Stiri 30 iunie - 01 iulie 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 01.07.2020

1 EUR

4.8372

1 USD

4.3114

Guvernul Orban propune investiţii de peste 400 mil.euro în agricultură şi industria agro-alimentară şi de 3,4 mld.euro pentru infrastructura de irigaţii Roxana Rosu 01.07.2020

Guvernul Orban promite, prin Planul de Relansare Economică, investiţii de peste 400 milioane euro în următorii ani în agricultură şi industria agro-alimentară, printre proiectele propuse fiind construcţia a 8 depozite regionale, granturi pentru achiziţia de echipamente pentru irigaţii şi sprijinirea antreprenorilor din domeniu sau instalarea tinerilor fermieri pe teren agricol concesionat de la stat.

În plus, Planul prevede investiţii de 3,4 miliarde euro în infrastructura de irigaţii şi construirea Canalului Siret-Bărăgan.

Prezentarea proiectelor propuse:

· Finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole

· Obiectiv: construcţia a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea şi comercializarea produselor agricole locale. Valoarea investiţiei: 120 mil. euro.

Granturi pentru achiziţia de echipamente pentru irigaţii

· Achiziţia de kit-uri pentru irigaţii - 6000 euro/beneficiar. Buget: 48 mil. euro.

Granturi de finanţare pentru antreprenoriat rural

· Obiectiv: sprijinirea directă a activităţilor de procesare şi de distribuţie a produselor agricole obţinute de micii producători; Valoare grant:40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create; Buget: 200 mil. euro.

Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat:

· Bugetul estimativ este de 42 milioane euro (20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara graniţelor în scopul reîntoarcerii în ţară a celor cu experienţă şi formare în domeniul agricol). Pentru prima dată, beneficiarii pot accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinaţie agricolă, libere de contract cu suprafaţă de maxim 50 de ha, aparţinând domeniului public sau privat al statului.

· Reabilitarea infrastructurii de irigaţii

· Investiţii în reabilitarea a 138 amenajări de irigaţii, ce deservesc o suprafaţă de aprox. 2.4 milioane ha.

· Valoarea lucrărilor de investiţii în infrastructura de irigaţii: 3.4 miliarde euro

Construirea Canalului Siret-Bărăgan prin reluarea procesului investiţional pentru tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I.

· Etapa I - aprox. 50 km până la limita sudică a judeţului Vrancea - pentru această etapă studiile şi proiectarea sunt finalizate, iar execuţia poate fi reluată; Pentru etapa I de execuţie, costurile totale sunt estimate la 83,67 milioane euro.

· Etapa a II-a - aprox. 140 km pe teritoriul judeţelor Brăila, Buzău şi Ialomiţa până la debuşarea în acumularea Dridu - pentru această etapă sunt necesare studiile de fezabilitate şi proiectarea.

Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj

· Investiţii în reabilitarea a 443 amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o  suprafaţă de  2.838.674ha

· Valoarea lucrărilor de investiţii in amenajari de desecare: 1,1 miliarde euro

Amenajări de combatere a eroziunii solului

· Investiţii în reabilitarea a 220 amenajări de combaterea eroziunii solului , care deservesc o suprafaţa de 500 000 ha

· Valoarea estimativa a lucrărilor de combatere a eroziunii solului:  500 milioane euro

 

Prognoza meteo: Valul de aer fierbinte arde România. Cât de cald se anunţă 1 iulie 2020, 08:17de Ionela Stănilă Vreme deosebit de caldă în cea mai mare parte a ţării, dar şi instabilă. Meteorologii spun că valul de aer cald dinspre Africa se va accentua joi şi vineri, cu temperaturi de 35 de grade şi chiar mai mult în sudul Olteniei şi izolat în Munteni. Disconfortul termic va fi ridicat, mai ales în zonele de câmpie, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi va depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi. Valul de aer cald venit dinspre Africa se va accentua joi şi vineri când, conform meteorologului Alina Şerban din cadrul ANM, maximele vor depăşi 35 de grade Celsius în sud-estul ţării. Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), miercuri, 1 iulie, vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a ţării, local caniculară în regiunile sudice şi sud-estice, unde disconfortul termic se va menţine ridicat. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate în a doua parte a zilei şi noaptea, când local în zonele de munte şi izolat în rest, se vor semnala averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice şi izolat vijelii şi grindină. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 29 şi 37 de grade, iar cele minime între 11 şi 22 de grade, uşor mai ridicate pe litoral.    În Bucureşti, vremea va fi călduroasă, caniculară după-amiaza, iar disconfortul termic se va menţine ridicat. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 34...35 de grade, iar cea minimă va fi de 19...22 de grade.   Joi, 2 iulie, vremea va fi călduroasă în aproape toată ţara, local caniculară în regiunile sudice, iar disconfortul termic va fi ridicat. În regiunile vestice şi nord-vestice şi în zonele montane instabilitatea atmosferică se va manifesta izolat ziua, dar pe arii extinse seara şi noaptea prin înnorări temporar accentuate, averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice şi condiţii de grindină. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar fenomene de uşoară instabilitate atmosferică vor fi posibile doar izolat.   Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în zona montană înaltă, dar local şi temporar şi în regiunile estice şi sud-estice, în partea de sud-vest a teritoriului, dar şi în rest, asociat averselor. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 30 şi 36 de grade, iar cele minime între 12 şi 23 de grade.   Conform meteorologilor, în Capuitală  va fi caniculă după-amiaza, când maxima termică se va situa în jurul valorii de 35 de grade şi disconfortul va fi accentuat. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura minimă va fi de 19...21 de grade.   Şi la sfârşit de săptămână tot cald se anunţă, cu vreme caniculară în regiunile sudice. Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi în zonele de munte, iar în a doua parte a intervalului, cu o probabilitate mai ridicată în vestul, nordul şi centrul ţării.   Săptămâna 29.06.2020 – 06.07.2020   Valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice acestei perioade, la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sudice şi sud-estice. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile nord-vestice, iar în restul teritoriului cantităţile de apă vor fi deficitare.   Săptămâna 06.07.2020 – 13.07.2020   Temperatura aerului va avea valori apropiate de cele normale ale perioadei în regiunile sudice şi sud-estice, iar în rest temperaturile medii vor fi uşor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această săptămână vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval în regiunile sud-estice, iar în restul ţării vor fi excedentare.   Săptămâna 13.07.2020 – 20.07.2020   Temperaturile medii ale aerului se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi uşor excedentar în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în regiunile centrale şi nordice.   Săptămâna 20.07.2020 – 27.07.2020   Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice acestei săptămâni în regiunile sud-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval. Regimul pluviometric estimat pentru această perioadă va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, la nivelul întregii ţări.

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 01-07 IULIE 2020!

Agroinfo  30 iunie 2020 -

Caracteristici meteorologice. Perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit pe aproape întreg teritoriul agricol, chiar deosebit de ridicat în zonele de câmpie.

Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 17...30°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...6°C, pe întreg teritoriul agricol. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 24...37°C, în cea mai mare parte a țării. Temperatura minimă a aerului se va situa între 9...23°C, în majoritatea regiunilor agricole.

Se întrevăd ploi locale cu caracter de aversă, dar și torențial, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale vântului, izolat cu aspect de vijelie. De asemenea, cantităţile de apă pot fi mai însemnate, iar local, vor fi condiţii de producere a grindinei.

Caracteristici agrometeorologice

Rezerva de apă în stratul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în Maramureș, Transilvania și Crișana, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, Banat și Moldova, nordul, vestul, sudul, centrul, izolat în estul Munteniei, sud-vestul Dobrogei. Conținutul de umiditate din sol se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă), în cea mai mare parte a Dobrogei, local în centrul, nord-estul, estul, sudul și sud-estul Moldovei, nordul și nord-vestul Banatului, estul, nordul, sudul și sud-estul Munteniei, izolat în sudul Olteniei.

Aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, se va situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în Maramureș, Transilvania, Crișana și Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, Banatului și Moldovei, izolat în centrul și sud-vestul Dobrogei. Pe suprafețe agricole extinse din Dobrogea, local în estul și nord-estul Munteniei, izolat în sud-estul Moldovei și nord-vestul Banatului, se vor înregistra deficite de umiditate în sol, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

În condițiile agrometeorologice menționate, procesele de creştere şi dezvoltare la speciile de câmp şi pomi-viticole vor evolua în general normal în cea mai mare parte a țării şi mai intens pe arealele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului. De asemenea, regimul termic al aerului şi solului mai ridicat decât în mod obişnuit şi persistenţa insolaţiei în orele de amiază vor putea determina ofilirea, răsucirea şi uscarea parţială a aparatului foliar la culturile prăşitoare, îndeosebi pe terenurile unde se menţine fenomenul de secetă pedologică.

Orzul de toamnă îşi va definitiva maturitatea ceară (100%), continuându-se totodată maturitatea deplină (10-100%) şi recoltarea, în majoritatea zonelor agricole.

Cerealierele de toamnă (grâu) vor parcurge maturitatea lapte şi ceară (30-100%), precum şi maturitatea deplină (10-100%), local fiind posibilă declanşarea lucrărilor de recoltare. De asemenea, datorită menţinerii umidităţii ridicate din lan, este posibil să seextindă atacul agenţilor patogeni şi al dăunătorilor, care pot afecta calitatea şi cantitatea producţiilor.

Cultura de rapiţă ajunsă la maturitatea deplină (10-100%) se va recolta pe aproape întreg teritoriul agricol, îndeosebi în  semănăturile efectuate în epoca optimă.

Sub aspect fenologic, floarea-soarelui se va afla la înfrunzire (11-24 frunze), formarea capitulului (10-100%) şi înflorire (10-40%), cu o stare de vegetaţie a culturilor în general bună şi medie.

Funcţie de data semănatului, porumbul va parcurge predominant apariția frunzei a treia (60-100%) și dezvoltarea aparatului foliar (10-18 frunze) în toate zonele de cultură, iar la hibrizii extratimpurii şi timpurii se va continua faza de apariţie a paniculului (10-30%).

Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta pe ansamblu, bună şi medie. Cultura de sfeclă de zahăr va înregistra creşterea rozetei de frunze, precum şi alungirea şi îngroşarea axei hipocotile (10-100%).

La cartof, în funcţie de data plantatului se vor semnala creşterea lăstarilor laterali şi tuberizarea (50-100%), precum şi îmbobocirea şi înflorirea (20-100%) la soiurile de vară.

În toate plantaţiile, pomii fructiferi se vor afla în fazele de creştere a rodului/lăstarilor/frunzelor, iar la soiurile timpurii de cireş, vişin şi cais se va continua coacerea fructelor şi recoltarea acestora. În majoritatea podgoriilor, la viţa de vie vor predomina înfrunzirea, creşterea lăstarilor şi înflorirea, iar la soiurile timpurii de masă, formarea şi creşterea boabelor.

În condițiile agrometeorologice menționate, lucrările agricole în câmp (fertilizări, erbicidări, praşile manuale/mecanice, tratamente fito-sanitare, etc.) se vor efectua în condiţii optime, exceptând zilele cu precipitaţii.

Recomandări de specialitate:

Efectuarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la culturile de toamnă și pomii fructiferi;Administrarea de tratamente fito-sanitare la speciile de câmp şi pomi-viticole;Combaterea integrată a buruienilor (erbicidări, praşile mecanice/manuale);Eliberarea terenurilor de resturile vegetale;Efectuarea rigolelor de scurgere în vederea eliminării excesului de apă, în special de pe terenurile de luncă şi cu drenaj defectuos;Aplicarea irigațiilor doar pe suprafețele agricole afectate de fenomenul de secetă pedologică din sud-estul țării.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

sursa foto: wallpapers

APIA si SUBVENTIIAU DISPĂRUT 20.000 DE FERME MICI din ROMÂNIA!

Agroinfo  01 iulie 2020 -

DISPAR FERMELE DE SUBZISTENȚĂ. România are mai puțin cu 20.000 de ferme mici anul acesta prin comparație cu anul trecut. Numărul fermelor de subzistență a scăzut vertiginos. O demonstrează cererile unice pentru subvenții depuse la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Anunțul a fost făcut de ministrul agriculturii Adrian Oros.

Anul acesta s-au depus 826.000 de cereri APIA, mai puțin cu 17.000 ca anul trecut, dar pe o suprafață cu 170.000 de hectare mai mult ca anul trecut, dar asta înseamnă că s-a redus numărul de ferme, dar suprafața acestor ferme a crescut. Și am observat acest lucru și în structura fermelor între 1 și 5 hectare, 5 și 30 de hectare, 30 și 50 de hectare, au crescut suprafața fermelor, iar fermele foarte mici s-au redus numeric. Este un fenomen natural de comasare a fermelor foarte mici, a acelor ferme de subzistență din care noi mai avem 563.000 de ferme, cu 20.000 mai puțin decât anul trecut, a declarat ministrul agriculturii Adrian Oros, la Digi 24.

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, în perioada 2 martie  - 15 iunie 2020 au fost depuse un număr de 826.964 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare.

La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 17.307 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 170.206 ha, ceea ce demonstrează că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piațăCÂND ÎNCEPE PLATA AVANSULUI LA SUBVENȚIILE APIA!

Agroinfo 01 iulie 2020 -

ANUNȚ PLATĂ SUBVENȚII APIA 2020. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat, la Digi 24, că insistă la Comisi Europeană pentru obținerea unei derogări legată de data de începere a plăților în avans pentru fermierii care solicită anul acesta subvențiile agricole. Anul trecut, plata avansului la subvențiile APIA a fost demarată pe data de 16 octombrie. Anul acesta, șeful MADR a cerut să fie demarate aceste plăți cu o lună mai devreme.

Am cerut Comisiei Europene, și sper să ni se aprobe, să dăm mai devreme avansul la subvențiile APIA care, până acum, începea să fie eliberați banii la 15 octombrie, să-l dăm din 15 septembrie. Să venim mai aproape tocmai ca să compensăm din pierderile avute de fermieri în această perioadă și să le dăm o gură de oxigen în plus, a declarat ministrul agriculturii Adrian Oros, duminică, 28 iunie 2020, la Digi 24.

Comisia Europeană a aprobat, pentru acest an, plata unui avans către fermieri de 70% din cuantumul care va fi stabilit pentru subvențiile pe suprafață și 85% din cuantumul stabilit pentru plățile compensatorii acordate agricultorilor prin măsurile de dezvoltare rurală din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Aprobarea acestor procente nu-i ajută prea mult pe fermierii români, puși la încercare de criza sanitară și de seceta extremă. Și anul trecut, fermierii români au încasat în avans aceleași procente din cuantumul plăților directe și al plăților compensatorii.

Anul trecut, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat plata avansului la subvențiile cuvenite fermierilor pe data de 16 octombrie 2019. Procentul achitat fermierilor din plățile directe pe suprafață și sprijin cuplat ovine/caprine a fost de 70% din cuantumul stabilit pentru 2019. Pentru plățile compensatorii acordate pe măsuri de dezvoltare rurală, procentul a fost de 85%.

OFICIAL APIA: SUBVENȚIILE ÎN CONTURILE FERMIERILOR!

Agroinfo  01 iulie 2020

PLATA SUBVENȚIILOR APIA PENTRU 2019! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice faptul că, în perioada 16 octombrie 2019 - 30 iunie 2020, a autorizat la plată suma de 2,89 miliarde euro, anunță APIA într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

Sumele autorizate pentru plata subvențiilor cuvenite fermierilor români pentru anul de cerere 2019 sunt:

⦁ 1,89 miliarde euro plăți directe din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);⦁ 598,06 milioane euro măsuri implementate de APIA din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin PNDR 2014 – 2020 și cofinanțare de la bugetul național;⦁ 241,68 milioane euro ajutoare naționale tranzitorii finanțate din bugetul național;⦁ 161,33 milioane euro Măsuri de piață, comerţ exterior, promovare produse agricole și ajutoare de stat.

De asemenea, menționăm faptul că până la această dată au fost autorizați la plată un număr de 843.349 fermieri, reprezentând un procent de 99,87% din fermierii eligibili la plată.

Reamintim fermierilor că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură continuă autorizarea la plată, concomitent cu celelalte activități desfășurate la nivelul instituției, respectiv realizarea controalelor administrative și începerea controlului pe teren pentru Campania 2020 în vederea atingerii obiectivelor privind acordarea plăților în avans.

APIA VĂ ANUNȚĂ ASTĂZI! Agroinfo 01 iulie 2020

COMUNICAT. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice faptul că, în intervalul 01 – 31.07.2020, se depun cererile de plată pentru sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2019-2020.

Acestea vor fi însoțite de următoarele documente:

⦁ copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice, certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice;⦁ copia poliței de asigurare;⦁ document de identitate bancară.

Acordarea sprijinului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole este una din măsurile de piaţă ale noii organizări comune de piaţă a produselor vitivinicole menită să contribuie la protejarea veniturilor producătorilor atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale, fenomene climatice cu efecte adverse, boli sau infestari cu dăunatori.

Beneficiarii măsurii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin.

Condiţiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească în vederea acordării sprijinului financiar se regăsesc la art. 2 din OMADR nr.1516/2018, astfel:⦁ să exploateze o suprafață cultivată cu soiuri de viță-de-vie ce produc struguri pentru vin, de minimum 0,1ha;⦁ suprafața de viță-de-vie cu soiuri ce produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole;⦁ să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate, cel puțin, cantitatea de struguri pentru vin asigurată, suprafața aferentă, localizarea acesteia, denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă și valoarea primei de asigurare.

Plata sprijinului comunitar pentru campania viticolă respectivă se face în lei, reprezentand 80%, respectiv 50% , 60% (exercițiul financiar 2019-2020) din valoarea totală a primei de asigurare.

Informaţii detaliate privind depunerea cererii de plată pentru sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2020-2021 se regăsesc în ghidul publicat pe site-ul APIA www.apia.org.ro , accesând următorul link:http://www.apia.org.ro/files/pages_files/GS_asigurarea_recoltei_struguri_pt_vin_ed_II_rev_1.pdf

MINISTRUL OROS: MENȚINEREA AJUTORULUI NAȚIONAL TRANZITORIU LA 50%! Agroinfo  01 iulie 2020 -

OFICIAL. Continuarea convergenței externe a subvențiilor pentru o concurență echitabilă între fermierii europeni, plafonarea voluntară a plăților directe, continuarea sprijinului cuplat pentru sectoarele care se confruntă cu dificultăți și menținerea ajutorului național tranzitoriu la 50%, au fost cerute de ministrul agriculturii, Adrian Oros, la videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE din 29 iunie 2020.

Videoconferința miniștrilor agriculturii și pescuitului din UE a fost organizată de președinția croată a Consiliului UE. Alături de ministrul Adrian Oros, s-a aflat secretarul de stat Gheorghe Ștefan, care asigură coordonarea sectorului pescuitului, anunță un comunicat MADR transmis pentru AGROINFO.

Ministrul agriculturii Adrian Oros și secretarul de stat MADR Gheorghe Ștefan.

Pe agenda reuniunii miniștrilor s-au aflat subiecte de interes major precum: evoluția reformei Politicii Agricole Comune, viitorul PAC post 2020, pescuitul durabil în UE și posibilitățile de pescuit pentru 2021, stadiul actual al unor propuneri legislative în domeniul agriculturii și pescuitului inclusiv a regulamentului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, gestionarea stocurilor de pește ale UE, stabilirea limitelor și a cotelor de captură.

Ministrul Adrian Oros a apreciat că s-au făcut progrese importante asupra pachetului de reformă a PAC post-2020 şi a declarat că România se așteaptă ca pe perioada Președinției germane să se avanseze suficient la nivel tehnic și politic pentru stabilirea unui acord asupra textelor finale, în paralel cu agrearea noului Cadru Financiar Multianual, care să asigure o finanțare corespunzătoare fermierilor.

Ministrul Oros a menționat că ”în contextul reformei PAC, ținând cont de Cadrul Financiar Multianual pentru 2021-2027, consider că perioada de tranziție trebuie să fie de 2 ani, având în vedere stadiul negocierilor, precum și al celor două strategii: De la fermă la consumator şi cea privind biodiversitatea”.

Referitor la bugetul PAC, ministrul a subliniat că, în ciuda recentei propuneri de îmbunătățire, acesta se situează totuși sub nivelul necesar perioadei actuale, în condițiile creșterii cerințelor și obligațiilor pe care fermierii trebuie să le respecte, derivate atât din noua reformă a PAC, cât şi din țintele ambițioase ale celor două strategii.

Cu privire la Organizarea Comună a Pieței, oficialul a transmis oportunitatea dublării angajamentelor propuse de Comisie de un cadru flexibil adaptat realităților și nevoilor actuale cu care se confruntă producătorii la nivel european. Totodată, ministrul a reiterat necesitatea activării unor mecanisme de sprijin pentru sectoarele cărnii de porc și de pasăre, puternic afectate de pandemie.

Referitor la adoptarea reformei PAC, ministrul Oros a afirmat că este necesar a se avea în vedere: continuarea convergenței externe pentru a stabili condiții de concurență echitabile între fermierii europeni, un sistem voluntar de plafonare a plăților directe care să permită statelor membre să adopte cea mai adecvată decizie pentru condițiile lor specifice, continuarea sprijinului cuplat pentru sectoarele care se confruntă cu dificultăți, menținerea ajutorului național tranzitoriu la 50%.

În privința sectorului pescuit, secretarul de stat Gheorghe Ștefan a salutat inițiativa Comisiei Europene și orientările formulate pentru anul 2021, reiterând poziția adoptată în reuniunile anterioare, pornind de la considerentul avut în vedere referitor la impactul pescuitului flotei naționale asupra stocurilor din Marea Neagră, care trebuie evaluat în strânsă corelare cu dimensiunile flotei.

România acționează la nivel regional în cadrul Comisiei generale pentru pescuit în Marea Mediterană, prin intermediul căreia este fundamentat nivelul anual posibil de exploatat al speciilor, rezultatele cercetărilor prezentate oferind Comisiei fundamentul științific necesar adoptării recomandărilor și regulamentelor, care se adresează tuturor statelor riverane Marii Negre. În acest context, secretarul de stat Gheorghe Ștefan a mulțumit Comisiei pentru implicarea deosebită în cadrul grupului de lucru pentru Marea Neagră.

România ca și Bulgaria consideră că pescarii se confruntă cu dificultăți, cu atât mai mult cu cât situația stocurilor în regiune este determinată în mod deosebit de activitățile de pescuit ale statelor terțe, care nu au aceleași obligații legate strict de nivelul flotei de pescuit, monitorizarea și controlul pescuitului, precum cele asumate de statele membre UE, dar și datorită diferențelor de reglementare la nivel național.

Sub aspectul Regulamentului privind controlul pescuitului, România susține ca navele sub 10/12 metri să fie exceptate de la depunerea jurnalului de pescuit electronic, iar monitorizarea electronică de la distanță să se implementeze cu condiția identificării surselor de finanțare pentru achiziționarea echipamentelor necesare.

VERIFICĂRI APIA: OBLIGAȚIILE ȘI DREPTURILE FERMIERILOR! Agroinfo  30 iunie 2020 -

PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) riscă sancțiuni în cazul în care suspendă plata subvențiilor către un fermier din motive care nu i se pot imputa acestuia. În același timp, fermierii sunt excluși de la plata subvențiilor APIA în cazul în care refuză accesul în fermă a reprezentanților agenției de plăți.

Obligațiile fermierilor selectați la control sunt:- să permită accesul inspectorilor pe terenul fermei;- să prezinte inspectorilor informaţii şi documente legate de obiectul controlului;- să delimiteze parcelele, la faţa locului, dacă pe parcelele învecinate a fost înfiinţată aceeaşi cultură.

Dacă fermierul nu poate fi prezent la momentul controlului, acesta este obligat să împuternicească o altă persoană în baza unei declaraţii pe propria răspundere şi a unei copii de pe buletinul sau cartea de identitate, documente care vor fi anexate dosarului de control.

Obligațiile APIA:- să prezinte scopurile controlului, să facă referire la informaţiile asigurate în timpul informării fermierului cu privire la realizarea controlului (dacă fermierul a fost informat şi este prezent).- să solicite fermierului accesul în exploataţie pentru verificarea magaziei, verificarea platformei gunoi de grajd, verificarea utilizării apei pentru irigat, etc.- să solicite fermierului, acolo unde este cazul, informaţii şi documente referitoare la control.- să execute fotografii digitale pentru a documenta realizarea controlului.

ATENȚIE! Nu semnați raportul de control APIA dacă nu sunteți de acord cu ce scrie în acest act!

Agenția de Plăți nu va accepta contestarea rezultatului controlului efectuat într-o exploatație agricolă, în cazul în care fermierul verificat a semnat pe Raportul de control că este de acord cu rezultatul controlului la faţa locului.

IMPORTANT! Contestaţia cu privire la rezultatul controlului efectuat la faţa locului se depune la Centrul Judeţean APIA, în maxim 48 de ore de la data controlului / primirea raportului de control, dar nu mai târziu de data limită a controlului la faţa locului.Reluarea controlului la faţa locului se poate face în maxim 48 de ore de la contestarea acestuia.

În cazul în care, data înregistrării controlului / primirii raportului de control coincide cu data limită de efectuare a controlului la faţa locului, respectiv ultima zi, reluarea controlului la faţa locului se face în maxim 24 de ore de la depunerea contestaţiei.

Potrivit Legii 146/2018 pentru aprobarea OUG 4/2018 privind modificarea şi completarea OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, fermierii nu mai pot fi sancționați, excluși de la plata subvențiilor în următoarele situații:

Fermierilor români nu li se retrage plata subvențiilor şi nu li se aplică sancţiuni administrative în baza prevederilor privind plăţile necuvenite şi sancţiunile administrative ca urmare a identificării de diferenţe de amplasament sau de mărime a parcelelor agricole din declaraţiile din cererile de ajutor sau de plată şi/sau în legătură cu cereri de ajutor sau de plată pentru ani anteriori, rezultate în urma înregistrării sistematice sau sporadice a imobilelor potrivit dispoziţiilor din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Suspendarea nejustificată a plăţilor către fermieri din cadrul schemelor de plăţi directe şi a ajutorului naţional tranzitoriu, pentru motive neimputabile acestora, raportate la legislaţia naţională şi europeană, constituie contravenţie şi se sancţionează cu imputarea sumelor respective persoanelor din Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură care au efectuat controlul.

Fermierii vor fi notificaţi de APIA cu maxim 14 zile înainte de control, iar în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, cu maxim 48 de ore înainte, în vederea pregătirii documentelor necesare controlului.

Potrivit modificărilor făcute în mai 2020 în Ordonanța subvențiilor, OUG 3/2015, controalele la faţa locului pot fi anunţate cu condiţia ca acest lucru să nu aducă atingere scopului sau eficacităţii acestora. Orice preaviz nu depăşeşte 14 zile. Cu toate acestea, în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de ajutor sau de plată pentru animale în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depăşeşte 48 de ore. De asemenea, în cazul în care legislaţia aplicabilă actelor şi standardelor relevante în materie de ecocondiţionalitate impune efectuarea controalelor la faţa locului în mod inopinat, preavizul de maxim 48 ore se aplică, în cazul controalelor la faţa locului referitoare la ecocondiţionalitate.

Potrivit calendarului stabilit pe 24 iunie 2020 prin Ordin al ministrului agriculturii, între 1 iulie și 15 octombrie 2020  APIA va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau în primăvara anului următor.

CONTROL ȘI SUPRACONTROL APIA în FERMELE CARE SOLICITĂ SUBVENȚII! Agroinfo  30 iunie 2020 -

PLATA SUBVENȚIILOR APIA. Potrivit graficului stabilit prin Ordin al ministrului agriculturii, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) demarează de mâine, 1 iulie 2020, controlul în fermele care solicită subvenții pentru acest an. AGROINFO vă informează cum se desfășoară controlul și supracontrolul APIA la fața locului. Informațiile sunt furnizate nouă de către APIA.

Conform Ordinului ministrului agriculturii, publicat pe 24 iunie 2020 pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii, între 1 iulie și 15 octombrie 2020 se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau în primăvara anului următor.

Pentru stabilirea sumelor cuvenite, APIA efectuează controale administrative şi la faţa locului, conform Manualelor/Ghidurilor de proceduri elaborate şi aprobate prin decizie a directorului general al APIA şi avizate de direcţia de specialitate din MADR.

În cazul în care fermierul, care a depus cerere unică de plată - declarația privind sectorul zootehnic, a fost selectat pentru controlul la fața locului nu permite efectuarea controlului de către reprezentanţii organismelor abilitate, se consideră că acesta nu arespectat angajamentul. În acest caz cererea fermierului va fi respinsă de la plată pentru anul în curs.

Fermele de animale care solicită subvenții sunt supuse și controlului efectuat de inspectorii Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ). După terminarea acestui control, APIA selectează un eșantion de supracontrol și efectuează verificări la fermele selectate.

Verificarea condiţiilor artificiale privind eligibilitatea unor suprafeţe de teren solicitate la plată

Art. 93 din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015 prevede: Se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea suprafeţelor de teren, prevăzute la art. 10 alin. (5) lit. b) - l) cedarea dreptului de folosinţă către un fermier activ asupra acestor suprafeţe.

APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe înaintea acordării plăţilor prin următoarele metode:

a) solicită documente doveditoare că terenul în cauză nu a fost scos din circuitul agricol;

b) solicită documente doveditoare privind activitatea agricolă desfăşurată de către solicitant pe aceste suprafeţe;

c) efectuează verificări în baza de date LPIS cu privire la zonele rezervaţiilor ştiinţifice/zonele de protecţie strictă şi conservare specială/amenajările peisagistice;

d) efectuează verificări în lista aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă/aerodromurilor/heliporturilor pusă la dispoziţie de Ministerul Transporturilor; e) efectuează, după caz, verificări în baza de date LPIS şi/sau verificări în teren, utilizând ortofotoplanurile cele mai recente, privind existenţa lucrărilor hidrotehnice, de îmbunătăţiri funciare, de gospodărirea apelor şi ale căilor de transport terestru, parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene, terenuri de golf, parcuri, pârtii de ski. 

APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe după acordarea plăţilor în următoarele situaţii:

a) la solicitarea unei terţe persoane în vederea realizării unui control pe teren (plângere pentru nerespectarea condiţiilor de eligibilitate sau a normelor de ecocondiţionalitate);

b) la sesizarea instituţiilor cu atribuţii de control (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchete, Poliţie etc.);

c) oricare alt tip de verificări realizate de APIA, MADR, Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană, Curtea Europeană de Audit etc.

ANUNȚAȚI URGENT APIA! ACTELE CARE VĂ SALVEAZĂ SUBVENȚIILE! Agroinfo29 iunie 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020! Există situații în care fermierii nu sunt de vină pentru că încalcă regulile impuse pentru acordarea subvențiilor agricole. În astfel de situații, fermierii și crescătorii de animale nu vor pierde subvențiile care li se cuvin pentru acest an dacă vor anunța urgent Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și vor prezenta actele care dovedesc că este un caz de forță majoră sau circumstanță naturală.

AGROINFO vă pune la dispoziție ultimele informații obținute de la APIA, cu ultimele modificări făcute pentru plata subvențiilor agricole aferente acestui an. Fermierii, crescătorii de animale trebuie să fie informați, să știe cum procedează într-un caz de forță majoră sau circumstanță naturală ca să nu-și piardă subvențiile.

Forţa majoră şi circumstanţele excepţionale

Prin forţă majoră se înţelege acel eveniment imprevizibil şi imposibil de înlăturat, independent de voinţa omului, intervenit după data semnării angajamentului, care impiedică executarea lui şi care exonerează de răspundere partea care o invocă.

În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din OUG nr. 3/2015 cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile art. 2 alin.2 din regulamentul (UE) nr.1306/2013 cu modificările și completările ulterioare, sunt recunoscute ca fiind cazuri de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale situaţii precum:

- decesul beneficiarului;- incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;- o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploataţia agricolă;- distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţia agricolă;- o epizootie care afectează parţial sau integral şeptelul beneficiarului, respectiv culturile beneficiarului;- exproprierea întregii exploataţii agricole sau a unei mari părţi a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii.

Art. 4 din Regulamentul UE nr. 640/2014 cu modificările și completările ulterioare: Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris autorităţii competente, furnizându-se în acelaşi timp dovezi relevante considerate satisfăcătoare de autoritatea în cauză, în termen de 15 (cincisprezece zile) lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare (de la data emiterii documentului doveditor).

Documentele care atestă cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale şi care trebuie depuse de către beneficiar sau succesorul acestuia la dosarul cererii unice de plată declarația sector zootehnic sunt:

- pentru decesul beneficiarului – copii de pe certificatul de deces, certificatul care atestă calitatea de moştenitor / certificat de moştenitor/ eliberat de notarul public, declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor moştenitori;- copie de pe certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului / adeverinţă medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului, după caz;- copie de pe procesul verbal de constatare a calamității, eliberat de Primărie/ copie a procesului verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru catastrofele naturale şi distrugeri accidentale a clădirilor exploataţieişi formularul F3 de declarare eveniment emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;- documente eliberate de autoritatea competentă pentru epizotii care afectează parţial sau integral şeptelul fermierului şi formularul F3 de declarare eveniment / certificatul de sănătate animală pentru animalele vii transportate de la exploataţie la abator şi buletin de analiză / formularul F2 de mişcare emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz.

În sensul art. 31 din OUG nr. 3/2015 cu modificările şi completările ulterioare, în cazul decesului fermierului care a depus cererea unică de plată, moştenitorul/moştenitorul legal desemnat de către ceilalţi moştenitori aduce la cunoştiinţa APIA, în scris, acest aspect printr-o Înştiinţare însoţită de Certificatul de deces, în termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii Certificatului de deces (O copie se păstrează la dosarul cererii unice de plată a moştenitorului).

Dacă există o diferenţă mai mare de 15 zile lucrătoare, moştenitorul/moştenitorul legal desemnat completează o Scrisoare justificativă în care trebuie specificate motivele întârzierii depunerii documentului.

Dacă moştenitorul nu depune Cererea de preluare de exploataţie agricolă în caz de deces pentru că nu s-a dezbătut succesiunea până la emiterea deciziei de plată pe numele decedatului, se urmează calea legală de succesiune pentru obţinerea sprijinului din contul decedatului (în cazul în care contul bancar declarat de fermierul decedat în cererea de plată nu este închis de către moştenitor).

Moştenitorul/moştenitorul legal desemnat de către ceilalţi moştenitori poate prelua exploataţia agricolă până la data emiterii de către APIA a deciziei de plată pe numele decedatului, asumându-şi drepturile şi obligaţiile aferente, în baza unei cereri depuse la CL/CJ APIA, unde fermierul decedat a depus cererea unică de plată, Cerere de preluare de exploataţie agricolă în caz de deces, formular pus la dispoziţie de APIA, iar cererea va fi însoţită de următoarele documente justificative: acte doveditoare privind calitatea de moştenitor (certificat de calitate de moştenitor/ certificat de moştenitor eliberat de notarul public, prin care se stabileşte calitatea succesorilor şi bunurile rămase de la fermierul decedat în copie certificată “conform cu originalul” de către fermier prin semnătură și dată), actul de identitate al moştenitorului (original şi copie certificată “conform cu originalul” de către fermier prin semnătură și dată), dovada contului bancar (activ pe teritoriul României), declaraţie notarială prin care este împuternicit doar unul dintre moştenitori să primească sprijinul (în cazul în care există mai mulţi moştenitori). Copia acestor documente se păstrează la dosarul cererii unice de plată a moştenitorului.

Fermierul nu este sancţionat pentru depunerea cu întârziere a cererii unice de plată, a modificărilor, a documentelor aferente ANTZ/SCZ (ajutor național tranzitoriu, sprijin cuplat) în cazurile de forţă majoră şi circumstanţe excepţionale, dacă anunţă APIA în termen legal şi prezintă actele doveditoare.

În cazul în care, sunt respectate toate celelalte condiţii de acordare, animalele supuse cazurilor de forță majoră sunt considerate determinate la plată. Concret, crescătorul va încasa subvenția pentru aceste animale.

Circumstanța naturală

În sensul prevederilor articolului 32 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014 cu modificările și completările ulterioare, se acceptă drept cazuri de circumstanţă naturală următoarele situaţii care nu sunt din culpa solicitantului:

- “moartea unui animal ca urmare a unei boli”- Documentele care atestă cazul de circumstanţă naturală şi care se depun de către solicitant la dosarul cererii unice de plată - declarația privind sectorul zootehnic sunt formularul declarare eveniment (F3) şi alt document emis de ANSVSA / DSVSA din care să reiasă boala care a cauzat moartea animalului.

- „moartea unui animal, ca urmare a unui accident pentru care beneficiarul nu poate fi considerat răspunzător.”Se acceptă în baza procesului verbal de constatare, emis de instituţia abilitată să constate accidentul (de ex. poliţia rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că solicitantul nu este vinovat de accident.

Se acceptă ca și cazuri de circumstanță naturală următoarele situații:- sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil:a) ca urmare a depistării, de către medicul veterinar, a unei afecțiuni ce nu a putut fi remediată prin tratament, se acceptă în baza documentului sanitar-veterinar care să certifice boala și a formularului de mișcare F2;b) ca urmare a unui accident, se acceptă în baza documentului sanitar-veterinar care să certifice motivul sacrificării și a formularului de mișcare F2;- moartea animalului solicitat în cerere, datorată imposibilității de a făta, se poate accepta în baza documentului sanitar-veterinar și a formularului declarare eveniment (F3).

Solicitantul trebuie să aducă la cunoştinţa CJ/CL APIA‚ cazurile de circumstanţă naturală, în scris, conform prevederilor art. 32 paragraful 1 din Reg. Delegat UE nr. 640/2014 cu modificările și completările ulterioare, printr-o Înştiinţare în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data emiterii documentului doveditor.

Animalul solicitat în cererea unică de plată pentru SCZ, sprijin cuplat zootehnic, supus unei circumstanţe naturale, care se notifică la APIA în maxim 10 zile lucrătoare de la data emiterii documentului doveditor, poate fi înlocuit cu alt animal, existent în exploatația cu cod ANSVSA până la data notificării, fără pierderea dreptului la plata sprijinului, în următoarele condiţii:

a) beneficiarul să nu fi fost informat de APIA în privinţa unei neconformităţi din cererea unică de plată;b) beneficiarul să nu fi fost informat cu privire la intenţia APIA de a efectua un control la faţa locului;c) animalul, care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală, trebuie să îndeplinească toate condiţiile de acordare la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală;d) beneficiarul trebuie să depună documentaţia specifică pentru animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală.

ATENŢIE! În cazul în care solicitantul depăşeşte termenul de 10 zile Înştiinţarea depusă la centrul județean sau local APIA nu se ia în considerare.

Un animal care înlocuiește animalul afectat de circumstanță naturală, dacă la rândul lui este supus unei circumstanțe naturale, nu mai poate fi înlocuit.

Circumstanţa naturală produsă după termenul limită de reținere nu influenţează acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii şi a sprijinului cuplat, înştiinţarea circumstanţei nefiind obligatorie.

În cazul în care sunt respectate toate celelalte condiţii de acordare, animalele supuse circumstanţelor naturale NU sunt determinate la plată, dar nici nu sunt animale cu neconformități, fiind exceptate de la aplicarea sancțiunilor administrative.

TOȚI APICULTORII CU COD DE STUPINĂ VOR PRIMI AJUTOR DE MINIMIS! Agroinfo  30 iunie 2020 -

AJUTOR PE FAMILIE DE ALBINE! Am intervenit la domnul prim-ministru Ludovic Orban, i-am explicat pe larg situația în care se află sectorul apicol la ora actuală, tot ceea ce vă pot confirma este că toți apicultorii care dețin cod de stupină vor primi AJUTOR DE MINIMIS, respect pentru munca din mijlocul albinelor, anunță președintele Sindicatului Apicultorilor din România (SAR), Dănuț Puișoru, toți apicultorii care așteaptă ajutorul de minimis. AGROINFO v-a anunțat, în premieră, că apicultorii vor primi și anul acesta un ajutor de minimis pe familie de albine. VEZI DECLARAȚIA MINISTRULUI AGRICULTURII AICI!

Apicultorul Cosmin Meseșan din județul Sălaj, președintele Asociației Apicole Regina Dacia Sălaj, solicită ministrului agriculturii, Adrian Oros, să acorde de urgență acest ajutor de minimis. Apicultorul a publicat pe pagina sa Facebook un apel către șeful de la Agricultură.

În atenția MINISTRULUI AGRICULTURII ! Apicultura are nevoie urgent de un ajutor de minimis datorită ploilor și temperaturilor foarte scăzute albinele au avut foarte mult de suferit, apicultorii sunt la un pas de a-și înceta activitatea familia MESESAN are undeva la peste 900 de familii de albine am deplasat la culturile de rapiță o parte din ele, dar procentul de miere extrasă a fost scăzut față de cheltuielile facute, după care am deplasat la salcam 1 pe graniță cu Ungaria o mare parte din ei datorită inghetului și temperaturilor scăzute secretia de nectar nu a putut fi făcută și albinele erau pe pragul de a muri de foame, după care am deplasat stupi în județul Sălaj la salcam doi și acolo a plouat și la fel au fost temperaturi scăzute nu am extras nici macar un kg de miere de salcâm si am inceput hranirea albinelor cu sirop de zahăr.

Crescatoria de MĂTCI formată din 200 fam si nucleele de împerechere au fost hranite din luna aprilie în continu până în prezent, împerecherea mătcilor a mers foarte slab am avut un procent foarte scăzut de împerechere pe serie undeva la 30% toate datorită vremii nefavorabile și lipsei de cules din natură ,în calitate de Președinte al asociației apicole REGINA DACICA SĂLAJ atenționez public MINISTERUL AGRICULTURII pentru a lua măsuri urgente pentru Apicultori, spune apicultorul Cosmin Meseșan.

Anul trecut, ajutorul de minimis acordat apicultorilor a fost de 20 de lei pe familie de albine.

Uniunea Europeană a extins SPRIJINUL DE STAT pentru afacerile afectate de CRIZA COVID-19! Roxana Dobre - 30 iunie 2020 Se extinde aria de acordare a ajutoarelor de stat! Comisia Europeană a adoptat o a treia modificare prin care extinde domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia în contextul pandemiei. Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020 astfel încât să se ofere mai multe posibilități de sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de Coronavirus, să se protejeze locurile de muncă și să se sprijine în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a extins a doua oară domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru a include măsuri de recapitalizare și de datorie subordonată.Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate au un rol extrem de important în redresarea economică a Uniunii. Acestea au fost afectate în mod deosebit de lipsa de lichidități provocată de pandemia de coronavirus și se confruntă cu dificultăți mai mari în ceea ce privește accesul la finanțare. Astăzi am extins cadrul temporar pentru a le permite statelor membre să sprijine și mai mult aceste întreprinderi. De asemenea, am introdus condiții care să ofere stimulente investitorilor privați, astfel încât aceștia să participe alături de stat în recapitalizări, reducând astfel nevoia de ajutor de stat și riscul de denaturare a concurenței. În cele din urmă, reamintim că ajutoarele de stat nu sunt condiționate de delocalizarea producției sau a unei alte activități a beneficiarului dintr-o regiune a Uniunii în alta, întrucât piața Uniunii este unică și reprezintă cel mai mare atu de care dispunem. Continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a ajuta întreprinderile europene să facă față acestei crize și să revină puternic, menținând în același timp condiții de concurență echitabile în beneficiul tuturor consumatorilor și întreprinderilor europene.”Sprijin pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, inclusiv pentru întreprinderile nou-înființateScopul principal al Cadrului temporar este de a oferi un sprijin specific întreprinderilor viabile care au intrat în dificultate financiară ca urmare a pandemiei de coronavirus. Prin urmare, societățile care se aflau deja în dificultate înainte de 31 decembrie 2019 nu sunt eligibile pentru a primi ajutoare în temeiul cadrului temporar, dar pot beneficia de ajutor în temeiul normelor existente privind ajutoarele de stat. Aceste orientări stabilesc condiții clare potrivit cărora aceste societăți trebuie să stabilească planuri de restructurare solide care să le permită să atingă viabilitatea pe termen lung.În același timp, microîntreprinderile și întreprinderile mici (adică cele cu mai puțin de 50 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală și/sau totalul bilanțului anual mai mic sub 10 milioane EUR) au fost afectate în mod deosebit de lipsa de lichidități cauzată de impactul economic al actualei pandemii de coronavirus, exacerbând dificultățile cu care se confruntau în ceea ce privește accesul la finanțare în comparație cu întreprinderile mai mari. Dacă nu sunt remediate, aceste dificultăți ar putea duce la un număr mare de falimente ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici, cauzând perturbări grave pentru întreaga economie a UE.Prin modificările adoptate astăzi se extinde cadrul temporar pentru a le permite statelor membre să acorde sprijin public în temeiul cadrului temporar tuturor microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, chiar dacă acestea se aflau deja în dificultate financiară la 31 decembrie 2019.Sprijinul va fi acordat cu excepția cazului în care aceste societăți se află în proceduri de insolvență, au primit ajutor pentru salvare pe care nu l-au rambursat sau fac obiectul unui plan de restructurare în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Având în vedere dimensiunea redusă a acestui tip de întreprinderi și implicarea lor restrânsă în tranzacții transfrontaliere, ajutoarele de stat temporare acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici sunt mai puțin susceptibile să denatureze concurența pe piața internă decât ajutoarele de stat acordate întreprinderilor mai mari.Această modificare va spori în mod efectiv posibilitățile de sprijinire a întreprinderilor nou-înființate – majoritatea acestora intrând în categoria microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici – în special a celor inovatoare, care ar putea înregistra pierderi în faza lor de creștere, dar care sunt esențiale pentru redresarea economică a Uniunii.Comisia reamintește, de asemenea, că toate întreprinderile mici și mijlocii care la 31 decembrie 2019 aveau mai puțin de trei ani de existență ar putea beneficia deja de măsurile de ajutor prevăzute în cadrul temporar, cu condiția să nu facă obiectul unei proceduri de insolvență, să nu fi primit ajutor pentru salvare pe care să nu îl fi rambursat sau să nu facă obiectul unui plan de restructurare în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.Stimulente pentru participarea investitorilor privați la măsurile de ajutor vizând recapitalizarea în contextul redresării în urma pandemiei de coronavirusComisia a adaptat, de asemenea, condițiile aferente măsurilor de recapitalizare în temeiul cadrului temporar pentru cazurile în care investitorii privați contribuie la majorarea capitalului întreprinderilor împreună cu statul.Aceste modificări vor încuraja infuziile de capital cu o participare privată semnificativă în întreprinderi, limitându-se astfel nevoia finanțării prin intermediul ajutoarelor de stat și riscul de denaturare a concurenței. În special, dacă statul decide să acorde ajutoare pentru recapitalizare, dar investitorii privați contribuie în mod semnificativ la creșterea capitalului (în principiu, cu cel puțin 30 % din noua infuzie de capital) în aceleași condiții ca statul, interdicția de achiziționare și plafonul referitor la remunerarea conducerii sunt limitate la trei ani. În plus, interdicția privind plata dividendelor nu li se aplică deținătorilor de noi acțiuni și nici deținătorilor de acțiuni existente, cu condiția ca aceștia din urmă să reprezinte, în total, mai puțin de 10 % din societate.Astfel, întreprinderile vor fi stimulate să caute contribuții pentru nevoile lor de capital atât pe piață, cât și de la stat, asigurându-se, în același timp, garanții pentru a se menține concurența efectivă pe piața unică.În conformitate cu principiul neutralității față de proprietatea publică sau privată din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prin modificarea de astăzi, întreprinderile care dețin o participație de stat existentă vor putea să atragă capital de la acționarii lor, în mod similar întreprinderilor private. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de mai sus în ceea ce privește participarea investitorilor privați la majorarea de capital, iar statul este un acționar existent (adică deținea acțiuni înainte de acordarea ajutorului de recapitalizare) ce investește proporțional cu participația sa existentă, Comisia nu consideră necesară impunerea unor condiții specifice în ceea ce privește ieșirea statului.Protecția pieței unice și asigurarea unor condiții de concurență echitabilePrin această modificare, Comisia a clarificat faptul că ajutoarele nu ar trebui să fie condiționate de relocarea activității de producție sau a unei alte activități a beneficiarului din altă țară din Spațiul Economic European (SEE) către teritoriul statului membru care acordă ajutorul, întrucât o astfel de condiție ar fi deosebit de dăunătoare pentru piața internă.La 19 martie 2020, Comisia a adoptat, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, un nou Cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei. Acesta a fost modificat la 3 aprilie și 8 mai 2020. Cadrul temporar recunoaște faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu perturbări grave și le permite statelor membre să recurgă la flexibilitatea deplină prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia, limitând totodată orice consecințe negative care ar putea afecta condițiile de concurență echitabile de pe piața unică.La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19 în care prezintă aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânarea plății impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor în materie de ajutoare de stat. Statele pot, de asemenea, să le ofere societăților compensații pentru prejudiciile suferite din cauza pandemiei și cauzate direct de aceasta. Astfel de compensații pot fi utile pentru a sprijini sectoarele care au fost în mod special afectate, cum ar fi transporturile, turismul, industria hotelieră și comerțul cu amănuntul. Plățile FINALE la APIA! 843.349 de fermieri cu subvențiile în conturi! agrointeligenta.ro - 1 iulie 2020 Situația plăților finale pentru subvențiile achitate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în baza cererilor depuse de către producătorii agricoli pentru suprafețele și animalele deținute în 2019! În ultima zi a Campaniei, APIA a înregistrat un procent de plată de 99,87% de fermieri!Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice faptul că, în perioada 16 octombrie 2019 – 30 iunie 2020, a autorizat la plată suma de 2,89 miliarde euro, astfel:– 1,89 miliarde euro plăți directe din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);– 598,06 milioane euro măsuri implementate de APIA din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin PNDR 2014 – 2020 și cofinanțare de la bugetul național;– 241,68 milioane euro ajutoare naționale tranzitorii finanțate din bugetul național;– 161,33 milioane euro Măsuri de piață, comerţ exterior, promovare produse agricole și ajutoare de stat.De asemenea, APIA precizează ă până la această dată au fost autorizați la plată un număr de 843.349 fermieri, reprezentând un procent de 99,87% din fermierii eligibili la plată.Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură reamintește că autorizarea la plată continuă concomitent cu celelalte activități desfășurate la nivelul instituției, respectiv realizarea controalelor administrative și începerea controlului pe teren pentru Campania 2020 în vederea atingerii obiectivelor privind acordarea plăților în avans.Proiect MADR: 76,33 milioane de lei, ajutor pentru producătorii de legume și fructe! agrointeligenta.ro - 30 iunie 2020 Ajutor pentru producătorii români de legume și fructe! Acești fermieri vor primi o gură de oxigen mulțumită finanțării pe care Ministerul Agriculturii o are programată în cadrul programelor pentru fructe şi legume în şcoli şi pentru lapte în şcoli. Acestea sunt co-finanțate de Uniunea Europeană pentru perioada 1 august 2020-31 iulie 2021.Pentru anul şcolar 2020-2021 se alocă suma de 517.549.000 de lei pentru Programul pentru şcoli al României, potrivit unui proiect de hotărâre publicat de Ministerul Agriculturii în dezbatere publică.Din bugetul total, suma prevăzută pentru sectorul legume-fructe în anul şcolar 2020-2021 este de 76.332.000 de lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 38.115.000 de lei pentru derularea măsurilor educative aferente.Pentru anul şcolar 2020-2021, potrivit repartizării definitive a ajutorului financiar FEGA, România are alocată suma de 7.866.848 euro pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi derularea măsurilor educative aferente şi de 10.771.254 euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate şi derularea măsurilor educative aferente.Ajutor prin APIA pentru producătorii de lapte: 178 de milioane de lei până în iulie 2021! agrointeligenta.ro - 30 iunie 2020 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat astăzi, marți – 30 iunie, un proiect de hotărâre pentru o alocare bugetară menită să sprijine producătorii de lactate din România. Este vorba despre Programul pentru școlile României în care sectorul lactatelor este finanțat cu peste 178 de milioane de lei prin achiziții de lapte și produse lactate ce vor fi distribuite elevilor.Pentru anul şcolar 2020-2021 se alocă suma de 517.549.000 de lei pentru Programul pentru şcoli al României, potrivit unui proiect de hotărâre publicat de Ministerul Agriculturii în dezbatere publică. Din suma totală, 178.267.000 lei sunt prevăzuți pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 38.115.000 lei pentru derularea măsurilor educative aferente. O altă sumă de 179.116.000 de lei este pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie, exclusiv de la bugetul de stat, iar pentru legume-fructe, sprijinul este de 76.332.000 de lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 38.115.000 de lei pentru derularea măsurilor educative aferente.Pentru anul şcolar 2020-2021, potrivit repartizării definitive a ajutorului financiar FEGA, România are alocată suma de 7.866.848 euro pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi derularea măsurilor educative aferente şi de 10.771.254 euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate şi derularea măsurilor educative aferente.Programul pentru școlile României este co-finanțat de Uniunea Europeană pentru perioada 1 august 2020-31 iulie 2021.Actul normativ publicat de către MADR prevede și că ”Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin centrele judeţene/al municipiului Bucureşti, pune la dispoziţia solicitanţilor de ajutor formularistica şi documentaţia necesare aplicării măsurii de acordare a ajutorului financiar din FEGA”.Ultima zi din Campania APIA pentru subvenții! Plățile continuă și în perioada următoare! Roxana Dobre - 30 iunie 2020 Ultima zi de plăți la APIA! Campania 2019 se încheie astăzi, marți, 30 iunie, termen la care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a transferat în conturile fermierilor echivalentul în lei a peste 2,730 de miliarde de euro. Directorul general al agenției de plăți, Adrian Pintea, a precizat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că plățile pot continua și după acest termen fără ca România să fie penalizată de Bruxelles, conform Regulamentelor Europene!Pentru Campania 2019, APIA a reușit să autorizeze până pe 28 iunie, 99,89% dintre fermieri. În conturile producătorilor agricoli și crescătorilor de animale au fost trasnferați peste 2.880 miliarde euro, aici fiind incluse și măsurile de piață. Sumele s-au plătit în lei.Deși termenul limită pentru plata finală a subvențiilor este 30 iunie, APIA poate autoriza și după această dată fără penalizări din partea Comisiei Europene. Directorul APIA, Adrian Pintea ne-a confirmat că subvențiile vor fi plătite în continuare și fermierilor care din diverse motive nu au încasat până astăzi banii iar România nu va fi sancționată pentru autorizările ce depășesc termenul limită întrucât Regulamentele Europene prevăd că țările membre trebuie să plătească 95 la sută dintre fermieri iar APIA a depășit cu brio acest procent. Dacă acest lucru nu se întâmpla, sumele achitate după data de 30 iunie erau suportate din Bugetul de stat și nu mai erau ramburasate de Bruxelles.Reamintim că pentru Campania 2019 plățile au început în avans la 16 octombrie 2019 când fermierii au primit 70 la sută din schemele pe suprafață și 85 la sută din sumele complementare pe hectar, măsurile de agromediu și climă. De la 2 decembrie APIA a virat și sumele finale.Lista finală a APIA cu toate subvențiile pentru care s-au făcut plăți în 2019Iată cuantumurile complete pe suprafață și cap de animal pentru care APIA a făcut plăți în 2019:VEGETAL:Schema de plată unică pe suprafață: 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha;Plata redistributivă: a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha;Plata pentru înverzire: 59,3201 euro/ha, adică 281,7467 lei/ha;Plata pentru tinerii fermieri: 31,2477 euro/ha, adică 148,4140 lei/ha;ANT 1: 13,3202 euro euro/ha, adică 63,2556 de lei/ha;ANT 2 și 3 In pentru fibră și Cânepă pentru fibră: 8,9570 euro pe hectar adică 42,5421 de lei pe hectar;ANT 4 Tutun: 1.569,4413 de euro pe hectar adică 7.454,218 de lei pe hectar;ANT 5 Hamei: 400,2599 euro pe hectar adică 1.901,074 de lei pe hectar;ANT 6 Sfeclă de zahăr: 73,8219 de euro pe hectar adică 350,6244 de lei pe hectar;SPRIJIN CUPLAT VEGETALSoia:  212,88 de euro pe hectar adică 1.011,094 lei pe hectar;Lucernă: 94,67 de euro pe hectar adică 449,644 lei pe hectar;Mazăre și fasole pentru procesare: 118,05 de euro pe hectar adică 560,690 lei pe hectar;Cânepă pentru ulei şi/sau fibră: 210,01 de euro pe hectar adică 997,463 lei pe hectar;Orez: 623,32 de euro pe hectar adică 2.960,520 lei pe hectar;Sămânță de cartof: 1.386,09 de euro pe hectar adică 6.583,373 lei pe hectar;Hamei: 528,94 de euro pe hectar adică 2.512,253 lei pe hectar;Sfeclă de zahăr: 829,34 de euro pe hectar adică 3.939,033 lei pe hectar;Tomate cultivate în câmp procesare: 1.717,99 de euro pe hectar adică 8.159,765 lei pe hectar;Castraveți cultivați în câmp procesare 539,88 de euro pe hectar adică 2.564,214 lei pe hectar;Legume cultivate în sere și solarii: 4.649,12 de euro pe hectar adică 22.081,460 lei pe hectar;Fructe pentru procesare: 268,98 de euro pe hectar adică 1.277,547 lei pe hectar;Cartofi timpurii pentru industrializare: 1.000 euro de euro pe hectar adică/ha = 4.749,6 lei pe hectar.Important: Pentru plățile directe, Sprijinul Cuplat și ajutoarele naționale tranzitorii la cursul de schimb de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/3 din 01.10.2019;ZOOTEHNIEANTZ 7, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte: 17,7220 euro/tonă adică 84,172 lei/tonă;ANTZ 8, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne: 69,1109 euro/cap de animal adică 328,249 de lei/cap de animal;ANTZ 9 ovine/caprine, schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap de animal adică 22,397 de lei/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat categoria bivolițe de lapte: 164,5207 euro/cap de animal adică 781,407 de lei/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne și metișii acestora: 237,4446 euro/cap de animal adică 1.127,766 de lei/cap de animal;SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte: 379,7155 euro/cap de animal adică 1.803,496 de lei/cap de animal. Nu ratați termenul de 1 iulie pentru subvenția anuală de 3.000 de euro/fermă! Roxana Dobre - 29 iunie 2020 Termenul pentru subvenția de 3.000 euro, aproape de final. Legumicultorii mai au la dispoziție 2 zile să valorifice tomatele înscrise în programul de stat care acordă o subvenție de 3.000 euro pentru os suprafață cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp. Termenul inițial de 15 iunie a fost prelungit până la 1 iulie.Legumicultorii mai pot profita doar două zile de perioada în care trebuie să valorifice cu acte în regulă roșiile ”purtătoare” subvenție. Mai exact, termenul de 1 iulie, inclusiv, este ultima zi în care aceștia mai pot vinde legumele înscrise în program. Termenul este corelat cu celelalte termene, respectiv termenul de depunere a documentelor justificative și de întocmire de către DAJ a situației centralizatoare cu sumele reprezentând ajutor de minimis.Astfel, calendarul pe care trebuie să îl respecte legumicultorii este:-valorificarea producției până la data de 1 iulie inclusiv;-depunerea la DAJ a documentelor justificative care atestă valorificarea producției și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecția plantelor, până la data de 15 iulie inclusiv;-întocmirea de către DAJ și transmiterea situației centralizatoare a sumelor reprezentând ajutor de minimis la MADR, până la data de 31 iulie 2020.Reamintim că resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 187.500 mii lei, reprezentând echivalentul în euro al sumei  de 39.477 mii euro și se asigură din bugetul pe anul 2020. Valoarea ajutorului de minimis este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an.Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei solicitanților li s-au cerut să îndeplinească următoarele criterii cumulative:să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția „Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul ………….., Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ………/ Municipiului Bucureşti”;să obțină o producție de minimum 3 kg tomate/mp;să fie înregistrați în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere.să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor completat începând cu data înființării culturii.să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției. Ce se întâmplă cu ajutorul pentru lână? Angelica Lefter - 29 iunie 2020 Oierii și-au primit subvenția pentru lâna comercializată anul trecut (Foto: glasul-hd.ro)Crescătorii de oi nu au vești despre ajutorul pentru lână! Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pare că a uitat de programul prin care se acordau bani pentru crescătorii de oi care vindeau lâna cu acte în regulă. Legislația privind această subvenție directă de 2 lei pe kilogram a fost abrogată, cu promisiunea că va fi introdusă o schemă nouă, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.Pe când ministrul Agriculturii, Adrian Oros, s-a pozat ”fălos” în straie de cioban, duminică – 28 iunie, într-o vizită la o stână aflată pe Transalpina, oierii critică atitudinea Guvernului de nu mai susține programul de comercializare a lânii. Chiar la pozele ministrului Oros, reacțiile românilor au fost vehemente. Oamenii au întrebat imediat ce se întâmplă cu acest program după ce a fost tăiată subvenția de 2 lei pe kilogram.Reacțiile vin după ce Guvernul a aprobat în ședința din 11 iunie 2020 abrogarea hotărârii care prevedea un ajutor de stat de 2 lei pe kilogram pentru crescătorii de ovine care vând cu acte lâna.  Astfel, banii care erau aprobați până în 2021 pentru această schemă vor fi ”redirecționați către alte măsuri care să sprijine fermierii aflați în dificultate”.Agrointeligența – AGROINTEL.RO a mai scris și cu alte ocazii despre problemele cu care se confruntă crescătorii de ovine în comercializarea lânii și a punctat de fiecare dată modificările care au survenit pe parcursul desfășurării programului.În județul Vaslui, fermierii așteaptă ca Guvernul să vină cu ceva în locul programului ”Lâna”. În condițiile în care prin acesta s-a subvenționat comercializarea lânii din rasa Merinos și Țigaie, o cantitatea foarte mare de lână nu a putut fi comercializată. Astfel, crescătorii de ovine din județul Vaslui, care au animale din rasele Caracul și Țurcană, nu își pot comercializa producția de lână, scrie estnews.ro.Președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine ”Ovismold” Vaslui, Ion Agafiției, a declarat că ar fi bine ca ministerul Agriculturii să pună la punct un alt program, dar care să subvenționeze toate rasele de ovine: ”Programul de lână a cam căzut. În general, lâna nu se comercializează la nivel european. Este posibil ca Ministerul Agriculturii să pună la punct un al program, iar dacă există această posibilitate este un lucru bun. Acum, doar pentru 10% din lâna din județul Vaslui este cerere. Dacă se va face un program care să subvenționeze toate rasele va fi bine”.Ministrul Oros nu mai spune nimic despre subvenția pe lânăMinistrul Oros recunoaște importanța lânii, dar nu mai vorbește la aparițiile publice despre reluarea sprijinului. Iată ce a publicat Adrian Oros pe Facebook în urma unei întâlniri avute cu crescătorii de animale din județul Alba:”Valorificarea lânii reprezintă un bun prilej de dezvoltare a zonei montane din țara noastră! Am avut astăzi (27 iunie – n.r.) o întâlnire cu crescătorii de animale în orașul Zlatna, din județul Alba, pe tema valorificării lânii. M-am bucurat să văd fermieri care s-au asociat și care colaborează cu autoritățile publice locale cu scopul de a valorifica lâna de oaie ca termoizolator în construcții și în industria textilă.Am pus accentul pe identificarea celor mai eficiente modalitati de colectare, prelucrare si valorificare a lanii de oaie, în contextul interesului deosebit pentru lâna oilor din România. De asemenea, am vorbit despre circuitul integrat al lanii în contextul dezvoltării regionale, naționale și europene”.

AFIR si FINANTARISUME DEBLOCATE la agenția de plăți! Fermierii pot depune cererile începând de ASTĂZI! Roxana Dobre - 1 iulie 2020 Noi sume deblocate de agenția de plăți și care pot contribui la dezvoltarea agriculturii românești! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește începând de astăzi, 1 iulie, ora 09:00, cereri de finanțare a proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii secundare de irigații, prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” componenta infrastructură de irigații (inclusiv pentru Aria de aplicabilitate teritoriul ITI Delta Dunării) din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fondurile disponibile pentru această componentă a submăsurii se ridică la 43.700.259 euro.Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 4.3 – irigații se va face până pe data de 30 septembrie 2020, ora 16:00, on-line pe www.afir.info, de către beneficiarii eligibili, respectiv de către Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legislaţiei în vigoare sau de către Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI). OUAI/ FOUAI pot depune cereri de finanțare numai în măsura în care sunt deținători de infrastructură secundară de irigații preluată prin protocol sau proces verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructură este definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, cu modificările și completările ulterioare).Fondurile europene disponibile prin submăsura 4.3 pentru componenta infrastructură de irigații sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 1 milion de euro. Reamintim că achiziția de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitată la un procent de maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă echipamentelor de irigat.Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată submăsurii 4.3.OFICIAL! AJUTOR DE 10 MILIOANE DE EURO pentru VÂNZAREA PRODUSELOR din FERME! Agroinfo  30 iunie 2020 -

DECIZIE. Comisia Europeană a lansat astăzi, 30 iunie, cereri de propuneri suplimentare pentru a sprijini activitățile de promovare ale producătorilor agroalimentari cei mai afectați de criza actuală. Fondul suplimentar de 10 milioane EUR va fi disponibil pentru a stimula vânzările de fructe și legume, de vin, plante vii, produse lactate și cartofi, anunță Comisia Europeană într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Jumătate din această sumă va fi destinată activităților de promovare desfășurate în comun de către organizații de producători din mai multe țări ale UE, iar cealaltă jumătate, programelor naționale. În ambele cazuri, promovarea poate avea loc fie în interiorul, fie în afara UE, pentru o perioadă de un an. Propunerile pot fi înregistrate până la 27 august 2020.

Criza de coronavirus a avut un impact semnificativ asupra multor sectoare agroalimentare din UE, în principal din cauza schimbărilor rapide în ceea ce privește cererea și a închiderii restaurantelor, barurilor și cafenelelor din întreaga UE.

Cererile de propuneri lansate astăzi vin în completarea altor măsuri excepționale adoptate recent pentru a sprijini anumite tipuri de sectoare agroalimentare. Este pentru prima dată când Comisia utilizează promovarea ca instrument de reacție la un caz de perturbare gravă a pieței.

AFIR: Termenul de depunere a cererilor pentru finanțarea procesării și marketingului produselor agricole, a fost prelungit meatmilk  1 iulie 2020

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunţă lansarea în perioada 17 iunie – 31 decembrie 2019* a primei sesiuni din 2019 de depunere a Cererilor de finanţare pentru schema de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă schemei de ajutor de stat GBER pentru submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Fondurile disponibile pentru schema de minimis „Sprijin pentru servicii de consultanță în vederea implementării proiectelor de investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii de produse neagricole”, aferentă schemei de ajutor de stat GBER pentru submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” sunt de 4.000.000 euro.

Sesiunea se adresează exclusiv beneficiarilor care au semnat contracte de finanțare cu AFIR aferente schemei de ajutor de stat GBER.

Depunerea Cererilor de finanțare pentru schema de minimis aferentă schemei GBER sM 4.2 se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul solicitantului, începând din data de 17 iunie 2019, ora 09:00.

Solicitantul de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în Ghidul solicitantului aferent acestei submăsuri.  Ghidurile solicitantului pentru fiecare submăsură se aprobă prin Ordin al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și sunt publicate pe site-ul AFIR.

AGRIBUSINESS

Fonduri de peste 43,7 mil. euro de la AFIR pentru irigații, azi

De Viorela Pitulice   iul. 1, 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește începând de astăzi, 01 iulie 2020, ora 09:00, cereri de finanțare a proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii secundare de irigații, prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” componenta infrastructură de irigații (inclusiv pentru Aria de aplicabilitate teritoriul ITI Delta Dunării) din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fondurile disponibile pentru această componentă a submăsurii se ridică la 43.700.259 euro.

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 4.3 – irigații se va face până pe data de 30 septembrie 2020, ora 16:00, on-line pe www.afir.info, de către beneficiarii eligibili, respectiv de către Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legislaţiei în vigoare sau de către Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI). OUAI/ FOUAI pot depune cereri de finanțare numai în măsura în care sunt deținători de infrastructură secundară de irigații preluată prin protocol sau proces verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructură este definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, cu modificările și completările ulterioare).

Fondurile europene disponibile prin submăsura 4.3 pentru componenta infrastructură de irigații sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 1 milion de euro. Reamintim că achiziția de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitată la un procent de maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă echipamentelor de irigat.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată submăsurii 4.3.

AFIR: DE ASTĂZI, 43,7 MILIOANE DE EURO! VALOARE MAXIMĂ PROIECT, UN MILION EURO! Agroinfo 01 iulie 2020 -

ANUNȚ OFICIAL. De astăzi, 1 iulie 2020, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pune la dispoziție peste 43,7 de milioane de euro pentru proiecte de investiții în infrastructura de irigații. Valoarea maximă pentru un proiect este un milion de euro, anunță AFIR într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește începând de astăzi, 01 iulie 2020, cereri de finanțare a proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii secundare de irigații, prin submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” componenta infrastructură de irigații (inclusiv pentru Aria de aplicabilitate teritoriul ITI Delta Dunării) din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fondurile disponibile pentru această componentă a submăsurii se ridică la 43.700.259 euro.

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 4.3 – irigații se va face până pe data de 30 septembrie 2020, ora 16:00, on-line pe www.afir.info, de către beneficiarii eligibili, respectiv de către Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legislaţiei în vigoare sau de către Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI). OUAI/ FOUAI pot depune cereri de finanțare numai în măsura în care sunt deținători de infrastructură secundară de irigații preluată prin protocol sau proces verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructură este definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, cu modificările și completările ulterioare).

Fondurile europene disponibile prin submăsura 4.3 pentru componenta infrastructură de irigații sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 1 milion de euro. Reamintim că achiziția de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitată la un procent de maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă echipamentelor de irigat.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR” în pagina dedicată submăsurii 4.3.

ALTELEULTIMĂ ORĂ. Prețurile alimentelor vor exploda în curând! Val de scumpiri pentru români de Redacția    |    01 Iul 2020   •   09:48

Luna septembrie va veni cu șocuri puternice pentru români. Reprezentanții industriei alimentare vorbesc despre scumpiri în lanț începând din această toamnă, pentru toate produsele.

Scumpirile sunt generate de pandemia de coronavirus, dar și de secetă. Datele institutului Național de Statistică ne arată că prețurile ar putea crește cu 23% în perioada următoare, iar în contextul economic dificil românii sunt prudenți, cumpără mai puține produse și servicii.

Dragoș Frumosu, coordonator departament Industrie Alimentară PPU-SL, spune că prețul alimentelor începând din septembrie va crește semnificativ

„Pandemia a blocat industria alimentară destul de mult. Chiar dacă am avut un început când ne speriam vizavi de cantitatea mare de cumpărături pe care o făceau românii, apoi am ajuns în situația să facem stocuri pentru că au scăzut vânzările. A scăzut puterea de cumpărare, fiind foarte mulți șomeri în această perioadă (...). Am cerut sprijinul statului...pauză. Niciun răspuns”, acuză acesta.

Val de scumpiri pentru români

„Pe lângă această pandemie, am avut cea mai puternică secetă din ultimele 30 de ani. Este evident că în toamnă vizavi de prețul grâului, porumbului, floarea-soarelui vom asista la scumpiri pentru că seceta nu a fost numai în România. În momentul în care la aceste materii prime, să le numesc așa, prețul va crește, obligatoriu vor vom asista la creșteri de prețuri î