Stiri 17 octombrie 2019 CURSUL DE SCHIMB 17.10.2019

1 EUR

4.7550

1 USD

4.2719

Vremea: Prognoza meteo pe următoarele trei zile agrointeligenta.ro17 octombrie 2019 10:32 Prognoza meteo pentru următoarele trei zile indică risc ridicat de ceață densă, posibil asociată cu burniță. Cele două fenomene sunt așteptate mai ales în estul și sud-estul țării. Sfârșitul de săptămână debutează cu vreme senină și vânt moderat.

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), joi, în zonele joase din estul şi sud-estul ţării vor fi unele înnorări ziua, dar dimineaţa şi noaptea se va semnala nebulozitate stratiformă şi ceaţă, izolat persistentă şi posibil asociată cu burniţă. În restul teritoriului vremea va fi în continuare mai caldă decât în mod normal pentru această perioadă, cerul variabil spre senin şi doar izolat se va forma ceaţă în orele dimineţilor. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 18 grade în zonele cu ceaţă mai persistentă şi pe litoral şi 26 de grade în Banat, iar cele minime se vor situa între 6 şi 15 grade, mai coborâte în estul Transilvaniei. Vineri, cerul va fi variabil, iar în zonele joase din estul şi sud-estul ţării şi izolat în rest, mai ales dimineaţa şi noaptea, se va semnala nebulozitate stratiformă şi ceaţă, posibil persistentă şi asociată cu burniţă. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 17 şi 26 de grade, cu cele mai mari valori în sudul Banatului şi în vestul Olteniei. Minimele vor fi cuprinse între 6 şi 14 grade, mai coborâte în depresiunile din Transilvania. Pentru ziua de sâmbătă, meteorologii anunţă cer mai mult senin pe parcursul zilei, iar în zonele joase cu precădere din estul şi sud-estul ţării, mai ales dimineaţa şi noaptea, va fi ceaţă. Vântul va sufla slab şi moderat cu uşoare intensificări în a doua parte a nopţii în Munţii Banatului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 18 şi 26 de grade, iar cele minime, în general, între 4 şi 14 grade.

APIA si SUBVENTII

Rogier van den Brink (Banca Mondială): România ar trebui să discute plafonarea subvenţiilor agricole pentru marii fermieri Financial Intelligence 17 octombrie 2019, 08:02  Agricultură Update articol: 17.10.2019,

 Sursa foto: worldbank.org

Autorităţile române ar trebui să mai lucreze la principiul de acordare a subvenţiilor agricole, astfel încât să subvenţioneze mai mult agricultorii cu ferme de dimensiuni mici, familiale, deoarece în prezent cele mai multe subvenţii le primesc marii deţinători de terenuri agricole, a declarat miercuri economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale şi coordonator al politicii economice pentru statele UE, Rogier van den Brink, potrivit Agerpres.

„Aceste subvenţii (agricole, n.r.) pot fi folosite şi pot fi gândite într-un fel prin care fermierii să poată să îşi schimbe standardul minim de viaţă. În România, spre exemplu, în loc ca aceste subvenţii să fie alocate crescătorilor care au ferme mici, de familie, subvenţiile agricole nu au un plafon maxim, deci nu există limite ale subvenţiilor agricole, astfel că deţinătorii celor mai mari suprafeţe agricole primesc în realitate foarte mult din aceste subvenţii. Aceste subvenţii agricole, în ţări ca Danemarca, Polonia, Olanda, au un plafon maxim, pentru ca de ele să beneficieze cei cu ferme mici, familiale, iar acest principiu e unul la care România mai poate lucra şi astfel să se asigure că se neutralizează riscul de disparităţi economice mari în interiorul ţării”, a recomandat Rogier van den Brink, la Bucharest Forum 2019.

Coordonatorul politicii economice pentru statele UE din cadrul Băncii Mondiale a arătat că România se află încă în acea categorie de ţări europene unde agricultura e asociată sărăciei, chestiune care trebuie rezolvată.

„Am fost la Timişoara şi imediat ce ieşi din oraş şi ajungi în sate există un standard de viaţă la nivel neeuropean. Oamenii acolo nu au apă curentă, ori asta nu ar trebui să se întâmple. Ce ar ajuta acolo sunt subvenţiile agricole. Noi la Banca Mondială am făcut un studiu despre subvenţiile agricole în Europa şi am descoperit că în jumătate din Europa agricultura nu mai e asociată cu sărăcia. Deci în ţări precum Danemarca, Olanda, să fii fermier e minunat: nu mai eşti sărac, eşti de fapt mai bogat decât restul oamenilor. În cealaltă jumătate a ţărilor din studiu, şi asta include state precum Grecia, Italia, Spania, România, există o legătură directă între agricultură şi sărăcie. Ori asta nu ar trebui să se întâmple”, a atras atenţia economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale.

Bucharest Forum este un eveniment organizat de Institutul Aspen România şi Biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US, tema de discuţii a primei zile a forumului fiind „Europa emergentă la 30 de ani”. 

Fermieri blocați la plata avansului APIA de o eroare de soft ce nu permite compensarea debitelor agrointeligenta.ro 16 octombrie 2019 Lucrurile se complică la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură! Un cititor Agrointeligența – AGROINTEL.RO, ne-a anunțat că a fost sunat de către funcționarul APIA că nu poate încasa avansul din cauza unei restanțe de 600 de lei cauzate de o eroare de calcul.

În alt caz cunoscut de fermier, la o exploatație de 19 ha a unui tânăr beneficiar, suma de achitat este de 10 lei.  Astfel de situații sunt cu miile, chiar cu zecile de mii în toată țara! Greșeala de calcul la schema de plată redistributivă împiedică fermierii să intre la plată. Deși reprezentanții APIA au anunțat că recuperarea sumelor-diferență se va face la autorizarea avansului, azi-noapte s-a dovedit că softul informatic nu permite această reținere, ci instant blochează fermierului la plată. Funcționarii au început deja să anunțe mai mulți fermieri că nu pot intra la plata avansului până când nu achită debitele cu care figurează în sistemul informatic.

”Am fost notificat aum două-trei luni că s-a făcut o greșeală la una dintre scheme. Mi s-a dat telefonic un cont să fac plata, că s-a achitat mai mult decât trebuia. Și uitasem de această chestiune, am presupus că îmi vor reține banii la viramentul următor. În această dimineața m-a sunat însă funcționarul de la APIA și m-a anunțat că sunt blocat la avans, că nu poate fi autorizată plata, și să mă duc să achit 600 de lei pe contul de la Trezorerie. Nu mai înțeleg nimic! De ce mă anunță astăzi și nu putea să îmi spună zilele trecute?!”, ne-a declarat un fermierul care lucrează în județul Brăila suprafețe de peste 30 de hectare, deci a beneficiat și de al doilea pachet al plății redistributive, cel pentru suprafața aflată în intervalul peste 5 hectare și maxim 30 de hectare inclusiv.

În altă situație cunoscută de brăilean, la un tânăr fermier cu 19 hectare, diferența de achitat este de 10 lei, motiv pentru care, din nou, softul a blocat avansul APIA. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a obținut detalii cu privire la situația fermierilor blocați la plată. Conform unui specialist în plăți, oricât de bune ar fi fost intențiile funcționarilor APIA de a nu mai pune pe drumuri fermierii, compensarea sumelor restante nu se poate face dacă nu expiră un termen de 30 de zile de la transmiterea debitului.

Beneficiarul are timp ca în 30 de zile să facă plata voluntară, deci să își ”curețe” istoricul datoriilor la APIA și să devină eligibil pentru plata avansului. Abia dacă se depășesc cele 30 de zile de la transmiterea debitului, APIA poate opera compensarea sumelor din plățile viitoare. Debitele diferă de la fermă la fermă Vă reamintim că zilele trecute, Elena Lăzăruc, directorul APIA Botoșani, a anunțat că o parte dintre colegii săi sunt nemulțumiți că trebuie să rezolve situația numeroaselor debite pe care le are instituția, ceea ce necesită un volum mare de muncă.

„O altă nemulțumire a noastră, deși necesită un volum mare de muncă din partea noastră, a colegilor, este numărul mare de debite, 6.951, care au fost gestionate ca urmare a unui calcul eronat la redistributivă. Asta este. Ne cerem scuze față de fermieri”, declara Elena Lăzăruc potrivit www.monitorulbt.ro. Aceasta a recunoscut că debitul nu este din cauza fermierului, motiv pentru care acesta nu va suferi nicio repercursiune. „A fost un cuantum prea repede stabilit la redistributivă, iar în momentul când s-a făcut situația finală, s-a constatat că nu ajung banii și s-a făcut un nou cuantum”, susține Lăzăruc. Despre această recalculare, Agrointeligența -AGROINTEL.RO a scris încă din luna martie, când s-a descoperit problema.

”În urma evaluării suprafeței determinate, extrasă în data de 13.03.2019 din sistemul informatic, pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii, s-a constatat o diferență ce trebuie transpusă și în schema de plată redistributivă. Pe baza noii suprafețe determinate, s-a stabilit cuantumul per hectar aplicat pentru anul de cerere 2018 pentru plată redistributivă, astfel: PR – Plată redistributivă – primul interval: 1-5 ha inclusiv – 5 euro/hectar – al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv – 48,6327 euro/hectar Diferențele de sume se vor compensa din plățile imediat următoare, astfel încât impactul asupra fermierilor să fie cât mai mic posibil, respectiv să fie eliminat în totalitate.

Agentia de plăți are în vedere realizarea plăților în conformitate cu prevederile legale și orice neconformitate constatată trebuie corectată în cursul anului financiar”, ne-a transmis la acel moment conducerea APIA. Diferența rezultată la evaluarea suprafeței determinate corespunde valorii de 1,66 de euro la hectarul plătit în cadrul plății redistributive – treapta a doua. Vorbim astfel de o sumă ce poate ajunge la 41,5 euro pe exploatație și pe care fermierii au primit-o în plus, în cazul celor care au încasat plata integrală pentru această schemă.

ȘEFUL APIA ANUNȚĂ! NUMĂRUL FERMIERILOR AUTORIZAȚI LA PLATA AVANSULUI: 202.680! agrointeligenta.ro16 octombrie 2019

Situația la APIA, stadiul dosarelor autorizate pentru plata avansului APIA 2019! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Adrian Pintea, anunță, în premieră pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, numărul fermierilor care au intrat la plata avansului în cursul zilei de 16 octombrie, până la ora prânzului.

”Numărul fermierilor autorizați la plata avansului astăzi, 16 octombrie, până la ora 12.00, este de 202.680, suma totală autorizată pentru plată fiind de 317.152.966 de euro”, ne-a declarat directorul general al APIA, Adrian Pintea. Conform datelor colectate la prânz, într-un interval de 12 ore de la declanșarea avansului APIA, funcționarii au reușit să atingă targetul propus, acela de a trimite în plată peste 200.000 de fermieri eligibili. Startul la plata avansului din subvențiile APIA pe 2019 a fost dat la miezul nopții, la intrarea în ziua de 16 octombrie.

Șeful APIA a subliniat că efortul funcționarilor a făcut posibilă finalizarea la timp a controlului APIA și intrarea la plată a fermierilor. ”Până în momentul de față ați reușit ca peste 400.000, 412.000 de fermieri să fie calculați și pregătiți pentru a fi transferați în contabilitate pentru a-și urma cursul economic pentru a intra banii în conturile fermierilor. Din momentul acesta declanșăm avansul 2019. (…) Sperăm ca până la ora 6 să putem închide acest centralizator ca toate ordinele de plată să ajungă cu data de 16 – cele pe care noi ni le-am propus, peste 200.000 de fermieri să fie plătiți în prima zi a avansului, respectiv 16 octombrie”, a spus Adrian Pintea la startul plăților.

Vă reamintim că avansul APIA se achită în perioada 16 octombrie-30 noiembrie, urmând ca din 1 decembrie să se demareze plata integrală. În premieră, în acest an, odată cu agricultorii intră din prima fază la plată și crescătorii de animale, mai exact beneficiarii de sprijin cuplat zootehnic pentru speciile ovine și caprine. „Categoric că nu vor putea intra toate dosarele într-o singură zi pentru că nu se poate fizic, dar în scurt timp toate dosarele pe care ni le-am propus vor fi autorizate la plată. Vreau să subliniez faptul că începând cu data de 16 va începe plata avansului atât în sectorul vegetal, cât și în sectorul zootehnic. Fiind cerere unică, și dosarele care au parte de zootehnie vor intra la plată, mai exact sprijinul cuplat pentru ovine și caprine“, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO Adrian Pintea, directorul general al APIA.

Potrivit directorului general APIA, Adrian Pintea, și cei care au fost la control vor beneficia de avans, începând cu data de 16 octombrie. “Controlul clasic a fost finalizat. În momentul de față colegii de la centrele județene, mai precis serviciul control pe teren lucrează la introducerea acestor rapoarte de control, și categoric, pe rând, toți vor intra la această plată în avans“, ne declara Adrian Pintea cu o săptămână înainte de startul la plata avansului.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal se calculează ca 70% din cuantumurile pentru:

Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha; Plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha; Plata pentru înverzire – 59,3201 euro/ha; Plata pentru tinerii fermieri – 31,2477 euro/ha.

Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal. Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro. Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018.

Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare.

Avans APIA 2019. Primii bani în conturi, suma transferată de funcționari prin Trezorerie agrointeligenta.ro17 octombrie 2019

Situația plății avansului APIA 2019! Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă aduce informații de ultimă oră despre procesul de autorizare a primei tranșe din subvențiile agricole pe acest an. Am aflat pentru fermierii care ne citesc că funcționarii au închis prima zi de plată cu un record: până la finele zilei de 16 octombrie, în contabilitate au fost trimiși cu autorizre de plată 262.440 de fermieri. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a declanșat ieri, miercuri – 16 octombrie, plata avansului APIA din subvențiile agricole pe 2019. Ținta funcționarilor a fost să depășească pragul de 200.000 de beneficiari trimiși spre plată. ”Am închis ziua de ieri cu 262.440 de fermieri autorizați la plată pentru suma totală de 345 de milioane de euro”, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO directorul general al APIA,  Adrian Pintea. Sumele autorizate la plată de către funcționarii APIA au trecut prin contabilitate și au fost transmisă spre plată la Trezorerie, de unde o parte de bani au plecat chiar de ieri către băncile unde fermierii au conturi.

”Din suma autoizată de noi ieri nu toți banii au intrat la Trezorerie pentru cu au avut timp fizic. Avem informații că suma care a plecat deja este de 225 de milioane de euro”, ne-a mai declarat directorul Adrian Pintea. Vă reamintim că avansul APIA se achită în perioada 16 octombrie-30 noiembrie, urmând ca din 1 decembrie să se demareze plata integrală. În premieră, în acest an, odată cu agricultorii intră din prima fază la plată și crescătorii de animale, mai exact beneficiarii de sprijin cuplat zootehnic pentru speciile ovine și caprine.

„Categoric că nu vor putea intra toate dosarele într-o singură zi pentru că nu se poate fizic, dar în scurt timp toate dosarele pe care ni le-am propus vor fi autorizate la plată. Vreau să subliniez faptul că începând cu data de 16 va începe plata avansului atât în sectorul vegetal, cât și în sectorul zootehnic. Fiind cerere unică, și dosarele care au parte de zootehnie vor intra la plată, mai exact sprijinul cuplat pentru ovine și caprine“, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO Adrian Pintea, directorul general al APIA. Potrivit directorului general APIA, Adrian Pintea, și cei care au fost la control vor beneficia de avans, începând cu data de 16 octombrie. “Controlul clasic a fost finalizat. În momentul de față colegii de la centrele județene, mai precis serviciul control pe teren lucrează la introducerea acestor rapoarte de control, și categoric, pe rând, toți vor intra la această plată în avans“, ne declara Adrian Pintea cu o săptămână înainte de startul la plata avansului.

Avansul pentru plata directă în sectorul vegetal se calculează ca 70% din cuantumurile pentru: Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), este de 102,6082 euro/ha; Plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare (inclusiv 5 ha) şi peste 5 hectare şi până la 30 de hectare inclusiv va fi de 48,7127 euro/ha; Plata pentru înverzire – 59,3201 euro/ha; Plata pentru tinerii fermieri – 31,2477 euro/ha. Pentru speciile ovine/caprine, respectiv sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, plafonul alocat este de 17,7173 euro/animal. Plăţile pentru schemele finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, în timp ce pentru plăţile schemelor finanţate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) cursul de schimb valutar este de 4,6635 lei/euro.

Acesta a fost stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2018. Până la data de 15 mai 2019, când s-a încheiat campania de primire a cererilor, au fost depuse peste 846.600 cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane hectare. Faţă de anul trecut, numărul cererilor a scăzut uşor, în timp ce suprafaţa agricolă a crescut cu 194.695,83 hectare.

AFIR si FINANTARI

4 miliarde de euro plătiți de către AFIR în perioada 2017 – 2019 Joi, 17 Octombrie 2019 Fonduri europene

În perioada ianuarie 2017 – octombrie 2019, AFIR a primit 42.304 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 6,05 miliarde de euro, din care a selectat 31.218 proiecte în valoare de peste 3,9 miliarde de euro. În aceeași perioadă, AFIR a încheiat 30.759 de contrate de finanțare în valoare de 3,6 miliarde de euro și a efectuat plăți de 4 miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice din mediul rural.

În vederea atingerii obiectivelor stabilite privind absorbția fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, AFIR a reușit implicarea activă a instituțiilor cu responsabilități directe, cât şi a celorlalte autorități ale statului de a căror activitate depinde bunul mers al proiectelor finanțate din fonduri europene. În acest sens, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a inițiat o serie de soluții pentru simplificarea procesului de obținere a finanțărilor, prin care a mutat povara administrativă de la beneficiar la Agenție.

În acest sens, AFIR a implementat mai multe facilități, printre care amintim: accesul gratuit la Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS), accesul gratuit la sistemul electronic al ANAF (PATRIMVEN), integrarea sistemului informatic al AFIR cu sistemul informatic al ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) care permite experților AFIR să verifice direct informațiile cadastrale fără a le mai cere de la beneficiari sau solicitanți.

Totodată, a existat o permanentă preocupare pentru modernizarea sistemului informatic, un obiectiv atins prin digitizarea fluxului de implementare a proiectelor de investiții, de la depunerea cererii de finanțare, până la plata efectivă. Sursa: afir.info

AFIR ANUNȚĂ CĂ A FĂCUT PLĂȚI DE 4 MILIARDE DE EURO!

Agroinfo  17 octombrie 2019 -

COMUNICAT. Suma de 4 miliarde de euro a fost virată de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) în conturile beneficiarilor, în perioada 2017-2019, anunță AFIR.

În perioada ianuarie 2017 – octombrie 2019, AFIR a primit 42.304 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 6,05 miliarde de euro, din care a selectat 31.218 proiecte în valoare de peste 3,9 miliarde de euro. În aceeași perioadă, AFIR a încheiat 30.759 de contrate de finanțare în valoare de 3,6 miliarde de euro și a efectuat plăți de 4 miliarde de euro către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice din mediul rural.

Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a subliniat faptul că „prin toate măsurile întreprinse, la nivelul Agenției a fost atinsă ținta propusă pentru perioada 2017 – 2019 Față de perioada anterioară, AFIR a înregistrat o dublare a numărului de proiecte depuse şi o triplare a proiectelor contractate. De asemenea, absorbția efectivă a fondurilor a crescut de la aproximativ 10% la sfârșitul anului 2016, la aproximativ 53% în prezent”.

În vederea atingerii obiectivelor stabilite privind absorbția fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, AFIR a reușit implicarea activă a instituțiilor cu responsabilități directe, cât şi a celorlalte autorități ale statului de a căror activitate depinde bunul mers al proiectelor finanțate din fonduri europene.

În acest sens, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a inițiat o serie de soluții pentru simplificarea procesului de obținere a finanțărilor, prin care a mutat povara administrativă de la beneficiar la Agenție. În acest sens, AFIR a implementat mai multe facilități, printre care amintim: accesul gratuit la Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS), accesul gratuit la sistemul electronic al ANAF (PATRIMVEN), integrarea sistemului informatic al AFIR cu sistemul informatic al ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) care permite experților AFIR să verifice direct informațiile cadastrale fără a le mai cere de la beneficiari sau solicitanți.

Totodată, a existat o permanentă preocupare pentru modernizarea sistemului informatic, un obiectiv atins prin digitizarea fluxului de implementare a proiectelor de investiții, de la depunerea cererii de finanțare, până la plata efectivă.

Cifrele transmise astăzi de AFIR au fost comunicate și ieri, la conferința de presă susținută de ministrul interimar al agriculturii, Petre Daea.

DATE OFICIALE! CREȘTERE SPECTACULOASĂ ÎN ACTE A NUMĂRULUI DE OVINE și CAPRINE!

Agroinfo  17 octombrie 2019

DOCUMENT MADR. Ministerul Agriculturii ne-a furnizat un document miercuri, 16 octombrie 2019, după conferința de presă, susținută de ministrul interimar al agriculturii, Petre Daea, despre situația din agricultură, în acest moment. În ciuda nemulțumirilor vii ale oierilor, datele oficiale MADR susțin că singura creștere, și nu oricum, una spectaculoasă, este înregistrată la ovine și caprine.

Turme întregi de oi au fost sacrificate, anul trecut și anul acesta, din pricina scrapiei, boală mortală și fără leac care impune, de multe ori, lichidarea fermei de ovine. E de ajuns să fie depistată o oaie bolnavă pentru ca întregul efectiv  să fie trimis către abator.

Crescătorii de ovine și cei de caprine ne-au semnalat, de multe ori, că sunt mulți crescători care își vând fermele, renunță la creșterea oilor și caprelor, forțați de penuria forței de muncă, de lipsa unor ajutoare financiare, de datoriile acumulate. În timp ce necazurile par să îngroape fermele de ovine și caprine, în timp ce crescătorii de ovine strigă cât îi țin plămânii că nu mai este rentabil să crești oi, că e un chin, că au tăiat oile și au făcut pastramă, în documentul pus la dispoziția noastră de Ministerul Agriculturii, numărul ovinelor și caprinelor a crescut spectaculos din 2017 până-n 2019. Adică, de la instalarea lui Petre Daea în funcția de ministru al agriculturii. Așadar, datele oficiale din acte îi contrazic pe crescătorii de ovine și caprine.

După cum observați, aveți mai jos extrasul din documentul MADR, în anul 2007, în România erau 9.334.000 de ovine și caprine, în anul 2008, numărul oilor și caprelor a crescut nesemnificativ la 9.780.000. Din 2017 situația explodează însă și numărul ovinelor și caprinelor crește vertiginos la 11.485.000 de capete și continuă să crească în 2018 când ajunge la 11.716.000 capete. Dacă luăm în considerare aceste date, s-ar părea că, în prezent, fermele de ovine și caprine o duc bine, sunt rentabile, altfel nu se explică creșterea numărului de capete de animale.

Din același document MADR, reiese că numărul capetelor de bovine a scăzut îngrijorător. De la 2.819.000 de capete în 2007 la 1.977.000 de capete în 2018. Numărul porcinelor s-a dus în cap. Un puternic motiv este pandemia de pestă porcină africană. În 2007, în România, erau 6.565.000 capete de porcine, iar în 2018, numărul s-a înjumătățit, 3.925.000 de capete de porcine.

A crescut și numărul familiilor de albine. În 2007, în țara noastră, erau 982.000 de familii de albine, iar în 2018 s-a ajuns la 1.849.000 familii de albine. Numărul de păsări a scăzut de la 82,9 milioane în 2007 la 74 de milioane în 2018.

ALTELEREACŢIA LUI PETRE DAEA PE MARGINEA RAPORTULUI OLAF:"Fermierii din ţara noastră au lucrat şi lucrează corect" GEORGE MARINESCU Ziarul BURSA #Politică #Agricultură / 17 octombrie

Fraudarea fondurilor europene pe agricultură şi pe dezvoltare rurală constatată în recentul raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă(OLAF), pe care l-am prezentat în ediţia de luni a Ziarului BURSA, nu este contestată de Petre Daea, ministrul demis al agriculturii. Cu toate acestea, domnia sa consideră că vina pentru raportul fraudării fondurilor pe anul 2018, fraudare la care ţara noastră este în top alături de Italia şi Portugalia, ar aparţine guvernărilor din 2015 şi 2016.

Referitor la aceste aspecte, Petre Daea a declarat, ieri, cu prilejul conferinţei de bilanţ, la aproape trei ani de mandat: "Probabil că sumele respective sunt legate de numărul mare de fermieri pe care îi are ţara noastră şi care au beneficiat de subvenţiile agricole. În ultimii ani, am dat mai multe explicaţii autorităţilor de la Bruxelles, am luat mai multe măsuri pentru echilibrarea plăţilor în anumite zone, dar vorbim despre proiecte aprobate şi demarate în perioada anilor 2015 şi 2016.

Deşi proiectele au fost întocmite atunci, noi ne-am luptat pentru ele şi le-am considerat corecte. Cred că este vorba despre o interpretare diferită a anumitor aspecte financiare, dar vă spun că am reuşit ca multe dintre neconformităţi să fie reduse. Am reuşit chiar reducerea anumitor sume care păreau suspecte, la prima vedere, oficialilor de la Bruxelles. Practic interpretările diferite au dus la constatarea unor incorectitudini din partea celor de la OLAF. În ciuda recentului raport al instituţiei europene, eu vă spun că fermierii din ţara noastră au lucrat şi lucrează corect".

Conform raportului din 11 octombrie 2019 al OLAF, ţara noastră se situa, anul trecut, în top 3 la gradul ridicat de fraudare a fondurilor europene pe agricultură şi dezvoltare rurală, alături de Italia şi Portugalia.

Conform anexei 1 la raport, în România au fost raportate ca fraude 114 nereguli pe fondurile pe agricultură, în sumă de 16.315.183 de euro şi 3 nereguli pe fondurile de coeziune - secţiunea pescuit şi acvacultură în sumă de 35.861.623 euro.

Inspectorii OLAF au mai constatat, conform anexei 2 la raport, încă 309 nereguli, dar necatalogate ca fraude, pe agricultură privind suma de 25.479.253 euro din fonduri europene, la care se adaugă încă 98 de nereguli pe coeziune şi pescuit, în sumă de 12.919.490 euro şi două pe Programul Naţional de dezvoltare Rurală, în valoare de 1,671.625 de euro.

Conform statisticii strict pe agricultură şi dezvoltare rurală, neregulile raportate în ţara noastră pentru anul 2018 se ridică la peste 43 de milioane de euro. În cadrul acestei statistici, avem 53 de fraude, în sumă de 2.792.556 euro, ce reprezintă subvenţii acordate pentru agricultură, şi 61 de fraude în valoare de 15.522.627 euro, pe programele de dezvoltare rurală.

Pe lângă acestea au mai fost 101 nereguli pe subvenţii pentru suma de 6.832.042 euro şi 208 nereguli pe programele de dezvoltare rurală pentru suma de 18.647.211 euro.

Raportul OLAF mai arată că numărul cazurilor suspecte de fraudă în domeniul finanţărilor europene acordate pentru ţara noastră pentru agricultură şi dezvoltare rurală a crescut în acest exerciţiu bugetar (2014-2020, calculat până în 2018 inclusiv) de peste cinci ori, comparativ cu exerciţiul bugetar multianual 2007-2013.

Astfel, dacă între 2007 şi 2013 au fost suspectate de fraudă 58 de proiecte, acum numărul lor a ajuns la 263.

Cu toate acestea, ministrul agriculturii Petre Daea susţine că lucrurile sunt sub control şi că fondurile europene alocate acestui domeniu de activitate sunt cheltuite conform destinaţiei.

FINAL DE MANDAT PENTRU PETRE DAEAEşecurile politicii agricole, aruncate pe umerii fermierilor GEORGE MARINESCU Ziarul BURSA #Politică #Agricultură / 17 octombrieMinistrul interimar al agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, demis prin moţiunea de cenzură adoptată de Parlament în urmă cu o săptămână, nu îşi reproşează nimic cu privire la activitatea desfăşurată în ultimii trei ani. Cel puţin aşa a reieşit din conferinţa de final de mandat, pe care Daea a susţinut-o la sediul ministerului de resort.

În cazul pestei porcine africane, în urma căreia sute de mii de animale au fost ucise la nivelul întregii ţări, Daea consideră că a "acţionat rapid şi eficient", că instituţiile "s-au pregătit cum se cuvine şi au luat măsurile necesare ca molima să nu cuprindă întreaga ţară".

Mai mult, pentru extinderea pes-tei porcine africane ce a dus la masacrarea în masă, anul trecut, a porcilor din combinatele de profil şi din gospodăriile ţărăneşti, ministrul agriculturii a dat vina pe crescătorii individuali de animale, care "au ajutat la răspândirea molimei".

Petre Daea s-a arătat surprins de faptul că importul de produse alimentare a crescut cu 10%, deşi producţiile din domeniul agricol şi zootehnic s-au mărit exponenţial, şi a susţinut că singura soluţie pentru promovarea produselor româneşti - şi pentru reducerea importurilor - este comercializarea lor în unităţi care vor ţine de recent înfiinţata Casă de Comerţ Alimentar, care ar urma să aibă magazine în toate reşedinţele de judeţ din ţara noastră.

Daea a spus: "Casa de Comerţ Alimentar este singura soluţie prin care vom echilibra balanţa de plăţi a Româ-niei. Toate produsele alimentare din ţara noastră trebuie să ajungă pe piaţa internă şi, în acest fel, vom stopa importurile de alimente. Şi la tomate se întâmplă acelaşi lucru. Cu toate acestea, importul de tomate reprezintă, în urma programelor naţionale derulate de minister, doar 10% din consumul anual din ţara noastră. Am înfiinţat această casă de comerţ, pentru ca valorificarea produselor agricole să se facă direct de către micii fermieri, fără intermediarii care tulburau piaţa ca preţ şi devalorizau producătorul şi consumatorul".

În privinţa bilanţului propriu-zis al mandatului său de ministru, Petre Daea a precizat că Ministerul Agriculturii a atras în ultimii trei ani, din fonduri europene şi fonduri naţionale, 10,3 miliarde euro, la care se adaugă investiţiile pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Domnul Daea a precizat că, ieri, a demarat acordarea subvenţiilor pentru 202.200 de fermieri, în valoare totală de 317 milioane de euro şi că este mulţumit că numărul tinerilor fermieri a crescut cu 24%, în timp ce numărul fermierilor cu vârsta de peste 60 de ani s-a diminuat cu 17%.

Legat de subvenţii, pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, 2021-2027, Petre Daea, a precizat că ne aşteaptă o perioadă foa-rte importantă, deoarece 2020 reprezintă ultimul an când mai putem cons-trui din punct de vedere al Politicii Agricole Comune(PAC).

Ministrul Agriculturii a spus: "Comisia Europeană trebuie să rezerve pentru PAC o sumă cel puţin egală cu aceea din perioada 2014-2020, în condiţiile în care se doreşte eficientizarea agriculturii, din punct de vedere al protecţiei mediului. Apoi avem o problemă cu plăţile. Dacă se plafonează plăţile, este o greşeală.

Trebuie să avem posibilitatea să ajutăm fermierii mici şi să le oferim posibilitatea de dezvoltare fermierilor mari. Fiecare stat membru trebuie să îşi definească poziţia în funcţie de interesul său. Noi avem un dublu interes: fermele mici şi fermele mari. Dacă am plafona fermele mari, ar însemna să împărţim o astfel de fermă în patru şi să creăm probleme privind succesiunea în privinţa plăţii creditelor şi datoriilor acumulate de exploataţia agricolă iniţială. România are interes să păstreze fermele mari, deoarece am crescut producţia pe baza fermelor respective care au producţii de 14 tone sau chiar 18 tone de porumb la hectar".

Petre Daea a criticat o eventuală unificare a Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, considerând că un astel de demers ar duce la întreruperea activităţii eficiente a celor două instituţii publice şi că unificarea nu se impune deoarece "sistemul funcţionează".

Domnia sa a precizat că, prin intermediul fondurilor europene şi naţionale, fermierii români au reuşit să se capitalizeze şi să se doteze cu tractoare, maşini agricole şi alte obiecte din inventarul agricol, fapt care a dus la creşterea producţiilor în ultimii trei ani.

În privinţa producţiei pentru anul 2019, ministrul demis al agriculturii a precizat că avem o producţie de peste 10 milioane tone grâu, 2 milioane tone orz, peste 3 milioane de tone de floarea soarelui, 30 milioane de tone de cereale şi 18 milioane de tone de porumb.

Vânzările de produse agricole și animale vii, mai mici decât anul trecut REDACȚIA FIR 17 OCTOMBRIE 2019

Vânzările de produse agricole și animale vii au scăzut în acest an, în perioada ianuarie – august, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de Institutul Național pentru Statistică (INS).

Reducerea producțiilor agricole s-a reflectat în scăderea cu 14,1% a cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii în luna august a.c., comparativ cu aceeași lună din anul precedent. În primele opt luni din acest an, cumulat, vânzările au scăzut cu aproape 2% (serie brută).

INS a publicat și valoarea producției ramurii agricole din România în anul 2018, care s-a cifrat la 86,3 miliarde lei. Din această sumă, cea mai mare valoare este atribuită producției vegetale – 61,2 miliarde lei. 23,9 miliarde lei a reprezentat valoarea producției animale, restul i-a revenit serviciilor agricole, care au contribut cu 1,4% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional, conform INS.

Cele mai mari valori ale producției vegetale sunt consemnate în regiunile Sud-Muntenia (12,4 miliarde lei), Sud-Est (11,7 miliarde lei), Nord-Est (9 miliarde lei), iar valori mai mici sunt înregistrate în Centru (5,3 miliarde lei), Vest (6,8 miliarde lei), Nord-Vest (7 miliarde lei).

Sectorul zootehnic din Nord-Estul țării a avut cea mai mare contribuție la valoarea totală a producției animale naționale, cu 4,5 miliarde lei. În ordine descrescătoare urmează regiunile Sud-Muntenia (3,7 miliarde lei), Nord-Vest și Centru (aproximativ 3,5 miliarde lei fiecare). Cele mai mici valori ale producției animale au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia (2,4 miliarde lei) și în Vest (2,8 miliarde lei).

Structura valorii producţiei ramurii agricole în anul 2018, pe regiuni de dezvoltare, este asemănătoare cu cea din anul precedent. Regiunea Bucureşti-Ilfov are o importanţă redusă din punct de vedere agricol, subliniază INS.

……………………….LEGISLATIV

 

Legislaţie românească -

Metodologia de monitorizare a sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin certificate verzi din 27.09.2016, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Abrogat de Ordin 195/2019 la 16.10.2019

Ordinul nr. 52/2016 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin certificate verzi, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Abrogat de Ordin 195/2019 la 16.10.2019

 

Metodologia de monitorizare a sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, din 09.10.2019, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Publicat în Mof I nr. 841 din 16.10.2019. A intrat în vigoare la 16.10.2019

Ordinul nr. 195/2019 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Publicat în Mof I nr. 841 din 16.10.2019. A intrat în vigoare la 16.10.2019

Ordinul nr. 188/2017 pentru aprobarea Ghidurilor solicitantului aferente măsurilor I.6, I.23, II.2, IV.4 din Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 497/2019 la 17.10.2019

………………….INTERNECorteva lansează un fond de 500.000 de dolari pentru fermieri AGRIBUSINESS Profit.ro scris astăzi, 19:12 Corteva, unul dintre cei mai mari furnizori globali de inputuri în domeniul agricol, anterior divizie a grupului american DowDuPont, creează un fond de 500.000 dolari pentru a susține, ca finanțare nerambursabilă, ferme și fermieri care folosesc instrumente ce protejează mediul. Sistemul de finanțare nerambursabilă va fi lansat anul viitorFondurile vor fi destinate fermierilor care colaborează cu organizații locale de protecția mediului sau universități. Corteva lucrează deja la crearea unor stimulente financiare pentru fermieri, în funcție de situația din piață. Granular, o subsidiară a companiei, colaborează cu Nori, singura platformă la nivel mondial pentru eliminarea emisiilor de dioxid de carbon. Acest site conectează cumpărătorii de compensații pentru emisiile de carbon cu fermierii care utilizează practici agricole durabile, oferindu-le acestora  piață viabilă de creditare, care va contribui la generarea de venituri.  Corteva Agriscience a devenit o companie independentă listată la bursă pe 1 iunie 2019, anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. 

Legal și oficial: Tentativa de puci a inculpatului Baciu Laurențiu, prin care vrea distrugerea LAPAR, va eșua azi! Vlad Macovei17 octombrie 2019 5:48

Membrii Consiliului Director LAPAR au primit, în urmă cu câteva ore, un raport oficial juridic, solicitat de conducerea organizației, cu privirea la încercarea lui Baciu Laurențiu, inculpat pentru acuzații de delapidare a cotizațiior membrilor, de reveni la conducerea Ligii printr-o manevră care pune în pericol care existența celei mai importante asociații de fermieri din zona de cultură mare.

Astăzi, inculpatul Baciu Laurențiu, a convocat Consiliul Director, în totala opoziție a președintelui interimar Gheorghe Albu și a majorității liderilor LAPAR, pentru a se lua act că dorește să revină în funcția de președinte, de unde fusese suspendat la începutul acestei an, când a demarat ancheta penală.

Raportul arată foarte clar că această convocare este ilegală și orice decizie va susține inculpatul Baciu Laurențiu că va fi luată azi, va fi lovită de nulitate juridică și administrativă. Prezumția de nevinovăție se aplică inculpatului Baciu Laurențiu dar aceasta nu are nicio legătură cu situația discutată. Inculpatul Baciu Laurențiu nu poate invoca prezumția de nevinovăție pentru tentativa de puci din LAPAR pentru că suspendarea sa din funcția de președinte este esențială pentru aflarea adevărului.

Suspendarea lui Baciu Laurențiu din funcția de președinte LAPAR nu îi afectează cu nimic drepturile și libertățile, garantate de Constituție, până la o sentință definitivă. Este doar o măsură de preventivă pentru ca drepturile membrilor LAPAR să fie, la rândul lor, protejate. Ori inculpatul Baciu Laurențiu tocmai asta face: nu dă doi bani pe drepturile membrilor LAPAR.

În cele urmează voi prezenta integral acest document, nu înainte de a pune, pe puncte, câteva idei principale ce mi se pare relevante.

1. Baciu Laurențiu este inculpat pentru delapidare, în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată

2. Autosuspendarea lui Baciu Laurențiu, conform propriei scrisori la acel moment, s-a produs din cauza demarării cercetării penale, care continuă și azi, și nu din cauza introducerii controlului judiciar, care a încetat pentru că procurorii nu mai au nevoie de această măsură, Baciu fiind deja audiat

3. Baciu Laurențiu nu poate reveni asupra suspendării. El poate, eventual, candida pentru un nou mandat la alegerile din februarie 2020. Până atunci, președinte interimar este Gheorghe Albu

4. Cererea de suspendare a fost votată în unanimitate de Adunarea Generală LAPAR

5. Dacă, prin absurd, Baciu Laurențiu ar redeveni președinte LAPAR, ar fi în conflict de interese pentru că ar putea influența ancheta procurorilor într-un mod contrar intereselor membrilor organizației

6. LAPAR trebuie să fie reprezentată corect, imparțial și obiectiv în cursul anchetei penale iar Baciu Laurențiu nu poate asigura aceste condiții, el fiind inculpat în cauză

7. Tentativa de puci a lui Baciu Laurențiu de azi încalcă statulul LAPAR

AUDIT DE LA BRUXELLES LA INSTITUȚIA CARE VERIFICĂ FERMELE DE ANIMALE! agrointeligenta.ro17 octombrie 2019 5:32

Audit al Comisiei Europene! Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) anunță că în perioada 14 – 25 octombrie se va desfășura Misiunea de Audit a Comisiei Europene – DG (SANTE). La ședința de deschidere a auditului, care a avu loc pe 14 octombrie, a participat și conducerea ANZ. Potrivit ANZ, obiectivul auditului este de a evalua sistemul de control care reglementează producția proaspătă de cal, inclusiv trasabilitatea și produsele derivate din aceasta dacă respectă cerințele stabilite de legislația Uniunii Europene. În cee ce privește domeniul de aplicare, auditul va include punerea în aplicare a sistemului oficial de control care acoperă lanțul de producție, procesare și distribuție a cărnii proaspete de cal, inclusiv trasabilitatea. Auditul va fi realizat prin revizuirea datelor și documentelor, interviuri cu functionari și, dacă este cazul, cu alte părți interesate, și verificare la fața locului. Reprezentanții ANZ vor însoți echipa pe tot parcursul Misiunii de audit Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

Prioritățile bugetare ale Ministerului Agriculturii pentru la anul Ionel Vaduva , 16 Octombrie 2019 21:14

Potrivit precizărilor făcute de ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, proiectul de buget pentru anul 2020 a fost creionat ca un răspuns practic la actualele obiective de guvernare, sumele alocate urmând să susţină programele deja lansate, dar şi altele noi.

„Noi am făcut proiectul de buget pe 2020, am început demult să lucrăm la el, l-am analizat de câteva ori la minister. Am avut în vedere ca proiectul de buget să fie ca un răspuns practic la obiectivele de guvernare pe care le avem, să continuăm programele pe care le-am început şi pe cele lansate, cărora le-am dat drumul spre consultare, şi anume programul de susţinere pentru ardei gras, pentru castraveţi şi vinete în spaţii protejate, pentru a creşte paleta aceasta de produse şi, astfel, să dăm posibilitatea, prin Casa de Comerţ, să le valorifice şi să oprim importurile, dând o alternativă de consum şi pentru consumatori. Avem incluse investiţiile pentru punctele de lansare, investiţiile în sistemul de irigaţii, investiţiile privind reproducţia la taurine”, a menționat oficialul guvernamental.

Ministrul de resort nu a dorit să precizeze cât anume va însemna bugetul în cifre absolute, însă a precizat că s-ar „aşeza” în jurul celui aferent anului 2019.

„În cifră absolută, este o creştere generată de proiectele noi care vin, reproducţia la porcine (...), proiectul pentru avicultură, toate proiectele din zona montană (unităţi de prelucrare, unităţi de sacrificare, centre de colectare), investiţiile din irigaţii. Cifra absolută pentru România este legată de aceste proiecte şi apoi şi de partea de contribuţie, cofinanţarea pentru proiectele pe care noi le-am luat prin PNDR. Nu pot să spun acum o cifră absolută, va creşte, dar se aşază în jurul anului 2019”, a conchis Daea, pe acest subiect.

Anul acesta, Agricultura a avut pregătit un buget de 22,86 miliarde de lei, în creştere cu aproape 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei. Pentru următorii doi ani, 2020 şi 2021, bugetul MADR era estimat la 18,69 miliarde de lei, respectiv 18,49 miliarde de lei, însă acesta va creşte semnificativ pentru 2022, sumele prevăzute fiind de 30,62 miliarde de lei, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanțe, în luna februarie a.c.

Numărul tinerilor fermieri și suprafața totală exploatată de aceștia, în creștere  Miercuri, 16 Octombrie 2019 Ionel Vaduva

Din 2016 încoace, structura exploatațiilor agrozootehnice care beneficiază de subvenții s-a schimbat simțitor, astfel că numărul fermierilor cu vârste sub 40 de ani s-a majorat cu 24 de procente, a precizat ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, într-o conferință de presă, în data de 16 octombrie 2019.

„Numărul de beneficiari ai subvenţiilor a scăzut de la un an la altul, un proces natural şi ca răspuns la politica noastră care îşi are sorgintea în Politica Agricolă Comună, dar a crescut suprafaţa, şi a crescut generată de doi factori. Primul a fost acela de a cultiva pământul ţării, iar cel de-al doilea, interesul fermierilor de se cupla la aceste mecanisme de susţinere pe unitatea de suprafaţă. Astfel, în perioada 2016-2019, au fost înregistrate schimbări substanţiale în structura fermelor care beneficiază de subvenţii.

A crescut cu 24% numărul fermierilor tineri, sub 40 de ani. E firesc, necesar pentru ţară. Evident, a crescut şi suprafaţa agricolă exploatată de fermieri cu vârste sub 40 de ani şi a crescut într-un ritm mai pronunţat decât numărul, respectiv cu 28%, dar cum era firesc, natural, obiectiv şi important pentru ţară să scadă şi numărul fermierilor cu vârsta de peste 60 de ani.

Aceasta a scăzut cu 17% şi a scăzut cu 10% numărul suprafeţelor agricole pe care le lucrează fermierii care au peste 60 de ani. E un lucru bun, e o dinamică pozitivă, este un răspuns pozitiv la politicile pe care le-am instalat în România”, a precizat Petre Daea în conferinţa de bilanţ.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că, în perioada 2016-2019, s-a constatat inclusiv o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor lucrate de fermierii de peste 70 de ani.

„Este un curs pozitiv pe care l-a luat agricultura țării şi un contur al realităţii, având în vedere faptul că toate aceste date le avem la APIA, unde prin voinţă proprie sunt documente înregistrate cu nume şi prenume, cu anul naşterii, cu suprafeţele pe care le solicită, într-un cuvânt: date exacte şi luate pe bază de semnătură de la fiecare fermier din România.

Şi se observă că are loc o concentrare a suprafeţelor deţinute de fermierii sub 50 de ani şi o reducere a suprafeţelor fermierilor de peste 70 de ani. Un lucru bun pentru ţară, care va continua şi trebuie să continue”, a conchis, pe acest subiect, ministrul de resort.

Potrivit statisticilor agregate de Ministerul Agriculturii, producătorii agricoli români cu vârste între 30 şi 40 de ani deţineau 1 275 743 de hectare în 2016, iar în 2019, aceştia lucrează o suprafaţă de 1 533 337 de hectare, în timp ce fermierii de peste 70 de ani exploatează numai 890 199 hectare în acest an, faţă de  1 032 025 hectare, în 2016.

Fermierii cu vârste între 40 şi 50 de ani exploatează, în prezent, peste 2 345 535 hectare, iar cei între 50 şi 60 de ani 2 051 393 hectare.

2018: valoarea producţiei agricole a fost de aproape 87 miliarde lei 

Revista Fermierului Marți, 15 Octombrie 2019 14:12

Potrivit datelor agregate de Institutul Național de Statistică (INS), anul trecut, valoarea producţiei agricole a fost de 86,349 de miliarde de lei și este asemănătoare cu cea din 2017.

La producţia vegetală, ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare Sud-Muntenia (20,3%), Sud-Est (19,1%) şi Nord-Est (14,9%), iar la producţia animală ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare Nord-Est (18,7%), Sud-Muntenia (15,7%), Nord-Vest şi, respectiv, Centru (14,7%).

Conform sursei citate, valoarea serviciilor agricole a contribut cu 1,4% la valoarea producţiei ramurii agricole la nivel naţional, în anul 2018.

Indicele producţiei ramurii agricole în anul 2018 faţă de anul 2017 a fost 107,2 % pe total, 111,5% la producţia vegetală şi 97,4% la producţia animală.

În anul anterior, producţia vegetală a înregistrat creşteri cuprinse între (+20,1%) în regiunea de dezvoltare Vest şi (+2,3%) în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov.

La producţia animală, în anul 2018, s-a înregistrat creştere numai în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+0,8%).

Scăderile la producţia animală s-au situat între (-22,4%) în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov şi (-1,3%) în regiunea de dezvoltare Nord -Vest.

Plafonarea suprafețelor blochează Legea vânzării terenurilor Marți, 15 Octombrie 2019 Scris de Ionel Vaduva

Din cauză că fermierii nu se înţeleg asupra plafonării suprafeţei la vânzare, proiectul Legii vânzării terenurilor este blocat în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, potrivit afirmațiilor făcute marți, 15 octombrie 2019, de Sorin Roşu Mareş, secretar de stat în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

„Este adevărat că se vinde teren, se vinde către străini, dar hai să vedem şi în momentul de faţă, că tot s-a vorbit despre Parlament, despre Comisia de agricultură. Într-adevăr, Legea vânzării terenurilor stă în Comisia de agricultură pentru că, în ultimele discuţii, nu s-au înţeles organizaţiile profesionale cu Parlamentul, cu ministerul, referitor la o plafonare la vânzare a suprafeţei. Aici stă toată discuţia. În rest, s-au înţeles pentru toate chestiunile care erau divergente. Şi au ajuns la plafonare. Marii fermierii îşi doresc, în continuare, să poată cumpăra teren mai mult, micii fermieri îşi doresc o plafonare pentru că nu au posibilitate să cumpere teren, aşa o suprafaţă mare, şi ajungem la a avea un conflict între fermieri, ceea ce nu este de dorit”, a mărturisit oficialul guvernamental.

Pe de altă parte, preşedintele Federaţiei Naţionale „Pro Agro”, Ionel Arion, a spus că, în unele comune, s-a ajuns la situaţia ca jumătate din terenul agricol din respectiva localitatea să fie cumpărat de un cetăţean din altă ţară.

„Astăzi, în România, sunt persoane care deţin jumătate dintr-o comună. O comună are între 3 000 şi 4 500 de hectare. Este imposibil să faci acolo un business ca orice om de afaceri te-ai duce, din moment ce jumătate din acea comună este deţinută de o persoană, iar acea persoană nu este român, este o familie din Danemarca, din Olanda, din Arabia Saudită, de unde vreţi dumneavoastră”, a spus Ionel Arion.

Luna decembrie 2019, decisivă

Alexandru Stănescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, preciza, nu demult, într-un interviu, că modificările aduse Legii 17/2014 se află pe masa membrilor comisiei pe care o conduce de mai bine de patru săptămâni.

Situația este însă una de stagnare, în condițiile în care ambițiile politice și-au spus cuvântul prin subiectul plafonării achiziției suprafețelor de teren (500 ha în cazul persoanelor fizice, respectiv 1 000 ha în cazul societăților).

Chiar și așa, Alexandru Stănescu are încredere că actul normativ va fi aprobat până în luna decembrie.

La sfârșitul anului 2019, suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422 000 de hectare, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri.

Cu privire la țara de provenienţă a cumpărătorilor, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 de persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane.

Platforma online a autorității de concurență va echilibra piața produselor alimentare Marți, 15 Octombrie 2019 Redacția

Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine, a declarat marți, 15 octombrie 2019, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), cu ocazia lansării platformei online care va afişa preţul produselor din aproximativ 1 700 de magazine integrate.

„Această informare mai lesnicioasă a clientului va obliga magazinele care au preţuri mai mari să le reducă, să coboare spre nivelul preţurilor din magazinele care sunt mai ieftine. În felul ăsta, facem piaţa, concurenţa să acţioneze mai repede şi mai bine, aducând convergenţa preţurilor spre nivelul mai scăzut. Acoperim marile lanţuri de magazine care reprezintă peste jumătate din comerţul de alimente, în momentul de faţă, platforma va putea fi îmbunătăţită în timp, va putea fi lărgită. Am vrea să introducem şi posibilitatea de a identifica produsele din România. De asemenea, dacă sunt alte lanţuri mai mici interesate, vor putea şi ele să fie integrate în platformă”, a declarat șeful CC.

La rândul său, preşedintele ANPC, Horia Constantinescu, a adăugat că platforma este un debut în compararea nu doar a preţurilor, cât şi a calităţii produselor.

„Vorbim de o informare rezervată totuşi sub sancţiunea de a nu fi completă şi corectă, aşa cum încercăm noi să veghem asupra intereselor consumatorilor. Nu rareori, ieftin a fost, de fapt, a fi dovedit noul scump. De exemplu, fructele tratate cu substanţe care diminuează perisabilitatea pot fi aduse la un preţ mai bun pe piaţă, sunt nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa cum vorbeam despre produsele care imită produsele lactate, cu siguranţă mult mai ieftine decât cele obţinute din materii prime naturale, de asemenea sunt mai ieftine, dar nu neapărat cele mai sănătoase. Aşa că noi considerăm aceasta un prim pas care veghează într-adevăr la interesele consumatorului, anume acela de a avea o competiţie în interesul lui”, a menționat Constantinescu.

Platformele vor avea date mai exacte decât Institutul Naţional de Statistică (INS) şi vor putea fi utilizate de autoritatea de profil.

„Încercăm, cât mai curând posibil, să utilizăm şi noi aceste date în calculele inflaţiei”, a declarat Mihai Gheorghe, directorul departamentului Statistica Plăţilor.

Pentru cele două aplicaţii, Monitorul Preţurilor Carburanţilor şi Monitorul Preţurilor Produselor Alimentare, Consiliul Concurenţei a alocat 300 000 de euro.

MADR nu este de acord cu scăderea bugetului Politicii Agricole Comune Ionel Vaduva, Marți, 15 Octombrie 2019

Conducerea Ministerului român al Agriculturii nu este de acord cu scăderea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, iar plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată, pentru că fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, a mărturisit, marţi, 15 octombrie 2019, Claudiu Sorin Roşu Mareş, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia unei conferinţe de specialitate.

„Plafonarea plăţilor directe nu poate fi acceptată. Fermele de mărime mare sunt cele care asigură securitatea alimentară, aplică standarde înalte şi au o contribuţie esenţială la economia ţării. Pentru bugetul PAC, salutăm continuarea convergenţei externe a plăţilor directe, pentru că acesta era un deziderat la momentul aderării la Uniunea Europeană. Nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC având în vedere contribuţia fermierilor la bunurile publice, cerinţele suplimentare pentru fermieri în domeniul climei şi al mediului, contribuţia apicultorilor la siguranţa alimentară, diferenţa dintre veniturile din agricultură faţă de media salarială din alte domenii”, a precizat Mareş.

Totodată, el a mai spus că, pentru asigurarea independenţei proteice vegetale, România susţine introducerea unei plăţi separate pentru culturile de leguminoase proteice, luând în considerare faptul că sprijinul voluntar cuplat este o schemă de limitare a producţiei, care nu asigură creşterea performanţei.

Potrivit acestuia, o zonă importantă pe care România o promovează este cea montană şi aceasta trebuie să se regăsească în noua PAC, pentru că aceste zone au constrângerile cele mai mari şi au un puternic risc de abandon.

Fermierii și lobby-ul de la Bruxelles

Pe de altă parte, vineri, 11 octombrie 2019, de această dată - la Bruxelles, avea loc ultima reuniune din 2019 a Grupului de Dialog Civil pentru plăți directe și înverzire, la care Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb CEPM a fost reprezentată de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Ședința a avut ca obiectiv prezentarea de către oficialii Comisiei Europene (CE) a diferitelor abordări ale co-legislatorilor față de propunerea de reformă a PAC la acest moment dinaintea definirii ferme a cifrelor cadrului financial multianual (MFF).

Unul dintre subiectele mai spinoase și asupra cărora se așteaptă lungi dezbateri în cadrul trialogului Comisie-Consiliu-Parlament a fost și plafonarea plăților directe pe exploatație și alocările minime propuse pentru măsuri climatice și de mediu, asupra cărora părerile sunt extrem de divergente.

„Asociația Producătorilor de Porumb din România consideră că perioada imediat următoare este vitală pentru statele membre în stabilirea unor ținte clare rezultate din analiza SWOT. Așteptam ca și autoritățile române, după modelul celor mai multe țări, să înceapă procesul consultativ cu actorii implicați, cu societatea civilă, pentru ca intervențiile propuse prin PNS să capete formă și coerență.” a declarat Alina Crețu, director executiv al APPR.

În ceea ce privește finanțarea PAC în cadrul financiar multianual, cifra propusă de Comisie și aflată în curs de negociere tripartită este de 365 de miliarde de euro, din care 286,2 miliarde de euro pentru FEGA. Cele mai multe state membre consideră că acest buget trebuie suplimentat, sub imperativul limitării reducerii plăților directe și al unui efort suplimentar pentru convergență.

CE propune o recuperare lentă a ecartului dintre plățile directe ale diferitelor state membre. Deși apreciază faptul că România se numără printre țările care vor primi sume mai mari pentru Pilonul I în următoarea perioadă de programare, APPR, așa cum s-a exprimat în documentul său de poziție, consideră că ar fi nevoie de ținte mult mai ambițioase în ceea ce privește reducerea decalajelor.

Pentru FEARD, cifra totală avansată este 78,8 miliarde de euro, la proiectele de dezvoltare rurală propunându-se o scădere a contribuției UE, dar o creștere corespunzătoare a bugetului național, abordare cu care multe state membre nu sunt de acord.

Mirela Gal, fermier din Oradea: „În 1992 am început să cultiv legume pe 150 de hectare, iar acum avem cereale pe o suprafaţă de zece ori mai mare“. Compania Agro Egal din Oradea, deţinută de familia Gal, are în prezent 80 de angajaţi Florentina Niţu astăzi, 16:02 145

Mirela Gal a făcut liceul agricol în Şimleu Silvaniei, în judeţul Sălaj, apoi a urmat Facultatea de Horticultură din Bucureşti, iar ca o continuare firească a studiilor, în 1992 a devenit fermier, investind în propriul business. A început să cultive legume pe 150 de hectare în Oradea, iar acum cultivă cereale pe o suprafaţă de 1.500 de hectare şi are vânzări de 6,7 milioane de lei într-un an.

„Am început în 1992, imediat după ce s-au desfiinţat CAP-urile. M-am apucat să cultiv legume pe 150 de hectare, dar era implicată multă forţă de muncă, iar acum cultiv cereale pe 1.500 de hectare şi majoritatea lucrărilor le fac mecanizat, pentru a reduce necesarul de personal. Am accesat fonduri europene şi am cumpărat utilaje performante, care să înlocuiască forţa de muncă şi în acelaşi timp să crească productivitatea“, a spus Mirela Gal, acţionar alături de soţul său în compania Agro Egal din Oradea.

Lucian Buzdugan, director general Agricost: „Cea mai dificilă provocare a acestui an agricol a fost seceta pedologică severă” REDACȚIA FIR 17 OCTOMBRIE 2019

Specialiștii din întreaga lume semnalează permanent efectele pe care vremea nefavorabilă le are asupra culturilor agricole și avertizează fermierii pentru a acționa în vederea limitării pierderilor.

„Cea mai dificilă provocare a acestui an agricol a fost seceta pedologică severă manifestată din septembrie 2018 până la sfârșitul lunii august 2019”, a declarat Lucian Buzdugan, directorul general al Agricost.

„În această perioadă, am avut înregistrări cumulate de precipitații de 183 mm/mp față de 485 mm/mp, cât ar fi fost normala acestei perioade”, a adăugat Lucian Buzdugan. Agricost irigă, în prezent, 41.000 hectare din cele 56.000 hectare pe care le exploatează în Insula Mare a Brăilei, adică 74% din suprafața arabilă pe care o administrează, iar anul viitor urmărește să extindă această suprafață până la 52.000 hectare. Existența infrastructurii utilizabile pentru irigații a redus substanțial efectele pe care condițiile meteorologice nefavorabile le-ar fi putut avea asupra culturilor.

Specialiștii Agricost au evaluat potențialele pierderi, în raport cu rezultatele efective pe care compania le-a obținut ca urmare a utilizării sistemelor de irigații. „Am reușit să limităm pierderile obținând producții cu doar 500 kg/ha mai puțin la grâu, și 400 kg mai puțin la orz, față de producțiile de anul trecut. În ceea ce privește culturile de porumb și soia, în acest moment, estimăm producții cel puțin egale cu cele de anul trecut”, a declarat directorul general al Agricost.

Costurile cu irigațiile s-au dublat în acest an, față de 2018, pe fondul secetei severe

Fenomenele meteo extreme, seceta severă, excesul de umiditate, datorate schimbărilor climatice influențează major toate culturile agricole, este părerea specialiștilor în domeniu. Dacă Agricost nu ar fi avut sistemul de irigat, ar fi înregistrat următoarele pierderi de producție, conform informațiilor oferite de companie:

– la porumb 8 – 9 tone/ha în minus față de 12 tone/ha producție estimată pentru anul 2019;

– la cultura de soia 2 – 2,2 tone/față de 4 tone/ha producția estimată pentru 2019;

– la grâu și orz producția ar fi fost cu 40 – 45% mai mică.

Irigațiile presupun și o serie de costuri suplimentare, însă, în absența lor, pierderile de producție pot fi mult mai costisitoare. „În anul 2019, costurile cu irigarea culturilor au crescut cu 99% față de anul 2018, creștere determinată de dublarea cantității de apă administrată, pe fondul secetei severe. Ponderea cea mai mare în costul irigațiilor o are energia electrică. Anul acesta, costul cu energia electică a crescut cu 36% față de 2018”, subliniază Lucian Buzdugan.

Comisia Europeană estimează pentru cultura de porumb din acest an un randament mediu de 7,56 tone/hectar, la nivelul Uniunii Europene (UE), în scădere de la 8,34 tone/hectar anul trecut. La cultura de soia, randamentul mediu în UE este de 2,87 tone/hectar, sub cel de anul trecut, de 2,96 tone/hectar. Pentru grâu și orz, randamentele medii la nivelul Uniunii Europene sunt în creștere față de anul trecut: la grâul ușor, până la 6,11 tone/hectar, de la 5,63 tone/hectar anul trecut, iar la orz până la aproximativ 5 tone/hectar, de la 4,60 tone/hectar în 2018.

Estimările Comisiei pentru România, în privința randamentelor medii la hectar în acest an, sunt: – pentru grâu ușor – 4,81 tone/hectar (4,79 tone/hectar în 2018) – pentru porumb – 5,62 tone/hectar (7,79 tone în 2018) – pentru orz – 4,45 tone /hectar (4,60 tone/hectar în 2018) – pentru soia – 2,36 tone/hectar (2,75 tone/hectar în 2018).

INDUSTRIE ALIMENTARA”Telemeaua de Sibiu” a primit certificare europeană IGP

Meatmilk joi, 17 octombrie, 2019 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 16 octombrie 2019, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul ”Telemea de Sibiu” (IGP).

 

Telemeaua de Sibiu este o brânză semi-tare, produsă integral din lapte de oaie crud proaspăt muls, nepasteurizat, prin coagulare enzimatică cu cheag. Aceasta se comercializează proaspătă sau maturată, iar perioada de maturare este de minim 21 de zile.

 

Laptele folosit pentru fabricarea produsului ”Telemea de Sibiu” provine de la animale crescute în zona geografică delimitată și hrănite în principal pe păşune. Totalitatea factorilor ce vizează modalitatea de creştere şi alimentaţie a animalelor, precum şi tehnicile de prelucrare locale determină specificitatea laptelui ca materie primă şi contribuie la asigurarea caracteristicilor şi calităţii produsului ”Telemea de Sibiu”. Particularitatea acesteia este dată de gustul intens şi plăcut, discret acrişor, sărat, care după degustare lasă o senzaţie onctuoasă.

 

Asociația producătorilor de ”Telemea de Sibiu”, compusă din zece persoane juridice situate în arealul geografic delimitat, a dorit obținerea recunoașterii oficiale europene pentru a-și proteja rețeta tradițională moștenită din timpuri străvechi și a oferi consumatorilor produse naturale și sănătoase.

 

Reamintim că România deține șapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europeană: Magiun de prune Topoloveni – IGP (2011), Salam de Sibiu – IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei -IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată – IGP (2018), Cârnați de Pleșcoi(2019) și Telemea de Ibănești Denumire de Origine Protejată (2016), Telemea de Sibiu – Indicație Geografică Protejată.

Vizibilitatea mărcilor de lactate în on-line, în luna septembrie 2019

Autor: meatmilkjoi, 17 octombrie, 2019

ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei  TreeWorks, au dat publicitatii Top-ul vizibilitatii mărcilor de lactate, in on-line, pentru luna septembrie 2019. 

 

Top-ul acopera brandurile prezente in online in mai multe categorii, dintre care vi le prezentam pe cele mai importante. Datele pentru mărcile de lactate sunt prezentate mai jos in doua clasamente.

 

Indicatori:

 

Top expresii reprezinta defalcarea pe brandurile luate in considerare pentru categorie a numarului de mentionari, a numarului de surse pe care au fost realizate aceste mentionari si a numarului estimat de impresii generate de aceste mentionari (pentru fiecare brand in parte).

 

Facebook top players reprezinta defalcarea paginilor de brand luate in calcul la Facebook Activity pentru categorie. Aici pot fi regasiti doi indicatori.

 

Talking si Active (numarul de fani activi). Indicatorul Talking este identic cu indicatorul People Talking About This din Facebook si se refera la numarul de utilizatori unici care au creat o interactiune (story):

 

au dat like la pagina,

au postat de wall-ul paginii,

au dat like la o postare,

au comentat la o postare,

au dat share la o postare,

au raspuns la o intrebare,

au raspuns la o invitatie la un eveniment,

au mentionat pagina intr-o postare,

au tag-uit pagina intr-o poza,

au dat check-in intr-o locatie,

au dat share la o oferta disponibila pentru check-in,

au dat like la o oferta disponibila pentru check-in

 

Gabriel Găluşcan, directorul general al Puratos România, producător de ingrediente pentru panificaţie: „Asistăm la o dezvoltare accelerată a zonei din Ardeal, cu precădere în Cluj-Napoca, Oradea şi Timişoara, cu foarte multe brutării, cofetării artizanale şi chiar lanţuri de brutării ce pun accent pe ingredientele folosite.“ Autor: Alexandra Cepăreanu astăzi, 17:55 53

GABRIEL GĂLUŞCAN, director general Puratos România

Anul în curs este provocator pentru industria de panificaţie, jucătorii din industrie orientându-se către materii prime şi ingrediente naturale, a spus pentru ZF Gabriel Găluşcan, directorul general al Puratos România, filiala locală a producătorului belgian de materie primă pentru industria de morărit şi patiserie.

„2019 este un an provocator, cu o piaţă în schimbare. Observăm o tranziţie către materii prime funcţionale cu focus pe etichete cât mai simple şi mai curate. Indiferent că vorbim de artizani sau industriali, există o cerere tot mai mare pentru ingrediente naturale cu un aport nutriţional ridicat sau cu etichete cât mai curate. Ne referim aici la umpluturile cu un conţinut ridicat de fructe, la gama de cereale şi seminţe pentru brutărie, gama de maiale, segmentul de ciocolată veritabilă, dar şi soluţiile pentru îmbunătăţirea calităţii făinurilor“, a spus Gabriel Găluşcan.

El a explicat că asupra industriei de panificaţie au avut impact şi contextul politic şi cel economic din ultimul an, care au dus la închiderea mai multor producători mici din industrie, iar lipsa personalului calificat a avut impact şi asupra companiilor mari de profil.

Compania Winnow din Cluj, care gestionează deşeurile alimentare cu ajutorul inteligenţei artificiale, primeşte o finanţare de 12 mil. dolari, după un împrumut de 8 mil. dolari de la BEI Teona Tomoiaga, Mediafax astăzi, Winnow, dezvoltatorul soluţiei Winnow Vision, care ajută bucătarii să reducă la jumătate cantitatea de deşeuri alimentare, anunţă finalizarea unei runde de finanţare din seria B în valoare de 12 milioane de dolari, potrivit unui comunicat al companiei.

Potrivit sursei citate, această finanţare vine după un împrumut de 8 milioane de dolari acordat, recent, de Banca Europeană de Investiţii (BEI) prin Planul Juncker şi care vizează creşterea investiţiilor pentru crearea de locuri de muncă şi dezvoltare, în cadrul biroului din Cluj-Napoca.

În România, Winnow este prezent din 2018 cu un birou în Cluj-Napoca, activitatea diviziei concentrându-se pe tehnologie şi dezvoltare operaţională.

Runda de finanţare din seria B a inclus o importantă investiţie de la Ingka Group, partener strategic al sistemului de franciză IKEA, Mustard Seed, Circularity Capital, D: Ax şi The Ingenious Group.

„Suntem foarte încântaţi că putem să avansăm în lupta globală împotriva risipei alimentare şi suntem recunoscători pentru sprijinul permanent al investitorilor noştri. Anul acesta am lansat Winnow Vision, un produs inovator bazat pe inteligenţă artificială care ajută bucătarii din întreaga lume să economisească 33 de milioane de dolari anual prin gestionarea cantităţii de deşeuri alimentare. Ne-am stabilit ţinta de 1 miliard de dolari economisiţi pentru clienţii noştri din deşeurile alimentare până în 2025, iar această investiţie va accelera dezvoltarea tehnologiei şi a operaţiunilor noastre pentru a putea atinge acest obiectiv”, a declarat Marc Zornes, co-fondator şi CEO al Winnow, citat în comunicat.

Lansat într-un singur restaurant pentru personal în 2013, Winnow a fost adoptat de peste 1.000 de bucătării la nivel global şi operează acum în 40 de ţări, cu sedii în Londra, Dubai, Singapore, Shanghai, Cluj-Napoca şi Iowa City.

Iașiul se pregătește pentru a treia ediție a Festivalului „Vin la cultură”

octombrie 17, 2019 Adelina Boboc

Cea de-a treia ediție a festivalului Vin la Cultură se va desfășura în acest an la Hotelul Traian din Iași, pe 16 și 17 noiembrie. Până atunci însă, organizatorii au pregătit un adevărat maraton de degustări, deschis pentru toți producătorii de vin care vor participa la festival.

Astfel, până la data de 15 noiembrie, toți expozanții din cadrul Vin la Cultură vor avea posibilitatea să organizeze, fără nici un cost, prezentări și degustări de vinuri în fiecare zi de marți, miercuri sau joi, la oricare dintre cele patru restaurante partenere ale evenimentului: Restaurant Traian – Salonul Alb, Restaurant Unirea – Panoramic, Restaurant Internațional, Restaurant Little Texas.

În acest an, Vin la Cultură, și-a propus să dezvolte componenta de asocieri culinare ale vinului. În afară de „colțul gourmet”, unde vor fi disponibile mezeluri și brânzeturi care pot fi asociate cu vinul, vor fi susținute și două master class-uri de specialitate:

Asocieri de brânzeturi din Franța cu vinuri românești, master class susținut de Pivot Noir, cu Dr. Tudor Bălan, WSET -3.

Asocieri de brânzeturi românești cu vinuri din Franța, master class susținut de Wine Doctor, cu Dr. Ing. Consultant în Industria Alimentară Dana Pop .

Wine Doctor și Pivot Noir se numără, de altfel, printre organizatorii festivalului din acest an, alături de Sommelier Expert și Vinul.ro. Colaboratori speciali, Wine Connections și Travelărim.ro, cu Laura Daps, Daniela Buzincu Pentru detalii și înscrieri, consultați pagina oficială de Facebook a evenimentului, Wine Culture, trimiteți o solicitare pe e-mail la marian.timofti@gmail.com, sau la telefon 0729 112 011.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Cum pot să scadă prețurile Constantin Rudniţchi 16 OCTOMBRIE 2019

Consiliul Concurenței a lansat aplicația Monitorul prețurilor alimentelor. Metoda aleasă este interesantă, pentru că promovează măsuri de piață și nu intervenția statului.

Multă vreme, sondajele de opinie au arătat că românii se tem de creșterea prețurilor. Au fost ani în care aveau motive să aibă această temere. Inflația a ajuns în anumite perioade la cote extrem de înalte. Economia s-a reglat prin creșterea prețurilor.

Au fost apoi momente în care criza economică a adus o problemă de venituri și nu neapărat una de prețuri. Una peste alta, problema creșterii prețurilor a fost totdeauna sensibilă. Interesant este că soluțiile imaginate sau aplicate pentru păstrarea prețurilor la un nivel cât mai scăzut au fost extrem de diferite.

O parte a populației crede și astăzi că modul de formare a prețurilor ar trebui să fie controlat de stat. Ceea ce nu se mai poate întâmpla într-o economie de piață. Nostalgicii epocii comuniste probabil că nu știu că un economist român arată într-o lucrare a sa că, înainte de anul 1989, un leu aflat pe piață avea acoperire în bunuri de numai 10 bani. Altfel spus, consumatorii aveau bani, dar nu aveau ce să cumpere. Vremuri apuse.

Acum, în economia liberă, prețurile se reglează altfel. Nu doar prin „mâna invizibilă a pieței”, ci și prin mecanisme de reglementare. Sunt, de altfel, o mulțime de piețe reglementate. Este vorba, în primul rând, despre piețele produselor energetice: gaze naturale și energie electrică. Industria asigurărilor este și ea puternic reglementată, la fel și cea bancară.

Recent, Ordonanța 114 a încercat să intervină abrupt în aceste sectoare. Adică, taxa pe activele bancare, în forma sa inițială, a reprezentat o implicare grosolană în sectorul bancar. Tot Ordonanța 114 a dorit să țină sub control tarifele energetice pentru consumatorul casnic. Modul în care s-a încercat acest lucru a fost cel al plafonării tarifului la producătorul de gaze sau energie electrică. A fost o eroare. Tariful final depinde de costul de producție, de tariful de transport și de cel al distribuției. A bloca prețul producătorului însemna a acționa doar asupra primei verigi. În cele din urmă prevederile Ordonanței 114 privind industria energetică au fost modificate.

Sunt și alte piețe reglementate. Tarifele notarilor, cele ale taximetriei de tip clasic, cele ale telefoniei mobile sunt, sub o formă sau alta, supuse unor organisme de supraveghere și reglementare. De asemenea, tarifele serviciilor publice la încălzirea centralizată sunt subvenționate de administrația locală. La fel se întâmplă și cu transportul public urban. Vedem, prin această listă destul de lungă, cât de multe piețe funcționează sub supravegherea unor autorități specializate sau primesc subvenții de la instituțiile centrale sau locale.

Există și piețe libere, iar la acest capitol excelează cele ale industriei alimentare, de exemplu. O industrie cu o concurență serioasă în fiecare domeniu la care se adaugă și cea a produselor din import.

De cele mai multe ori, reacția consumatorilor în fața creșterii prețurilor este de a aștepta o intervenție a statului. Dar, creșterea prețurilor nu depinde de o autoritate sau alta, ci de deciziile de politică economică. Dacă un guvern crește pensiile și salariile și, în același timp, scade taxele și impozitele este clar că va crea o creștere a cererii și implicit va oferi șansa producătorilor să crească prețurile și vânzările. În același timp, o politică economică de creștere agresivă a salariilor obligă firmele la creșterea prețurilor.

De multe ori, nemulțumiți de creșterea prețurilor consumatorii așteaptă o intervenție a statului care să limiteze inflația fără să se gândească dacă măsura are legătură cu piața liberă. Cel mai bun exemplu în acest sens este atunci când crește prețul benzinei.

Ieri, Consiliul Concurenței a lansat „Monitorul prețurilor alimentelor”, o aplicație prin care se pot compara prețurile a 30.000 de produse din 1.700 de magazine. Nu ne așteptăm la minuni, dar măcar aplicația are o calitate: încearcă să pună presiune asupra prețurilor prin mijloace de piață și nu prin intervenția statului.

Magazinul Casei de Comerț Agroalimentar „Unirea”, proiect de o anvergură extraordinar de importantă (Coșea)Ionel Vaduva Luni, 14 Octombrie 2019

Ideea care stă la baza proiectelor de deschidere a magazinelor Casei de Comerț Agroalimentar „Unirea” este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, a afirmat luni, 14 octombrie 2019, profesorul de economie, Mircea Coșea.

„Acest magazin este începutul unui proiect de o anvergură extraordinar de importantă. Este un proiect de natură macroeconomică, această creştere de venituri de vreo doi ani, de salarii şi pensii, a crescut foarte mult cererea pentru produse agroalimentare, pentru alimente şi balanţa comercială s-a deteriorat, deci importam prea mult. Ideea care stă la baza acestui proiect este echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea producţiei interne de produse agroalimentare, care duce la încurajarea producătorilor şi care duce până la urmă la înfiinţarea unei astfel de unităţi pe care sperăm să le frecventeze cât mai multă populaţie. Sunt produse strict româneşti şi asta ce înseamnă: calitate şi preţ competitiv. Aş vrea ca această deschidere de magazin să fie inclusă într-un cadru mai larg de politici de echilibrare a balanţei comerciale”, a spus Coşea.

În continuarea afirmațiilor economistului, ministrul interimar al Agriculturii, Petre Daea, a spus că balanța comercială poate fi echilibrată doar dacă producția agroalimentară românească este valorificată prin intermediul comerțului civilizat.

„Noi ne-am aşezat pe acest culoar cu interesul statal, cu interesul pe care l-a spus domnul profesor Coşea: de a echilibra balanţa, pentru că altminteri nu poţi. Nu poţi să echilibrezi neproducând şi nerealizând producţii şi apoi nevalorificându-se într-o reţea stabilă şi într-un mod civilizat cum este acesta”, a subliniat Daea.

Oficialul guvernamental a mai adăugat că își dorește ca acest proiect al magazinelor să fie continuat și restul magazinelor să fie deschis până la sfârșitul anului.

„România are potenţial, are oameni valoroşi şi iată că acum am putut vedea un al doilea magazin în Bucureşti, pentru că primul a fost la Sibiu, cu produse tradiţionale. Până la sfârşitului anului, aşa cum ne-am făcut planul, şi sper că acest plan va fi pus în aplicare, vom avea, în fiecare capitală de judeţ, un magazin. Produsele româneşti sunt realizate cu mult suflet, aici este foarte mult suflet pe care îl transferă producătorii către consumatori. Continuăm cu magazine la Craiova, la Slatina, la Piteşti, în Timiş şi în Teleorman”, a continuat ministrul interimar al Agriculturii.

La rândul său, şeful Casei de Comerţ Agroalimentar „Unirea”, Adrian Izvoranu, a precizat că vom avea pe rafturi tomate românești la iarnă, singura necunoscută fiind, deocamdată, prețul, dată fiind prezența pe o piață concurențială.

„Vreau să vă dau şi eu o veste: românii mâncau şi pe vremea când nu existau importatorii. De mii de ani, locuitorii acestui teritoriu mâncau şi în lipsa importatorilor, sunt mâncăruri tradiţionale. (...) Foarte mulţi legumicultori au început deja să îşi încălzească spaţiile de recoltare şi asta înseamnă că o să avem roşii româneşti inclusiv iarna, iar preţurile vor fi preţurile pieţei, fir-ar să fie, pentru că suntem într-o economie de piaţă, dar noi, Casa, vom încerca să le ţinem cât mai jos”, a afirmat Izvoranu.

Supermarketul bucureștean este situat foarte aproape de Piaţa Universităţii, pe strada Biserica Enei, şi are o gamă de produse româneşti tradiţionale provenite de la fermieri, precum legume şi fructe, ouă, pâine, produse lactate şi mezeluri, dulceţuri, siropuri, miere şi conserve. Preţurile sunt comparabile cu preţurile din piaţă.

Magazinul are şi un colţ, făcut special pentru studenţi, unde aceştia pot consuma sendvișuri, sarmale maramureşene sau cârnaţi cu mămăligă, dar şi cafea - singurul produs care nu este de proveniență autohtonă.

GEA a lansat filmul ecologic FoodTray Nora Marinjoi, 17 octombrie, 2019

GEA a lansat un ambalaj durabil numit FoodTray, care combină tehnologia de termoformare cu cartonul și filmul. Complexul ecologic de carton / film dezvoltat de GEA și de partenerii săi din industrie poate fi separat la sfârșitul lanțului de aprovizionare și va putea fi consultat la Ziua tehnologiei de ambalare a GEA din Germania, pe 13 noiembrie.

 

Ambalajul a fost creat în colaborare cu Grupul Roba, Schur Flexibles Germania și Van de Velde Packaging, format aproape în totalitate din materii prime naturale sau reciclate.

 

„FoodTray este o alternativă excelentă pentru clienții care doresc să reducă plasticul în ambalaje, fără a face compromisuri privind perioada de valabilitate, siguranța alimentară și prezentarea. Este, de asemenea, un sistem în linie care se integrează în procesul nostru de termoformare „, a declarat Greg Austin, managerul vânzărilor din Marea Britanie, echipamente de tăiere și ambalare, GEA.

 

Reducând conținutul de film cu până la 70%, materiile prime pe bază de fosile sunt înlocuite cu fibre din materii prime regenerabile, astfel încât conținutul este mai mult de 80% reciclat. În același timp, cartonul și filmul pot fi separate și reciclate de consumator.

 

Filmul este termoformat și sigilat direct pe interiorul cutiei de carton, moment în care procesul de ambalare specific clientului poate fi implementat.

 

Costurile de investiții sunt reduse, iar rezultatul este ambalarea durabilă ecologic, cu înălțimi MAP cuprinse între 20 mm și 60 mm și versiuni de piele până la 20 mm, în timp ce cartonul este utilizat pe cutia exterioară.

GEA, sustenabilitate

Vasi Andreica, fondator Ted’s Coffee: „O cafenea deschisă în zonele de birouri are vânzări de circa 150.000 de euro pe an, fiind totodată mai profitabilă ca o unitate stradală“ Miruna Diaconu astăzi, VASI ANDREICA, fondator Ted’s Coffee

♦ Reţeaua Ted’s va număra 35 de unităţi la finalul lui 2019 ♦ Dintre acestea, 15 vor fi operate în sistem de franciză, iar restul direct de companie.

O cafenea Ted’s deschisă într-o zonă cu clădiri de birouri este mai profitabilă decât una deschisă într-un spaţiu stradal, potrivit lui Vasi Andreica, fondatorul lanţului cu acest nume. El nu a înaintat cifre privind profitabilitatea, însă a spus că o unitate bună