

1

J P r e ţ u r i d e F a b r i c ă , D. BERBECARS t r a d a V o e w o d u l B i ï h ü i H i-, 7 .

Tipografia Victor Branisce, Braşov

V oile George!*0 C rê p e Satain | G e o rg e tte fließ0113 C rê p e Mongol G eo rgette Sa*0111 C rê p e d# Chioß T iflis etc» etc

Redactor-şef şi girant : Victorpii