Stiri 21 noiembrie 2019

CURSUL DE SCHIMB 21.11.2019

1 EUR 4.7808

1 USD 4.3144

Pregatiti-va de inghet! Avertizarile specialistilor pentru luna urmatoare In nov. 21, 2019  

Prima lună de iarnă nu pare să aducă fenomene meteo severe, însă ne putem aștepta ca aceasta să fie cea mai grea din ultimii 30 de ani sau chiar din ultimii 100 de ani. Avertismentul a venit recent din partea specialiștilor. Primele informații în ceea ce privește prognoza pentru următoarele patru săptămâni indică, din punct de vedere al regimului de temperaturi, valori ridicate. Dar sunt trecătoare… meteorologii ne pregatesc însa pentru ce este mai rău: marele îngheț!

https://youtu.be/ZsFUHlBZ4G4

APIA si SUBVENTII

Noutăți despre plata avansului din subvenția APIA Revista Fermierului Joi, 21 Noiembrie 2019 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plata avansului pe suprafaţă 726 598 de fermieri, cu o sumă totală de 1,276 miliarde de euro, reprezentând 92,11% din

1

numărul total al fermierilor eligibili pentru plata în avans, a anunţat sursa citată, joi, 21 noiembrie 2019.

Concret, aproximativ 971,51 milioane de euro au fost plătite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 254,68 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 50,55 milioane de euro reprezintă cofinanţarea de la Bugetul Naţional.

„Reamintim că, până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013”, afirmă reprezentanţii APIA.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv, de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire - 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri - 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se va acorda în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei dintre plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846 600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194 695,83 hectare.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro.

APIA a autorizat la plată un număr de 726.598 fermieri din 16 octombrie până în prezent Joi, 21 Noiembrie 2019 Subventii APIA

2

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 16 octombrie și până în prezent, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, a autorizat la plată un număr de  726.598 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 1.276.750.450 miliarde euro, reprezentând un procent de 92,11 % din numărul fermierilor pentru plata în avans, astfel:

971.514.311 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

254.680.838 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

50.555.301 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

3

22 de milioane de euro au plecat, astăzi, către fermierii români Financial Intelligence   20 noiembrie 2019,

  844.000 de fermieri care exploatează 9,7 milioane de hectare au depus cereri pentru plățile în avans ale subvențiilor aferente anului 2019. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat, până în prezent, peste 1,2 miliarde euro plăți în avans și doar astăzi au fost eliberate 22 de milioane de euro către fermieri, a declarat Adrian Pintea, directorul general al APIA, în cadrul emisiunii AgroTalk difuzată de B1 TV, potrivit fermierinromania.ro.

Au fost autorizate plățile pentru 92% dintre fermierii care au depus cereri pentru obținerea subvențiilor în avans, a mai declarat, la B1 TV, Adrian Pintea.În anul 2019, fermierii români beneficiază de plăți directe în valoare de peste 1,9 miliarde euro. Din anul 2016 și până în prezent, APIA a constatat o descreștere a numărului de fermieri și, implicit, o reducere a numărului exploatațiilor, simultan cu creșterea suprafețelor depuse la APIA în vederea obținerii de subvenții. Aceasta este și o consecință a plăților redistributive, adică a creșterii valorii sprijinului financiar în funcție de mărimea suprafețelor. Plățile redistributive au condus la comasarea terenurilor, proces încurajat de politicile agricole în vederea dezvoltării unor exploatații viabile din punct de vedere economic, mai scrie fermierinromania.ro.

Directorul general al APIA a precizat, în cadrul emisiunii citate, că nu proprietarii primesc sprijin financiar, ci persoanele care exploatează, efectiv, terenurile agricole.

MADR: INCEP PLATILE DIN CELE 143 DE MILIOANE DE LEI Agroromania.ro 20 Nov. 2019 in: Subventii

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a anuntat ca imediat incep platile din cele 143,43 milioane lei aferente Campaniei 2019.Ministerul Agriculturii precizeaza ca ”plata catre beneficiari va fi efectuata de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si DAJ-uri in perioada imediat urmatoare”.

4

Din suma totala, 95,85 milioane lei sunt pentru plata masurilor delegate de Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR)  catre APIA din cadrul PNDR 2014-2020, campania 2019, respectiv: 36,82 milioane lei – agromediu si clima; 6,91 milioane lei –  agricultura ecologica; 52,11 milioane lei – plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale, sumele alocate reprezentand avansul in procent de 85% din valoarea totala a drepturilor de plata a beneficiarilor.

De asemenea, 40,94 milioane lei sunt pentru implementarea Programului pentru scoli ce consta in distributia in cadrul unitatilor scolare de fructe, legume, lapte si produse lactate. Iar 6,21 milioane lei reprezinta prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate in perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol. 

In plus, 276.967 lei sunt pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a productiei de usturoi, iar 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a crescatorilor de porci din rasele Bazna si/sau Mangalita in vederea producerii carnii de porc.

MADR: Stadiul plăților în avans – Campania 2019 Joi, 21 Noiembrie 2019

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, începând cu data de 16 octombrie și până în prezent, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA)  a autorizat la plată un număr de  726.598 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 1.276.750.450 miliarde euro, reprezentând un procent de 92,11 % din numărul fermierilor pentru plata în avans, astfel:

971.514.311 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

254.680.838 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

50.555.301 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Reamintim că până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

5

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Plăți APIA de peste 1,2 miliarde de euro SIMONA DAN 21 NOIEMBRIE 2019

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plata avansului pe suprafaţă 726.598 de fermieri, cu o sumă totală de 1,276 miliarde euro, reprezentând 92,11% din numărul total al fermierilor eligibili pentru plata în avans, a anunţat, joi, instituţia.Astfel, circa 971,51 milioane de euro au fost plătite din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 254,68 milioane de euro din din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 50,55 milioane de euro reprezintă cofinanţarea de la Bugetul Naţional.

„Reamintim că, până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăţi în avans de până la 70% în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013”, spun reprezentanţii APIA.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha, plata redistributivă

6

pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv, de 48,7127 euro/ha, plata pentru înverzire – 59,3201 euro/ha, iar plata pentru tinerii fermieri – 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal.

Avansul se acordă în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2019, iar din 1 decembrie 2019 APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare.

Suma totală alocată României din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în 2019 se ridică la 1,94 miliarde de euro

Adrian Oros: Ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit din trimestrul doi  SIMONA DAN 21 NOIEMBRIE 2019

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă la Botoşani, că ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit decât pentru primul trimestru al acestui an. Potrivit acestuia, restanţele la plata subvenţiilor la motorină se ridică la aproape 400 de milioane de lei.„Am început o evaluare la nivelul ministerului, cum era şi normal. Şi legea ne obligă ca, la sfârşitul fiecărui an, instituţiile publice să facă o evaluare privind

7

capacitatea administrativă. (…) Nu am rezultatele finale pentru foarte multe, dar am găsit mici grenade lăsate peste tot. În primul rând, am constatat că ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit din trimestrul doi. Practic, mai avem de alocat aproape 400 de milioane de lei, necesarul de plată pentru trimestrul doi şi trimestrul III. S-a plătit doar trimestrul I”, a afirmat Oros, citat de Agerpres.

Întrebat dacă există fonduri pentru plata sumelor restante, ministrul Agriculturii a răspuns: „Ne vom îngriji să existe. Acum nu există”.

Restanțe la plata unui drept bănesc destinat fermierilor Ioan Dogioiu Joi, 21 Noiembrie 2019

Ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit decât pentru primul trimestru al anului în curs, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, joi, 21 noiembrie 2019, într-o conferinţă de presă la Botoşani, unde a afirmat că, la acest moment, nu există bani pentru achitarea restanțelor.

Conform spuselor oficialului guvernamental, restanţele la plata subvenţiilor la motorină se ridică la aproape 400 de milioane de lei.

„Am început o evaluare la nivelul ministerului, cum era şi normal. Şi legea ne obligă ca, la sfârşitul fiecărui an, instituţiile publice să facă o evaluare privind capacitatea administrativă. (...) Nu am rezultatele finale pentru foarte multe, dar am găsit mici grenade lăsate peste tot. În primul rând, am constatat că ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit din trimestrul doi. Practic, mai avem de alocat aproape 400 de milioane de lei, necesarul de plată pentru trimestrul doi şi trimestrul III. S-a plătit doar trimestrul I”, a mărturisit Oros.

Întrebat dacă există fonduri pentru plata sumelor restante, ministrul Agriculturii a răspuns: „Ne vom îngriji să existe. Acum nu există”.

8

Tot cu această ocazie, șeful MADR a mai precizat că, în ceea ce privește subvenţiile acordate producătorilor agricoli, până în această săptămână, au fost făcute plăţi în avans către 92% dintre fermierii care au depus declaraţii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Valoarea subvenţiilor acordate se ridică la 1,2 miliarde de euro.

„Practic, s-au plătit aproape 92% din cei care au depus, au fost plătiţi pentru avans, urmând ca, până la 1 decembrie, să fie făcute şi restul de plăţi. Practic, au intrat în conturi 1,2 miliarde de euro, fiind plătit avansul la 721 498 fermieri”, a conchis Oros.

Ministrul Agriculturii a avut o întrevedere în municipiul Botoşani cu medicii veterinari din judeţ, după care are programate vizite cu fermierii din zonele Ştefăneşti, Darabani şi Dorohoi.

ȘEFUL APIA: SUMA ÎN AVANS CUVENITĂ UNUI FERMIER ESTE PLĂTITĂ ÎN TREI TRANȘE ÎN TREI ZILE! Agroinfo  20 noiembrie 2019 - CIRCUITUL BANILOR PÂNĂ LA CONTUL FERMIERULUI. Mulți dintre fermieri se întreabă de ce în conturi le ajunge doar o parte din avansul la subvențiile agricole care li se cuvin pentru anul de cerere 2019. Tot agricultorii sunt intrigați de anunțurile APIA cu plățile efectuate când, de fapt, ei nu au niciun leu în cont. Șeful APIA vă explică traseul banilor de la APIA la contul fermierului și de ce o plată se face în trei tranșe.

În perioada 1 martie - 15 mai se depun cererile de plată. Undeva, după data de 10 februarie a fiecărui an, fiecare funcționar din cele 265 de centre locale APIA  gestionează una sau două localități, în funcție de numărul de fermieri, astfel încât fiecare funcționar răspunde undeva între 400, 500 până la 800 de fermieri are un funcționar. Acel funcționar răspunde de acel fermier din momentul în care a depus cererea de plată până-n momentul în care are banii în cont. Și se fac în toate unitățile administrativ-teritoriale, în toate localitățile se fac informări, astfel încât fermierii să știe noutățile pe care le are APIA sau ce trebuie să facă pentru a-și depune cererea de plată.

Iar toți fermierii pe care noi îi avem în baza de date, respectiv pentru 2019, 844.000 de fermieri, primesc o invitație acasă cu data, ora și funcționarul care răspunde  de el și documentele care trebuie să-l însoțească pentru a putea beneficia de această  formă de sprijin. Acum, după 10-12 ani, au început fermierii să vină la ora și data stabilită. Dar noi, așa cum am programat, între fiecare fermier să fie 15-20 de minute, astfel încât să fie un flux, să nu stea nici funcționarul, să fie cu mulți oameni pe cap și nici fermierul să nu stea și să aștepte la coadă acolo. Dar unii respectă, unii, nu.

9

În ceea ce privește banii, noi întotdeauna când am început o campanie de plăți, de exemplu acum, cu această plată în avans și după 1 decembrie când vom demara plata finală, întotdeauna am solicitat Ministerului Agriculturii să avem bani în avans în cont, astfel încât cumva să scurtcircuităm această perioada de așteptare. Pentru că de la data în care fermierul este autorizat la plată, durează aproximativ 3 zile, astea sunt circuitele bancare, în care banii îi are în cont. Iar dacă el (fermierul n.r.) este autorizat la plată, dăm un exemplu cu 100 de lei, banii în cont îi intră cumva în trei etape. De ce? Pentru că sunt trei fonduri diferite. De exemplu, FEGA, Fondul European de Garantare Agricolă este dintr-un cont, pleacă spre fermier, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, FEADR, este o măsură delegată de către AFIR, în care intră iarăși dintr-un cont în același cont al fermierului și bugetul național. Deci, o sumă pe care fermierul o are de primit îi intră în trei tranșe, dar la o diferență de o zi, două.

De aceea, în momentul în care fermierul este anunțat de către funcționarul APIA că a fost autorizat la plată cu suma X, acea sumă îi vine în 3 zile, a explicat șeful APIA, miercuri, 20 noiembrie, la o emisiune B1 TV.

Șeful APIA a mai spus că până la această oră 92% din fermierii români au primit avansul la subvențiile APIA aferente anului de cerere 2019. Suma virată în conturile fermierilor este 1,220 miliarde de euro.

ASTĂZI, ȘEFUL APIA: 92% DIN FERMIERII ROMÂNI AU PRIMIT AVANSUL APIA! Agroinfo : 20 noiembrie 2019 DECLARAȚIE FĂCUTĂ ASTĂZI DE ȘEFUL APIA. Din suma alocată României, pentru anul 2019, pentru plățile directe, 1,943 miliarde de euro, a ajuns, până la această oră, în conturile fermierilor români suma de 1,220 miliarde de euro. 92% din fermierii români și-au primit avansul la subvențiile agricole care li se cuvin pentru acest an, a declarat, în urmă cu puțin timp, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea.

Un lucru care este bine de știut, că alocarea financiară a fermierilor români, din bugetul UE, strict pentru plățile directe, așa numita plata pe suprafață, este de 1,943 de miliarde euro. Acești bani trebuie alocați în anul de cerere 2019. Acești bani, înainte de a ajunge efectiv la sumele care intră în conturile fermierilor, toți beneficiarii trebuie să depună cerere cu date precise, în perioada 1 martie - 15 mai. Prin eforturile Ministerului Agriculturii și în 2019, APIA a reușit să obțină derogare de la Comisia Europeană pentru a acorda un avans de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă, plăți directe, și 85% Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), acea plată (plăți compensatorii măsuri de dezvoltare rurală n.r.) pentru măsuri de agromediu, zonă defavorizată.

10

Din totalul sumei, APIA a reușit, până acum, să acorde  în avans peste 1.220.000.000 de euro la un procent de 92% din totalul fermierilor înscriși pentru plată pentru anul acesta, a declarat șeful APIA, miercuri, 20 noiembrie 2019.

Adrian Pintea a mai spus că anul acesta a ajuns la fermierii români suma de 2,84 miliarde de euro reprezentând plăți, bani plătiți fermierilor ca ajutor financiar nerambursabil, fie din FEGA, fie din FEADR sau din bugetul național.

Pentru anul 2019, 844.000 de fermieri au depus cererea unică de plată la APIA pentru o suprafață de 9.710.000 de hectare.

Chiar astăzi au fost plătiți 22 de milioane de euro către fermierii noștri. Au depus 844.000 de fermieri, dar nu vor primi subvenții toți 844.000. Vor trece prin filtrele noastre, a mai spus Pintea.

APIA le achită fermierilor, în această perioadă, un avans de 70% din plățile directe pe suprafață și sprijinul cuplat la ovine și caprine și 85% din plățile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală.

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha. Avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha = 341,1433 lei/haPlata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha. Avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha = 16,6236 lei/haPlata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha. Avans 70% din sumă este 34,0988 euro/ha = 161,9556 lei/haPlata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha. Avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha = 197,2223 lei/haPlata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha. Avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha = 103, 8894 lei/ha

ZOOTEHNIESprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal. Avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.

Plăţile compensatorii pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.

11

Plata avansului la subvenții se încheie pe data de 30 noiembrie 2019. De la 1 decembrie 2019, APIA va demara plata finală pentru anul de cerere 2019.

OFICIAL! ULTIMELE CIFRE LA PLATA AVANSULUI LA SUBVENȚIILE APIA! Agroinfo : 21 noiembrie 2019 - COMUNICAT. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 16 octombrie și până în prezent, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, a autorizat la plată un număr de  726.598 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 1.276.750.450 miliarde euro, reprezentând un procent de 92,11 % din numărul fermierilor pentru plata în avans.

SUMELE ACHITATE ÎN AVANS FERMIERILOR:

⦁ 971.514.311 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);⦁ 254.680.838 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);⦁ 50.555.301 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Reamintim că până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

APIA le achită fermierilor, în această perioadă, un avans de 70% din plățile directe pe suprafață și sprijinul cuplat la ovine și caprine și 85% din plățile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală. Vă reamintim cuantumul pentru avans, pentru fiecare schemă de plată:

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha. Avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha = 341,1433 lei/haPlata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha. Avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha = 16,6236 lei/haPlata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha. Avans 70% din sumă este 34,0988 euro/ha = 161,9556 lei/haPlata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha. Avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha = 197,2223 lei/haPlata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha. Avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha = 103, 8894 lei/ha

12

ZOOTEHNIESprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal. Avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

ANUNȚUL MINISTRULUI OROS pentru FERMIERII CARE PRIMESC SUBVENȚII! agrointeligenta.ro18 noiembrie 2019

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, la Bruxelles. Oficialul român participă astăzi, luni 18 noiembrie, la reuniunea Consiliului UE Agricultură și Pescuit, ce se desfășoară la Bruxelles. Pe ordinea de zi a întâlnirii Consiliului AgriFish se află Pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) post- 2020.

Totodată, în cadrul Reuniunii Consiliului de miniștri va avea loc un schimb de opinii privind aspecte legate de mediu și climă, precum și o prezentare din partea Comisiei și un schimb de opinii despre Regulamentele privind normele tranzitorii în domeniul PAC.

Potrivit Via Cluj Tv, obiectivul lui Adrian Oros este să obțină o distribuție mai echitabilă a sprijinului financiar direct pe care Uniunea Europeană îl acordă fermierilor din statele membre. În ultimii ani, subvenția de care beneficiază România au crescut semnificativ, însă există, în continuare, diferențe între sumele pe care le primesc fermierii din statele occidentale și cei din țările est-europene.

13

MINISTRUL OROS ANUNȚĂ UN PROCENT NEATINS PÂNĂ ACUM LA PLATA AVANSULUI APIA, 100%! CE SPUNE ȘEFUL APIA? Agroinfo 21 noiembrie 2019 - PLATĂ SUBVENȚII APIA. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost invitat miercuri seara, 20 noiembrie, în emisiunea Dosar de politician de la B1 TV. Șeful de la Agricultură a declarat că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va achita până la finele lunii noiembrie avansul la subvenții în procent de 100%. Un procent uriaș! Maxim! Neatins până acum! Șeful APIA spune că nu va fi atins nici în acest an.

La APIA stăm destul de bine, chiar mi-am notat că astăzi (miercuri, 20 noiembrie n.r.) avem la plată, până acum, 721.500 de fermieri, s-au plătit 1,25 de miliarde de euro. Cam 92% din avansuri. Cei de la APIA au promis că până la finele lunii achită 100%, iar din 1 decembrie achită și restul la plată (diferența de 30% în cazul plăților directe și de 15% în cazul plăților compensatorii n.r.). De activitatea celor de la APIA sunt mulțumit pentru că plățile sunt făcute în grafic, raportează zilnic atât numărul de fermieri, cât și plățile care sunt făcute. De la ei am un raport în fiecare zi, a declarat ministrul agriculturii.

Procentul de 100% la plată ar însemna ca toți cei 844.000 de fermieri care au depus cererea unică pentru subvenții, pentru anul 2019, să încaseze un avans din aceste plăți, mai mult, să încaseze toți subvențiile. Din informațiile furnizate în fiecare an de APIA, nu s-a întâmplat până acum acest lucru. Pentru simplul motiv că unele cereri nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate, unii dintre fermieri sunt excluși de pe lista de plată din pricina sancțiunilor multianuale, etc.

Spre exemplu, anul trecut, în 2018, APIA a achitat avans la subvenții pentru 727.257 de fermieri din cei 866.749 de fermieri care au depus cererea unică de plată și au cerut aceste subvenții. Dovada este comunicatul APIA din data de 29 noiembrie 2018, când s-a încheiat campania de acordare a plăților în avans pentru anul 2018.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că pentru cei 727.257 fermieri eligibili la plată, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2018, s-a autorizat și plătit suma totală de 1.062.267.990 euro, astfel:- 801.389.696 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);- 217.609.842 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);- 43.268.452 euro cofinanțare de la Bugetul Național. (Comunicat 29 noiembrie 2018, la finalul campaniei de plată în avans)

14

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat ieri, 15 mai, Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2018, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 866.749 cereri, pentru o suprafața declarată la plată de 9.638.937,67 hectare. (Comunicat 16 mai 2018, la încheierea sesiunii de depunere a cererilor unice).

Deci, din 866.749 de fermieri și-au încasat, în anul 2018, avansul la subvenții 727.257 de fermieri. Nici vorbă de 100%!

Nici anul acesta nu se va atinge procentul de 100% la plata avansului la subvențiile APIA. Nu o spunem noi. O declară directorul general APIA. Adrian Pintea a declarat în aceeași zi, miercuri, 20 noiembrie 2019, la același post de televiziune, B1 TV, cu câteva ore înainte de apariția pe ecran a ministrului agriculturii, că nu toți fermierii care au cerut subvenții vor încasa un avans la subvenții sau subvențiile agricole pentru anul 2019.

În 2019, au depus cererea la APIA un număr de 844.000 de fermieri pentru o suprafață de 9.710.000 de hectare, spune șeful APIA.

Peste 90% sunt plătiți până astăzi (miercuri, 20 noiembrie n.r.) cu o sumă de 1,220 miliarde de euro. Chiar astăzi au fost plătiți 22 milioane de euro către fermierii noștri.

Ne străduim ca marea majoritate a fermierilor, dacă s-ar putea toți, dar niciodată nu poți. Ok, au depus cererea 844.000 de fermieri, dar nu vor primi (subvențiile n.r.) 844.000, (vor primi cei n.r.) care vor trece prin toate filtrele și toate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de acești bani, a declarat șeful APIA, Adrian Pintea, la B1 TV.

CONTROALE APIA pentru SUBVENȚIA LA MOTORINĂ!

agrointeligenta.ro21 noiembrie 2019 Fermieri, atenție! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) face verificări pentru a vedea dacă agricultorii și crescătorii de animale au respectat cele declarate la solicitarea sprijinului de stat pentru decontarea accizei la motorină.

”Este o perioadă destul de importantă pentru sprijinul acordat atât la motorină (…) La motorină facem verificări în ceea ce privește acordarea acestui sprijin, dacă

15

fermierul și-a respectat angajamentele în ceea ce privește cererea unică de plată. Adică în cererea unică de plată fermierul vine și declară atât suprafața cât și cultura, pe baza căreia primește acest sprijin la motorină. În această perioadă facem aceste verificări: dacă fermierii s-au încadrat, au depășit, nu au pus cultura. Există și niște derogări„, a anunțat în cadrul emisiunii Satul Hunedorean, ing. Mirela Paraschiv – şef serviciu măsuri specifice APIA Hunedoara.

De precizat că sprijinul pentru motorina utilizată în agricultură se achită de la bugetul de stat prin APIA, iar fermierilor li se decontează acciza pe carburant, în baza documentelor care atestă achiziția și în limita unor plafoane în acord cu culturile înființate, cu efectivul de animale sau cu luciul de apă aflat în exploatare. Pentru anul de cerere, suma alocată pentru plata ajutorului de stat la motorină a crescut de la 580.000.000 lei la 595.606.000 lei. Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

MINISTRUL AGRICULTURII: NU MAI SUNT BANI pentru PLATA SUBVENȚIEI APIA LA MOTORINĂ! Ramona Dascălu21 noiembrie 2019

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunţat, astăzi, joi – 21 noiembrie, într-o conferinţă de presă la Botoşani, că ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit decât pentru primul trimestru al acestui an, iar restanţele la plata subvenţiilor la motorină se ridică la aproape 400 de milioane de lei.

“Am început o evaluare la nivelul ministerului, cum era şi normal. Şi legea ne obligă ca, la sfârşitul fiecărui an, instituţiile publice să facă o evaluare privind capacitatea administrativă. (…) Nu am rezultatele finale pentru foarte multe, dar am găsit mici grenade lăsate peste tot. În primul rând, am constatat că ajutorul de stat pentru motorină nu a fost plătit din trimestrul doi. Practic, mai avem de alocat aproape 400 de milioane de lei, necesarul de plată pentru trimestrul II şi trimestrul III. S-a plătit doar trimestrul I”, a afirmat ministrul Adrian Oros, potrivit Agerpres. Întrebat dacă există fonduri pentru plata sumelor restante, ministrul Agriculturii a spus că în acest moment nu există: “Ne vom îngriji să existe. Acum nu există“. În ceea ce privește plata subvențiile pe suprafață, Adrian Oros a declarat că până în această săptămână au fost făcute plăţi în avans către 92% dintre fermierii, valoarea subvenţiilor acordate ridicându-se la 1,2 miliarde de euro: “S-au plătit aproape 92% din cei care au depus, au fost plătiţi pentru avans, urmând ca până la 1

16

decembrie să fie făcute şi restul de plăţi. Practic, au intrat în conturi 1,2 miliarde de euro, fiind plătit avansul la 721.498 fermieri”.

Atentie, APIA face verificari pentru subventia la motorina! In nov. 21, 2019  

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început deja verificarea cererilor de plată pentru acordarea ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură. Anunțul a fost făcut de ing. Mirela Paraschiv, șef Serviciu Măsuri Specifice APIA Hunedoara. Astfel, reprezentanții APIA vor face verificări pentru a vedea dacă agricultorii și crescătorii de animale au respectat cele declarate la momentul când au depus cererea pentru solicitarea sprijinului.

”Este o perioadă importantă, atât în ceea ce privește sprijinul acordat la motorină, cât și la ameliorarea raselor de animale, și așa cum știm, la motorină facem verificări în ceea ce privește acordarea acestui sprijin financiar. Mai precis, dacă fermierul nostru și-a respectat angajamentele în ceea ce privește cererea de plată. Adică, în cererea unică de plată, fermierul vine și declară atât suprafața, cât și cultura pe baza căreia primește această motorină sau acest sprijin la motorină. Și acum, în această perioadă, colegii mei și noi, în acest serviciu, facem aceste verificări, să vedem dacă s-au încadrat, au depășit, nu au pus cultura, deci, cumva, sigur, există și niște derogări. Deci, suntem în această etapă”, a declarat Mirela Paraschiv de la APIA Hunedoara, pentru Satul Hunedorean.

Sprijinul pentru motorină se achită de la bugetul de stat prin APIA, iar fermierilor li se decontează acciza pe carburant, prin rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă, aplicată la motorina utilizată în agricultură.

Suma alocată pentru plata ajutorului de stat la motorină a crescut de la 580.000.000 lei la 595.606.000 lei anul acesta. Valoarea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

FERMIERII CARE PIERD SUBVENȚIA DE 62 EURO LA HECTAR! agrointeligenta.ro18 noiembrie 2019

O subvenție importantă pe care anumiți fermieri nu o vor mai putea încasa. Acest sprijin suplimentar achitat ca plată pe hectar pentru zonele defavorizată nu va mai putea fi accesată de agricultorii de pe raza comunei Berteştii de Jos din județul Brăila. Situația a fost adusă în atenția publicului și a

17

ministrului Adrian Oros de către primarul comunei, Costel Capbun. Primarul comunei Berteştii de Jos s-a plâns recent de faptul că dintr-o eroare materială a celor de la ANIF, oamenii din localitatea pe care o conduce nu vor mai beneficia în 2020 de o subvenţie de 62 de euro/hectar. Primarul a profitat de vizita la Brăila de la finele săptămânii trecute a noului ministru al Agriculturii, Adrian Oros, căruia i-a cerut ajutorul.

Capbun a semnalat problema ulterior, în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit acestuia, pentru că lucrătorii de la ANIF au raportat o suprafaţă mai mare de teren irigat în cazul comunei Berteştii de Jos, aceasta a ieşit automat din lista celor defavorizate. În consecinţă, dacă lucrurile nu sunt remediate, oamenii vor rămâne fără subvenţia de care au beneficiat până acum.

Primarul liberal a subliniat, dezamăgit, că situaţia deja a fost transmisă Uniunii Europene, prin urmare a devenit cu atât mai complicată.

”Problema este următoarea: Berteştii de Jos are pe raza comunei staţia de pompare de la Spiru Haret şi sistemul de irigaţii. Pe raza comunei Berteşti, acum se irigă, să spunem 100 ha. În anul 2009 printr-o raportare eronată a celor de la ANIF, s-a spus că pe raza comunei s-au irigat 3.000 ha. Adică tot ce s-a irigat prin sistemul de irigat de la Spiru Haret, acesta fiind sat component al comunei. Din această cauză, pentru că a reieşit că s-a depăşit suprafaţa irigabilă de pe raza comunei, Berteştii de Jos a fost scoasă din zona comunelor defavorizate. Cetăţeanul comunei Berteştii de Jos pierde 62 euro subvenţie/ha, începând de la anul, din cauza unei erori! Am încercat să îndrept această greşeală, dar cei care trebuiau să rectifice au spus că nu se poate”, a declarat Capbun. Primarul a mai adăugat că din punctul său de vedere este vorba despre o comandă politică, mai ales că în judeţul Galaţi există alte 3 comune aflate în aceeaşi situaţie, toate conduse de liberali.

“Şi vă spun şi de ce. O comună defavorizată are un punctaj. Mă refer la fermierul care depune pentru proiecte europene. Sunt câteva comune în judeţul Brăila, cu cei mai mari fermieri care din cauza acestui punctaj, că nu aveau zonă defavorizată, nu puteau să acceseze fonduri europene să ia utilaje. Mă întreb: la Berteştii de Jos care are terenul foarte slab productiv bagi comuna în zonă favorizată şi în acelaşi timp, bagi comune precum Traian, Mircea Vodă şi oraşul Ianca, unde sunt mari

18

fermieri cu terenuri, la zone defavorizate?! Bănuiesc că nu au fost decât imixtiuni politice, pentru că eu sunt mai direct şi spun lucrurile pe nume. Nu ştiu dacă pot să mai repar ceva, pentru că deja s-a raportat la Uniunea Europeană şi Berteştii de Jos nu se mai regăseşte pe lista comunelor care nu sunt defavorizate”, a mai completat primarul.

Sursa citată a adăugat că le-a scris celor de la ANIF, însă aceştia nu i-au dat niciun răspuns, deşi au trecut cele 30 de zile în care ar fi trebuit să facă asta. Capbun a subliniat că noul ministru şi-a notat problema şi că speră că va putea veni în ajutorul locuitorilor din comună.

Agrointeligența –  AGROINTEL.RO a scris la mijlocul lunii aprilie despre situația a 24 de comune care pierd subvenții importante din cauza suprafețelor care au fost incluse în aria irigabilă. Fermierii aceste comune pierd total sau parțial sumă achitată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în cadrul sub-măsurii 13.2 „plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative”, având în vedere angajamentul luat de România în cadrul fișei tehnice a sub-măsurii 4.3 ”investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” respectiv, a Măsurii 13 ”plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”.

Decizia a fost luată la nivelul DGDR-AM PNDR din cadrul MADR pe baza reanalizării informațiilor folosite în procesul de fine-tuning, cu scopul actualizării exercițiului inițial de ajustare și implicit de reevaluare a gradului în care se manifestă constrângerile naturale. Fiind vorba de 45 de UAT-uri, numărul de fermieri poate ajunge la câteva sute de beneficiari care pierd bani la subvenția totală pe suprafață.

”În situația în care în urma evaluării se identifică faptul că în unele zone constrângerile naturale au fost depășite (irigații – peste 50% din suprafața agricolă a UAT sau productivități medii estimate la nivel de UAT mai mari de 80% din media UE), acestea trebuie excluse din zona eligibilă a sM.13.2”, se arată în informarea oficială. În urma actualizării metodologiei de fine tuning a fost exclus în total un număr de 45 UAT din lista noilor zone eligibile pe baza a cel puțin un criteriu de fine tuning (irigații, culturi permanente, producții medii).

În cele 45 UAT se regăsesc 23 UAT care au fost eligibile în perioada 2015-2018, dar care vor fi excluse pe baza criteriului de fine tuning „irigații” din zona eligibilă a sM13.2 începând cu anul 2019 şi 1 UAT eligibilă în perioada 2015-2018 care va fi exclus pe baza criteriului de fine tuning „irigații și producții medii”.

19

UAT eligibile în cadrul sM.13.2 în perioada 2015-2018, dar propuse pentru a fi excluse începând cu anul 2019 din zona eligibilă sM.13.2 în urma actualizării procesului de fine tuning în metodologia de desemnare Pentru aceste 23 UAT se va realiza o reducere progresivă a plăților, în limitele prevăzute la art. 31 alin. (5) al R.1305/ 2013, aşa cum este indicat în PNDR 2014-2020: – în anul 2019 – nivelul plății compensatorii este de 62 euro/ha/an (reprezentând 66% din valoare plății acordate în zonele care au fost eligibile în perioada de programare 2007-2013(*) în temeiul art. 36 lit. (a) punctul (ii) din R.1698/2005 / art. 19 al R.1257/1999) şi – în anul 2020 – 25 euro/ha/an (20% din valoare plății acordate în zonele care au fost eligibile în perioada de programare 2007-2013(*) în temeiul art. 36 lit. (a) punctul (ii) din R.1698/2005 / art. 19 al R.1257/1999, dar nu mai puțin de 25 euro/ha/an). ( *) Valoarea plății acordate în zonele care au fost eligibile în perioada de programare 2007-2013 în temeiul art. 36 lit. (a) punctul (ii) din R.1698/2005 / art. 19 al R.1257/1999 – ZSD (zone semnificativ defavorizate) a fost de 94 €/ha/an.

În consecință, începând cu anul 2019 zona eligibilă pentru sM13.2 va putea include 757 UAT cu o suprafață agricolă de 4,37 mil. ha, în lista acestor UAT aflându-se 11 noi UAT faţă de desemnarea anterioară (excluse în procesul inițial de fine tuning în baza criteriilor analizate) UAT neeligibile în cadrul sM.13.2 în perioada 2015-2018, dar care sunt propuse pentru a fi incluse în zone eligibile

20

începând cu anul 2019 în urma actualizării procesului de fine tuning în metodologia de desemnare.

SUBVENȚIA PE ANIMALE: ADEVERINȚĂ OBLIGATORIE CERUTĂ DE APIA! agrointeligenta.ro 20 noiembrie 2019

Perioadă importantă pentru crescătorii de animale! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le recomandă fermierilor să țină legătura cu asociațiile implicate în programele de ameliorare a raselor.

Conform ing. Mirela Paraschiv – şef serviciu măsuri specifice APIA Hunedoara, crescătorii de animale pot beneficia de sprijin cuplat pentru animale numai în baza unei adeverințe care să ateste că au animalele incluse în aceste programe. ”Facem verificări la amelioarea raselor de animale, dacă asociația își respectă numărul de beneficiari sau asociați, cât și numărul de animale înscrie în asociație.

Verificăm fiecare contract, al fiecărui beneficiar, cu ce s-a decontat aici la APIA„, a vorbit în cadrul emisiunii Satul Hunedoarean, șefa din cadrul APIA Hunedoara. ”Ceea ce este important pentru fermier este că pentru a obține această formă de sprijin financiar, respectiv 70% sau 100% din această activitate perivind ameliorarea raselor, obligatoriu trebuie să se înscrie sau să își reînnoiască

21

contractele cu asociația. Așadar, acum este perioada de înscriere. Le adresez îndemnul de a merge spre asociații pentru ca anul viitor să se înscrie atât în ceea ce privește această formă de sprijin, cât și sprijinul cuplat. Fără această adeverință nu putem bebeficia de sprijin pentru anul 2020”, le-a transmis fermierilor ing. Mirela Paraschiv de la APIA Hunedoara.

Vă reamintim că sprijinul cuplat în zootehnie se achită fermierilor pentru animalele înscrise în Registrul Genealogic și pentru că efectuează Controlul Oficial al Performanțelor. Solicitarea acestui tip de sprijin cuplat de producție se face anual, în cadrul cererii unice  ce se depune la APIA în perioada 1 martie-15 mai, fără penalizări.

MINISTRUL ADRIAN OROS, ÎNTÂLNIRE DE URGENȚĂ LA MINISTERUL AGRICULTURII! Ramona Dascălu 20 noiembrie 2019

Întâlnire de urgență la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale! Ministrul Adrian Oros, ședință de lucru cu reprezentanții fermierilor din sectorul de creștere a suinelor la Ministerul Agriculturii! Adrian Oros a anunțat pe pagina sa de Facebook că printre subiectele de discuție se află și mult disputatul Ordin care limitează la 5 capete creșterea porcilor într-o gospodărie țărănească.

“Având în vedere aspectele problematice ale sectorului de creștere a suinelor, în special epidemia de pestă porcină africană, am organizat astăzi o întâlnire de lucru cu reprezentanții fermierilor pentru a găsi împreună soluții concrete de ieșire din situația gravă în care ne aflăm.

În acest moment, mai avem doar două județe care nu se află în zona roșie a epidemiei de pestă porcină, respectiv județele Bistrița și Suceava! Principalele subiecte pe care ni le propunem pentru discuție cu reprezentanții sectorului vizează Ordinul nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor şi a tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, situația evoluției Pestei Porcine Africane(PPA) pe teritoriul României, proiectul de Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine”, a scris ministrul Adrian Oros pe pagina sa de Facebook.

22

Potrivit ministrului Agriculturii, la întâlnire participă Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România, Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin, Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, președintele ANSVSA, Nagy Laszlo Csutak și Conf. Univ. Dr. Viorel Andronie, Președintele Colegiul Medicilor Veterinari din România. Foto: Facebook.com/Adrian Oros Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

Controlul de iarnă la APIA. Ce inspecții se fac în câmp în sezonul rece agrointeligenta.ro21 noiembrie 2019

Controlul de iarnă în ferme împiedică anumiți producători agricoli să fie autorizați pentru achitarea avansului la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă ce trebuie să știți despre verificările pe care APIA le face în această perioadă, în sezonul rece.

Fermierii care nu au intrat la plata avansului din subvenții și s-au interesat la centrele APIA care sunt motivele pentru care nu apar pe listele cu banii europeni au fost informați de inspectorii care le gestionează dosarul că au picat la ”controlul de iarnă” astfel că banii nu pot fi virați până acesta nu este finalizat. Fermierii ne-au intrat ce presupun aceste verificări iar Agrointeligența-AGROINTEL.RO a obținut dintr-un document intern al agenției de plăți toate detaliile pentru agricultori! Perioada în care este efectuat controlul pentru GAEC 4 – Acoperirea minimă a solului este noiembrie-decembrie și presupune vizita la fața locului a funcționarilor APIA.

23

Obiectivul acestui standard îl constituie reducerea eroziunii solului prin acoperirea minimă a terenului pe timpul iernii cu vegetaţie sau resturi vegetale. Foarte important: La acest control pot pica toți fermierii cu teren arabil selectați la verificările în teren dar pentru care se specifică faptul că scopul controlului este eco-condiționalitatea. Fermierul trebuie să asigure acoperirea cu vegetaţie sau resturi vegetale pe timpul iernii a cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală determinată în urma tuturor controalelor la nivelul întregii exploataţii, fie prin înfiinţarea de culturi de toamnă sau culturi perene, fie să nu execute arătura de toamnă după recoltarea culturilor.

Culturi de toamnă: grâu (Triticum sp.), triticale, secară (Secale cereale), orz (Hordeum sp.), ovăz (Avena sativa), mazăre (Pisum sativum), borceag de toamnă – amestec format dintr-o leguminoasă anuală de toamnă (măzăriche – Vicia sp.) şi o cereală de toamnă, rapiţă (Brassica sp.).

Culturi perene: lucernă (Medicago sativa), trifoi (Trifolium pratense), sparcetă (Onobrychis viciifolia), ghizdei (Lotus corniculatus), sulfină (Melilotus sp.), golomăţ (Dactylis glomerata), firuţă (Poa sp.), Raigras peren (Lolium perenne), Festuca (Festuca pratensis) ş.a.

De asemenea, terenul arabil nelucrat, întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, poate fi considerat ca acoperit cu vegetaţie.

Pentru evaluarea conformităţii, la calcularea procentului de acoperire a terenului pe timpul iernii, se va ţine cont de toate suprafeţele arabile însămânţate toamna, excluzând suprafeţele de teren arabil care fac obiectul sprijinului pentru Pachetul nr. 4 – Culturi verzi, precum şi suprafeţele care fac obiectul sprijinului pentru Pachetul 7 – Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis), cât şi de suprafeţele nearate din cadrul fermei, indiferent dacă acestea îndeplinesc sau nu celelalte criterii de eligibilitate.

Fermierilor care nu respectă această condiţie li se vor aplica reduceri la suma totală, care pot merge până la excluderea de la plată Conformitatea GAEC 4 – se evaluează de către inspectorul de teren care, în urma verificărilor la faţa locului și/sau a verificărilor efectuate la completarea raportului de vara (în ceea ce privește suprafața parcelelor agricole), a constatat că fermierul a însămânţat culturi de toamnă şi/sau nu a efectuat arături pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă a exploataţiei determinată şi consemnează în Raportul de Control (se bifeaza campul OK din raportul de tip WINTER).

Neconformitatea GAEC 4 – este constatată de inspectorul de teren, care, în urma verificărilor efectuate la faţa locului și/sau a verifcărilor efectuate la completarea raportului de vară (în ceea ce privește suprafața parcelelor agricole), prin însumarea suprafeţelor controlate pentru acest GAEC, a obţinut un procent mai

24

mic de 20% faţă de totalul suprafeţei arabile a fermei. Intenţia – poate fi apreciată/încadrată de către inspectorul de teren urmare a constatărilor din teren Potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, „fapta este săvârşită cu intenţie când autorul prevede rezultatul faptei sale şi fie urmăreşte producerea lui prin intermediul faptei, fie, deşi nu îl urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat.

” Prin urmare, autorul (fermierul) cunoaşte că fapta sa este urmată de o sancţiune şi totuşi o înfăptuieşte. Amploarea – nu este cazul la GAEC 4. Persistenţa nerespectării GAEC 4 poate fi resimţită într-o perioadă de timp mai mică de un an, adică numai pe perioada iernii din anul efectuării controlului pe teren.

Nerespectarea GAEC 4 poate fi practic rectificată în anul următor. Prin urmare, neconformităţile cu GAEC 4 nu sunt persistente pentru că fenomenul de eroziune datorat neacoperirii solului pe timpul iernii poate fi diminuat în anul următor prin activităţi agricole (însămânţări de toamnă sau neefectuarea arăturilor) până la diminuarea procentului de neconformitate la controlul pe teren. Inspectorul de control nu evaluează gravitatea nerespectării GAEC4. Nivelul de gravitate se stabilește administrativ conform tabelului 7 din Ordinul nr. 999/2016. Acoperirea cu vegetaţie sau resturi vegetale pe timpul iernii se verifică în perioada noiembrie – decembrie pe toate parcelele de teren arabil ale fermei, până la realizarea procentului de 20%, inclusiv pe parcelele cu suprafaţa mai mică de 0,3 ha, şi pe parcelele nesolicitate la plataă – cu cod TAn.

Procentul de acoperirea cu vegetaţie sau resturi vegetale se calculează prin raportare la suprafaţa arabilă determinată în urma controlului pe teren. Având în vedere cerinţa GAEC 4: „Pe timpul iernii terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să fie lăsat nelucrat pe cel putin 20% din suprafaţa de teren arabil a fermei”, pentru a se evita orice suprapunere cu acest GAEC, P4 și P7 se poate aplica pe maximum 80% din suprafaţa de teren arabil aparţinând unei ferme.

Aşadar, luând în considerare că Bunele condiţii agricole şi de mediu sunt obligatorii pentru toată exploataţia, indiferent de schema de plată solicitată, nu trebuie considerat că acolo unde există P4 şi P7, GAEC 4 este parte componentă a acestuia (suprafaţa care face obiectul P4 și P7 trebuie să fie diferită de cea pe care este obligatorie respectarea GAEC 4). În condiţiile în care un fermier a solicitat P4 şi P7 pe o parte din suprafaţa de teren arabil a exploataţiei, pentru a primi plată compensatorie, trebuie să asigure respectarea GAEC 4 pe celelalte suprafețe de teren arabil solicitate la plată. Nu va primi plată pe întreaga suprafaţă semănată cu P4 şi P7 dacă nu va avea asigurată respectarea GAEC 4 pe celelalte suprafeţe de teren arabil existente în fermă.

25

În calculul suprafeţelor de teren acoperite pe timpul iernii sunt incluse şi suprafeţele acoperite cu strat vegetal, prevăzute în art. 86 alin. (6) din OMADR 619/2015. Elemente de control: se va verifică dacă terenul arabil este acoperit cu culturi de toamnă şi/sau este nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei.

GAEC 4 se controleaza în perioada de iarna. Raportul de control pentru înregistrarea rezultatelor verificării GAEC4 se generează separat faţă de raportul de control generat pentru efectuarea controlului schemelor şi măsurilor solicitate de fermier (Raport de tip WINTER) Generarea Raportului de control pentru GAEC4 se execută după introducerea în sistem a rezultatelor controlului executat în perioada de vară și validarea rezultatelor. Inspectorul de teren verifică suprafața conformă a exploatației și urmărește îndeplinirea condiţiei GAEC4 (pentru conformitate GAEC 4 se aplica codul ,,OK” în raportul de tip Winter). Ce trebuie să rețineți despre rapoartele de tip WINTER Pentru controlul GAEC 4 se emite un al doilea raport de control (raport de tip WINTER) care cuprinde parcelele cu teren arabil ce urmează a fi controlate. Acestea sunt indicate şi tipărite de sistem pe baza datelor rezultatelor controlului iniţial, în urma introducerii de către angajaţii APIA a datelor cuprinse în raportul de control şi a activării butonului « Completitudine date ».

GAEC 4 se controleaza în perioada de iarnă. Raportul de control pentru înregistrarea rezultatelor verificării GAEC4 se generează separat faţă de Raportul de control generat pentru efectuarea controlului schemelor şi măsurilor solicitate de fermier. Generarea Raportului de control pentru GAEC4 se execută după introducerea în sistem a rezultatelor controlului executat în perioada de vară și validarea rezultatelor. Inspectorul de teren măsoară suprafaţa conformă a exploataţiei până la îndeplinirea condiţiei GAEC4 (pentru conformitate GAEC4 se aplică codul ,,OK’’).

Adrian Oros sustine solutiile propuse de unguri pentru sprijinirea apicultorilor In nov. 21, 2019  

Adrian OROS, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, susține propunerea Comisiei Europene exprimată în cadrul Reuniunii AGRIFISH de a crește sprijinul financiar alocat

26

programului dedicat susținerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, după anul 2022. 

Propunerea de a crește alocarea după 2022 vizează Programul Național Apicol, întrucât în ce privește alocarea totală pentru toate statele membre în perioada 2020 – 2022, aceasta este în valoare de 40 milioane de euro pe an, României revenindu-i suma de 31.492.100 euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului. Facem precizarea că din această sumă 50% din fonduri provin de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar 50% este contribuția României de la Bugetul de stat. 

Propunerea de a crește valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabilă numai după aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual și finalizarea legislației viitoarei Politici Agricole Comune, 2021-2027, a precizat în cadrul întâlnirii Phil Hogan, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. 

În cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului AgriFish, delegația Ungariei a susținut o informare cu privire la situația dificilă din sectorul apicol, ocazie cu care ministrul Adrian OROS și-a exprimat susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară. 

”Este adevărat că sectorul apicol se confruntă cu probleme multiple și ne exprimăm de aceea toată susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară. Deși suntem cu toții de acord cu rolul pe care îl joacă albinele, nu doar ca polenizator pentru agricultură, dar și ca sursă de produse ale stupului de o valoare extraordinară pentru umanitate, trebuie să recunoaștem că acest sector are nevoie urgentă de măsuri pentru a nu intra în colaps ireversibil. Susținem măsurile propuse de colegul ungar și solicităm Comisiei Europene să ia în considerare stabilirea cât mai rapid a unui set de măsuri menite să protejeze mult mai eficient sectorul apicol european”, a afirmat ministrul OROS în cadrul Consiliului AgriFish.

România este unul dintre producătorii importanți de miere la nivel european, cu o producție de peste 29.000 tone raportată pentru anul 2018. La nivelul anul 2018, datele statistice, furnizate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) care au fost transmise și notificate la Comisie, arată că erau înregistrate 1.848.790 familii de albine în România, poziționându-ne pe locul doi la nivel european, după Spania, care deține un efectiv de 2.961.000 familii de albine. În ceea ce privește exporturile de miere ale României, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33.000 tone, în timp ce importurile pentru aceeași perioadă s-au cifrat la aproximativ 12.000 tone.

27

AFIR si FINANTARI

Oros, cu tunurile pe AFIR  Nelutu Nedelcu Joi, 21 Noiembrie 2019

Până la finele anului în curs, nivelul de absorbţie a fondurilor europene pe care îl poate înregistra Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) nu poate fi mai mare de 57,78%, a afirmat, joi, 21 noiembrie 2019, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Aflat la Botoșani, într-o conferință de presă, oficialul guvernului Orban l-a contrazis pe predecesorul său, Petre Daea, care a susţinut că AFIR va atinge un grad de absorbţie de 80%.

„Dacă la APIA lucrurile merg foarte bine, la AFIR suntem în evaluare. Comisia Europeană evaluează în fiecare an evoluţia pilonului II, a AFIR. Care sunt concluziile? Nu atingem niciun indicator de etapă în domeniul de intervenţie şi, dacă luăm în calcul şi sumele, dacă Comisia acceptă sumele spre plată trimise în trimestrul III şi trimestrul IV, vom ajunge la un nivel de absorbţie de 57,78% şi nu 80% cum spunea colegul meu care a ocupat această poziţie până în 4 noiembrie”, susține ministrul de resort.

În plus, Oros afirmă că AFIR a finanţat proiecte de peste 100 de milioane de euro care au întârzieri majore la implementare.

„Mai mult, sunt proiecte în tranziţie, din 2007-2014, care nici acum nu au ajuns să fie finalizate, de peste 100 de milioane de euro. Opinia noastră şi a Comisiei era că acestea erau primele care trebuiau prioritizate şi apoi începute alte proiecte. Sigur, acolo s-a dorit altceva”, a conchis Adrian Oros.

2018: PNDR și-a atins toate obiectivele de etapă

La data de 23 august 2019, MADR anunță că în urma transmiterii de către Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a Raportului Anual de Implementare pentru anul 2018, Comisia Europeană a

28

certificat faptul că în implementarea PNDR 2014-2020 au fost îndepliniți cu succes toți indicatorii, în acest sens fiind emisă Decizia C (2019) 5766.

Potrivit Regulamentelor europene, toate statele membre sunt evaluate la jumătatea implementării programelor cu privire la performanțele atinse în implementare, conform indicatorilor stabiliți.

Reamintim faptul că bugetul total al PNDR 2014-2020 este de 9.441.583.798 euro. Sunt active 44 de (sub)măsuri/componente/scheme, din care 37 sunt implementate de AFIR/AM PNDR, 6 măsuri de către APIA și o măsură de întărire a capacității administrative la nivelul autorităților responsabile de implementarea PNDR, respectiv Asistența tehnică, gradul de absorbție FEADR fiind de 53,27%.

Liber la ajutoare în bani! Nelutu Nedelcu Joi, 14 Noiembrie 2019 13:07

Măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, și anume agromediu și climă, agricultură ecologică, respectiv plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale li s-au alocat 95 854 316 lei de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).Concret, suma de 36 823 555 lei va merge către măsura de agromediu și climă, 6 916 807 lei spre cea de agricultură ecologică, respectiv 52 113 954 lei plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor.

40 943 395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate.

În cazul ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol, MADR a alocat 6 211 120 lei.

276 967 lei au fost aprobați pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi.

Nu în ultimul rând, suma de 57 250 de lei s-au alocat pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița, în vederea producerii cărnii de porc.Marți, 13 noiembrie 2019, sursa citată a direcționat, în total, nu mai puțin de 143 343 048 lei pentru toate zonele menționate mai sus.

Ministerul de resort face precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

AJUTOR DE 200 DE MILIOANE DE EURO pentru FERMIERI!Agroinfo  21 noiembrie 2019 -

29

VESTE BUNĂ! Comisia Europeană anunță că alocă 200,9 milioane de euro în 2020 pentru finanțarea activităților de promovare a produselor agroalimentare din UE. Ajutorul destinat fermierilor europeni este pentru promovarea produselor din ferme în țările de origine, în statele membre UE, dar și în țările din afara spațiului comunitar european.

Programul de promovare 2020 adoptat de Comisie este una dintre priorități. Politica UE privind promovarea produselor agroalimentare este concepută pentru a ajuta sectorul să profite de piața agroalimentară mondială în continuă expansiune și din ce în ce mai dinamică, să crească gradul de conștientizare asupra schemelor de calitate, a produselor ecologice și să ajute producătorii în cazul în care se confruntă cu tulburările pieței.

Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: „Reputația Europei în lume pentru produsele agroalimentare este de neegalat. UE nu este dintr-o greșeală principalul exportator agroalimentar mondial. Politica noastră de promovare cu un buget în continuă crește sprijină producătorii din UE în a-și face cunoscute produsele atât în UE, cât și în afara acesteia, dar și în confruntarea cu dificultăți ale pieței prin creșterea gradului de conștientizare a produselor lor. Acordurile comerciale în vigoare creează, de asemenea, condițiile pentru a-și crește exporturile către alte piețe. Concluzia recentă a acordului bilateral UE-China privind indicațiile geografice este încă un exemplu al lucrărilor Comisiei pentru crearea de oportunități pentru producători și produse UE de înaltă calitate. "

În 2020, mai mult de jumătate din buget, 118 milioane euro, se vor îndrepta către campanii care urmăresc piețele din afara UE cu potențial de creștere mare, precum Canada, China, Japonia, Coreea, Mexic și Statele Unite.

IMPORTANT! Sectoarele eligibile pentru acest ajutor acordat fermierilor, producătorilor sunt: lactatele și brânzeturile, măslinele de masă și uleiul de măsline și vinurile. Campaniile de promovare vor spori competitivitatea și consumul de produse agroalimentare din UE, își vor crește profilul și vor crește cota de piață în aceste țări vizate.

Campaniile vor informa, de asemenea, consumatorii UE și mondiali despre diferitele scheme și etichete de calitate ale UE, precum indicații geografice sau produse ecologice. Un accent suplimentar al campaniilor va fi, de asemenea, evidențierea standardelor înalte de siguranță și calitate, precum și diversitatea și aspectele tradiționale ale produselor agroalimentare din UE. În cele din urmă, în cadrul UE, accentul se va concentra pe promovarea unei alimentații sănătoase și creșterea, în cadrul unor diete echilibrate, a consumului de fructe și legume proaspete.

30

Apelurile pentru propuneri pentru campaniile viitoare 2020 vor fi publicate în ianuarie 2020. O gamă largă de organisme, cum ar fi organizațiile comerciale, organizațiile de producători, de fermieri și grupurile agroalimentare responsabile de activitățile de promovare sunt eligibile să solicite finanțare și să își prezinte propunerile.

Așa numitele programe „simple” pot fi prezentate de una sau mai multe organizații din aceeași țară UE; multi-programele provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau de la una sau mai multe organizații europene.

Pentru 2020, 100 de milioane de euro sunt alocați programelor simple, în timp ce 91,4 milioane de euro vor fi destinate multi-programelor.

9,5 milioane de euro suplimentari sunt rezervați inițiativelor Comisiei. Acestea includ participarea la târguri și campanii de comunicare, precum și acțiuni diplomatice conduse de comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală și însoțite de o delegație de afaceri. Aceste inițiative vor fi consolidate în continuare cu 17,2 milioane de euro suplimentari disponibili din programele de multi-promovare din 2019. Acesta reprezintă un sprijin suplimentar pentru brânzeturi și unt, ulei de măsline și măsline de pe o piață mondială provocatoare.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros:   Nivelul de absorbţie a fondurilor europene la   AFIR   va fi de maxim 57,78 % Financial Intelligence  21 noiembrie 2019,

 Nivelul de absorbţie a fondurilor europene pe care îl poate înregistra, până la sfârşitul anului, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), nu poate fi mai mare de 57,78%, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Acesta l-a contrazis, într-o conferinţă de presă susţinută la Botoşani, pe predecesorul său, Petre Daea, care a susţinut că AFIR va atinge un grad de absorbţie de 80%.

31

„Dacă la APIA lucrurile merg foarte bine, la AFIR suntem în evaluare. Comisia Europeană evaluează în fiecare an evoluţia pilonului II, a AFIR. Care sunt concluziile? Nu atingem niciun indicator de etapă în domeniul de intervenţie şi, dacă luăm în calcul şi sumele, dacă Comisia acceptă sumele spre plată trimise în trimestrul III şi trimestrul IV, vom ajunge la un nivel de absorbţie de 57,78% şi nu 80% cum spunea colegul meu care a ocupat această poziţie până în 4 noiembrie”, a afirmat ministrul, potrivit Agerpres.

El susţine, de asemenea, că AFIR a finanţat proiecte de peste 100 de milioane de euro care au întârzieri majore la implementare.

„Mai mult, sunt proiecte în tranziţie, din 2007-2014, care nici acum nu au ajuns să fie finalizate, de peste 100 de milioane de euro. Opinia noastră şi a Comisiei era că acestea erau primele care trebuiau prioritizate şi apoi începute alte proiecte. Sigur, acolo s-a dorit altceva”, a adăugat Adrian Oros. 

ALTELE

Aplicarea reformei Politicii Agricole Comune va întârzia Nelutu Nedelcu Miercuri, 20 Noiembrie 2019

În viziunea lui Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, aplicarea Politicii Agricole Comune (PAC) se va prelungi cu cel puțin un an, ca urmare a întârzierii adoptării noului Cadru Financiar Multianual (CFM).

„La Bruxelles s-a prezentat deja un regulament de tranziţie. Deci, reforma PAC nu se va aplica din 2021, aşa cum era prevăzut şi probabil nici măcar din 2022, dar deocamdată sunt două regulamente care prevăd tranziţia de la regimul actual pentru încă un an cel puţin. PAC este încă în discuţie, pentru că există nişte etape foarte clare. Cadrul Financiar Multianual nu se va adopta nici măcar în această toamnă, care, iată, e pe sfârşite, în decembrie abia Preşedinţia finlandeză va veni cu propuneri concrete de cifre şi este prevăzut ca, pe

32

viitoarea Preşedinţie, cea croată, în luna iunie, să se adopte Cadrul Financiar Multianual”, a declarat Achim Irimescu, marți, 19 noiembrie 2019, în cadrul unei conferințe care a avut loc la București.

Potrivit aprecierilor oficialului Român, PAC 2021-2027 nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană (n.r. - iulie-decembrie 2020) fiind vorba de un proces extrem de complex.

„Discuţiile de substanţă fără cifre, fără bani, nu pot începe efectiv, pentru că avem încă 365 de miliarde de euro în cadrul bugetului total al UE care vor merge către agricultură. România va avea undeva către 20 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă undeva la 7% din bugetul european. Este clar că PAC nu se va adopta mai devreme de Preşedinţia germană, pentru că este un proces complex”, a afirmat Irimescu.

Ulterior, a adăugat el, după prezentarea poziţiei Parlamentului European şi a Consiliului UE, se va merge în trialoguri, care ar putea să fie în jur de 40-50 la număr.

„Se negociază foarte mult pentru a se apropia poziţiile şi, în final, se publică cele trei regulamente de bază. Urmează cam jumătate de an regulamente, acte delegate şi de implementare care să fie adoptate şi, după aceea de abia, statele membre pot trimite planurile strategice la Bruxelles pentru a se adopta de către Comisie. Opt luni de zile are timp Comisia ca să adopte planurile fiecărui stat membru. Este un proces complex, dar există şi o parte pozitivă, pentru că noi încercăm ca, în anul acela de tranziţie, să menţinem ANT-urile, acele ajutoare naţionale tranzitorii, la nivelul anului 2020”, a conchis Irimescu.

Oficialul român a participat marţi la lansarea unui program prin care se urmăreşte pregătirea generaţiei de tineri.

Irimescu: tinerii fermieri vor primi un sprijin de 39,8 milioane de euro dupa 2020 Noiembrie 21, 2019

Achim Irimescu, seful sectiei de agricultura a Romaniei la Bruxelles, sustine ca tinerii fermieri din Romania vor primi un sprijin financiar de 39,8 milioane de euro ca plata directa suplimentara, pentru sustinerea veniturilor, noteaza Agerpres.

33

„Un ajutor financiar suplimentar pentru tineri in Pilonul I (plati directe) s-a stabilit pentru prima data in cadrul reformei PAC din anul 2013, respectiv un procent din plata directa pe hectar pentru perioada in 2013-2020. Romania a propus initial 25%, dar din pacate nu s-a reusit sa se ofere aceasta suma. Actualmente, tinerii in Romania primesc undeva la 20 de euro in plus pe hectar, ceea ce reprezinta un stimulent foarte important. Pentru perioada urmatoare, tinerii vor beneficia de un sprijin, stabilit deja in cadrul reformei. De exemplu, pentru tinerii din Romania suma anuala ca plata directa suplimentara in perioada 2021-2027 va fi de 39,827 de milioane de euro, respectiv de circa 2%. In prezent, avem 0,8%. Suma respectiva trebuie sa fie alocata fie sub forma de sustinere a veniturilor din Pilonul I (plati directe suplimentare) fie din Pilonul I si din Pilonul II – pe prima de instalare”, a declarat Achim Irimescu.

Cum vor fi sustinuti fermierii in viitoarea politica agricola

Avand in vedere noua reforma PAC, prin care s-a recunoscut nevoia de sustinere a tinerilor fermieri, aceasta categorie va beneficia de mai multe instrumente de sprijin.

„Tinerii fermieri pot beneficia si de o preferinta la selectia proiectelor de investitii din fondurile de dezvoltare rurala printr-un sistem de punctare mai avantajos. Sprijinul pentru tinerii fermieri este o schema obligatorie pentru statele membre. Fiecare stat membru trebuie sa introduca in Planul strategic masuri concrete pentru a ajuta fermierii mai in varsta sa se pensioneze si tinerii agricultori sa poate sa aiba o sustinere financiara corespunzatoare. Prima de instalare creste la 100.000 de euro si nu mai este nevoie sa cumpere utilaje”, a explicat Achim Irimescu.

El afirma ca schimbul de generatii este o mare problema in Romania, iar in aceste conditii, complementar platilor directe, se introduce in noua PAC optiunea de a spijini diferite forme de cooperare intre tinerii fermieri si parteneriate intre generatii diferite de fermieri, pentru transferul de cunostinte.

PLĂȚI APIA! SUBVENȚIE MAJORATĂ pentru TINERII FERMIERI! agrointeligenta.ro 21 noiembrie 2019

Subvenție asigurată pentru tinerii

34

implicați în sectorul agricol românesc! Prin viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, tinerii fermieri din România vor beneficia de o sumă de 39,8 milioane de euro anual ca plată directă suplimentară pentru susţinerea veniturilor, potrivit lui Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, potrivit Agerpres.

”Un ajutor financiar suplimentar pentru tineri în Pilonul I (plăţi directe) s-a stabilit pentru prima dată în cadrul reformei PAC din anul 2013, respectiv un procent din plata directă pe hectar pentru perioada în 2013-2020. Suma respectivă trebuie să fie alocată fie sub formă de susţinere a veniturilor din Pilonul I (plăţi directe suplimentare) fie din Pilonul I şi din Pilonul II – pe prima de instalare”, a declarat Achim Irimescu, prezent la lansarea programului “Tineri Lideri pentru Agricultură” de către Clubul Fermierilor Români, prin care se urmăreşte pregătirea generaţiei de tineri.

”Un ajutor financiar suplimentar pentru tineri în Pilonul I (plăţi directe) s-a stabilit pentru prima dată în cadrul reformei PAC din anul 2013, respectiv un procent din plata directă pe hectar pentru perioada în 2013-2020. România a propus iniţial 25%, dar din păcate nu s-a reuşit să se ofere această sumă. Actualmente, tinerii în România primesc undeva la 20 de euro în plus pe hectar, ceea ce reprezintă un stimulent foarte important. Pentru perioada următoare, tinerii vor beneficia de un sprijin, stabilit deja în cadrul reformei. De exemplu, pentru tinerii din România suma anuală ca plată directă suplimentară în perioada 2021-2027 va fi de 39,827 de milioane de euro, respectiv de circa 2%. În prezent, avem 0,8%. Suma respectivă trebuie să fie alocată fie sub formă de susţinere a veniturilor din Pilonul I (plăţi directe suplimentare) fie din Pilonul I şi din Pilonul II – pe prima de instalare”, a declarat Achim Irimescu, prezent la un eveniment dedicat tinerilor fermieri.

În condiţiile în care în propunerea actuală de reformă a PAC post 2020 s-a recunoscut importanţa fermierilor tineri, şi în mod explicit, reînnoirea generaţiilor a fost declarată obiectiv esenţial al PAC, tinerii fermieri vor beneficia de o gamă largă de instrumente printr-o combinaţie de aspecte obligatorii şi voluntare. “Tinerii fermieri pot beneficia şi de o preferinţă la selecţia proiectelor de investiţii din fondurile de dezvoltare rurală printr-un sistem de punctare mai avantajos. Sprijinul pentru tinerii fermieri este o schemă obligatorie pentru statele membre.

Fiecare stat membru trebuie să introducă în Planul strategic măsuri concrete pentru a ajuta fermierii mai în vârstă să se pensioneze şi tinerii agricultori să poate să aibă o susţinere financiară corespunzătoare. Prima de instalare creşte la 100.000 de euro şi nu mai este nevoie să cumpere utilaje”, a explicat reprezentatul României în Comitetul Special Agricol de la Bruxelles. El afirmă că schimbul de generaţii este

35

o mare problemă în România, iar în aceste condiţii, complementar plăţilor directe, se introduce în noua PAC opţiunea de a spijini diferite forme de cooperare între tinerii fermieri şi parteneriate între generaţii diferite de fermieri, pentru transferul de cunoştinţe.

“Statele membre pot planifica plăţi forfetare pentru fermierii în vârstă care îşi transferă permanent exploataţiile tinerilor fermieri. Este un lucru foarte important. De asemenea, susţinerea tinerilor pentru preluarea fermelor prin accesul la instrumente financiare derulate prin intermediul pilonului II al PAC (Dezvoltare Rurală), respectiv credite avantajoase, facilităţi pentru achiziţia de terenuri, dar şi politici naţionale fiscale favorabile pentru a-i încuraja să menţină activităţile agricole în zona rurală să se asocieze cu scopul de a valorifica producţia agricolă. Să sperăm că şi în cadrul Ministerului Agriculturii se vor găsi soluţii în acest sens”, a punctat Irimescu.

El a menţionat câteva tipuri de intervenţii în cadrul PAC post 2020, primul referindu-se la oferirea, în cazul investiţiilor, a unor condiţii preferenţiale pentru tineri fermieri şi cei nou-veniţi cu profiluri de risc mai ridicat. De asemenea, intervenţiile pot veni şi sub forma unor instrumente financiare necesare pentru cumpărarea terenurilor, sprijin pentru capitalul de lucru, sprijin prin iniţiativa “tinerilor fermieri”, care reuneşte sprijinul din FEADR şi expertiza Băncii Europene de Investiţii. “În total, acest sprijin va ajunge la 1 miliard de euro, pus la dispoziţie prin bănci pentru credite către tineri”, a precizat Achim Irimescu. În cadrul PAC 2021-2027 se ia în calcul şi intervenţia pentru gestionarea riscurilor, respectiv acordarea de capital de lucru pentru a depăşi crizele, dar şi un set de instrumente mai flexibile pentru a ţinti mai bine nevoile concrete.

“Un alt aspect se referă la finanţarea primelor de asigurare, cu despăgubirea costurilor şi finanţarea fondurilor mutuale. Sper să vedem măcar un fond mutual şi în România, pentru că banii europeni se pot folosi pentru decontarea cheltuielilor şi despăgubiri şi astfel am putea să nu mai apelăm la bugetul de stat, care este limitat”, a subliniat oficialul român. Potrivit sursei citate, o provocare mare pentru fermieri şi mai ales pentru tineri o reprezintă schimbările climatice. “S-a stabilit deja ca 40% din bugetul PAC să se îndrepte către aspectele de climă şi mediu. S-a introdus şi un nou termen, este vorba de eco-scheme.

Ce poate fi o eco-schemă?

O bandă pe marginea tarlalei care să menţină biodiversitatea, insecte, păsărele, dar pentru asta fermierii trebuie să primească bani. În discuţiile din Consiliu majoritatea miniştrilor au spus că fermierii vor face asta, dar trebuie rambursat pentru că fermierii nu vor face nimic fără să câştige bani, şi cu atât mai mult dacă se introduce plafonarea. Foarte important, dacă se va întâmpla să se aplice (plafonarea n.r.) în niciun caz să nu se aplice la ajutorul pentru tineri, la eco-

36

scheme şi probabil la sprijinul cuplat special acordat pentru sectoarele aflate în dificultate pentru a menţine producţia”, a explicat Irimescu. În opinia sa, consultanţa agricolă şi schimbul de informaţii pot juca un rol extrem de important pentru efectele de mediu.

El a dat exemplul în cazul culturii sorgului, remarcând totodată că mulţi fermieri români s-au orientat către această cultură care poate permite fixarea unei cantităţi de bioxid de carbon (CO2) de circa 10 ori mai mare decât la cultura grâului.

“Am urmărit în presa românească şi am văzut că mulţi fermieri s-au orientat către cultura sorgului, care poate fixa 50 de tone de bioxid de carbon pe hectar, faţă de numai 5 tone pentru un hectar de grâu. Eu cred că ar trebui introdusă în România o plată cuplată pentru sorg, pentru a stimula producătorii pentru mediu. Agricultura de precizie, digitalizarea agriculturii şi biotehnologiile prezintă soluţii clare în acest sens. Tinerii fermieri recunosc importanţa combaterii schimbărilor climatice şi sunt cei mai în măsură să introducă noile tehnologii în agricultură”, a arătat şeful secţiei de agricultură de la Bruxelles. Nu în ultimul rând, Irimescu a vorbit despre cercetare şi inovare, considerând că rezultatele cercetării realizate cu fonduri UE “este musai” să fie distribuite tuturor statelor membre.

“Se punea problema ca acestea (rezultatele cercetării n.r.) să fie distribuite gratuit în ţările terţe. Cum rămâne atunci cu Europa de Est? Noi suntem în UE şi nu avem acces la rezultatele cercetării, care oricum, odată aduse în România, necesită adaptare la condiţiile de aici. S-au identificat deja soluţii, care prin intermediul tehnologiei digitale în agricultură pot sprijini tinerii fermieri în lupta cu schimbările climatice, însă trebuie susţinuţi corespunzător prin crearea infrastructurii necesare care are la bază cercetarea şi inovarea, consultanţa, schimbul de informaţii. Agricultura de precizie şi digitalizarea agriculturii permit reducerea poluării şi costurilor cu până la 95%. Ar fi util aici ca statele membre să se implice prin derularea unor proiecte pilot, care să fie finanţate din bani europeni”, a subliniat Achim Irimescu. De asemenea, acesta afirmă că, în contextul viitoarei PAC, instruirea şi consilierea tinerilor fermieri pentru un management performant se poate face pe bani europeni, mai ales că “fără inovare şi cercetare este greu să progresezi în agricultură”.

“Ştim că o mare parte dintre producătorii români se confruntă cu probleme în gestionarea fermelor din cauza lipsei cunoştinţelor manageriale. În ziua de azi 50% înseamnă să produci şi 50% înseamnă să vinzi. Chiar dacă faci produse de foarte bună calitate, trebuie să fii un foarte bun manager în ceea ce priveşte punerea pe piaţă”, a adăugat Achim Irimescu. Şeful secţiei Agricultură de la Bruxelles a menţionat, totodată, care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent tinerii care vor să meargă în agricultură, problema de bază fiind accesul la terenuri.

37

“Noi chiar avem o lege care prevede ca statul, din terenurile pe care le are, să ofere măcar 5 hectare pentru tineri cu titlu gratuit în utilizare, în folosinţă, dar, din păcate, nu s-a pus în practică. Un alt punct important: accesul la finanţare, la creditare, inclusiv pentru achiziţia terenurilor. În România, cea mai mare problemă este accesul la credite din cauza lipsei garanţiilor şi, deşi avem două fonduri de garantare a agriculturii, încă avem dificultăţi în acest sens.

Accesul la cunoştinţe, pentru că e clar că puţină lume înţelege că agricultura înseamnă enorm de multă ştiinţă – ca o glumă, eu am încercat să cumpăr 4 stupi şi să-i las la cineva – şi nu au rezistat nicio lună, deci fără ştiinţă nu se poate”, menţionat acesta. El a vorbit şi despre dificultăţile legate de începerea unei noi afaceri în agricultură, despre abilităţile necesare pentru a face faţă schimbărilor tehnice şi sociale şi despre sustenabilitatea sectorului agroalimentar .

“Ştim cu toţii cât de dificil este acest sector, pentru că, pe lângă faptul că UE are standarde extrem de înalte, se confruntă şi cu importurile care vin din alte state, deci vorbim de volatilitatea crescută a pieţei preţurilor”, a adăugat oficialul român. În prezentarea sa a arătat că situaţia tinerilor fermieri din Uniunea Europeană este destul de dificilă, pentru că, în pofida faptului că practic odată cu reforma care se aplică în prezent (2014-2020), când s-a introdus ajutor specific chiar şi la plăţile directe, sumele care ajung la tinerii fermieri sunt încă modeste.

“Pentru perioada 2007-2020, toţi tinerii fermieri din UE au avut la dispoziţie 9,6 miliarde de euro, la care se adaugă din bugetele naţionale ale statelor membre 8,7 miliarde de euro, în total sunt mai puţin de 20 de miliarde de euro, cam cât are România pentru toată agricultura din bani europeni pe perioada actuală. Curtea Europeană de Conturi a avut un raport şi a concluzionat că de fapt toate aceste scheme de susţinere a tinerilor nu au un efect foarte important. Tinerii agricultori – şefi de ferme – sunt doar 5,1% din numărul total al fermierilor europeni. Austria este pe primul loc cu 12%, urmată de Slovacia cu 11% şi Polonia cu 10%. Pentru România nu ştiu, din păcate”, a precizat Irimescu.

De asemenea, din datele prezentate se vede că ponderea fermierilor din UE sub 45 de ani este în scădere de la 22,7% în 2005 la 21,4% în 2013, iar numărul total al fermierilor UE s-a redus semnificativ de la 14,5 milioane în 2005 la 10,7 milioane în 2013. În 2016, doar 11% dintre fermieri aveau sub 40 de ani, adică aproximativ un milion de tineri fermieri.

“În vest este o tragedie, dar s-ar putea să fie şi în România. Eu văd în presa din vest cum tot mai mulţi fermieri din Elveţia, ţară care are subvenţii foarte mari, dar toate sunt pentru mediu, până la 80% din valoarea produsului finit este subvenţie, dar doar pentru mediu, şi ei se sinucid pentru că nu pot să îşi ramburseze creditele. Franţa şi ea se confruntă cu acest fenomen foarte grav”, afirmă Achim Irimescu. Acelaşi raport arată că, în pofida actualelor scheme de susţinere a tinerilor fermieri

38

prin PAC, ei primesc de abia 1.000 de euro pe an în plus faţă de ceilalţi fermieri, ceea ce nu reprezintă cu adevărat un stimulent. În perioada 2007-2013 susţinerea medie pentru tinerii fermieri a fost de numai 28.000 de euro, mult sub nivelul maxim prevăzut.

“Dacă avem în vedere că prima de instalare a tinerilor actualmente poate să ajungă la 50.000 de euro şi Comisia a propus să urce la 100.000 de euro în perioada următoare, vă imaginaţi că suma este una modestă. Veniturile medii din agricultură continuă să fie în UE cu 40% mai reduse decât în cazul altor categorii de activităţi profesionale, nu mai vorbim de cei care lucrează în zootehnie şi nu au vacanţă, nu au zi de sărbătoare, nu au sâmbătă, nu au duminică”, susţine Irimescu. Nu în ultimul rând, el a adăugat că în prezent tinerii fermieri au mai mari probleme în a obţine credite comparativ cu marii fermieri, pentru că ei nu au garanţii, dar şi în a-şi construi o viaţă socială în mediul rural.

“În plus, ştim foarte bine că fiecare tânăr se aşteaptă ca în mediul rural să aibă o viaţă socială complexă, nu e suficient să aibă un tractor şi câteva hectare sau mai multe, ci are nevoie de o viaţă socială, iar în vest există chiar emisiuni la televizor, în care fermierii caută soţii. Nu foarte multe domnişoare sunt dispuse să se căsătorească cu un fermier”, a subliniat Irimescu.

Politica Agricolă Comună, o nouă dezbatere Daniel Nazare 21 NOV 2019

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a fost la Bruxelles pentru prima oară de la învestirea sa în guvernul Orban Image source:  Agrointel.ro

Emisiunea din 18 noiembrie a fost dedicată dezbaterilor vizavi de Politica Agricolă Comună.Emisiunea moderată de Daniel Nazare l-a avut ca invitat pe Gabriel Gherghescu de la TVR.

 Ce subiecte au fost dezbătute?

 -interviu cu noul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, la Bruxelles (realizat de Mihaela Gherghișan)

39

-interviu cu Dacian Cioloș (prin telefon)

-interviu cu Marie-Luce Ghib, consilier agricol la Ambasada Franței (realziat de Patricia Pop)

https://www.rfi.ro/emisiunile-rfi-ro-116151-politica-agricola-comuna-o-noua-dezbatere?utm_source=tranzit&utm_campaign=template_copy1612&utm_medium=email

 Toate edițiile emisiunii Rural: https://www.rfi.ro/tag/rural/

MINISTRUL OROS: PERSONAJE PROTEJATE DE DRAGNEA LA CONDUCEREA ANSVSA cu AGENDĂ PERICULOASĂ!Agroinfo  21 noiembrie 2019 -

DECLARAȚII ADRIAN OROS. Astăzi, 21 noiembrie 2019, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) trebuie să prezinte la Bruxelles un plan de măsuri realist. Sper să prezinte încredere pentru cei de acolo, a spus ministrul agriculturii, Adrian Oros, la B1 TV. Șeful de la Agricultură a adăugat că fosta conducere ANSVSA avea o agendă periculoasă pentru siguranța alimentară a românilor.

Administrația românească a gestionat prost această boală (pesta porcină africană n.r.). ANSVSA și-a asumat un plan acum doi ani, au reiterat această asumare în iunie, când comisarul european (fostul comisar pe Agricultură, Phil Hogan n.r.) a venit aici și nu au făcut nimic. Trebuiau să prezinte niște garanții, în primul rând privind biosecuritatea fermelor, a gospodăriilor, restricționarea circulației animalelor, ceea ce nu s-a făcut, identificarea tuturor animalelor și, bineînțeles, gestionarea mistreților. Lucruri, pe care de doi ani de zile le comentăm și le comentați și dumneavoastră, și eu peste tot, în calitatea mea de medic veterinar și care nu s-au făcut. Problema a fost, acum câteva zile a dispărut, conducerea ANSVSA.

La conducerea ANSVSA, în opinia mea, erau niște personaje protejate de domnul Dragnea (Liviu Dragnea, fostul lider PSD n.r.), care au avut o cu totul altă agendă, preocuparea lor a fost cu totul alta, asta, probabil, într-o altă emisiune pentru că este un subiect interesant și periculos pentru siguranța alimentară a României, a spus ministrul agriculturii, la emisiunea Dosar de politician, B1 TV.

Adrian Oros nu a spus însă ce conține agenda periculoasă pe care ar fi avut-o fosta conducere ANSVSA, ex-președintele Geronimo Brănescu, schimbat urgent din funcție.

40

Ministrul agriculturii a mai afirmat că 35% reprezintă porcul românesc din carnea găsită pe piața din România, restul importăm.

Dacă ne uităm pe o balanță comercială, ultima pe care am primit-o de la Institutul Național de Statistică, ne arată clar că deficitul balanței comerciale se datorează tocmai acestui fapt, importăm carne, produse din carne sau aluat congelat sau produse fabricate, procesate, și exportăm cereale și animale vii.

Și în alte țări unde a evoluat pesta porcină africană lucrurile au fost foarte bine stabilite, s-au făcut niște zonări, a fost izolată această boală, iar din cealaltă suprafață, care nu este afectată, activitatea de creștere, procesare și export a crescut. Despre acest lucru este vorba. Sigur că dacă ne gândim așa, primar, noi de la 35%, cât producem acum din consum, până la 100% am mai avea, ca să zic așa, o marjă de creștere chiar dacă nu am putea exporta. Dar aici este vorba și despre imaginea pe care o avem și, repet, se uită la noi (Uniunea Europeană n.r.) ca la un pericol, ca la o bombă cu ceas pentru că dacă boala, în doi ani de zile, a evoluat atât de fulgerător și nu am reușit să luăm nicio măsură și nu reușim să fim credibili, ei ne privesc pe ca noi ca pe niște posibili agenți infectanți, a mai spus Oros.

Pe de altă parte, ușor în contradicție cu cele afirmate mai sus despre ANSVSA, ministrul agriculturii a declarat că medicul veterinar și ANSVSA nu aveau cum să facă singuri ceva în lupta împotriva dezastrului numit pestă porcină africană. În alte țări, spune ministrul Oros, a intervenit Armata și Jandarmeria.

Medicul veterinar și ANSVSA nu puteau să facă singuri. Trebuie să vă spun că există două entități care sunt foarte bine definite prin lege, Centrul Național pentru Combaterea Bolilor și Centrul Național pentru Situații Speciale de Urgență. Aici trebuiau să intervină forțele de ordine. Chiar vorbeam cu colegul meu din Polonia, unde au găsit săptămâna trecută doi porci mistreți morți la granița cu Ucraina și au trimis Armata și Jandarmeria acolo. Ca să restricționeze circulația, a spus ministrul agriculturii.

Adrian Oros a sugerat că așa ar fi trebuit să se întâmple și-n România pentru că așa cum s-au derulat lucrurile până acum, populația a fost doar speriată, a intrat în panică.

Cred că populația a fost speriată pentru că nu a fost o bună comunicare, s-au luat măsuri parțiale, s-au luat tardiv, oamenii nu au avut încredere pentru că asemenea măsuri necesare, de regulă, sunt nepopulare și dacă nu ai concursul populației, nu ai nicio șansă pentru că măsurile sunt drastice, a spus Oros.

Șeful de la Agricultură a adăugat că s-au făcut ilegalități, că samsarii plimbă în continuare animalele, porcii și boala de la o poartă la altă.

41

Am asistat în această perioadă la acest fenomen, iar oamenii ne întrebau: domle, de ce ați închis târgurile? Și încercam să le explicăm că pesta porcină africană poate fi vehiculată din târg și omul să o ducă acasă. Bine, bine, și atunci cei care se mișcă cu mașinile sau căruțele de la o poartă la alta, să cumpere porci, pe ei de ce-i lăsați? Mai mult au fost identificate animale moarte, după moarte, animale bolnave doar ca să poată fi despăgubiți. Deci, s-au făcut niște ilegalități populiste, iar oamenii au considerat că aceste lucruri sunt așa o glumă și nu au colaborat, a declarat minsitrul agriculturii.

MINISTRUL AGRICULTURII: AJUTOARELE DE STAT, EVALUATE DACĂ SUNT RENTABILE! agrointeligenta.ro21 noiembrie 2019 13:10

Ministrul Agriculturii, Nechita Adrian Oros, a asigurat, în cadrul unei conferințe de presă susținută joi la Botoșani, că toate programele se sprijin pentru fermieri vor continua, în pofida acuzațiilor venite din rândul foștilor guvernanți social-democrați, potrivit cărora noua conducere ar fi urmat să elimine unele dintre ajutoare.

Oficialul a precizat, de asemenea, că programele vor fi supuse inclusiv unei evaluări din punctul de vedere al rentabilității. „La finele anului 2020 vom face o evaluare a tuturor acestor programe, vom vedea care este impactul economic și social al acestora și, acolo unde nu merg bine, o să le îmbunătățim. Am fost acuzați că vom tăia programul tomate, acesta fiind cel mai popular program al ministeriatului domnului Daea.

Am fost în toate zonele legumicole importante, să văd ce se întâmplă cu acest program, și am găsit lucruri foarte bune, oamenii făceau legumicultură de performanță, iar programul respectiv i-a ajutat. Problema pe care am detectat-o este la vânzare, pentru că ei nu reușesc să vândă la niște prețuri rezonabile, ca să fie rentabil”, a declarat Nechita Oros, ministrul Agriculturii, potrivit www.stiri.botosani.ro. Ministrul Oros va vizita, pe parcursul zilei de astăzi, exploatații agricole importante din Ștefănești, Darabani și Dorohoi.

Veşti proaste pentru români: Scăderea leului se va resimţi la raft la începutul anului 2020 Mihai Gongoroi ieri, 13:06 

42

Moneda naţională termină un nou an pe o tendinţă descendentă, iar potrivit analistului Adrian Benţa o posibilă apreciere mai puternică ar putea avea loc în primele luni din anul următor, când mai multe plăţi ale operatorilor economici vor deveni scadente.

"Adevăratele puseuri de creştere ale cursului de schimb vor apărea în ianuarie-februarie, moment la care foarte mulţi operatori economici vor achita scadenţele la bunurile cumpărate în perioada aceasta. Cunoaştem cu toţii că operatorii economici se aprovizionează şi plătesc pe credit, iar creditul poate fi între 30 şi 90 de zile, în funcţie de cum s-a negociat cu furnizorul. Dar la un moment dat aceste scadenţe apar şi ele apar deobicei în ianuarie-februarie spre martie", spune analistul pentru MEDIAFAX, notând că asta înseamnă o nevoie mai mare de valută.

Euro a ajuns marţi la un curs oficial de 4.7759 de lei, iar miercuri se tranzacţiona pe piaţa interbancară, până la ora anunţării cursului oficial la BNR, peste pragul setat cu o zi în urmă. Scăderea este de circa 2,4% faţă de referinţa de la finalul anului trecut. De altfel, moneda naţională a bifat aproape zilnic scăderi în faţa monedei europene în ultima săptămână.

Benţa a adăugat că evoluţia se va vedea în primul rând în creşterile de preţ la alimentele care provin din import.

"Toţi suferim din cauza acestui curs de schimb valutar. În primul rând cei care cumpără alimente, o să le revedem (n.r. creşterile de curs) în preţul alimentelor, pentru că multe sunt din import. Apoi sunt persoanele fizice care evident plătesc împrumuturi la bănci calculate la un euro mai scump şi cu siguranţă cei care au abonamente în euro la societăţile care furnizează servicii telecom. Într-o măsură mai mică sau mai mare, vom plăti mai mult la aceste utilităţi", a spus Adrian Benţa.

La rândul său, Sorin Minea, preşedintele patronatului din industria alimentară Romalimenta a precizat că evoluţia ascendentă a euro va aduce pierderi sectorului în care activează. "Suntem toţi dependenţi de euro. Avem ratele la utilaje (în euro), unii dintre noi carnea de afară care se cumpără în euro, ratele bancare, toate costurile cresc. (…) Va exista şi tendinţa vânzătorilor de carne din România de a majora preţul, majoritatea îşi fac calculele în euro pentru că este cel mai comod… totul se va majora în funcţie de euro", spune Minea. El a numit devalorizarea leului previzibilă, provenită din combinaţia datelor din economie cu alegerile electorale.

"După alegeri va scădea (euro) în prima săptămână. Nu sunt foarte îngrijorat de această creştere care din punctul meu de vedere este pasageră. (…) Dacă alegerile nu sunt privite ca benefice va creşte în continuare, dacă alegerile vor

43

fi privite ca fiind benefice va scădea", a mai spus Minea. Totodată, Adrian Benţa a mai punctat că în ultimii cinci ani nu s-a modificat nimic în comportamentul economic cu privire la activitatea din finalul anului.

"Operatorii economici fac importuri masive de bunuri pe care le pun în piaţă, aceste importuri masive au cumpărători şi sunt proceduri de vânzare dedicate sărbătorilor de iarnă, vezi şi Black Friday, iar aceste importuri masive conduc la o nevoie foarte mare de valută. (…) Eu apreciez că în acest moment partea uşoară a vieţii noastre de zi cu zi e că această devalorizare a cursului de schimb este mai mică decât rata inflaţiei", spune Adrian Benţa.

El a spus că orice exces de creştere va fi temperat din moment ce "există un ochi discret care mai intervine în piaţă, uneori anunţat, uneori neanunţat, uneori doar declarativ".

"Vorbim de Banca Naţională a României care probabil va avea pusă deoparte o sumă de euro pentru a mai contrabalansa uneori excesul acesta de creştere de curs valutar, mai ales că dacă se ating nişte praguri de psihologice, de 4,9, poate 5 lei, reacţionează şi populaţia. Probabil banca naţională va aplica aceeaşi metodă ca în anii precedenţi. Să stabilim un culoar al cursului de schimb care să atingă nişte praguri dar care să nu fie atât de psihologice", spune Benţa. Marţi, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR a precizat pentru MEDIAFAX că banca naţională se aşteaptă la o acomodare lentă a monedei naţionale în raport cu poziţia economiei.

BAROMETRU CCIFER: "Angajamentul antreprenorilor francezi în România rămâne puternic" Ziarul BURSA #Companii / 21 noiembrieCel mai recent barometru de conjunctură economică realizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER) arată că, în 2019, în ciuda instabilităţii politice şi legislative, precum şi a tensiunilor de pe piaţa muncii, toţi factorii externi măsuraţi (percepţia asupra mediului politic, economic, social şi atractivitatea României pentru investitori) înregistrează o creştere faţă de anul trecut.Rezultatele studiului, pe care CCIFER îl realizează anual în rândul companiilor membre, indică, mai exact, că, în timp ce factorii interni ca cifra de afaceri sau rentabilitatea companiilor înregistrează o uşoară scădere, moralul antreprenorilor din mediul franco-român şi angajamentul acestora în zona de investiţii rămân puternice.

Potrivit CCIFER, la întrebarea "Cum găsiţi astăzi condiţiile generale pentru a face afaceri în România?" 37% dintre răspunsuri sunt favorabile şi 44% neutre.Francois Coste, preşedintele CCIFER a declarat: "În medie, creşterea cu 10% faţă de 2018 a mediei percepţiei reprezentanţilor mediului de afaceri

44

asupra mediului economic românesc vine să arate încrederea investitorilor în oportunităţile de creştere şi în atuurile strategice pe care România le oferă".

Studiul CCIFER mai arată că percepţia companiilor asupra mediului economic rămâne optimistă, urcând de la un scor de 2,9 în 2018 la 3,2 în 2019, fapt ce se datorează atât creşterii PIB-ului, cât şi creşterii susţinute pe care au înregistrat-o companiile în decursul ultimilor ani.

În ceea ce priveşte încrederea în factorul politic din România, după un an în care aceasta a atins cel mai scăzut nivel din punct de vedere istoric în rândul comunităţii de business franceze, scorul creşte semnificativ, de la 1,8 în 2018 la 3,2 în 2019 şi atinge un nivel maxim în ultimii patru ani, conform barometrului.

CCIFER a mai transmis: "Încrederea mediului de afaceri cu privire la situaţia socială din România evoluează uşor de la 2,7 în 2018 la 2,8 în 2019. Ritmul încetinit al creşterii se poate explica prin prelungirea tensiunilor pe piaţa muncii (deficitul forţei de muncă, creşterea costurilor factorului uman) şi unui model de dialog social insuficient de bine adaptat nevoilor companiilor. În ceea ce priveşte atractivitatea mediului economic românesc pentru companii, scorul creşte de la 2,8 în 2018 la 3,5 în 2019. E interesant de remarcat această recuperare în atractivitate pentru mediul economic românesc ca sursă de creştere şi de competitivitate pentru investitori. În ceea ce priveşte cifra de afaceri şi rentabilitatea, acestea diminuează în 2019 faţă de anul precedent, de la 3,4 la 3,2. Rentabilitatea este puternic afectată de inflaţia ridicată, inclusiv de creşterea costului factorului uman şi de câştigurile insuficiente în productivitate pentru a-l compensa".Printre principalele surse de îngrijorare menţionate de respondenţii barometrului se numără contextul electoral care continuă să fie până în 2020 o sursă de instabilitate politică, deficitul public, politica fiscală, finanţarea publică, forţa de muncă: disponibilitatea forţei de munca şi creşterile salariale, incapacitatea de a absorbi fonduri europene, lipsa de expertiză a autorităţilor, productivitatea şi lipsa infrastructurilor de transport, sănătate publică şi educaţie, subliniază CCIFER.

Totuşi, se prevede o reducere treptată a tensiunilor de pe piaţa muncii, pe măsură ce chestiunea lipsei locurilor de muncă tinde să-şi găsească rezolvarea, mai menţionează sursele citate, adăugând că, în ciuda scăderii uşoare a cifrelor de afaceri şi a productivităţii, companiile membre CCIFER privesc spre viitor cu intenţii de investiţii în creştere, aşa cum reiese din evoluţia scorului care, de la 3,1 în 2018, trece la 3,5 în 2019.

Moralul directorilor chestionaţi a crescut, de asemenea, semnificativ, trecând de la 3,1 în 2018 la 3,3 în 2019, au mai spus reprezentanţii CCIFER.

45

Rezultatele barometrului de conjunctură economică sunt obţinute pe baza unei anchete derulate în luna noiembrie 2019 în rândul directorilor generali ai celor 600 de companii şi asociaţii membre CCIFER.

46

47

LEGISLATIV

 Legislatie romaneasca

Metodologia de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă din 18.03.2015, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Modificat de Ordin 210/2019 la 21.11.2019

Ordinul nr. 15/2015 privind aprobarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Modificat de Ordin 210/2019 la 21.11.2019

Ordinul nr. 183/2018 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2019, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Va fi abrogat de Ordin 211/2019 la 29.11.2019

Ordinul nr. 197/2019 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2020, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Va fi abrogat de Ordin 211/2019 la 29.11.2019

 

Ordinul nr. 210/2019 privind modificarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 15/2015, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Publicat în Mof I nr. 937 din 21.11.2019. A intrat în vigoare la 21.11.2019

Ordinul nr. 211/2019 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale

48

preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2020, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Publicat în Mof I nr. 937 din 21.11.2019. Va intra în vigoare la 29.11.2019

Legislaţie europeană

 

Decizia nr. 1732/2019 privind ajutorul de stat SA.33159 (2015/C) - Taxarea grăsimii saturate din anumite produse alimentare vândute în Danemarca [notificată cu numărul C(2019) 3926] (Numai textul în limba daneză este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană

Publicat în JOCE nr. 264 din 17.10.2019. A intrat în vigoare la 17.10.2019

Decizia nr. 1917/2019 privind poziţia care urmează să fie luată în numele Uniunii Europene în cadrul celei de a şaptea sesiuni a reuniunii părţilor la Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice în ceea ce priveşte anumite modificări ale anexei 3 la acord, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 297 din 18.11.2019. A intrat în vigoare la 18.11.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1804/2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce priveşte modificările cererilor de ajutor sau ale cererilor de plată, controalele din sistemul integrat de administrare şi control şi sistemul de control în legătură cu ecocondiţionalitatea, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 276 din 29.10.2019. A intrat în vigoare la 29.10.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 1805/2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2019) 7807] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 276 din 29.10.2019. A intrat în vigoare la 29.10.2019

………………….

49

INTERNE

A crescut valoarea producției agricole totale! Ocupăm locuri fruntașe pe mai multe planuri Ioan Dogioiu joi, 14 Noiembrie 2019

În cazul țării noastre, față de alte state ale blocului comunitar (UE28), valoarea producţiei agricole totale s-a majorat în 2018 cu 8%, în principal ca urmare a unei creşteri de 12,9% a valorii culturilor agricole şi de 27,7% a valorii serviciilor agricole, în condiţiile unei scăderi de 6,5% a valorii producţiei animale, potrivit datelor publicate joi, 14 noiembrie 2019, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).Cu privire la producţia agricolă a Uniunii Europene (UE), anul trecut, aceasta a avut o valoare de 434,3 miliarde de euro, cu 0,6% mai mare decât în 2017.

Statele membre cu cea mai mare producţie agricolă totală au fost Franţa (77,2 miliarde de euro sau 18% din totalul UE), Italia (56,9 miliarde de euro sau 13%) şi Germania (52,7 miliarde de euro sau 12%).

Pe următoarele locuri se situează Spania (52,2 miliarde de euro sau 12%), Marea Britanie (29,8 miliarde de euro sau 7%), Olanda (28,2 miliarde de euro sau 6%), Polonia (25 miliarde de euro sau 6%) şi România (18,6 miliarde de euro sau 4% din totalul UE).

În jumătate dintre statele membre ale blocului comunitar, valoarea producţiei agricole a crescut în 2018, cel mai semnificativ avans fiind raportat în Slovenia (17,9%), România (8%) şi Croaţia (5,9%).

Cealaltă jumătate a statelor membre UE a raportat o valoare a producţiei agricole mai scăzută în 2018, cel mai important declin fiind raportat în Danemarca (8,9%), Suedia (8,8%) şi Lituania (7,4%).

În rândul statelor membre ale blocului comunitar cu cea mai mare industrie agricolă, valoarea producţiei agricole totale a urcat anul trecut cu 5,6% în Franţa, cu 3% în Italia şi în Spania, iar în Germania a scăzut cu 6,3%.

Valoarea producţiei agricole este influenţată de o modificare de preţ, o modificare de volum sau o combinaţie între cele două elemente.

Creşterea cu 0,6% a valorii producţiei agricole a UE în 2018 comparativ cu 2017 a fost determinată, în principal, de o majorare cu 2,7% a valorii producţiei vegetale, în condiţiile în care volumul a crescut cu 3,5% iar preţurile au scăzut cu 0,8%.

Pe de altă parte, s-a înregistrat un declin de 2,4% a valorii producţiei animale, ca urmare a unei scăderi a preţurilor de 3,5%, în condiţiile în care volumul a crescut cu 1,2%.

50

Valoarea mai redusă a producţiei animale a fost determinată de scăderile de 7,4% pentru porci, 3,2% pentru lapte, 1% pentru bovine, majoritatea ca rezultat al reducerii preţurilor.

BY LANTULALIMENTAR  2019-11-21 

Cantitățile sunt mici, desigur, în comparație cu cele vândute la export, dar sunt, totuși, demne de prezentat. Astfel, în intervalul iulie-septembrie 2019, au ajuns pe piața românească, din afara spațiului comunitar, 43.800 t de cereale. Principalul furnizor a fost Serbia, cu 19.000 t, apoi Rep.Moldova, cu 18.400 t, Rusia, 3.300 t și Ucraina, 2.920 t.

În 2018/2019, România a importat din afara UE o cantitate de 117.660 t de cereale. Cea mai mare cantitate a provenit din Rep.Moldova, 81.070 t, în timp ce sârbii ne-au vândut 25.500 t de cereale. Din Ucraina au sosit 6.540 t, potrivit agridata.ec.europa.eu.În 2017/2018, cantitatea totală de cereale ajunsă pe piața românească din surse extra-comunitare a fost 114.760 t, din care 88.400 t au provenit din Rep.Moldova, 17.290 t din Ucraina, 7.690 din Serbia și 80 t din Rusia. În acel interval, au mai sosit 310 t din SUA și 270 t din Turcia.

În 2016/2017, a fost importată cea mai mare cantitate de cereale, 149.440 t, cel mai important furnizor fiind tot Rep.Moldova, 113.390 t, urmată de Ucraina, 18.810 t. În acel an, Rusia a furnizat pe piața românească o cantitate de 3.680 t.

După cum am precizat, aceste cantități importate de România din afara spațiului european sunt considerabil mai mici decât cele exportate, țara noastră fiind al doilea mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, după Franța. În 2018/2019, România a vândut o cantitate totală de 7.350.000 t de cereale, principala destinație fiind Egiptul, 1.590.000 t. Cantități semnificative au ajuns și în Libia, Turcia, Arabia Saudită, Sudan și Somalia. Chiar și pe piața ucraineană au ajuns 12.850 t și chiar în Rusia, 4.630 t.

51

Oros, pentru suplimentarea fondurilor destinate apiculturii Marți, 19 Noiembrie 2019

Propunerea Comisiei Europene (CE) de a majora sprijinul financiar alocat programului dedicat susținerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, după anul 2022, este susținută de Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Potrivit anunțului făcut de ministerul de resort, inițiativa vizează Programul Național Apicol (PNA), întrucât în ceea ce privește alocarea totală pentru toate statele membre în perioada 2020 – 2022, aceasta este în valoare de 40 de milioane de euro pe an, României revenindu-i suma de 31 492 100 de euro pentru cei trei ani de derulare ai Programului.

Din această sumă, 50% din fonduri provin de la Uniunea Europeană, prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), iar 50% este contribuția României de la Bugetul de stat.

Propunerea de a crește valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabilă numai după aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual și finalizarea legislației viitoarei PAC 2021-2027, a precizat în cadrul întâlnirii Phil Hogan, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

În cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului AgriFish, delegația Ungariei a susținut o informare cu privire la situația dificilă din sectorul apicol, ocazie cu care ministrul Adrian Oros și-a exprimat susținerea pentru soluțiile propuse de delegația maghiară.

„Este adevărat că sectorul apicol se confruntă cu probleme multiple și ne exprimăm, de aceea, toată susținerea pentru soluțiile propuse de delegația ungară. Deși suntem cu toții de acord cu rolul pe care îl joacă albinele, nu doar ca polenizator pentru agricultură, dar și ca sursă de produse ale stupului de o valoare extraordinară pentru umanitate, trebuie să recunoaștem că acest sector are nevoie urgentă de măsuri pentru a nu intra în colaps ireversibil. Susținem măsurile propuse de colegul ungar și solicităm Comisiei Europene să ia în considerare stabilirea cât mai rapid a unui set de măsuri menite să protejeze mult mai eficient sectorul apicol european”, a afirmat ministrul în cadrul Consiliului AgriFish.

52

Țara noastră este unul dintre producătorii importanți de miere la nivel european, cu o producție de peste 29 000 de tone raportată pentru anul 2018. La nivelul anul 2018, datele statistice, furnizate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), care au fost transmise și notificate la Comisie, arată că erau înregistrate 1 848 790 de familii de albine în România, poziționându-ne pe locul doi la nivel european, după Spania, care deține un efectiv de 2 961 000 de familii de albine. În ceea ce privește exporturile de miere ale României, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33 000 de tone, în timp ce importurile pentru aceeași perioadă s-au cifrat la aproximativ 12 000 de tone.

Cum funcționează programul pentru viitorii lideri din agricultură agrointeligenta.ro21 noiembrie 2019

Viitorii tineri din agricultura românească se pregătesc astăzi! Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a lansat miercuri, 19 noiembrie, la București, programul dedicat pregătirii viitorilor lideri din sectorul agricol național. Într-un cadru festiv, la Stejarii Country Club, a fost prezentat atât conceptul cât și modul în care noua generație va putea să beneficieze de sprijin pentru a reprezenta interesele fermierilor români la nivel național și european.

Deschiderea evenimentului ”Tineri Lideri pentru Agricultură” a fost făcută de către directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu. Aceasta le-a vorbit invitaților – fermieri membri ai Clubului, tineri implicați în sectorul agricol, reprezentanți ai companiilor partenere și oficiali ai instituțiilor cu competențe în agricultură, cum a luat naștere noul program și cum va funcționa el pentru a sprijini ascensiunea tinerilor care vor să se implice în reprezentarea agriculturii naționale.

53

”Am identificat problemele majore din sectorul agricol românesc și care fac ca prezența tinerilor să nu fie încurajată: migrația forței de muncă, îmbătrânirea, plecarea tinerilor, lipsa de atractivitate, condiții difcile. Toate acestea ne-au determinat ca anul trecut, în noiembrie 2018, în cadrul Board-ului, să ne decidem să lansăm un program pentru a sprijini tineri absolvenți de facultate, copii de fermieri, să își asume responsabilitatea, să se întoarcă în fermă, să meargă la discuții în Parlament, să meargă la Guvern, la Bruxelles”, a explicat Florian Ciolacu. Cu ținta obținerii unor rezultate pe termen lung, Clubul Fermierilor Români a ales patru teme principale pentru pregătirea, instruirea tinerilor.

”Am ales 4 teme pe care să îi pregătim și pe care ei să fie pregătiți. Prima este REPREZENTAREA, să reconstruim încrederea în antreprenoriatul agricol, pentru asigurarea competenței, generarea și promovarea de modele de succes și de bune practică; SCHIMBAREA DE ATITUDINE – trebuie ca tinerii să se implice în acțiuni de promovare, de reprezentare și să își asume responsabilități sociale; ASIGURAREA CONTINUITĂȚII ȘI SUSTENABILITĂȚII prin succesiunea tinerilor în afacerile agricole mature, funcționale. Este nevoie să atragem tinerii în agricultură; ÎNNOIRE – tinerii sunt cei mai deschiși să aplice noul, de aceea vorbim despre agricultură digitală, de implicare socială”, a mai explicat directorul executiv al CFRO. Prima sesiune, 2019-2020, a debutat deja cu participarea în program a unui număr de 18 tineri, în timp ce pentru sesiunea viitoare, 2020-2021, sunt deja înscriși 14 candidați.

Există, astfel, o posibilitate de înscriere în program, urmată de o selecție a canditaților. Între Club și fiecare participant la program se semnează un contract. De subliniat că tinerii nu trebuie să aibă obligatoriu studii agricole, ci sunt incluși și licențiați în științe economice, drept, comunicare, științe politice sau inginerie.

”Unii dintre acești tineri lucrează deja în fermă, au preluat parțial sau total activitatea fermei. Alții au interese pentru alte domenii. Vor să reprezinte la Bruxelles interesele României, vor să lucreze la minister, vor să lucreze la APIA, în Parlament. Noi îi încurajăm și vrem să sprijinim. (…) Am făcut un contract cu ei. Clubul nu plătește pentru logistica lor, costurile de participare la program sunt susținute de participant sau de părintele membru al Clubului. Doar cursurile sunt susținute financiar de Clubul Fermierilor România”, a spus Florian Ciolacu.

Cursurile sunt cheia programului ”Tineri Lideri pentru Agricultură”. Pentru perioada octombrie-martie, tinerii beneficiază de cursuri de pregătire și specializare în diplomație și protocol, comunicare și vorbire în public, de negociere, de leadership, marketing sau de administrare a afacerilor. Urmează apoi cursuri de consolidare pe aspecte legislative și fiscale, dar și un stagiu de internship la Bruxelles – la ComAgri din Parlamentul European, la ELO, COPA-COGECA sau la Reprezentanța României pe lângă Comisia Europeană, la București – în instituții precum MADR, APIA, AFIR, Parlamentul României, și chiar la companii private precum Bayer, BASF sau Timac Agro. În cadrul

54

evenimentului de lansarea a programului pe scenă au luat cuvântul tineri fermieri cu povești de succes, dar și oficiali din spațiul public și privat care au venit cu noutăți privind tendințele în agricultură.

De mare interes pentru fermieri au fost prezentarea și luările de cuânt ale fostului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, în preznet șef al Reprezentanței României la Bruxelles. Seara a fost încheiată de lansarea unui nou volum de poezie semnat de Mircea Dinescu și cu o recepție.

Porumbul și cartoful dau aripi fermierilor brașoveni Ioan Dogioiu Miercuri, 20 Noiembrie 2019 În ciuda debutului secetos al anului agricol, producătorii agricoli din județul Brașov au înregistrat randamente medii de 24 de tone la hectar în cazul cartofului.În cazul acestei culturi, au fost însămânţate şi recoltate 2 900 de hectare, de pe care s-au recoltat 69 600 de tone, reprezentând o producţie medie de 24 000 de kg de cartofi/hectar.

La porumb, au fost însămânţate 11 530 de hectare şi recoltate în această toamnă, până în prezent, 7 120 de hectare, obţinându-se o producţie de 48 416 kilograme/hectar.

La sfecla de zahăr, de pe 1 870 din 1 900 de hectare însămânţate s-au recoltat 72 200 de tone, producţia medie fiind de 38 000 de kg/hectar, iar la floarea-soarelui, de pe 495 de hectare s-au obţinut 1 386 tone, reprezentând o producţie medie de 28 000 de kg/hectar.

Suprafaţa cultivată cu tomate a fost de 85 de hectare, de pe care s-a obţinut o producţie medie de 19 000 de kg/hectar.

Însămânţările şi arăturile de toamnă au fost efectuate, anul acesta, în judeţul Braşov, pentru peste 20 000 de hectare de teren. Au fost însămânţate 14 550 de hectare cu grâu, 400 de hectare cu secară, 2 200 de hectare cu triticale, 550 de hectare cu orz, 3 250 de hectare cu rapiţă şi 520 de hectare cu plante de nutreţ.

De plâns pentru sectorul cărnii de porc din România. Stăm dezastruos și la importuri Nelutu Nedelcu Marți, 19 Noiembrie 2019 În primele opt luni ale anului în curs, importurile de carne de porc au crescut atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare primul loc în topul produselor importate.

Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, au fost importate        179 079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce,

55

anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169 795 tone, în valoare de 312,46 de milioane de euro.

Aflat în comuna Bragadiru, din judeţul Teleorman, pentru a discuta cu agricultori, ministrul de resort, Adrian Oros, a menţionat faptul că ţara noastră importă mai multe alimente decât reuşeşte să exporte.

„Noi şi aşa nu reuşim să producem în România decât cam 35% din consumul de carne, restul de 65% îl importăm. Dacă ne uităm pe balanţa comercială, cât cheltuim, ca ţară, pe mâncare şi câtă mâncare vindem, pierdem (...) 2 miliarde de euro, deşi noi spunem şi credem că suntem o ţară foarte dezvoltată pe agricultură. Dar când tragem linie, nu se vede”, a adăugat Adrian Oros.

Totodată, au crescut şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93 816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102 851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top cinci produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se, şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018, s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea, cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete, cu 25 330 de tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816 906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun, cu 5 480 de tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

56

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 de milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 de milioane de euro.

În total, România a înregistrat, în primele opt luni ale acestui an, un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 de milioane de euro.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Practic, în primele opt luni au fost exportate 11,23 milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Promisiune de ministru: porcul pentru autoconsum nu va dispărea Ioan Dogioiu Miercuri, 20 Noiembrie 2019

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, a infirmat recent zvonul potrivit căruia „porcul din gospodărie va dispărea”.

Aflat în comuna Bragadiru, din judeţul Teleorman, pentru a discuta cu agricultorii, ocazie cu care a criticat modul în care fosta guvernare a gestionat problema pestei porcine africane, acesta le-a dat asigurări fermierilor că vor putea creşte în continuare suine, pentru consum propriu, în gospodăriile proprii.

„Legat de porcul din gospodărie, că va dispărea. Pentru consum propriu, fiecare gospodărie va putea să crească porci, asta vă garantez. Cât sunt eu ministru al Agriculturii, porcul din gospodărie nu va dispărea”, a mărturisit Oros. „De doi ani de zile, la noi în ţară evoluează pesta porcină africană şi, din

57

păcate, faţă de alte ţări, la noi a împânzit toată ţara pentru că nu s-au mişcat lucrurile. S-au făcut lucruri pe jumătate, s-au făcut lucruri târziu, oamenii n-au avut încredere în măsurile care s-au impus. Şi, dacă populaţia n-are încredere, nu poţi să iei o măsură. (...) Ca atare, suntem în pericol de a ne închide pe ani de zile tot exportul. Adică nu vom putea mişca nici porci, nici produse din carne în Europa”.

Ministrul de resort a facut referire şi la ordinul semnat de predecesorul său, Petre Daea, privind dimensionarea exploataţiilor.

„Când am ajuns la minister, am găsit un ordin privind dimensionarea exploataţiilor (...), ordin pe care domnul Daea l-a semnat cu o zi înainte de plecare. Sigur că trebuia semnat acum doi ani, tocmai ca să fim credibili acolo, la Comisia Europeană. Acum, cei de la Autoritatea Veterinară trebuie să facă nişte norme de biosecuritate, aşa încât joi, poimâine, să fie la Comisie şi să prezinte nişte garanţii că acele norme vor fi respectate. Altfel, suntem în pericol ca tot ce înseamnă producţie românească de carne, mă refer aici la marile crescătorii, să fie pusă în pericol pentru ani de zile”, a mai precizat oficialul guvernamental.

Nu demult, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, publica un proiect de ordin de ministru care defineşte exploataţia pentru creşterea suinelor de subzistenţă ca fiind acea exploataţie agricolă cu un efectiv de maximum 5 capete porcine, cu greutatea de minimum 30 de kilograme, iar exploataţia mică de creştere a suinelor însemnând acea exploataţie agricolă cu un efectiv cuprins între 6 şi 65 de capete de porcine.

Conform datelor aceleiași instituții, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, au fost importate 179 079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce, anul trecut, s-au adus de pe piaţa comunitară şi din ţări terţe 169 795 de tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

DSVSA: VÂNZAREA PORCILOR DIN GOSPODĂRII – INTERZISĂ! Ramona Dascălu20 noiembrie 2019

Cum mai este doar o lună de zile până la Crăciun, anunțurile cu oferte de carne de porc și porci de pe site-urile de mică publicitate s-au înmulțit. Autoritățile sanitar-veterinare atenționează însă oamenii să nu-și vândă porcii crescuți în gospodării pe Internet întrucât acest lucru

58

este interzis. Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Constanța atrage atenția crescătorilor de porci să nu-și vândă porcii, carnea de porc sau produsele cu specific tradițional pe Internet deorece, spun ei, porcul tranșat în gospodărie poate fi consumat doar în familie.

”La nivel național, aglomerările de animale sunt închise, este interzisă comercializarea porcului sub zona 3, zona roșie, decât din surse autorizate sanitar-veterinare. Pe raza județului Constanța nu există târguri de animale autorizate sanitar-veterinar. La nivelul gospodăriilor, porcul poate fi tranșat doar pentru consum propriu și după examinarea trichineloscopică. Nu este voie să fie vândut către terți, mai ales pe Internet”, a declarat, pentru Replica de Constanța, Cristina Linte, purtătorul de cuvânt al DSVSA Constanța.

De precizat că în cazul unor astfel de contravenții, la fel ca și în anii trecuți, autoritățile statului pot confisca animalele și se pot da amenzi contravenționale. În județele aflate sub zona roșie, zonă considerată ca fiind expusă unui risc crescut de contaminare, crescătorii nu mai au voie să iasă în piețe pentru a-și vinde marfa și nici în târgurile de animale, singura soluție la îndemâna gospodarilor rămânând astfel site-urile de mică publicitate. În acest moment, în România, doar două județe, respectiv Bistrița și Suceava, nu se află în zona roșie a epidemiei de pestă porcină.

MADR: Se va mări controlul mișcării suinelor în teritoriu meatmilk joi, 21 noiembrie, 2019

In ziua de 20 noiembrie 2019, la inițiativa MADR, a avut loc o întâlnire de lucru privind problemele din sectorul creșterii suinelor.

La reuniunea condusă de ministrul Nechita Adrian Oros au participat secretarul de stat Florian-Emil Dumitru, directori ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR, precum și reprezentanți ai sectorului: Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România, Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin, Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna. De asemenea, la reuniune au luat parte, Președintele ANSVSA, Nagy Laszlo

59

Csutak și Conf. Univ. Dr. Viorel Andronie, Președintele Colegiul Medicilor Veterinari din România. Principalele subiecte dezbătute au vizat prevederile Ordinului MADR nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor şi a tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, situația evoluției Pestei Porcine Africane (PPA) pe teritoriul României, proiectul de Ordin al ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine. În deschiderea discuțiilor, ministrul a afirmat că principalul partener de consultare va fi mediul asociativ, exprimându-și convingerea că, prin expertiza deținută și furnizarea de sugestii, vor identifica împreună soluții pentru gestionarea evoluției PPA în România și relansarea sectorului.  De asemenea, ministrul a subliniat importanța întocmirii unui plan de acțiuni concrete care să fie prezentate Comisiei Europene pentru a reuși recunoașterea stingerii focarelor de Pestă Porcină Africană (PPA) în anumite județe din țară. Totodată, oficialul a relevat necesitatea unei mai bune cooperări interinstituționale pentru a eficientiza măsurile de prevenție și combatere a PPA. În cadrul întâlnirii a avut loc un schimb activ de opinii și intervenții din partea membrilor asociațiilor. Recomandarea unanimă a celor prezenți a fost aceea de intensificare a aplicării normelor de biosecuritate precum și creșterea gradului de informare a populației, prin conștientizare și responsabilizare. Un factor foarte important în prevenirea răspândirii bolii îl reprezintă intensificarea acțiunilor de control în ceea ce privește mișcarea animalelor. ANSVSA a oferit clarificări și a expus demersurile întreprinse de instituție încă de la apariția primelor focare de PPA pe teritoriul României: controale, filtre, identificarea și înregistrarea porcinelor și verificarea tuturor animalelor din 2016 până în prezent. La finalul întâlnirii s-a agreat organizarea unor grupuri de lucru în cadrul cărora să se discute aspectele tehnice atât pentru elaborarea unui plan de măsuri privind gestionarea situației Pestei Porcine Africane, cât și pentru analizarea prevederilor Ordinului MADR nr. 538/2019 și a proiectului de Ordin al ANSVSA privind biosecuritatea în exploatațiile de suine.

Cum planuieste MADR sa ii sprijine pe crescatorii de porci Noiembrie 21, 2019 Pe 20 noiembrie 2019, la initiativa MADR, a avut loc o intalnire de lucru privind problemele din sectorul cresterii suinelor.

60

La reuniunea condusa de ministrul Nechita Adrian Oros au participat secretarul de stat Florian-Emil Dumitru, directori ai directiilor de specialitate din cadrul MADR, precum si reprezentanti ai sectorului: Asociatia Producatorilor de Carne de Porc din Romania, Asociatia Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine, Ovine si Porcine din Romania, Asociatia Fermierilor cu Investitii in Sectorul Suin, Asociatia Crescatorilor de Suine Autohtone Mangalita si Bazna. De asemenea, la reuniune au luat parte, Presedintele ANSVSA, Nagy Laszlo Csutak si Conf. Univ. Dr. Viorel Andronie, Presedintele Colegiul Medicilor Veterinari din Romania.

Principalele subiecte dezbatute au vizat prevederile Ordinului MADR nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor si a tipurilor de exploatatii de suine pe teritoriul Romaniei, situatia evolutiei Pestei Porcine Africane (PPA) pe teritoriul Romaniei, proiectul de Ordin al ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de biosecuritate in exploatatiile de suine.

In deschiderea discutiilor, ministrul a afirmat ca principalul partener de consultare va fi mediul asociativ, exprimandu-si convingerea ca,  prin expertiza detinuta si furnizarea de sugestii, vor identifica impreuna solutii pentru gestionarea evolutiei PPA in Romania si relansarea sectorului.

De asemenea, ministrul a subliniat importanta intocmirii unui plan de actiuni concrete care sa fie prezentate Comisiei Europene pentru a reusi recunoasterea stingerii focarelor de Pesta Porcina Africana (PPA) in anumite judete din tara. Totodata, oficialul a relevat necesitatea unei mai bune cooperari interinstitutionale pentru a eficientiza masurile de preventie si combatere a PPA. In cadrul intalnirii a avut loc un schimb activ de opinii si interventii din partea membrilor asociatiilor. Recomandarea unanima a celor prezenti a fost aceea de intensificare a aplicarii normelor de biosecuritate precum si cresterea gradului de informare a populatiei, prin constientizare si responsabilizare. Un factor foarte important in prevenirea raspandirii bolii il reprezinta intensificarea actiunilor de control in ceea ce priveste miscarea animalelor.

ANSVSA a oferit clarificari si a expus demersurile intreprinse de institutie inca de la aparitia primelor focare de PPA pe teritoriul Romaniei: controale, filtre, identificarea si inregistrarea porcinelor si verificarea tuturor animalelor din 2016 pana in prezent.

La finalul intalnirii s-a agreat organizarea unor grupuri de lucru in cadrul carora sa se discute aspectele tehnice atat pentru elaborarea unui plan de masuri privind gestionarea situatiei Pestei Porcine Africane, cat si pentru analizarea prevederilor Ordinului MADR nr. 538/2019 si a proiectului de Ordin al ANSVSA privind biosecuritatea in exploatatiile de suine.

61

Un fermier din Harghita investeşte 1,1 mil. euro într-o plantaţie de afini. „Pentru înfiinţarea unui hectar de afin este nevoie de aproximativ 50.000 euro“ Florentina Niţu ieri, 19:00 

Cu această plantaţie creăm noi locuri de muncă, o slăbiciune a zonei.

Bencze Laszlo s-a apucat în urmă cu trei ani de agricultură, când a înfiinţat compania Mountain Blueberry Farm în localitatea Sub Cetate din judeţul Harghita, iar anul acesta, din fonduri europene şi fonduri proprii a demarat o investiţie de 1,1 milioane de euro într-o plantaţie de afini pe o suprafaţă de 22 de hectare.

CONTROALE ASPRE LA MIȘCAREA ANIMALELOR!Agroinfo  21 noiembrie 2019 -

ÎNTÂLNIRE CU CRESCĂTORII DE ANIMALE. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, s-a întâlnit miercuri, 20 noiembrie 2019, cu asociațiile crescătorilor de porci din România. Măsurile care se vor lua pentru limitarea răspândirii pestei porcine africane vizează controale aspre în ceea ce privește mișcarea animalelor, intensificarea măsurilor de biosecuritate în ferme. Comisia Europeană cere României un plan de acțiuni, este precizat în comunicatul MADR, transmis pentru AGROINFO.

Miercuri, 20 noiembrie 2019, la inițiativa MADR a avut loc o întâlnire de lucru privind problemele din sectorul creșterii suinelor. La reuniunea condusă de ministrul Nechita Adrian Oros au participat secretarul de stat Florian-Emil Dumitru, directori ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR, precum și reprezentanți ai sectorului: Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România, Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin, Asociația Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna. De asemenea, la reuniune au luat parte, Președintele ANSVSA, Nagy Laszlo Csutak și Conf. Univ. Dr. Viorel Andronie, Președintele Colegiul Medicilor Veterinari din România. 

Principalele subiecte dezbătute au vizat prevederile Ordinului MADR nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor şi a tipurilor de exploataţii de suine

62

pe teritoriul României, situația evoluției Pestei Porcine Africane (PPA) pe teritoriul României, proiectul de Ordin al ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine.În deschiderea discuțiilor, ministrul a afirmat că principalul partener de consultare va fi mediul asociativ, exprimându-și convingerea că, prin expertiza deținută și furnizarea de sugestii, vor identifica împreună soluții pentru gestionarea evoluției PPA în România și relansarea sectorului.

De asemenea, ministrul a subliniat importanța întocmirii unui plan de acțiuni concrete care să fie prezentate Comisiei Europene pentru a reuși recunoașterea stingerii focarelor de Pestă Porcină Africană (PPA) în anumite județe din țară. Totodată, oficialul a relevat necesitatea unei mai bune cooperări interinstituționale pentru a eficientiza măsurile de prevenție și combatere a PPA.În cadrul întâlnirii a avut loc un schimb activ de opinii și intervenții din partea membrilor asociațiilor. Recomandarea unanimă a celor prezenți a fost aceea de intensificare a aplicării normelor de biosecuritate precum și creșterea gradului de informare a populației, prin conștientizare și responsabilizare. Un factor foarte important în prevenirea răspândirii bolii îl reprezintă intensificarea acțiunilor de control în ceea ce privește mișcarea animalelor. 

ANSVSA a oferit clarificări și a expus demersurile întreprinse de instituție încă de la apariția

63

primelor focare de PPA pe teritoriul României: controale, filtre, identificarea și înregistrarea porcinelor și verificarea tuturor animalelor din 2016 până în prezent.La finalul întâlnirii s-a agreat organizarea unor grupuri de lucru în cadrul cărora să se discute aspectele tehnice atât pentru elaborarea unui plan de măsuri privind gestionarea situației Pestei Porcine Africane, cât și pentru analizarea prevederilor Ordinului MADR nr. 538/2019 și a proiectului de Ordin al ANSVSA privind biosecuritatea în exploatațiile de suine, se arată în comunicatul MADR.

INDUSTRIE ALIMENTARA

ZF Live. Lilia Dulgher, director general Gitana Winery: „La capacitatea cramei putem produce 2 milioane de sticle de vin anual, dar avem răbdare să creştem calitativ şi nu cantitativ“ Miruna Diaconu ieri,

Lilia Dulgher, director general Gitana Winery

„Noi folosim şi butoaiele de stejar, dar şi baricurile. Timp de doi ani vinul roşu se învecheşte în butoaie de stejar, după care unele vinuri ajung pentru maturare ulterioară în baricuri franţuzeşti şi americane.“

Lilia Dulgher, directorul general al Gitana Winery, a declarat faptul că în prezent crama poate produce aproximativ 2 milioane de sticle, dar obiectivul lor este nu să crească cantitativ, ci să se focuseze pe livrarea unor vinuri bune.

„Este foarte important să înţelegi fiecare parcelă ce are de oferit, fie îţi oferă un potenţial de învechire lung, fie strugurele respectiv va ajunge în gama young“, a mai spus ea.

64

Kellogg investeşte 110 mil. euro pentru a-şi extinde unitatea Pringles din Polonia Catalina Apostoiu astăzi,

Kellogg a anunţat lansarea lucrărilor de construcţie a unei noi linii de producţie la fabrica sa din Kutno, aflată în zona economică specială Lodz din Polonia, una dintre zonele economice cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din această ţară, scrie Budapest Business Journal.

Investiţia de 110 milioane de euro va ajuta la acoperirea cererii în creştere de Pringles la nivelul Europei. Noua linie va fi finalizată până în mai 2021.

„Un gospodar daca nu are un vin si o muratura, nu este gospodar” In nov. 21, 2019 

“Vinul este bun, ne-a reușit și de data aceasta. Să mai luam și o murătură! Un gospodar dacă nu are un vin și o murătură, nu este gospodar!”… am ales sa incepem cu un citat din materialului primit de peste Prut, de la Agro Tv Moldova. Urmeaza o dovada de simtire romaneasca, insotita si de putin umor din Basarabia rurala.

https://youtu.be/RbCNEcM0LtY

Demonstrat stiintific: Mierea romaneasca, superioara celebrei mieri de Manuka In nov. 21, 2019  

Mulți dintre voi probabil au auzit despre celebra miere de Manuka, recunoscută la nivel global pentru puternicele sale proprietăți antibacteriene. Ei bine, se pare că mierea produsă în Noua Zeelandă nu este,

65

totuși, atât de specială precum o arată renumele său. Doi cercetători români au făcut analize de laborator și au comparat produsul din Manuka cu mierea românească, iar rezultatele au fost surprinzătoare.

Simona Bișboacă, inventator mondial în industria alimentară, și Ioan Bișboacă au arătat, așadar, prin teste făcute în România și confirmate în Elveția, faptul că mierea românească are un efect antibacterian mai puternic decât mierea de Manuka. În studiu au fost folosite cele mai cunoscute bacterii: stafilococul auriu și E coli. Iar rezultatele arată că mierea românească are cele mai puternice proprietăți antibacteriene.

”Rezultatele au fost surprinzătoare, prin faptul că s-a dovedit prin testări de laborator că mierea românească și cea elvețiană au o activitate antibacteriană similară sau chiar superioară mierii de Manuka”, a declarat Simona Bișboacă pentru Digi24.

Cercetătorul este de părere că mierea de Manuka este mult prea mediatizată și că nu este corect pentru consumator să fie indus în eroare prin afirmația că are cel mai puternic efect microbian.

”Scopul a fost să demonstrăm noi, în primul rând pentru noi, că mierea românească este net superioară unei mieri aduse de peste mări și țări”, a adăugat Ioan Bișboacă.

Cei doi cecetători vor să producă un supliment alimentar pe bază de miere

De precizat faptul că un borcan de 250 de grame cu miere românească se vinde la un preț undeva în jur de 25-30 de lei. Prin comparație, celebra miere de Manuka, poate atinge prețuri ce depășesc 100 sau chiar 200 de lei borcanul.

Vin vremuri interesante: FRF vrea să permită consumul de bere pe stadioane LIFE Profit.ro scris astăzi, Federația Română de Fotbal ia în calcul adoptarea unei măsuri care ar putea fi primită cu bucurie de majoritatea suporterilor - consumul de bere

66

la meciuri. Consilierul președintelui Răzvan Burleanu, Andrei Vochin a declarat la “Telekom Sport” că forul vrea să anuleze interdicția consumului de băuturi slab-alcoolizate pe stadioane. Motivul invocat ar fi că în majoritatea arenelor sportive din Europa sunt standuri unde este vândută bere la pahare din plastic, în timp ce în România nu pot fi cumpărate băuturi de acest fel nici la 1 kilometru în jurul stadioanelor, anunță Europa FM.

În plus, consumul de băuturi alcoolice în locuri publice este sancționat cu amendă de până la 500 de lei. Andrei Vochin spune și că FRF încearcă de 5 ani să permită consumul de bere în tribune la meciuri, însă s-a lovit de birocrația de la Ministerul Tineretului și Sportului.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Eurocommerce salută adoptarea Ghidului de Bune Practici în relațiile cu furnizorii Mircea Demeter joi, 21 noiembrie, 2019

Potrivit unui comunicat emis pe data de 18 noiembrie a.c., Eurocommerce salută adoptarea, după șase ani de dezbateri, a Ghidului de Bune Practici cu aplicabilitate directă asupra relației dintre furnizori și comercianți, în lanțul de aprovizionare cu alimente.

67

 Iată, în mare, prevederile acestui document susținut de Comisia Europeană și AIM, CEJA, CELCAA, CLITRAVI, Copa Cogeca, ERRT, EuroCommerce, Euro Coop, FoodDrinkEurope, UEAPME, UGAL, ca asociații profesionale europene: Ca urmare a unei solicitări exprimate de către Comisia Europeană prin platforma Business-to-Business (B2B) a Forumului la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente, a fost inițiat un dialog multilateral în vederea dezbaterii practicilor loiale/neloiale existente de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente. Scopul acestui dialog este de a contribui la desfășurarea lucrărilor Forumului la nivel înalt, pe baza mandatului acordat prin intermediul platformei B2B. Subiectul principal al dezbaterii a fost găsirea unei soluții pentru a contracara inegalitățile în privința puterii de negociere și posibilele abuzuri venite din partea actorilor care activează în cadrul lanțului alimentar. Rezultatele dialogului multilateral sunt anexate sub forma unui set de principii de bună practică și a unei liste cu exemple de practici loiale și neloiale în cadrul relațiilor comerciale verticale. Aceste rezultate demonstrează: 

1. o recunoaștere a posibilității apariției unor practici comerciale neloiale de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente; și

2. ii) disponibilitatea părților interesate de a aborda aceste practici într-un mod consensual și eficient. Participanții la dialogul multilateral sunt de părere că aceste principii de bună practică oferă un cadru de desfășurare a activităților comerciale care respectă libertatea contractuală și asigură competitivitatea, încrederea și continuitatea, toate acestea fiind necesare pentru dezvoltarea afacerilor, pentru inovare și pentru cei trei piloni ai sustenabilității (economic, social și de mediu). În cele din urmă, beneficiarii aplicării acestor principii vor fi consumatorii și societatea în ansamblu. Această abordare este complementară elaborării unor bune practici în domeniul ECR, menite să optimizeze întregul lanț valoric pentru a satisface dorințele consumatorilor într-o măsură mai mare, într-un ritm mai alert și cu costuri mai mici. 

68

Principiile și exemplele prezentate în continuare țin seama de rolul important pe care îl joacă IMM-urile în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente. Principii de bună practică Părțile contractante acționează în strictă conformitate cu legile aplicabile, inclusiv cu legislația în domeniul concurenței. Principii generale: 

1. CONSUMATORII: Părțile contractante ar trebui să țină întotdeauna seama de interesele consumatorilor și de sustenabilitatea globală a lanțului de aprovizionare în relațiile lor B2B Părțile contractante ar trebui să asigure eficiență maximă și optimizare a resurselor în distribuția bunurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare. 

1. LIBERTATEA CONTRACTUALĂ: Părțile contractante sunt entități economice independente care își respectă reciproc drepturile privind stabilirea propriei strategii și politici de management, inclusiv libertatea de a hotărî în mod independent dacă să se angajeze sau nu printr-un acord. 

1. CORECTITUDINEA: Relațiile dintre părțile contractante ar trebui să se desfășoare cu simț de răspundere, cu bună credință și cu diligență profesională. Principii specifice: 

1. ACORDURILE SCRISE: Acordurile ar trebui să se încheie în scris, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil sau atunci când acordurile verbale sunt acceptabile și convenabile pentru ambele părți. Acordurile ar trebui să fie clare și transparente și să cuprindă cât mai multe elemente relevante și previzibile, inclusiv drepturi și proceduri de reziliere.

2. PREDICTIBILITATEA: Modificarea unilaterală a clauzelor contractuale nu poate avea loc decât dacă această posibilitate, precum și circumstanțele și condițiile respective, au fost convenite în prealabil. Acordurile ar trebui să schițeze procedura de urmat pentru ca fiecare parte să dezbată împreună cu cealaltă parte orice modificări necesare pentru executarea acordului sau impuse de circumstanțe neprevăzute, după cum se prevede în acord.

69

3. CONFORMITATEA: Părțile trebuie să acționeze în conformitate cu prevederile acordurilor.

4. INFORMAȚIILE: În cazul în care au loc schimburi de informații, acest lucru se efectuează în strictă conformitate cu legislația în domeniul concurenței și cu alte legi aplicabile, iar părțile trebuie să asigure în mod rezonabil corectitudinea și caracterul neînșelător al informațiilor furnizate.

5. CONFIDENȚIALITATEA: Trebuie să se respecte confidențialitatea informațiilor, cu excepția cazului în care informațiile sunt deja publice sau au fost obținute în mod independent, legal și cu bună-credință de către partea destinatară. Informațiile confidențiale se utilizează de către partea destinatară exclusiv în scopul în care au fost comunicate.

6. RESPONSABILITATEA RISCULUI: Toate părțile contractante din cadrul lanțului de aprovizionare ar trebui să-și asume propriile riscuri antreprenoriale.

7. CARACTERUL JUSTIFICABIL AL CERERILOR: O parte contractantă nu va face uz de amenințări în vederea obținerii unui avantaj nejustificat sau pentru a transfera un cost nejustificat. Documentul în varianta în limba română poate fi consultat aici:https://www.supplychaininitiative.eu/sites/default/files/entr-2013-00308-00-00-ro-tra-00final.pdfși aici:https://www.eurocommerce.eu/resource-centre.aspx#PressRelease/11623EuroCommerce

Francezii de la Auchan integrează serviciile Altex într-un hipermarket din Galaţi. Proiectul urmează să fie testat şi în Bucureşti şi Ploieşti

Cristina Bellu astăzi, 12:22 358

Retailerul francez Auchan anunţă demararea unui proiect pilot împreună cu Altex, prin care principalul jucător al pieţei locale de retail electro-IT oferă produse şi servicii electro-IT prin intermediului unui nou concept de inside-store Altex integrat într-un hipermarket Auchan, concept care va fi

70

testat, pentru început, în trei locaţii Auchan cu profiluri diferite: Galaţi, Ploieşti şi magazinul din Bucureşti, Drumul Taberei.

"Suntem bucuroşi să demarăm acest parteneriat cu Altex România printr-un proiect pilot shop-in-shop în 3 magazine şi suntem convinşi ca expertiza şi leadership-ul Altex pe piaţa electro-IT ne vor ajuta să răspundem şi mai bine nevoilor clienţilor Auchan, printr-o excelentă complementaritate a parcursului alimentar cu cel nealimentar. Prezenţa fizică a unui specialist electro-IT într-un hipermarket, în premieră în România, este parte a conceptului de marketplace fizic Auchan pe care îl iniţiem din dorinţa de a oferi soluţii şi parcursuri câ mai inovatoare, utile şi atractive pentru clienţi", explică Ionuţ Ardeleanu Director, General Auchan România.

Grupul City Grill, controlat de antreprenorul Dragoş Petrescu, şi-a crescut afacerile cu 13% în primele nouă luni din 2019, până la 148 mil. lei Cristina Bellu astăzi,

Daniel Mischie, CEO Grup City Grill

În perioada ianuarie-septembrie 2019, City Grill a investit peste 1,7 mil. euro în modernizarea unităţilor existente, dar şi în deschiderea de noi spaţii.

Grupul City Grill, unul dintre cei mai puternici jucători din industria restaurantelor, controlat de antreprenorul Dragoş Petrescu, a raportat afaceri de 148 mil. lei în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 13% faţă de perioada similară a anului trecut.

Potrivit datelor transmise de companie, comanda medie a crescut cu 10% faţă de 2018, ajungând la aproape 100 lei, iar printre factorii care au completat dinamica pozitivă din acest an s-au numărat investiţiile făcute în extinderea şi modernizarea spaţiilor grupului precum şi fidelizarea clienţilor prin programul Out4Food, care a depăşit 120.000 membri şi care generează peste 40% din cifra de afaceri.

“Programul de fidelizare Out4Food a depăşit 120.000 membri şi rămâne un indicator de performanţă, iar clienţii acestuia generează peste 40% din cifra de

71

afaceri, revenind în medie în restaurantele grupului de 2,5 ori/lună.  Evoluţia acestui program ne face să privim optimist finalul de an, mai ales că urmează o perioadă aglomerată, cu petreceri corporate şi nu numai, sărbătorile de iarnă, iar acestea, istoric, cresc considerabil valoarea bonului mediu, precum şi gradul de ocupare în restaurante. Anul trecut, la începutul lunii decembrie eram aproape fully booked pentru petrecerile de Crăciun şi de Anul Nou şi estimăm că acelaşi lucru se va întâmpla şi în 2019, ”, explică Daniel Mischie, CEO Grup City Grill.

Meniurile tradiționale ridică afacerile grupului de restaurante controlat de Dragoș Petrescu RETAIL Profit.ro scris astăzi,

Grupul de restaurante City Grill, controlat de Dragoș Petrescu, a înregistrat o creștere de 13% a cifrei de afaceri în primele 9 luni față de perioada similară din 2018. Astfel, cifra de afaceri înregistrată este de 148 milioane de lei. Comanda medie a crescut față de 2018 cu 10%, ajungând la aproape 100 lei, iar printre factorii care au completat dinamica pozitivă din acest an se numără investițiile făcute în extinderea și modernizarea spațiilor Grupului City Grill, fidelizarea clienților, dar și comportamentul clienților, care se întorc din ce în ce mai des la meniurile tradiționale.

Investițiile realizate în primele 9 luni ale anului au depășit 1,7 milioane de euro, iar până la sfârșitul anului suma va depăși 2 milioane de euro. Acestea au fost direcționate atât către modernizarea și consolidarea locațiilor existente, dar și către deschiderea de noi spații - restaurantul Becker Brau, cu o suprafață de 1.000 de metri pătrați și o capacitate totală de 500 de persoane - și extinderea restaurantului Hanul lui Manuc cu un spațiu tip băcănie. 

În ceea ce privește comportamentul de consum, tendințele actuale arată că tot mai mulți clienți sunt atenți la proveniența alimentelor, la rețete, iar acest lucru a generat inclusiv o reîntoarcere a acestora către preparate tradiționale, cu ingrediente simple, de proveniență locală, cu care românii sunt deja familiarizați și în care au încredere.  Fondat în 2004, Grupul City Grill operează în prezent restaurante și cafenele sub brandurile Caru’ Cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescarus, Hanul Berarilor, Trattoria Buongiorno, City Grill

72

și City Café.Grupul de restaurante City Grill, controlat de Dragoș Petrescu,

DIVERSE

România, somată să dea înapoi banii europeni pe care i-a primit pentru Bursa de Pește de la Tulcea Ramona Dascălu 21 noiembrie 2019

Ca la noi la nimeni! România va trebui să returneze 14,96 milioane lei, bani pe care țara noastră îi primise de la Comisia Europeană pentru construcția bursei de pește de la Tulcea, a declarat astăzi, joi – 21 noiembrie, ministrul Agriculturii Adrian Oros, aflat într-o vizită în județul Botoșani.

Potrivit ministrului Adrian Oros, Comisia Europeană a notificat Ministerul Agriculturii cu privire la necesitatea restituirii fondurilor, ca urmare a deficienţelor înregistrate în implementarea proiectului.

“Au făcut la un moment dat, în 22 martie, au inaugurat bursa de peşte. Practic, ce se dorea cu această bursă de peşte? Practic, să se liciteze şi să comercializeze toată producţia piscicolă din Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării. Trebuiau să aibă un sediu, un punct de colectare la Chilia, mijloace de transport şi un sistem informatic. La auditul care a fost făcut de Curtea de Conturi, nu de către noi, s-a constat următoarele: singurele tranzacţii care s-au făcut au fost două tranzacţii în ziua inaugurării. Totul a fost doar pentru acea zi a inaugurării. Apoi, deficienţe grave: punctul de colectare nefuncţional, fără apă, fără nimic, navele de transport nu erau înregistrate şi nu era obţinută nicio autorizaţie esenţială. Alaltăieri (marţi – n.r.) a venit din partea Comisiei, pentru că a fost pe bani europeni, că trebui să înapoiem 14,96 milioane de lei“, a afirmat Oros într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PNL Botoşani, potrivit Agerpres.

Ministrul Agriculturii a cerut Corpului de control pe care îl coordonează să efectueze verificări cu privire la proiectul din Tulcea. “Când auditul se va termina, pentru că am trimis şi noi Corpul de control, (…) să vedem ce s-a întâmplat, cine

73

este vinovat pentru pierderea acestor sume şi pentru aceste investiţii făcute, în opinia noastră, prost, să vedem cum putem salva ideea. Ideea este generoasă, de a avea o bursă de peşte şi de a stimula producţia de peşte care este în România, pentru că noi deocamdată cumpărăm de afară cam 85% din consumul de peşte”, a adăugat Adrian Oros.

Adrian Oros a mai adăugat că în acest proiect era prevăzută şi achiziţia unui elicopter pentru ANPA, însă procedura de licitaţia a fost sistată. Proiectul construirii bursei de pește de la Tulcea, demarat în 2011 de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (ANPA), a fost finalizat în 2016 și a fost inaugurat cu fast pe 8 aprilie 2019, tocmai pentru a nu se pierde banii europeni, dar nu a fost niciodată funcțional. Ziua inaugurării a fost singura zi în care a funcționat bursa de pește de la Tulcea și în care s-au făcut primele și ultimele două tranzacții.

Banii alocaţi bursei de peşte din Tulcea trebuie returnaţi L.I. Fonduri Europene / 21 noiembrie

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat joi că fondurile europene alocate realizării bursei de peşte la Tulcea trebuie returnaţi Uniunii. Cele 14,96 milioane de lei vor fi restituiţi de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, din cauza problemelor şi inconsistenţelor descoperite după deschiderea bursei.Oroş a declarat, într-o conferinţă de presă: "Au făcut la un moment dat, în 22 martie, au inaugurat bursa de peşte. Practic, ce se dorea cu această bursă de peşte? Practic, să se liciteze şi să comercializeze toată producţia piscicolă din Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării. Trebuiau să aibă un sediu, un punct de colectare la Chilia, mijloace de transport şi un sistem informatic. La auditul care a fost făcut de Curtea de Conturi, nu de către noi, s-a constat următoarele: singurele tranzacţii care s-au făcut au fost două tranzacţii în ziua inaugurării. Totul a fost doar pentru acea zi a inaugurării. Apoi, deficienţe grave: punctul de colectare nefuncţional, fără apă, fără nimic, navele de transport nu erau înregistrate şi nu era obţinută nicio autorizaţie esenţială. Alaltăieri (marţi - n.r.) a venit din partea Comisiei, pentru că a fost pe bani europeni, că trebui să înapoiem 14,96 milioane de lei", relatează Agerpres.

74

Ministrul Agriculturii a cerut Corpului de control pe care îl coordonează să efectueze verificări cu privire la proiectul din Tulcea pentru a afla motivul pentru care investiţia nu a fost fructificată.

Bursa a fost finalizată în anul 2016, deschisă în martie pentru a nu pierde finanţarea UE şi a fost inugurată în luna aprilie a acestui an. Bursa a costat 28 de milioane de lei, a fost un proiect destinat pescarilor din Delta Dunării pentru a creşte profiturile acestora, pentru a favoriza piaţa autohtonă şi pentru a reduce exportul, potrivit ProTV.

BURSA DE PESTE DE LA TULCEA, DEJA INAUGURATA DE DOUA ORI, INCHISA : Agroromania.ro 21 Nov. 2019

Bursa de peste de la Tulcea a facut pana acum obiectul a doua inaugurari, insa n-a fost operationalizata complet niciodata. Acum va fi inchisa temporar pentru efectuarea unui control, intrucat Comisia Europeana cere banii alocati pentru acest proiect inapoi. Anuntul a fost facut chiar de catre noul ministru al Agriculturii.

Inaugurata cu mult tam-tam in 2015 si in 2019, Bursa de peste de la Tulcea va fi acum inchisa temporar. In prezent, aceasta ar fi trebuit sa functioneze ca punct de lucru al Casei Romane de Comert Agroalimentar Unirea.

Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura (ANPA) va trebui sa returneze Uniunii Europene o suma de 14,9 milioane de lei, aferenta unui proiect cu finantare europeana al carui scop era crearea unei burse de peste la Tulcea, a declarat, joi, la Botosani, ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Potrivit acestuia, Comisia Europeana a notificat Ministerul Agriculturii cu privire la necesitatea restituirii fondurilor, ca urmare a deficientelor inregistrate in implementarea proiectului.

"Au facut la un moment dat, in 22 martie, au inaugurat bursa de peste. Practic, ce se dorea cu aceasta bursa de peste? Practic, sa se liciteze si sa

75

comercializeze toata productia piscicola din Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii. Trebuiau sa aiba un sediu, un punct de colectare la Chilia, mijloace de transport si un sistem informatic. La auditul care a fost facut de Curtea de Conturi, nu de catre noi, s-a constat urmatoarele: singurele tranzactii care s-au facut au fost doua tranzactii in ziua inaugurarii. Totul a fost doar pentru acea zi a inaugurarii. Apoi, deficiente grave: punctul de colectare nefunctional, fara apa, fara nimic, navele de transport nu erau inregistrate si nu era obtinuta nicio autorizatie esentiala. Alaltaieri (marti - n.r.) a venit din partea Comisiei, pentru ca a fost pe bani europeni, ca trebui sa inapoiem 14,96 milioane de lei", a afirmat Oros intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul PNL Botosani.

 Ministrul Agriculturii a cerut Corpului de control pe care il coordoneaza sa efectueze un audit minutios cu privire la proiectul din Tulcea.

 "Cand auditul se va termina, pentru ca am trimis si noi Corpul de control, (...) sa vedem ce s-a intamplat, cine este vinovat pentru pierderea acestor sume si pentru aceste investitii facute, in opinia noastra, prost, sa vedem cum putem salva ideea. Ideea este generoasa, de a avea o bursa de peste si de a stimula productia de peste care este in Romania, pentru ca noi deocamdata cumparam de afara cam 85% din consumul de peste", a adaugat Adrian Oros.

El a sustinut ca in acest proiect era prevazuta si achizitia unui elicopter pentru ANPA, insa procedura de licitatia a fost sistata.

UNIUNEA EUROPEANA

Following the adoption of private storage aid for the olive oil sector on 11 November 2019, the first tender opens today. Operators from producing Member States, (Greece, Spain, France, Croatia, Italy, Cyprus, Malta, Portugal and Slovenia) will be able to submit tenders until 26 November to their national authorities.

The private storage scheme covers extra virgin olive oil, virgin olive oil and lampante olive oil. For the measure to be effective and have a real impact on the market, the aid will be granted for olive oils in bulk, for quantities not

76

lower than 50 tonnes. Also, the quantities benefiting from the aid shall stay in storage for a minimum of 180 days.

This tender is the first one of a maximum of four. The maximum unit amount of aid to store olive oil will be set by each tendering procedure, allowing a flexible operational system.

Background

Due to the excess in supply following harvest 2018/19, prices over the last few months in the Spanish, Greek and Portuguese markets have been particularly low. For instance, the price of Spanish extra virgin olive oil reported mid-October was 33% below the five-year average. Similarly, the price of Greek virgin olive oil was 13.5% lower than the five-year average.

The exceptionally high stocks at EU level, estimated at 859 000 tonnes for 2018/19 (88% of which in Spain), combined with an average production expected for 2019/20 threatens to keep the EU olive oil market under pressure. The private storage scheme will help alleviate the pressure and contribute to rebalance the market.

More information

Private storage aid for agricultural markets. EU implementing regulation 2019/1882 on opening tendering procedures for the amount of aid for private storage of olive oilUE, despre majorarea sprijinului pentru apicultori Noiembrie 21, 2019Adrian OROS, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, sustine propunerea Comisiei Europene exprimata in cadrul Reuniunii AGRIFISH de a creste sprijinul financiar alocat programului dedicat sustinerii apiculturii, de la 40 la 60 de milioane de euro pe an, dupa anul 2022.

Propunerea de a creste alocarea dupa 2022 vizeaza Programul National Apicol, intrucat in ce priveste alocarea totala pentru toate statele membre in perioada 2020 – 2022, aceasta este in valoare de 40 milioane de euro pe an, Romaniei revenindu-i suma de 31.492.100 euro

77

pentru cei trei ani de derulare ai Programului. Facem precizarea ca din aceasta suma 50% din fonduri provin de la Uniunea Europeana prin Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), iar 50% este contributia Romaniei de la Bugetul de stat.

Propunerea de a creste valoarea sprijinului dedicat apiculturii va fi realizabila numai dupa aprobarea viitorului Cadru Financiar Multianual si finalizarea legislatiei viitoarei Politici Agricole Comune, 2021-2027, a precizat in cadrul intalnirii Phil Hogan, comisar european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.

In cadrul celei mai recente reuniuni a Consiliului AgriFish, delegatia Ungariei a sustinut o informare cu privire la situatia dificila din sectorul apicol, ocazie cu care ministrul Adrian OROS si-a exprimat sustinerea pentru solutiile propuse de delegatia ungara.

”Este adevarat ca sectorul apicol se confrunta cu probleme multiple si ne exprimam de aceea toata sustinerea pentru solutiile propuse de delegatia ungara. Desi suntem cu totii de acord cu rolul pe care il joaca albinele, nu doar ca polenizator pentru agricultura, dar si ca sursa de produse ale stupului de o valoare extraordinara pentru umanitate, trebuie sa recunoastem ca acest sector are nevoie urgenta de masuri pentru a nu intra in colaps ireversibil. Sustinem masurile propuse de colegul ungar si solicitam Comisiei Europene sa ia in considerare stabilirea cat mai rapid a unui set de masuri menite sa protejeze mult mai eficient sectorul apicol european”, a afirmat ministrul OROS in cadrul Consiliului AgriFish.

Romania este unul dintre producatorii importanti de miere la nivel european, cu o productie de peste 29.000 tone raportata pentru anul 2018. La nivelul anul 2018, datele statistice, furnizate de Agentia Nationala pentru Zootehnie (ANZ) care au fost transmise si notificate la Comisie, arata ca erau inregistrate 1.848.790 familii de albine in Romania, pozitionandu-ne pe locul doi la nivel european, dupa Spania, care detine un efectiv de 2.961.000 familii de albine. In ceea ce priveste exporturile de miere ale Romaniei, pentru perioada 2016-2018, acestea au totalizat peste 33.000 tone, in timp ce importurile pentru aceeasi perioada s-au cifrat la aproximativ 12.000 tone.

FRANTA

Adam Grant-Danone: Consumatorii și-au pierdut încrederea în industria alimentară Maria Demetriad joi, 21 noiembrie, 2019Potrivit Dairy Reporter, gigantul alimentar francez Dadone a cerut un spirit de colaborare în industria alimentară și a îndemnat întreprinderile FMCG care operează la nivel mondial să devină certificate ”B Corp”,

78

pentru a se angaja la crearea unui sistem alimentar durabil și la recâștigarea încrederii consumatorilor. În acest sens, Adam Grant, vicepreședinte regional Danone pentru Marea Britanie, Belgia, Olanda și Irlanda, a vorbit la recentul eveniment IGD Live, de la Londra, la care au participat 500 de lideri de afaceri din spațiul FMCG.

”În urmă cu 10 ani, a spus el, 86% din companii au declarat că sunt ferm angajate în ceea ce privește sustenabilitatea și păreau optimiști pentru ca, până în 2020, industria ar fi găsit o cale către o dezvoltare durabilă. Am reușit să realizăm aceste obiective? Am găsit într-adevăr calea către o creștere durabilă? Am redus amprentele de carbon, apă și energie? Am redus și am îmbunătățit aportul nutrițional al consumatorilor? Cu siguranță, privind înapoi, aceasta pare o viziune mult prea optimistă, acum 10 ani.” Realitatea de astăzi este că, la nivel global, o treime din produsele alimentare pe care le fabricăm este irosită. Între timp, am pierdut 6,5 milioane de hectare de pădure în ultimii cinci ani, o suprafață echivalentă cu Regatul Unit. 33% din solul lumii este acum degradat, iar ratele obezității copiilor au crescut cu 50%, din 2007 și până acum. Toate acestea au dus la o eroziune a încrederii consumatorilor. Conform datelor IGD, doar 33% dintre consumatori au încredere în industrie, pentru a face față risipei alimentare; și doar 34% au încredere în industrie pentru a-și limita impactul asupra mediului. Acesta este un rezultat al naibii”,  a observat oficialul Danone, care a spus că ”trebuie să se acționeze colectiv și în forță, pentru atincerea celor două obiective: creșterea durabilă și recâștigarea încrederii consumatorilor”.

BRAZILIA

Atenție, Brazilia și-a crescut spectaculos nivelul exporturilor de carne Nora Marin joi, 21 noiembrie, 2019Exporturile de carne braziliană au înregistrat vânzări record în luna octombrie, fiind determinate de creșterea cererii din China dar și de facilitățile tratatului Mercosur. Conform datelor de la Secretariatul Comerțului Exterior, lansat de Asociația braziliană a exportatorilor de carne de vită (ABIEC), volumul de carne de vită

79

exportat în octombrie a fost de 185.537 tone, cu o creștere de 15% față de aceeași perioadă a anului trecut. Acesta reprezintă cel mai mare volum lunar livrat vreodată de țară și cel mai mare venit într-o singură lună. În ceea ce privește veniturile, luna s-a încheiat cu venituri de 808,4 milioane USD, cu 30% peste aceeași lună din 2018. Față de septembrie, cifrele de vânzări din octombrie arată o creștere a veniturilor cu 33% și a volumului livrat cu 28%. Din ianuarie până în octombrie 2019, au fost exportate 1.463.922 tone de carne de vită, cu venituri de 5.776 miliarde de dolari, o creștere de 9,9% și 7,5%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. „Rezultatele arată consolidarea cărnii de vită braziliene pe principalele piețe internaționale”, a declarat președintele ABIEC, Antonio Jorge Camardelli. Unul dintre principalii factori ai acestei creșteri este creșterea exporturilor către China, care în octombrie a însumat 65.827 tone, o creștere de aproape 62% față de luna precedentă. Atunci când analizăm tipurile de produse, vânzările de carne proaspătă au crescut cu 29,4% față de septembrie, totalizând 160.099 tone. Autoritățile chineze au aprobat mai multe fabrici braziliene în ultima lună, arătând relații puternice între cele două țări. Nu a fost doar carnea de vită care a avut un octombrie puternic. Exporturile de carne de porc brazilian au înregistrat, de asemenea, o creștere. Statisticile Asociației Brazilia de Proteine Animale (ABPA) au dezvăluit că exporturile de carne de porc brazilian (atât în natură, cât și prelucrate,) au atins venituri de 149,6 milioane USD în octombrie, fiind cel mai mare sold lunar înregistrat în ultimele 24 de luni și reprezintând o creștere de 38,4% de la an la an. În cursul acestei luni, au fost livrate 68.100 de tone, cu 8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2018 (63.000 de tone). În anul curent (ianuarie până în octombrie), exporturile de carne de porc au crescut cu 23%, ajungând la vânzări de 1,23 miliarde de dolari – față de 1 miliard de dolari în aceeași perioadă din 2018. În primele 10 luni ale anului au fost exportate 592.300 de tone, cu 11,66% mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent, cu 530 500 de tone. „Vânzările către Asia continuă să stimuleze exporturile de carne de porc, livrările din octombrie crescând 81% către China și 19% către Hong Kong”, a declarat președintele ABPA, Francisco Turra. În ceea ce privește păsările de curte, nu a fost la fel de pozitiv. Veniturile din exporturile de carne de pui (atât proaspete, cât și prelucrate) au fost de 5,7

80

miliarde USD între ianuarie și octombrie – cu 4,3% mai mari decât în anul precedent. Numai în octombrie, veniturile din exporturi au totalizat 536,5 mil. USD, cu 7,1% mai mici decât în aceeași perioadă a anului 2018, cu 577,8 milioane USD. Au fost exportate 334.000 de tone, cu 8,8% mai puțin decât cele 366100 de tone expediate în aceeași lună a anului trecut. „Vânzările de carne de pui au fost mai bine calificate în luna octombrie a acestui an, înregistrând un preț mediu cu 1,8% mai mare decât anul precedent. În același timp, starea de sănătate a Asiei continuă să aibă efecte asupra exporturilor, cu 39% din exporturile către China ”, a adăugat directorul executiv ABPA, Ricardo Santin, citat de Global Meat News.brazilia, carne, export, Mercosur

RUSIA

Vești de la cel mai mare exportator global de grâu Nelutu Nedelcu Luni, 11 Noiembrie 2019

Dacă în luna octombrie 2019, Departamentul american al Agriculturii (USDA) previziona pentru cel mai mare exportator de grâu din lume o producţie de 72,5 milioane de tone, potrivit Itar-Tass, producţia de grâu a Rusiei, în anul agricol 2019-2020, ar urma să ajungă la un nivel de 74 de milioane de tone.

În plus, exporturile de grâu rusesc ar urma să se situeze la 34,5 milioane de tone, faţă de precedenta estimare, de 34 de milioane de tone, anunță vocile autorizate ale USDA.

Previziunile oficiale ale Ministerului rus al Agriculturii, pentru anul în curs, indică o producţie de 120 de milioane de tone de cereale, din care 78 de milioane de tone de grâu.

81

Anterior, autorităţile de la Moscova previzionau o producţie de 115-118 milioane de tone de cereale în acest an.

În anul agricol 2018-2019, exporturile de cereale ale Rusiei au ajuns la 43,3 milioane de tone, din care 35,2 milioane de tone de grâu.

AUSTRALIA

Sydney restricţionează utilizarea apei din cauza secetei M.A. Internaţional / 21 noiembrie

Locuitorii din Sydney se vor confrunta cu cele mai dure restricţii la utilizarea apei din ultimul deceniu, în condiţiile în care coasta de est a Australiei înregistrează cea mai gravă secetă din istorie, transmite DPA.

Potrivit acestor restricţii, rezidenţii din Sydney nu vor mai avea voie să îşi ude grădina sau să îşi spele maşina cu furtunul putând utiliza doar găleţile. De asemenea, cei care doresc să îşi umple piscinele au nevoie de o aprobare specială. Contravenienţii vor fi amendaţi cu 220 dolari australieni (150 de dolari SUA), iformează Agerpres.

Din cauza lipsei precipitaţiilor în ultimele luni şi a anticipatei secete din perioada următoare când vor începe căldurile, nivelul apei în barajele care alimentează cei cinci milioane de locuitori ai metropolei Sydney scade cu un procent pe săptămână. În prezent nivelul apei în baraje este la 46% iar în mod normal restricţiile sunt introduse când nivelul ajunge la 40%.

Însă, premierul statului New South Wales, Gladys Berejiklian, a spus că seceta este atât de gravă încât autorităţile au decis să introducă mai devreme restricţiile de tip Level 2. În acest an restricţiile vor fi introduse din 10 decembrie.

Aproximativ 85% din consumul de apă în Sydney este asigurat de baraje şi restul de 15% provine de la o uzină de desalinizare a apei marine.

82

În pofida restricţiilor, cantitatea de apă consumată de locuitorii din Sydney este un lux pentru multe localităţi rurale din Australia unde apa potabilă trebuie transportată zilnic cu camionul din cauza secării râurilor.

În paralel, statul New South Wales şi oraşul Sydney continuă să fie învăluite într-un strat dens de ceaţă toxică alimentat de incendiile care devastează de vinerea trecută coasta de est a Australiei. Sute de locuinţe au fost avariate sau distruse şi peste un milion de hectare de vegetaţie au căzut pradă flăcărilor.

Australia se confruntă în fiecare an cu incendii în timpul verii australe. Anul acesta, sezonul incendiilor a fost deosebit de violent şi ar putea fi unul dintre cele mai severe înregistrate în această ţară.

SANATATE si GASTRONOMIE

Opt mituri despre diabet cărora n-ar trebui să le dăm crezare 21 noiembrie 2019, 04:36 de George-Andrei Cristescu https://adevarul.ro/sanatate/dieta-fitness/opt-mituri-desprediabet-carora-n-ar-trebui-dam-crezare-1_5dd535915163ec427139a003/index.html

Diabetul poate fi controlat prin medicaţie şi prin dietă Diagnosticul de diabet schimbă viaţa oricărei persoane. Specialiştii de la British Heart Foundation au identificat opt mituri care circulă în legătură cu această afecţiune care devine din ce în ce mai frecventă.

1.Ai nevoie de alimente speciale dacă suferi de diabet. Ciocolata, prăjiturile sau biscuiţii pot fi făcuţi special fără zahăr pentru persoanele care au diabet, dar asta nu înseamnă că sunt o alegere neapărat bună. Adesea, aceste produse sunt bogate în grăsimi saturate şi calorii, iar îndulcitorii adăugaţi pot avea efect laxativ dacă sunt consumate în exces.

2.Persoanele cu diabet ar trebui să nu mănânce fructe. Fructele sunt o alegere sănătoasă şi, alături de legume, ar trebui să constituie mare parte din dieta sănătoasă, echilibrată. Fructele sunt bogate în zaharuri naturale, comparativ cu legumele, dar cu toate acestea conţin mai puţin zahăr decât prăjiturile, biscuiţii,

83

dulciurile în general, plus că fructele mai au şi nutrienţi şi fibre necesare organismului. Dacă nivelul zahărului în sânge este crescut, mai mult ca sigur că nu fructele sunt principalul motiv. Atenţia ar trebui îndreptată spre alte surse de zahăr, înainte de a tăia fructele din dietă.

3.Diabetul se face de la prea mult zahăr. Este probabil cel mai comun mit. Diabetul de tip 1 nu este cauzat de dietă sau de stilul de viaţă. Boala intervine atunci când celulele pancreasului care produc insulină sunt distruse de sistemul imunitar. Este, de asemenea, greşit să se considere că diabetul zaharat de tip 2 este cauzat de zahăr. Riscurile de a ajunge persoană cu diabet zaharat de tip 2 sunt mai mari pentru cele supraponderale şi obeze. O dietă bogată în zahăr este adesea una bogată şi în calorii şi prea multe calorii înseamnă prea multe kilograme în plus.

4.Diabetul de tip 2 este un diabet „blând“. Chiar dacă bolnavul nu trebuie să ia medicaţie pentru a-l controla, diabetul de tip 2 nu este deloc blând. Este important să fie controlat pentru a preveni complicaţiile pe care boala le aduce şi care merg până la amputarea membrelor, pierderea vederii, pe lângă riscul de atac de cord şi atac cerebral.

5. Nu poţi mânca orice dulce dacă ai diabet. Persoanele care au diabet de tip 2 şi obişnuiesc să consume multe alimente dulci controlează mai greu nivelurile de glucoză din sânge şi greutatea corporală. Asta nu înseamnă că toate dulciurile trebuie excluse din dietă, doar că trebuie consumate mai rar.

6. Persoanele cu diabet trebuie să urmeze o dietă specială. Alimentaţia persoanelor cu diabet este identică cu a oricărei alte persoane – echilibrată şi sănătoasă. Aceasta înseamnă multe fructe şi legume, alături de peşte, ouă, carne slabă şi produse lactate degresate. Alimentele precum prăjiturile şi dulciurile trebuie consumate în porţii mici şi preferate băuturile neîndulcite, fie că este vorba despre apă, ceai sau cafea.

84

7. Persoanele cu diabet nu au voie să bea alcool. Băuturile alcoolice sunt permise, dar trebuie respectată cantitatea indicată de medic. Însă dacă trebuie pierdute kilograme atunci e bine să avem în vedere că băuturile alcoolice pot adăuga multe calorii în dietă, stimula apetitul şi goni inhibiţiile, lucruri care pot face dificilă respectarea unui stil de viaţă sănătos. Anumite medicamente indicate în diabet pot fi semnul că există un risc mai mare de a avea o criză în cazul consumului de alcool şi riscul se menţine timp de 24 de ore după ce persoana a consumat alcool.

8.Evitarea zahărului este cel mai important lucru când ai diabet. Alimente precum fructele, legumele, laptele şi produsele lactate sunt benefice unei alimentaţii sănătoase chiar dacă au zahăr natural. Altele, precum prăjiturile şi sucurile îndulcite au pe lângă zahăr şi multe calorii, dar puţini nutrienţi. Totodată, zahărul adăugat se poate regăsi şi în cereale, pâine, iaurt sau siropuri.

Meniul diabeticilor explicat de specialişti - ce au voie să mănânce bolnavii şi cum îşi dau seamă că un aliment le face rău 12 iunie 2015 Dănuţ Zuzeac

Dieta pentru diabetul zaharat este pentru toată viaţa Varianta pe scurt este următoarea: fără băuturi răcoritoare, nici măcar light, doar apa simplă sau apa minerală. Nimic prăjit, doar grătar sau fiert, fără banane, struguri sau prune. Sunt permise

85

trei fructe de mărime medie pe zi, de exemplu mere, portocale, kiwi, când simţiţi gustul dulce în gură, fugiţi de el, înseamnă ca alimentul nu e bun.

De-a lungul timpului, recomandările alimentare pentru pacienţii cu diabet zaharat (DZ)  s-au dovedit destul de restrictive în privinţa hidraţilor de carbon (HC).

Alimentele ce conţineau zahăr au fost excluse din dietă ceea ce ducea la un sentiment de vinovăţie la persoanele diabetice când „regula era încălcată”. Această concepţie este depăşită pentru că s-a dovedit că alimentele cu conţinut scăzut de zahăr nu înrăutăţesc controlul glicemic. Orice persoană, chiar şi fără diabet, ar trebui să fie atentă la ceea ce şi cât mănâncă. Regimul alimentar (dieta) în DZ a trecut prin mai multe etape. Prima etapă a recomandărilor dietetice în DZ datează din 1915 şi a fost dominată de restricţia totală a glucidelor considerate „vinovatele principale” de manifestările bolii. Etapa a II-a a început în 1940 prin regimul bogat în lipide şi legume. Din 1980 s-a estimat că raţia glucidică în DZ poate fi de 55-60% din necesarul caloric. La ora actuală se subliniază rolul individualizării regimului alimentar, recomandând luarea în considerare a profilului metabolic, a obiectivelor terapeutice, a obiceiurilor alimentare în locul regimului rigid cu număr fix de calorii şi macronutrienţi.

„Consensul la care s-a ajuns în prezent este acela că dieta pacienţilor cu diabet zaharat trebuie să se apropie cât mai mult de recomandările nutriţionale pentru o persoană sănătoasă, bazându-se pe principiile fundamentale ale nutriţiei cu individualizările impuse de vârstă, sex, activitate fizică, stare de nutriţie, obiceiuri alimentare, disponibilităţi financiare şi de patologia asociată - obezitate, dislipidemie, afecţiuni renale, etc“, a arătat doctorul Claudiu Cobuz, medic specialist diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.

Aderenţa pacienţilor la dietă reprezintă o problemă importantă, iar regimurile restrictive, monotone, costisitoare, greu de realizat sunt abandonate. Este încurajat consumul de HC din fructe, cereale integrale, legume, leguminoase şi produse lactate degresate. Cheia atingerii controlului glicemic este monitorizarea HC prin cântărire, echivalenţe sau estimare din experienţă. Utilizarea indicelui glicemic şi a încărcăturii glicemice aduce un beneficiu modest fără de luarea în considerare doar a cantităţii totale de HC. La fel ca populaţia generală, pacienţii cu DZ sunt încurajaţi să consume diverse alimente ce conţin fibre (14g/1000kcal). „Când simţiţi gustul dulce în gură, fugiţi de el“ Alimentele care conţin glucide determină nivelul glicemiei postprandiale. Astfel, reducerea cantităţii de glucide din dietă pare a fi o alegere logică pentru scăderea glicemiei postprandiale.

Alimentele care conţin glucide reprezintă şi surse importante de energie, fibre, vitamine, minerale, constituind componente importante ale dietei diabeticilor.

86

Glicemia postprandială este determinată în primul rând de apariţia glucozei în circulaţie după digestie şi absorbţie. Secreţia normală de insulină menţine glicemia la valori normale, dar la persoanele cu diabet zaharat, defectele în acţiunea insulinei, în secreţia de insulină sau în ambele afectează reglarea glicemiei postprandiale ca răspuns la HC alimentari. Glicemia postprandială este influenţată atât de cantitatea cât şi de calitatea HC din alimente.

În mod practic glucidele se împart în 3 categorii: interzise, permise şi cântărite zilnic. Din prima categorie fac parte alimentate care determină creşterea rapidă a glicemie: zahăr, miere de albine, dulceaţă, gem, marmeladă, peltea, bomboane, ciocolată, halva, rahat, sirop, compoturi îndulcite, făinuri, biscuiţi, cozonac, prăjituri cu cremă, îngheţată, banane, struguri, fructe uscate (caise, prune, mere, pere, stafide, curmale, smochine, castane), must, băuturi alcoolice (bere, vin dulce, şampanie, lichior etc.) şi răcoritoare dulci. Alimentele permise nu influenţează valorile glicemice: carne de vacă, viţel, pasăre, miel, iepure, peşte (proaspătă, friptă, grătar, fiartă); ouă; ulei de floarea soarelui, ulei de porumb, ulei de măsline; legume şi zarzavaturi (varza, conopida, gulii, spanac, dovlecei, vinete, roşii, lăptuci, urzici, ridichi, ciuperci, ardei graşi, capia, gogoşari, ştevie, castraveţi, lobodă, mărar, cimbru, frunze de pătrunjel, leuştean, fasole păstăi).

Alimentele cântărite zilnic cuprind fructe proaspete cu conţinut glucidic între 5 şi 15%, produse lactate cu 4% glucide, făinoase şi alte legume – proporţia este stabilită de medicul specialist. „În concluzie, regimul alimentar in diabetul zaharat nu diferă semnificativ de alimentaţia sănătoasă a persoanelor fără diabet. Varianta pe scurt este următoarea: fără băuturi răcoritoare, nici măcar light, doar apa simplă sau apa minerală; nimic prăjit, doar grătar sau fiert, fără banane, struguri sau prune; sunt permise trei fructe de mărime medie pe zi, de exemplu mere, portocale, kiwi, când simţiţi gustul dulce în gură, fugiţi de el, înseamnă ca alimentul nu e bun. Dieta pe care fiecare pacient cu diabet zaharat trebuie sa o respecte nu este temporară, ci pentru toată viaţa”, a mai precizat doctorul Claudiu Cobuz.

87

DOSAR

A dat multinaționala pentru propria afacere cu biostimulatori și fertilizanți foliari. „Am decis să rămân în România!” Ionel Vaduva Luni,

18 Noiembrie 2019

Când, în doar trei ani, Mihai Postelnecu, tânărul business developer în sectorul biostimulatorilor și a fertilizanților foliari, a reușit să-și împingă propria afacere la o creștere semestrială de două cifre, nu mai ești atât de uimit când afli că acesta a renunțat la un post de manager în cadrul unei multinaționale și la un salariu cu mult mai multe zerouri.Postelnecu a ales România. Și bine a făcut. Din 2017, el reușește să disemineze în teritoriu propria viziune asupra protecției și a dezvoltării sănătoase ale păioaselor și a leguminoaselor și nu numai cu ajutorul biostimulatorilor și al fertilizanților foliari.

Faptul că vacanțele și le petrecea la țară, în livezile bunicilor, a generat în timp o afinitate a acestuia pentru sectorul agricol. Chiar dacă a terminat un liceu de matematică-fizică, Mihai Postelnecu a ales facultatea de mecanică agricolă și a intrat „în pâine” imediat după obținerea licenței.

El vorbește de primul job ca de o adevărată școală de business, toate celelalte poziții pe care le-a ocupat de-a lungul anilor în diverse companii fiind pietre de temelie pentru ceea ce avea să devină ulterior.

În interviu, Postelnecu a creionat un tablou propriu al sectorului agribusiness și a vorbit despre ceea ce va însemna finele anului agricol 2019-2020 pentru cultivatorii de rapiță și de grâu.

Surse și Resurse: Ați ales mecanica agricolă din cadrul Politehnicii și ați ajuns să coordonați un business în sectorul biostimulatorilor și al fertilizanților foliari.

Mihai Postelnecu: A fost, pur și simplu, o alegere de moment. După Bacalaureat, în anii ’90, „apele erau destul de tulburi” în ceea ce privește viziunea despre viitor și carieră. Prietenii, familia, cu toții ne gândeam ce să fac mai departe. La aceea vreme, eram orientat mai mult către zona tehnică, în condițiile în care absolvisem un liceu de matematică-fizică, astfel încât

88

alegerea facultății nu a fost una prea dificilă. Nu am fost atras de partea cu ASE-ul. La medicină nu mă vedeam la momentul respectiv, așa că...

SSR: Înainte de alegerea facultății avuseserăți vreo legătură cu agricultura?

M.P.: M-am născut în București, însă copilăria mi-am petrecut-o atât în Capitală, cât și la țară. Legătură cu agricultura a existat, după cum bine ați și intuit. Toate vacanțele le petreceam la țară, unde bunicii dețineau suprafețe cu livezi. Probabil că de acolo și dorința de a activa în agricultură.

SSR: Din ce zonă erau bunicii? Nu puțini sunt cei din generația noastră care ieșeau la prășit porumbul...

M.P.: Din zona de deal a județului Argeș, din localitatea Vulturești. Vorbim de o zonă cu plantații întinse de meri, peri și pruni. Porumbul era doar o cultură destinată autoconsumului. Ca un element haios, în ceea ce privește relația mea cu porumbul, eu eram favorizat. Toamna, trebuia să mă întorc în București, la școală; prindeam ceva prășit și doar începutul recoltatului.

SSR: Ați devenit absolvent de mecanică agricolă. Puteați fi foarte bine un reprezentant de vânzări pentru marii distribuitori de utilaje agricole. Și totuși ați optat pentru altceva.

M.P.: După ce am terminat facultatea, am ajuns la o firmă românească de distribuție de inputuri. Acolo am lucrat patru ani. A fost o școală foarte bună, chiar dacă a fost puțin cam dură. Ulterior însă, experiența aceea mi-a prins extraordinar de bine. La momentul respectiv (n.r. - anul 2002), agribusiness-ul nu era atât de dezvoltat sau de reprezentat din punctul de vedere al distribuitorilor. Pe atunci, eram director regional, aveam o zonă desemnată și plecam inclusiv cu marfa în mașină s-o livrăm.

SSR: După această experiență, care a fost pasul următor?

M.P.: Multinaționala. Am activat la Maisadour Semences. După aproape doi ani de zile de experiență dobândită acolo, am făcut pasul către o altă companie franceză, și anume Euralis. La acest angajator am petrecut cinci ani de zile. Am pornit de pe poziția de director regional cu valențe de coordonator la nivel de promovare, până la nivelul de director național de vânzări.

SSR: Director național de vânzări - o poziție destul de privilegiată într-o companie multinațională. Cu toate acestea, ați decis să continuați pe cont propriu. Cum așa?

M.P.: Decizia mea de exit din multinațională a fost tocmai pasiunea față de acest domeniu al fertilizanților foliari și al biostimulatorilor.

SSR: Ați constatat că apăruse un debușeu pe piață, din acest motiv ați părăsit compania?

89

M.P.: Nu. Trebuie să fiu corect. La momentul respectiv se punea problema unei reorganizări la nivel de grup. Eu am avut ceva probleme personale. În primă fază decisesem să merg alături de companie, în condițiile în care făceam un pas în față în ceea ce privește cariera; urma să preiau în subordine business-ul din încă două țări. Am discutat însă serios în familie și am decis să rămân în România.

SSR: Asta a însemnat însă o nouă provocare...

M.P.: Am început să dezvolt în România aceste produse – fertilizanții foliari și biostimulatorii care, la momentul respectiv, veneau doar din Marea Britanie. Am intrat în acest segment agribusiness în parteneriat cu un fost coleg și prieten. Partenerul meu de atunci începuse acest business, iar eu am venit pentru a-l dezvolta împreună. După mai bine de un an, lucrurile nu se dezvoltau așa cum îmi doream. Din acest motiv, am preferat să mă retrag și să dau viață ideii pentru care plecasem din multinațională.

SSR: Adică promovarea fertilizanților foliari și a biostimulatorilor. Apare pe piață brandul propriu. În ce an se întâmpla asta?

M.P.: Brandul l-am creat la sfârșitul lui 2016, undeva în luna august. El fost dezvoltat special pentru biostimulatori și fertilizanți foliari, iar ca tip de business, de la început a fost creionat pentru a lucra prin distribuitori. Nu ne adresăm ca vânzare, direct, end user-ilor (n.r. - consumatorilor finali). Noi funcționăm prin parteneriatele avute cu distribuitorii. Am mers pe ideea să fac ce știu mai bine, eu lucrând în ultimii ani cu sectorul de distribuție, și am zis să valorific această experiență.

Calcule la trei ani de activitate: creșteri constante ale cifrei de afaceri!

Surse și Resurse: Noiembrie, 2019. Vorbim despre propriul brand și despre adresabilitatea produselor din portofoliul companiei. Căror tipuri de producători agricoli vă adresați?

Mihai Postelnecu: Noi ne adresăm fermierilor de nivel mediu și mare. Și asta nu pentru că producătorii agricoli mici nu ar reprezenta un potențial important de business, ci pur și simplu din cauza lipsei de timp. Suntem în faza de

90

dezvoltare încă și nu avem capacitatea de a acoperi la nivel de fermă mică. Și aici vorbim de partea de promovare.

Produsele ajung însă la nivel de țară. Focusul a fost la început pe zona de sud, asta însemnând de la Mehedinți până la Brăila și Tulcea. Am optat pentru aceste zone pentru că erau mai apropiate de sediul central. Am deschis mai nou și zona Banatului printr-o colabolare la Timișoara.

SSR: Pentru că ați discutat de zona de sud a țării și, deja, de o campanie de însămânțări aproape definitivată, despre ce produse putem discuta în prezent ca ofertă? Care sunt recomandările dumneavoastră pentru această perioadă?

M.P.: Portofoliul de produse este complet și complex, cu beneficii atât pentru cultura mare, cât și pentru partea de leguminoase, pomi și viță de vie. Evident, marea majoritate a business-ului s-a orientat către cultura mare. Avem unele produse care sunt foarte bine primite și la nivel de legumicultori. Lucrăm în zona bazinelor legumicole din împrejurimile Bucureștiului și distribuim cu succes produsul nostru pe bază de calciu.

SSR: Care sunt atu-urile acestuia? Iată, vorbim de prima recomandare...

M.P.: Vorbim de un produs care se vinde aproape de la sine. El este un fertilizant foliar lichid destinat pomilor fructiferi, legumelor, viței de vie, căpșunilor, verzei, zmeurului și coacăzului. Este căutat de fermieri și este unul dintre cele mai bune produse pe bază de calciu. Și asta deoarece materia primă este dovedită a fi una de înaltă calitate. Un alt beneficiu pentru client este cel al concentrației substanței active și, bineînțeles, faptul că el este un produs bine formulat. Nu în ultimul rând, unul dintre avantajele utilizării produselor noastre este și acela că se pot folosi laolaltă cu alte produse de protecția plantelor.

SSR: La noi în țară se tot vorbește de capitalizarea fermierilor și de capacitatea lor de a avea acces la produse de înaltă calitate. În acest context, produsele dumneavoastră sunt catalogate uneori drept prea scumpe? Sau fermierul conștientizează necesitatea de a avea culturi agricole sănătoase, bine dezvoltate și nu se gândesc prea mult la costuri?

M.P.: În general, clienții sunt atenți la factorul preț. Contează foarte mult interlocutorul, discuția cu un producător agricol care înțelege ce înseamnă un produs bine formulat. Vorbim totuși de niște costuri per total pe care un fermier le are atunci când stabilim prețul, când stabilim doza, modul de lucru cu un anumit produs premium. Toate acestea la un loc generează un cost de timp, de resursă etc.

De la început, focusul nostru a fost să mizăm pe produse foarte bune, chiar dacă prețul nu este cel mai mic. Una este să folosești la hectar o doză la un fertilizat de 3-5 litri și alta este să utilizezi 1 sau 1,5 litri.

91

SSR: Revenind, campania de însămânțări de toamnă este aproape gata. Care sunt celelalte recomandări în ceea ce privește necesitatea de biostimulatori și fertilizanți foliari?

M.P.: Dacă vorbim de campania de toamnă, unul dintre produsele pe care le promovăm în această perioadă este și cel pe bază de aminoacizi. Acesta este un bio-activator care are la bază aminoacizi obținuți prin procese enzimatice care fac ca acest produs să fie mai eficient decât celelalte care au la bază procese chimice.

Apoi avem în vedere fertilizantul foliar formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot.

Acestea sunt cele două produse bine primite la nivel de fermă. Ele au fost testate și verificate și în loturi demonstrative, și la nivel de fermă, pe suprafețe mari.

SSR: Care a fost feedback-ul potențialilor clienți cu privire la aceste produse?

M.P.: Dacă mă duc în această campanie cu un produs, la o fermă, producătorul agricol respectiv, fie că mă cunoaște personal, fie că i s-a părut interesează formularea, îl testează și în al doilea an îl cumpără, pentru mine este cea mai bună dovadă că produsul este bun. Altfel spus, produsul a confirmat în teren.

Faptul că am lucrat în multinațională, m-a învățat să nu ies în comercial cu un produs până nu îl verific. De fiecare dată când aduc un produs nou, îl aduc în cantități mici, îl plasez în câteva zone unde știu că oamenii au un grad înalt de pregătire tehnică și observ parcursul său în teren. Dacă de acolo primesc un feedback pozitiv, atunci am tot curajul să ies cu el în comercial, să vorbesc despre el și să-l promovez.

SSR: Care sunt zonele de unde au venit cele mai multe comenzi?

M.P.: La momentul actual, produsul pe bază de aminoacizi este singurul din piață care conține un inițiator al sistemului imunitar. Vorbim în acest caz de molecula OES (Organic Elicitor System) care crează o barieră între țesutul bolnav și cel sănătos, astfel încât boala să nu se extindă până la momentul aplicării unui fungicid. Mai exact, vorbim de așa-zisul Răspuns Hipersensibil, adică izolarea infecției și necroza țesutului din zona infectată.

El se utilizează toamna, pentru a crește rezistența plantelor la iernare și/sau primăvara pentru înlăturarea rapidă a efectelor gerului din timpul iernii. Se poate utiliza la o gamă largă de culturi de câmp: cereale păioase, rapiță, porumb, floarea soarelui etc.

Produsul a fost bine primit și vândut la rapiță și la grâu.

SSR: Rapița este principala cultură care aduce primii bani în fermă. O protecție mai bună a acestei culturi înseamnă o securizare a veniturilor.

92

M.P.: Rapița este prima cultură care aduce bani fermierilor. În momentul în care însă avem ani precum 2018 și 2019, în care condițiile din toamnă sunt atipice și dificile pentru a semăna rapiță, a doua cultură care aduce bani în fermă este și cea de orz. Produsul pe bază de aminoacizi este eficient și în acest caz.

SSR: Aveți și un fertilizant foliar, formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot. Ce poate face produsul pentru a susține toate aceste culturi cărora li se adresează, și anume rapiță, floarea soarelui, cereale păioase, mazăre, soia, fasole, varză, căpșuni și legume?

M.P.: În cultura de rapiță, borul este foarte important. De cele mai multe ori, pe perioada de vegetație, în câmp, pe tulpina plantei apar crăpături longitudinale. Acela este un semn al carenței de bor.

În general, culturile oleaginoase răspund foarte bine la tratamentul cu produse pe bază de bor. Avantajul produsului este că pe lângă bor mai are și azot și molibden. Acesta din urmă este un element foarte important și scump. Per total, produsul vine într-un pachet foarte atractiv.

Fermierii au conștientizat utilitatea acestui produs și îl folosesc. Problema este însă reprezentată de produsele ieftine, doar pe bază de bor. Trebuie să ajungi la fermierii tehnici care înțeleg ce înseamnă un produs complet.

Din păcate însă, la ora actuală încă sunt producători agricoli care nu sunt convinși de utilizarea unui produs biostimulator sau fertilizant foliar. Și aici vorbim de fermieri din toate spectrele, de la mici la cei mari. Nu au încredere, dar le folosesc, doar pentru că au colegi care le utilizează și obțin rezultate bune.

Surse și Resurse: Nu au încredere, poate, și din cauza contrafacerilor de pe piața agricolă din România? Știm că în cazul dumneavoastră, produsele vin direct din Marea Britanie, cu risc zero de contrafacere.

Mihai Postelnecu: Nu facem nimic în România. Marfa vine exact așa cum ajunge la fermier de la producător, direct din fabrică. Inclusiv eticheta vine direct din fabrică.

Cei care activează în sectorul de profil s-au lovit de-a lungul timpului de fenomene de contrafacere. Inclusiv eu, la momentul la care eram director la Euralis, am avut o situație de acest gen cu sacii de sămânță contrafăcuți. Acolo era și mai greu de falsificat pentru că sacul trebuia să aibă o anumită formă, culori, logo specific etc. Cu toate acestea, tot au mai existat situații neplăcute semnalate în piață.

SSR: Și prin distribuitori, riscul de contrafacere este mare, pentru că te poți gândi că pe lângă două produse originale, al treilea să fie contrafăcut și are de suferit brandul în același timp.

93

M.P.: Am preferat de la început să nu facem nimic aici, tocmai pentru a elimina primele gânduri că s-ar putea întâmpla ceva.

În Constanța, rapița arată extraordinar de bine

Surse și Resurse: Ce se întâmplă în țară, în acest moment, cu culturile agricole?

Mihai Postelnecu: Din câte am putut constata, cine are rapiță, o are bună, frumoasă, și va trece cu ea peste iarnă. Suprafața însămânțată este însă, din păcate, una foarte mică la nivel de țară. Eu cred că, în prezent, avem semănate maximum 200.000 de hectare cu rapiță. Asta în condițiile în care acum câțiva ani de zile aveam 600.000 – 650.000 de hectare semănate cu rapiță.

Chiar și așa, zilele trecute am primit de la un fermier din zona Constanței niște poze cu rapiță care arată extraordinar de bine.

Și în cazul grâului stăm binișor. Am putut observa parcele bune în zonele vizitate.

SSR: Ce-a însemnat primul semestru 2019 pentru firma dumneavoastră?

M.P.: Noi ne-am orientat către campanii, și anume cea de primăvară și cea de toamnă. În general, undeva la 65 la sută din business se face primăvara, poate chiar și 70% în unii ani. În fiecare an ne propunem să avem o creștere de două cifre. În semestrul I al acestui an, ne-am atins obiectivele și am reușit să obținem o creștere de aproximativ 35 la sută. Ne putem mândri că suntem prezenți într-unele dintre cele mai mari ferme de la noi din țară, chiar și cu peste 10 000 ha, cu acționariat român și mixt.

* * *

Prima bancă de sânge pentru animale din Oltenia este la clinica One Hope21 noiembrie 2019

Astăzi am cunoscut un tânăr medic veterinar, pasionat fără doar și poate de animale și care nu contenește să se dedice meseriei. Alex Cernea este medic la cabinetul One Hope și face acte de caritate oricui îi trece pragul. Se mândrește că a reușit să deschidă prima și singura bancă de sânge pentru animale din Oltenia și să facă bine sute de patrupede. În

94

momentul vizitei noastre avea un caz pe masă, un cățel adus din Constanța, după ce a fost salvat de pe străzi de o asociație care luptă pentru drepturile animalelor. 

 ”Este vorba de un câine care a fost salvat, a fost foarte chinuit, are în jur de 8 ani și era foarte deshidratat. I-am administrat perfuzabilul și încercăm să luptăm cu el, sperăm să se facă bine. Acesta este doar un caz, îmi place să pun dragoste în munca mea pentru animale, sunt și eu la rândul meu crescător”, a început Alex Cernea, medic veterinar.

Pentru că este iubitor de animale, are acasă nu mai puțin de 20 de Cane Corso. Așa se face că banca de sânge a tânărului medic funcționează cu susținere proprie. ”Suntem singurul cabinet din Oltenia care avem bancă de sânge pentru căței, în ultima vreme luptăm foarte mult cu cazurile de babesioză, folosim transfuzii de sânge în cadrul unei anemii foarte severe, așteptăm să iasă analizele și mai apoi vedem daca este cazul să folosim o trasnfuzie de sânge. Cel mai important lucru este să primească sânge, este vital pentru viața animalului. În donarea de sânge, un lucru foarte important este testarea donatorului, care trebuie să fie complet sănătos, să nu aibă paraziți pentru că se pot transmite prin sânge, de aceea este foarte importantă testarea. Eu am șansa să am donatorii acasă, am toate testele făcute și așa putem asigura sângele pentru celelalte animale”, a spus Alex Cernea.

Tânărul medic ne-a transmis că este foarte important ca proprietarii de animale să vină periodic la cabinet. În ultima vreme, cazurile de babesioză s-au înmulțit.

”Sunt semne clinice care apar la începutul unei boli și noi, ca proprietari fără experiență în medicină, nu ne putem da seama. S-ar putea să venim când este prea târziu. Nu doar vaccinurile sunt importante, ci și prevenția, iar la noi, consultațiile sunt gratuite, oricine ne cere un sfat i-l dăm cu plăcere”, a spus medicul veterinar. Nu de puține ori s-a confruntat cu cazuri grave, dar pe care le-a rezolvat cu succes. ”Am avut cazuri diverse, spre exemplu, un caz grav a fost cel al unei pisicuțe cu ruptură diafragmatică, a fost nevoie de anestezie inhalatorie. Am mai avut apoi un cățel cu fractură de femur, unde am încheiat

95

la fel cu succes. Sunt doar câteva exemple ce îmi vin acum în minte. În ultima perioadă, ne confruntăm cu multe cazuri de babesioză, mai ales în perioada asta, astfel este foarte bine să se folosească deparazitările, pentru că nu s-a dus focarul de căpușe și se transmit foarte ușor la animale, așa că mare atenție la deparazitarea externă”, a adăugat Alex Cernea.

Tânărul medic oferă consultații gratuite și se bucură că a pus pe picioare prima banca de sânge din Craiova. ”Ca și costuri, nu putem vorbi de unele foarte ridicate, mai ales că noi avem materia primă. Trebuie să avem și foarte mare atenție la donatori, dacă sunt din exterior, trebuie făcute teste de grupă. Alte costuri sunt cele cu pungile de sânge, dar ne bucurăm să știm că alte cabinete apelează la noi, sunt deja trei cabinete cu care colaborăm și încercăm să facem tot posibilul și să mulțumim pe toată lumea. Asigurăm și urgențele, așa că suntem disponibili și noaptea. De la 14 ani, am avut animale și iubesc ceea ce fac. Avem la cabinet și un papagal, din rasa Gri de Africa, este mascota noastră, practic”, a continuat Alex Cernea.

Cabinetul One Hope este foarte ușor de găsit, este situat pe bulevardul Decebal,  chiar la podul lui Electro. Medicul acordă și consulații telefonice gratuite, iar mai apoi îndrumarea de specialitate! Alex, ne bucurăm că te-am cunoscut și că oferi o nouă speranță atâtor animăluțe!

     * * *

Unisem Bucureşti convoacă acţionarii să aprobe vânzarea unei clădiri din Bucureşti aflată în proprietatea companiei şi a terenului aferent acesteia. Oferta porneşte de la 1,4 mil. Euro Cristina Bellu astăzi, 10:46 258

Unisem Bucureşti (UNISEM), companie care produce şi comercializează seminţe pentru culturile agricole, convoacă acţionarii pe 27 decembrie în vederea aprobării vânzării unui sediu din Capitală, aflat în proprietatea companiei, precum şi a terenului aferent acestuia, preţul minim de vânzare pornind de la 1,4 mil. euro la care se adaugă regimul de taxare aplicabil

96

conform dispoziţiilor legale.

“Consiliul de administratie al Unisem convoacă pe 27 decembrie 2019 Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor în vederea aprobării vanzarii imobilului proprietatea Unisem, amplasat in Bucuresti strada Mihai Eminescu, nr. 57A, sector 2, format din teren in suprafata de 1.213,54 metri pătraţi si constructii Cl/C2 si C3 in suprafata utila de 409 metri pătraţi, identificat in Cartea Funciara a Municipiului Bucuresti sub nr. 229034, in urmatoarele conditii: pret minim de vanzare 1.440.000 euro la care se adauga regimul de taxare aplicabil  conform dispozitiilor legale, plata in maximum 30 de zile de la data semnarii contractului de vanzare-cumparare in  forma autentica şi  transferul dreptului de proprietate la data achitarii integrale a imobilului”, menţionează convocatorul societăţii.

* * *

MONITORUL SOCIAL: ROMANIA RECICLEAZA PREA PUTIN Agroromania.ro 21 Nov. 2019

Conform ultimelor date prezentate de Monitorul Social, Romania recicleaza prea putin in comparatie cu celelalte tari membre ale Uniunii Europene. Suntem pe penultimul loc in clasamentul eficientei.

Romania produce 12.500 de tone de deseuri municipale nereciclate in fiecare zi, adica 4,58 milioane tone pe an. Intr-un clasament al eficientei ratei de reciclare, tara noastra se afla pe penultimul loc in UE.

97

"Uniunea Europeana a setat drept tinta pentru 2020 ca fiecare tara sa recicleze minimum 50% din deseurile produse de municipiile sale. Romania va rata acest obiectiv, capacitatea de reciclare crescand extrem de putin in ultimii ani. La nivelul Uniunii Europene, Romania este penultima in clasamentul eficientei din acest punct de vedere, recicland doar 14% din deseurile municipale. Doar Malta recicleaza un procent mai mic din totalul deseurilor municipale generate (6%)", precizeaza Monitorul Social.

 Spre deosebire de Romania, alte state din regiune reusesc sa recicleze in jur de o treime din deseurile municipale - Polonia 34%, iar Bulgaria si Ungaria - 35%.   

Campioana Uniunii Europene la reciclare este Germania, cu 68% rata de reciclare.

  * * *

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, preşedintele IWCB-VINARIUM  Catalin Paduraru

„Un ochi râde, celălalt plânge”. Nu, nu e vorba despre faptul că VIN (!) alegerile de duminică... Privind dezvoltarea vitiviniculturii româneşti, mi-am adus aminte de povestea scrisă de Slavici (sau, mă rog, culeasă de acesta).

Replantări, investiţii în tehnologie, crame excelent dotate şi vinuri competitive pe plan internaţional – măcar prin prisma calităţii (despre preţuri... mai discutăm...). Asta vede ochiul care râde.

Ochiul care plânge se uită către neîmpliniri: lipsa de implicare a autorităţilor pentru definitivarea studiilor de identitate vitivinicolă, neasumarea suportului în construcţia brandului naţional eno(turistic), distanţa acestor „autorităţi” faţă de ceea ce înseamnă strategie economică pe termen lung şi comunicare naţională şi internaţională cu subiectul vinul românesc şi, de aici, absenţa de pe pieţele externe.

Exact ca în rândurile scrise acum un veac, fiul cel mic, Republica Moldova, îşi face curaj, trece la treabă şi stabileşte finalul cunoscut (şi fericit) al poveştii. Norocul îi ajută pe cei perseverenţi, ar fi spus anticii.

Pentru a nu rămâne în parabole, socotesc succesul celor de dincolo de Prut prin rezultatele vizibile: Moldova are un brand naţional valoros (Wine of Moldova)

98

care îşi face loc din ce în ce mai bine în piaţa globală, oferă un model de agregare stat-privat prin ONVV (organism similar discretului ONVPV din România) şi un model asociativ prin Asociaţia Micilor Producători de Vin (ASW).

La acelaşi inventar putem adăuga prezenţa hotărâtă (şi bine argumentată conceptual şi bine „îmbrăcată” estetic) la marile târguri, expoziţii şi concursuri internaţionale. Dezvoltarea turismului viticol. Vinurile Moldovei.

În acest weekend vă invit să cunoaşteţi o parte dintre ele. Ar fi bine să ajungeţi la GoodWine (Romexpo, 22-24 noiembrie, Pavilion B1). Dacă distanţa nu vă permite, aveţi la dispoziţie cartea Fine Wine Guide 2019 - 50 Vinuri bune din Moldovei (Andrei Cibotaru, autor) sau... rândurile de faţă.

La Bucureşti vor fi prezente:

ATU Winery, Equinox, Vinăria Dac, Gogu Winery, Carpe Diem, Domeniile Pripa, Novac, Vinum, Leuntea Vin, Unicorn Estate, Kara Gani, Vinăria Poiana, crame care deţin suprafeţe viticole de la 20 de hectare la... 1 hectar.

                                                                        -----------------

1. GOGU Winery – Sauvignon Blanc 2019, Republica Moldova

2. Carpe DIEM, Breaking RED – Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot 2017, Republica Moldova

3.VINUM, Mr. Snob – Cabernet Sauvignon, Malbec, Saperavi 2016, Republica Moldova

1. GOGU Winery – Sauvignon Blanc 2019, Republica Moldova Vă e poftă de un vin proaspăt-proaspăt? Aveţi sanşa să vă împliniţi dorinţa cu acest Sauvignon Blanc de la Căuşeni, obţinut din recenta recoltă. Ştiu bine că-

99

şi poate face loc în preferinţele celor care nu se sperie de aciditate sau de „conturul” exotic al unui vin.

Aş putea propune încălcarea unor reguli de asociere eno-gastronomică, adăugând şi alte cărnuri în afara celor „albe” care se potrivesc acestui vin, dar suntem în post.

Cu sau fără carne, bucătaria libaneză poate adopta acest vin drept companion de nădejde. Şi, daca se lipeşte de bucataria Orientului, fie el si Apropiat, cum să nu fie tovarăş al bucătăriilor noastre... şi mai apropiate?!  Nu ştiu care este firea vinificatorului, însă îmi e clar că vinul acesta (cu un nivel moderat de alcool - 12%), se adresează oamenilor veseli. Sau care au nevoie să (re)devină veseli. Am votat. 

2. Carpe DIEM, Breaking RED – Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot 2017, Republica Moldova

Am un avantaj faţă de Dvs. când degust vinurile Carpe Diem. Ar fi „unfair” dacă nu v-aş desconspira despre ce este vorba. Îl cunosc pe autorul lor. Îi împărtăşesc viziunea despre vinificaţie, modul de lucru, îi apreciez eleganţa şi empatizez cu sensibilitatea cu care îşi clădeşte viaţa şi profesia. Mă încântă felul în care judecă istoria, prezentul şi viitorul graniţei de la Prut. Vinul lui Ion Luca este suma celor de mai sus. Trăiri, cunoaşteri.

Din asamblajul bordelez, scoate Cabernet Franc înlocuindu-l cu Fetească Neagră, obţinând un vin universal, dar cu amprenta spaţiului nostru (comun). Vizual, eticheta aparţine viitorului însă îndemnul la vedere este să trăim în prezent, să ne trăim clipa!

Breaking RED ne ajută.

                                                          --------------------------

100

3.VINUM, Mr. Snob – Cabernet Sauvignon, Malbec, Saperavi 2016, Republica Moldova

Entuziaştii vinului ne pot pune în contact cu proiecte unice. Mr.Snob reuneşte – într-un cupaj inedit - trei soiuri devenite „iconice” în trei zări ale lumii. Cabernet-ul reprezintă, prin Franţa, Europa Occidentală, (chiar dacă îl găsim bine poziţionat şi în America sau Australia), Malbec-ul (chiar dacă e plecat tot din Franţa) are astăzi, ca punct de reper Argentina, faimosul Saperavi - port drapelul apropiatei Georgia şi, toate la un loc, expresia terroir-ului moldovenesc, mai exact al Purcari-ului, de unde au fost culeşi strugurii.

Vinul nu subscrie vreunui stil clasic, fiind făcut ca un costum pe comandă, care să stea bine, să folosească material fin, însă elementele de atracţie sunt imprimeul şi cromatica la modă.

L-am selectat pentru Dvs. deoarece surprinde în diferite secvenţe ale degustării cu arome neobişnuite, afumate, nu prea uşor de identificat. Pentru lămurire, se cer mai multe pahare. Se detaşează din mulţimea de fructe negre şi prune supracoapte un miros fin de cigars care... nu vine de la vin, ci de la trabucul pregătit pentru spectacolul „prezidenţialelor”.

Dar, de potrivit, se potriveşte...   

 Lista vinurilor medaliate la IWCB VINARIUM 2019 aici.

* * *

Fermierii campioni la porumb din județele Arad și Bihor agrointeligenta.ro20 noiembrie 2019

Dăm startul prezentărilor celor mai bune rezultate obținute în acest an la porumb. Ca de fiecare dată, hibrizii Pioneer® nu au dezamăgit la proba cântarului, iar fermierii care au mizat pe semănarea lor au avut producții ridicate, de foarte multe ori chiar și peste media scontată pe parcursul vegetației. Începem prezentarea cu fermierii din județul Arad și Bihor, care au ales nu doar hibrizi consacrați, dar și

101

hibrizi noi care le-au oferit producții de peste 14 tone/ha. Nagy Attila este primul fermier campion din județul Bihor. Acesta a cultivat hibridul P0725 și a obținut 15.200 kg/ha.

“Lucrez 1.500 ha, dintre care 450 ha au fost semănate în acest an cu porumb, după cultură de rapiță. Terenul a fost scarificat și am administrat 5 tone de amendamente în toamnă, iar la semănat am dat 250 kg/ha nitrocalcar. Eu am mai tratat o dată sămânța și am semănat începând cu 15 aprilie,  am ales densitatea de 64.000 b.g/ha. Am erbicidat o singură dată, iar la prașilă, în stadiul de 7-8 frunze, am mai aplicat 120 kg/ha de azotat.

Recoltatul a avut loc în luna octombrie, iar în următoarea campanie intenționez să semăn porumb pe 500 ha. Din portofoliul Pioneer® voi alege hibrizii P0216, P0217 și P0725”, a punctat fermierul campion. Horvath Attila este următorul fermier campion la porumb din județul Bihor. Acesta lucrează 1.182 ha, porumb a avut pe 502 ha, iar plante premergătoare pentru această cultură a avut rapiță, grâu și porumb. Rezultatele cele mai bune le-a obținut cu hibrizii P0217 și P9903, care i-au asigurat 14.980 kg/ha, respectiv 14.590 kg/ha. “În funcție de solă terenul a fost arat sau scarificat, apoi pregătit în primăvară cu combinatorul și fertilizat cu 250 kg/ha DAP.

Densitatea la semănat a fost de 62.000 – 66.000 b.g/ha. Cultura a primit un singur erbicid, iar în stadiul de 6-8 frunze am prășit și am administrat nitrocalcar – 80 kg/ha. A fost o campanie foarte bună la porumb, media finală pe fermă a fost de 12.500 kg/ha. În următoarea campanie voi semăna porumb pe circa 400 ha și sigur voi alege hibrizii P0412, P9903 și P0217”, a specificat agricultorul bihorean. Un alt fermier campion la porumb cu hibridul Pioneer® P9911 este domnul Gabor Șandor, din localitatea Tarcea, județul Bihor, care a obținut 14.490 kg/ha. “Lucrez 250 ha, iar porumb am avut în acest an pe 70 ha. A fost un an bun, cultiv de ceva vreme acest hibrid și am avut mereu producții ridicate. Am semănat porumbul după rapiță, soia și grâu, au fost mai multe sole.

Am arat în toamnă la 35 cm, în primăvară am lucrat terenul cu grapa, am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex triplu 16, după care am efectuat o lucrare cu combinatorul. Am semănat în perioada 10-12 aprilie, atunci am aplicat și 20 kg/ha îngrășământ starter și 250 kg/ha nitrocalcar. Am erbicidat, apoi când plantele aveau 4 frunze am erbicidat din nou și am administrat un îngrășământ foliar. Nu a fost un an cu probleme, așa că am prășit în stadiul de 6-8 frunze și tot atunci am dat azotat de amoniu, 100 kg/ha. Am avut rezultate bune cu toți hibrizii Pioneer®, chiar și la floarea-soarelui, iar anul viitor voi alege hibrizii P9911, P0412, P0415 și P9889”, a declarat fermierul campion. Nagy Tiberiu este și el fermier campion la porumb în județul Bihor. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Tarcea, lucrează 1.000

102

ha, iar hibridul P9903 i-a oferit în acest an 14.197 kg/ha. “Am avut 300 ha cu porumb în acest, semănate după grâu. Am arat în toamnă, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul. Am semănat începând cu 15 aprilie, densitatea a fost de 65.000 b/g/ha, iar odată cu semănatul am aplicat 300 kg/ha de azotat și 20 kg/ha îngrășământ starter.

După semănat am erbicidat, am avut parte de ploi și nu a fost necesar să mai aplic al doilea erbicid și nici nu am mai administrat culturii altceva. Cred că am avut noroc că am avut ploi la timp și astfel am obținut producții bune. Din cele 300 ha cu porumb, 250 ha au fost semănate cu hibrizi Pioneer® – P9911, P9903, P9537, P9415, P0412 și am avut rezultate foarte bune, sigur îi voi semăna și în următoarea campanie, dar voi testa și hibrizi noi”, a punctat agricultorul bihorean. În județul Arad, primul fermier campion a fost domnul Robert Kiss. Acesta a cultivat mai mulți hibrizi Pioneer®, unul dintre ei a fost P0268 și i-a oferit 12.825 kg/ha. “Am avut 130 ha cu porumb în acest an 130 ha, dintr-un total de 300 ha. Am semănat și după cultură de păioase, dar și după porumb, așa că am arat la 30 cm, în toamnă, după care în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în prima parte a lunii aprilie. Am mai tratat o dată sămânța și am ales densitatea de 68.000 – 69.000 b.g/ha și am fertilizat cu 300 kg/ha de azot. Am erbicidat preemergent și postemergent și doar atât nu am mai aplicat altă tehnologie”, a precizat agricultorul. Tot în județul Arad își desfășoară activitatea și fermierul campion Alexandru Tamaș, care a cultivat hibridul P0412 și a obținut 12.150 kg/ha.

* * *

TÂNĂR FERMIER: ”MI-AU DAT FOC LA TOATĂ PLANTAȚIA DE CĂTINĂ!” agrointeligenta.ro18 noiembrie 2019

Fermier dezamăgit! Un tânăr care a ales să investească într-o plantație de cătină toți banii muncitiți în străinătate a avut parte de o experiență neplăcută nu din partea autorităților de această dată ci a altor fermieri care i-au distrus în repetate rânduri plantația. Cel mai recent necaz al fermierului a avut loc chiar astăzi când a găsit toată cultura incendiată! ”Astăzi am să vă spun o mică povestioară. Astăzi m-am dus cu tatăl meu la plantația de cătină pe care o dețin în Mândruloc (sat în comuna Vladimirescu din județul Arad n.r) în suprafață de 5.40 ha. Mare

103

mi-a fost dezamăgirea să constat că întreaga plantație de cătină mi-a fost incendiată, arsă…distrusă. Acum îmi pare foarte rău că am ales ca banii mei munciți din Germania să-i investesc aici în România noastră dragă”, le-a povestit tânărul Emanuel Subului prietenilor din mediul online. Acesta se arată convins că focul nu a fost întâmplător ci pur cu rea-credință.

”Sunt convins că focul nu a fost întâmplător dar vorba poliției din Vladimirescu, fără dovezi nu putem face nimic. Ce este la fel de supărător este faptul că autoritățile și poliția ridică din umeri că nu prea au ce să faca și uite așa eu raman cu paguba. Dar dacă eu nu as plăti o taxă la timp imediat mi-ar veni penalizări, etc. Sunt dezagămit, nici nu știu ce să mai spun. În trecut cineva îmi mai tăia din butașii de cătină si nici până acum nu au fost prinși vinovații. Este și mai dificil cum am încercat eu să fac o afacere din agriculturș și am cumpărat câteva hectare și am supărat mari barosani din zona aceasta spunându-mi că nu o să reușesc și că îmi va fi greu, au făcut tot ce au putut să mă oprească”, mai spune tânărul.

Acesta a arătat și constatările făcute de primăria din Păuliș și Vladimirescu care ”atestă faptul că de mai mult timp cineva îi distrugea plantația iar poliția nici până în ziua de astăzi nu a prins nici măcar vreun suspect pentru declarații cel puțin”. ”Foarte dezamăgitor. Sper să vadă, audă, știe cât mai multă lume ca să nu mai pățească și alții ce am pățit eu și poate va auzi cine trebuie sau se va întampla ceve”, conchide cultivatorul.

* * *

Avantajele sorgului in furajarea pasarilor de curte Noiembrie 21, 2019

Sorgul poate fi inclus in ratii pana la un nivel de 40 %, tinandu-se cont, in acelasi timp, de faptul ca acest nivel trebuie adaptat in functie de stadiul de productie sau de stadiul de crestere al pasarii. De pilda, in etapele de inceput, este de preferat ca procentul de incorporare a sorgului-boabe in ratii sa fie de maximum 30 %, aflam de pe site-ul Sorghum-Id.com

104

Nu numai ca sorgul prezinta o compozitie chimica avantajoasa, insa este si cereala cu continutul energetic cel mai ridicat, pentru pasari.

Includerea sorgului in ratiile furajere ale pasarilor are un efect nesemnificativ, din punctul de vedere al calitatii organoleptice a carnii.

Prin comparatie cu porumbul, sorgul contine mai putine xantofile (pigmenti care determina coloritul galben al produsului final). O pasare furajata cu ratii bogate in sorg va produce o carne mai putin galbena decat o pasare furajata cu porumb.

Exista piete care prefera carnea alba. Desi culoarea carnii poate fi diferita, gustul ramane acelasi.

Calitatile nutritive ale sorgului prezinta un interes ridicat si in cresterea porcinelor

Valoarea nutritiva a sorgului este dovedita. La porcii in crestere si la cei aflati in stadii finale de ingrasare, sporul zilnic adus de sorg este aproape identic cu cel inregistrat la porumb. Sorgul poate fi introdus in ratii alaturi de porumb, grau si orz. Fata de porumb, continutul nutritiv al sorgului prezinta un nivel de aminoacizi putin mai ridicat, in timp ce continutul energetic este usor mai scazut.

Sorgul poate fi utilizat in toate etapele de productie a porcinelor: in timpul reproductiei, in perioada cresterii si in faza de finisare.

Datorita continului sau de aminoacizi esentiali, sorgul prezinta niveluri interesante de treonina si triptofan. Sub aspectul eficientei, media sporurilor zilnice variaza intre 98 si 106 %, fata de porumb.

O compozitie chimica favorabila

Institutul ARVALIS, in colaborare cu agentia de stat FranceAgrimer, efectueaza in fiecare an analize pe sorgul-boabe. Rezultatele indica faptul ca din punctul de vedere al compozitiei chimice, sorgul-boabe este similar cu celelalte cereale, cum ar fi graul sau porumbul (vezi tabelul 1 – „Compozitia chimica medie a sorgului, graului si porumbului”).

Continutul de amidon al sorgului (sursa de energie) reprezinta 74 % din substanta uscata; el il depaseste pe cel al graului si este egal cu cel al porumbului.

105

�Continutul proteic al sorgului (care se situeaza, in medie, la 11 %) poate varia intre 10 si 12 % – in cele mai bune cazuri – dar este si el la fel de interesant.

* * *

Tradiţii la Intrarea Maicii Domnului în biserică. 21 noiembrie, ziua când se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor 21 noiembrie 2019, 04:09 de Ionela Stănilă

În tradiţia populară se spune că în ziua de Ovidenie, pe 21 noiembrie, când credincioşii sărbătoresc Intrarea Maicii Domnului în biserică, se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Intrarea Maicii Domnului în Biserică este considerată a fi o zi magică şi este asociată în popor cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul şi soarele. Pentru reuşita copiilor, candela trebuie să fie aprinsă în căminul fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea. Tot în această noapte se fac farmece şi descântece, se află ursita şi se fac previziuni meteorologice.   

Conform tradiţiei populare, dacă ziua Intrării Maicii Domnului va fi înnorată, peste an vor fi epidemii. Dacă va ninge pe 21 noiembrie vom avea parte de o iarnă lungă şi grea.

“Se crede că de Ovidenie se deschid cerurile şi că acum cei cu sufletul curat pot înţelege graiul animalelor. Tot acum e bine ca oamenii certaţi să-şi ceară iertare şi să se împace. Se mai spune că de Ovidenie ologii s-ar putea vindeca”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.  

Pe 21 noiembrie, ortodocşii merg la biserică la slujbă şi cinstesc această zi prin rugăciune şi ofrande: bucate de post, peşte şi lumânări pe care preoţii le sfinţesc.

Toţi cei care respectă această sărbătoare vor avea parte de sănătate, bucurii şi reuşite, iar în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.  

În satele din Bărăgan încă se mai păstrează un obicei străvechi. În ajunul sărbătorii, copiii pun crenguţe de măr într-un vas cu apă în care adaugă şi agheasmă. Ţinute la căldură şi lumină, până la Anul Nou acestea înfloresc, iar copiii le folosesc drept sorcovă.   A trăit şi a slujit ca fecioară în templu   

Intrarea în biserică a Maicii Domnului sau Sărbătoarea Luminii s-a ţinut, prima dată, în secolul al VI-lea când, lângă ruinele templului unde a crescut, a fost

106

construită o biserica închinată Fecioarei Maria. Praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numit şi Aducerea Maicii Domnului la Templu.

Conform tradiţiei, Fecioara Maria a fost dusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la templul evreiesc din Ierusalim pe când era copilă, la vârsta de 3 ani, unde a trăit şi a slujit ca fecioară în templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif.

Aici, la templu, Maria şi-a petrecut întreaga copiăarie, crescând în curăţenie sufletească, rugându-se neîncetat şi citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve şi preoţi.  

Fecioara Maria a petrecut astfel, 12 ani, până când acelaşi Arhanghel Gavriil, care l-a anunţat pe Ioachim că va avea un copil care se va umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L va naste pe Iisus, Fiul Domnului.

Ca să rămână nepătată în fata lumii, Fecioara Maria părăsit templul şi s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei şi al miracolului divin al naşterii pruncului Iisus.  

Maica Domnului  fost dusă la templu la vârsta de 3 ani FOTO crestinortodox.ro

* * *

107