Aparat respirator – curs II

Infectiile aparatului respirator

I. Infectii de cai respiratorii superioare – sunt afectiuni rino-faringo-laringiene (localizate la nivelul nasului, nazofaringelui si laringelui) cauzate de virusuri si microbi, precum si afectiuni favorizate de frig, umezeala, pulberi, fum, gaze, polen, substante chimice sau medicamentoase.-sunt extrem de frecvente ca afectiuni acute, banale si sezoniere-pot aparea in boli contagioase ca rujeola, rubeola, varicela, difterie, tuse convulsiva, hepatita etc.

Aceste afectiuni sunt primitive si secundare (in cadrul unor boli contagioase) precum si acute sau cornice.

Inflamatia este localizata la nivelul mucoasei nazale (rinita), faringiene (faringita) sau laringiene (laringita). Foarte rar prinderea este la nivelul unui singur segment, de obicei infectia evolueaza in vecinatate = rinofaringita, rino-faringo-laringita.

Rinita acuta este foarte des sezoniera si este adesea virala, dar se poate complica microbian. Poate avea si mecanism alergic.

Laringitele – sunt acute sau cronice; cele acute sunt complicatii ale rinitelor; Simptomul predominant este disfonia (modificarea vocii), alaturi de tuse seaca, iritativa. Unele forme la copii pot cauza dispnee intensa.

II. Traheobronsitele – sunt inflamatii ale mucoasei traheobronsice, cu evolutie acuta sau cronica

Etiologie = factori ce contribuie la instalarea bolii1. terenul ereditar, 2. terenul individual cu rezistenta scazuta (copii, varstnici, boli cronice)3. terenul local sensibil la actiunea variatilor factori externi - deficiente

respiratorii prin factori locali ca vegetatii adenoide, deviatii de sept, emfizem pulmonar etc

4. virusuri5. bacterii6. alergene (agenti sensibilizanti)7. factori iritanti (fum, pulberi, gaze iritante, tabagismul)8. factori ai mediului climatic (frig, umezeala)

Anatomopatologic – se constata modificari inflamatorii = hipertrofie a mucoasei, hiperemie, secretie de mucus sau mucus si puroi si modificari functionale = ingustare a lumenului bronhiilor

Simptomele clinice depind de forma bolii care poate fi acuta sau cronica.

III. Pneumoniile

BRONSITA ACUTA

Bronsita acuta debuteaza ca o infectie acuta a cailor aeriene superioare.

Clinic poate sa apara: modificarea starii generale, subfebra sau febra, astenie, mialgii, toracalgii, transpiratii, tuse seaca – la inceput – urmata de expectoratie mucoasa, mucopurulenta sau

purulenta.

Uneori predomina simptomele de traheita care evolueaza cu usturimi retrosternale, respiratie inasprita, tuse seaca sau cu expectoratie. In traheobronsitele spastice, expiratia este prelungita, dispneizanta.

Forme clinice:1.primitive – cauzele sunt cele de la etipatogenie2.secundare – in cadrul bolilor contagioase

Bronsiolitele sunt forme mai severe care apar pe un teren debilitat la copii sau la varstnici si au manifestari grave: dispneee, cianoza, uneori moarte.

Evolutia: in formele comune, evolutia este de 3-7 zile, mai prelungita in formele grave. In functie de teren, de virulenta germenilor, de starea organismului, de repetitia bronsitei, aceste inflamatii pot evolua spre cronicizare.

Complicatiile: bronhopneumonie, congestii pulmonare, pleurezii, nefrite etc.

Explorari: - examenul obiectiv – aici este foarte importanta auscultatia: – evidentiaza raluri

ronflante, sibilante si subcrepitante

- examenul sputei: aspect, cantitate, culoare, miros – se efectueaza examen citologic si bacteriologic din sputa

- examenul radiologic

Diagnosticul se va sprijini pe:1.datele epidemiologice (conteaza foarte mult pentru excluderea bronsitelor secundare care apar in bolile contagioase), 2.pe simptomatologie, 3.pe investigatii.

Tratamentul bronsitelor acute:Tratamentul igieno-dietetic-Repaus in incaperi igienice, de regula 3-7 zile in formele comune-In cazurile cu transpiratii puternice se schimba lenjeria si se inlocuiesc lichidele pierdute prin ceaiuri calde si regim hidrozaharat-alimentatie echilibrata care sa asigure toti nutrientii necesariTratamentul simptomatic

- Antitermice (antipiretice) si analgezice pentru febra si dureri: Algocalmin, Paracetamol, Ibuprofen

- Antitusive pentru tusea seaca, mai ales daca apare si noaptea si este foarte obositoare – preparate pe baza de codeina

- Cand apare tusea productiva – se favorizeaza tusea ziua cu expectorante, mucolitice: sirop de patlagina, ambroxol, Rhinatiol, ACC

Tratamentul etiologicAntibiotice – se folosesc antibiotice cu spectru larg, numai in bronsitele microbiene (Augumentin); dupa efectuarea examenului bacteriologic din sputa si a antibiogramei, se schimba antibioticul cu un altul tintit, la care este sensibil germenul care determina bronsita acuta.

Se urmareste la fiecare bolnav: temperatura, frecventa cardiaca si respiratorie, tipul respiratiei, coloratia tegumentelor si a mucoaselor, transpiratiile; se acorda o atentie sporita copiilor si varstnicilor.

BRONSITE CRONICE BPOC – Bronhopneumonia cronica obstructiva - termenul de BPOC se foloseste din ce in ce mai rar, fiecare entitate care intra in componenta BPOC fiind tratata separat in ultima perioada

Bronsita cronica + astmul bronsic + emfizem pulmonar = BPOC

Bronsita cronica este o inflamatie a mucoasei bronsice care se caracterizeaza printr-o evolutie indelungata, cel putin 2 ani, perioada in care bolnavul tuseste si expectoreaza minimum 3 luni pe an. Ele se pot acutiza.

Uneori imbraca un caracter astmatiform, iar unele dintre ele, prin evolutie, determina emfizem pulmonar cronic obstructiv si consecinta sa, insuficienta respiratorie de tip obstructiv.

Se poate evidentia alterarea probelor respiratorii.

Bolnavii se investigheaza bacteriologic (si antibiograma) precum si din punctul de vedere al capacitatii functionale ventilatorii, in vederea masurilor terapeutice si pentru evaluarea capacitatii de munca.

Simptomatologie:1. Tusea este cronica si productiva. (excluzand cazurile de bronsita astmatiforma)2. Dispneea si 3.Cianoza4. Afebrilitate de obicei

Etiopatogenie:1.Infectiile cu virusi si bacterii2. Factorii alergizanti (alergenii) care sensibilizeaza pacientul pentru infectiile recurente3. Factorii iritanti (tabagismul, alcoolismul, mediul poluat: fum, praf, gaze iritante, frigul, umezeala)

Trebuie luat in calcul si terenul ereditar, care este hotarator pentru predispozitia pe care o au acesti bolnavi spre boli ale aparatului respirator.

Pentru stabilirea diagnosticului etiologic se va tine seama de posibilitatea existentei unui cancer, a unei tuberculoze sau a unei afectiuni pleuro-pulmonare, ce se pot ascunde in spatele unui diagnostic de bronsita cronica.

Investigatii paraclinice

- Examen obiectiv – inspectie, palpare, percutie, auscultatie (raluri ronflante, sibilante, subcrepitante si crepitante)

- Hemoleucograma- Examen sputa – urmarim aspect, culoare, miros, cantitate – de obicei este

mucopurulenta; Se efectueaza examen citologic si bacteriologic din sputa, apoi antibiograma pentru a se stabili sensibilitatea germenilor si pentru a face un tratament tintit.- Examen radiologic- Bronhoscopie, daca se suspecteaza existenta unui cancer sau TBC (se preleveaza

tesut)- Probe functionale respiratorii: se masoara capacitatea vitala (CV) si volumul

expirator maxim pe secunda (VEMS – scade in bronsitele astmatiforme sub 70%); spirometria este cel mai des utilizata - este o investigatie prin intermediul careia se masoara cantitatea de aer inspirata si expirata intr-un anumit interval de timp.

Spirometria este o investigatie cu ajutorul careia se verifica daca este afectata capacitatea respiratorie a unei persoane.

TratamentTratamentul igieno-dietetic

- Se evita frigul, umezeala, fumatul, mediul poluat, alcoolul. Se evita aglomeratiile si epidemiile pentru a preveni infectiile supra-adaugate.

- Tratamente balneare cu aerosoli – in statiuni precum Slanic Prahova, Govora- Alimentatie sanatoasa- Vitaminoterapie- Medicatie de stimulare a rezistentei organismului: Bronhovaxom, Isoprinosine,

tinctura de propolis, vitamina C, multivitamine si minerale

Tratament simptomatic- Calmante ale tusei: antitusive, mucolitice in functie de caracterul tusei- Bronhodilatatoare (derivati de adrenalina, anti-colinergice) si corticosteroizi

(antiinflamatorii)- Oxigenoterapie - creste nivelul oxigenului din sange si poate sa imbunatateasca

respiratia si sa prelungeasca supravietuirea bolnavilor cu BPOC sever.

Tratament etiologic- Injectiile cu alfa 1 antitripsina pot fi eficiente in cazul pacientilor cu deficienta de

alfa 1 antitripsina (o afectiune mostenita care poate determina BPOC). Alfa 1 antitripsina este o proteina care impiedica distrugerea tesutului pulmonar.

- Antibioterapie – in cazul infectiilor cu bacterii