Stiri 27 aprilie 2020, prima parte CURSUL DE SCHIMB 24.04.2020

1 EUR 4.8412

1 USD 4.4984

PROGNOZA METEO. Regiunile unde ANM anunță ploi începând de mâine! Ramona Dascălu - 27 aprilie 2020 Meteorologii vin cu vești bune peste fermierii care așteaptă ploile salvatoare pentru câmpurile agricole. Conform prognozei Administrației Naționale pentru Meteorologie, începând de mâine, marți – 28 aprilie, precipitațiile își vor face apariția în partea de vest și de centru a țării. Temperaturile se vor menține ridicate cu valori termice peste mediile multianuale până la mijlocul săptămânii, urmând apoi o răcire a vremii.

Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), astăzi, luni – 27 aprilie, cerul va fi variabil, cu unele înnorări la munte şi în partea continentală a Dobrogei, dar numai izolat vor fi posibile ploi de scurtă durată. Noaptea, înnorările se vor accentua în regiunile vestice, unde, pe arii restrânse vor fi averse, însoţite şi de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, trecător cu unele intensificări în zonele de munte.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 14 grade pe litoral şi 24 de grade în Banat şi Oltenia, iar minimele între 1 şi 11 grade, mai scăzute spre -3 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali, dar şi mai ridicate în Dealurile de

1

Vest, spre 12…13 grade. Spre sfârşitul intervalului, în estul Transilvaniei, izolat se va produce brumă.

Mâine, marți – 28 aprilie, vremea va fi caldă pentru sfârşitul lunii aprilie. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate îndeosebi după amiaza, când în vestul, centrul ţării şi în zonele de munte, pe arii restrânse, vor fi averse însoţite şi de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sud-estul teritoriului şi de scurtă durată în timpul ploilor.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 17 şi 25 de grade, iar cele minime între 4 şi 13 grade, cu valori mai scăzute în depresiunile Carpaţilor.

Începând cu ziua de miercuri, 29 aprilie, vremea se va menţine caldă pentru această perioadă, apoi va intra într-un proces de răcire începând cu vestul ţării. Probabilitatea de precipitaţii va fi mai ridicată la început în zonele de deal şi de munte, apoi în jumătatea vestică a teritoriului.

Prognoza meteo pe 2 săptămâni: Vreme mai caldă decât de obicei în această perioadă, cu excepția perioadei 2-4 mai de G.S.     HotNews.ro Luni, 27 aprilie 2020,

Temperaturile vor fi peste cele normale în întreaga țară, cu excepţia zilelor de 2, 3 și 4 mai, când valorile termice maxime vor scădea până la 17 grade, potrivit prognozei ANM pentru intervalul 27 aprilie - 10 mai, transmite Mediafax.

BANAT

În primele zile ale intervalului, temperatura aerului va fi în creştere, până la valori ce se vor situa peste cele climatologic specifice, cu medii ale maximelor de 22...25 de grade şi ale minimelor de 7...11 grade. În perioada 02-04 mai, vremea se va răcori, iar temperaturile diurne, cuprinse într-un ecart mediu de 17....20 de grade, vor fi uşor sub cele normale, iar cele nocturne se vor menţine comparabile cu cele din intervalul anterior. Pentru cea de-a doua săptămână de prognoză, estimările indică persistenţa unui regim termic caracterizat de valori mult peste mediile multianuale.

2

În perioada 29 aprilie - 03 mai, temporar va ploua (vor fi averse însoţite de descărcări electrice), dar numai local, în zonele deluroase, se vor cumula cantităţi de apă în general moderate.

CRIŞANA

Intervalul va debuta cu încălzirea vremii de la o zi la alta, până la valori ce se vor situa peste cele climatologic specifice, cu medii ale maximelor de 21...25 de grade şi ale minimelor de 8...11 grade. În perioada 02 - 04 mai, temperaturile diurne vor fi în scădere şi se vor încadra într-un ecart mediu de 17....20 de grade, valori sub cele normale pentru începutul lunii mai, iar cele nocturne se vor menţine comparabile cu cele din intervalul anterior. Pentru cea de-a doua săptămână de prognoză, estimările indică persistenţa unui regim termic caracterizat de valori mult peste mediile multianuale.

În perioada 29 aprilie - 03 mai, temporar va ploua (vor fi averse însoţite de descărcări electrice), dar numai local, în special în zonele deluroase, se vor cumula cantităţi de apă în general moderate.

TRANSILVANIA

În primele zile ale intervalului, vremea va fi în încălzire, astfel că temperatura aerului va ajunge la valori peste cele normale în această perioadă din an, cu maxime de 19...23 de grade şi minime de 6...10 grade. În primele nopţi se vor înregistra încă valori negative, în special în depresiuni şi se menţin condiţiile de brumă. Perioada 02 - 04 mai va aduce o scădere a temperaturilor până spre valori diurne sub cele climatologic specifice, între 13 şi 17 grade, iar noaptea se vor înregistra între 2 şi 6 grade, mediat regional. Pentru cea de-a doua săptămână este estimată o încălzire semnificativă a vremii. În perioada 29 aprilie - 03 mai, temporar va ploua (vor fi şi averse însoţite de descărcări electrice), iar local se vor cumula cantităţi de apă în general moderate. Probabilitatea de ploaie va creşte din nou spre sfârşitul intervalului de referinţă.

MARAMUREŞ

În primele zile ale intervalului, temperatura aerului va fi în creştere, până la valori ce se vor situa uşor peste cele climatologic specifice, cu medii ale maximelor de 20...22 de grade şi ale minimelor de 6...10 grade. În perioada 02 - 04 mai, vremea se va răcori, temperaturile diurne, de 15...17 grade mediat regional, vor fi sub cele normale, iar cele nocturne se vor menţine comparabile cu cele din intervalul anterior. Pentru cea de-a doua săptămână de prognoză, estimările indică persistenţa unui regim termic caracterizat de valori mult peste mediile multianuale. În perioada 29 aprilie - 03 mai, temporar va ploua (vor fi averse însoţite şi de descărcări electrice) şi se vor

3

cumula cantităţi de apă în general moderate. Probabilitatea de ploaie va creşte din nou spre sfârşitul intervalului de referinţă.

MOLDOVA

Între 28 aprilie şi 1 mai, vremea va fi mult mai caldă decât în mod normal în această perioadă din an, cu temperaturi maxime ce vor ajunge la valori medii de 22...25 de grade, în timp ce minimele vor fi de 6...11 grade. Va urma un interval mai răcoros (02 - 05 mai), cu temperaturi însă apropiate de normal, ziua între 16 şi 19 grade, iar noaptea între 5 şi 9 grade, mediat regional. Ulterior acestei date, tendința va fi de încălzire semnificativă a vremii. Probabilitatea de ploaie (averse însoţite şi de descărcări electrice) va fi mai ridicată în perioada 30 aprilie - 3 mai când local se pot cumula cantităţi de apă în general moderate, însă mai ales în nordul şi în vestul regiunii.

DOBROGEA

Până în data de 01 mai, vremea fi în încălzire, astfel că, în special în zona continentală, temperaturile se vor situa peste cele normale ale perioadei, cu medii ale maximelor de 20...25 de grade; valori mai scăzute se vor înregistra cu precădere în primele zile pe litoral. Minimele termice vor fi de 8...12 grade. Răcirea vremii ce se va resimţi în 02 şi 03 mai va determina valori diurne uşor sub mediile multianuale, de 16...18 grade, mediat regional. Ulterior vremea se va încălzi din nou, estimările indicând probabilitatea înregistrării unor valori cu mult peste cele climatologic specifice în prima jumătate a lunii mai. Probabilitatea de ploaie va fi relativ ridicată în perioada 01 - 04 mai.

MUNTENIA

Intervalul va debuta cu încălzirea vremii de la o zi la alta, până la valori ce se vor situa peste cele climatologic specifice, cu medii ale maximelor de 23...25 de grade şi ale minimelor de 8...11 grade. În perioada 02 - 04 mai, temperaturile vor fi în scădere şi se vor încadra ziua într-un ecart mediu de 16...19 grade, valori sub cele normale pentru începutul lunii mai, iar cele nocturne vor fi de 6...9 grade. Pentru cea de-a doua săptămână de prognoză, estimările indică o încălzire semnificativă a vremii. În perioada 30 aprilie - 3 mai, temporar va ploua (vor fi averse însoţite şi de descărcări

electrice), iar local, în special în zonele deluroase, se vor cumula cantităţi de apă în general moderate.

OLTENIA

Între 28 aprilie şi 1 mai, vremea va fi mai caldă decât în mod normal în această perioadă din an, cu temperaturi maxime ce vor ajunge la valori medii

4

de 22...25 de grade, în timp ce minimele vor fi de 8...11 grade. Va urma un interval mai răcoros (02 - 05 mai), cu temperaturi însă apropiate de normal, ziua între 16 şi 20 de grade, iar noaptea de 6...9 grade, mediat regional. Pentru a doua săptămână de prognoză, tendința va fi de încălzire semnificativă a vremii. Probabilitatea de ploaie (averse însoţite şi de descărcări electrice) va fi mai ridicată în perioada 29 aprilie - 03 mai, dar numai local se pot cumula cantităţi de apă în general moderate, mai ales în nordul regiunii.

LA MUNTE

Până în data de 1 mai, vremea va fi în încălzire treptată, astfel că temperaturile vor ajunge să se situeze peste cele specifice perioadei din an; cele maxime vor fi în medie de 9...15 grade, iar minimele vor fi negative la altitudini mari, în rest urmând a se încadra între 2 şi 5 grade. O scădere de temperatură se va resimţi în intervalul 02-04 mai, cu valori diurne de 6...10 grade şi nocturne de 0...3 grade, în medie. Pentru cea de-a doua săptămână, estimările indică posibilitatea unui regim termic cu mult peste cel specific perioadei. Probabilitatea pentru precipitaţii (predominant ploi) va fi ridicată în perioada 29 aprilie – 04 mai, când se pot cumula local cantităţi de apă mai însemnate şi din nou spre sfârşitul intervalului de referinţă.

ANM: incep ploile, insa cantitatea de apa e insuficienta pentru a combate seceta Aprilie 27, 2020Vremea se va incalzi in urmatoarele zile, iar temperaturile vor ajunge chiar si la 27 de grade pana la sfarsitul lunii, in partea de sud si de sud vest a tarii, iar pana la data de 1 mai, in partea de sud-vest a tarii se vor inregistra si ploi, a anuntat Elena Mateescu, director general al ANM.

„Vremea va fi in incalzire din punct de vedere termic in urmatoare saptamana, o vreme mai calda decat in mod obisnuit, iar de miercuri vom vorbi de valori ale temperaturilor aerului in partea de sud si de vest a tarii de 27 de grade Celsius. Pentru ziua de 1 Mai, va fi o vreme mai calda, dar instabila in partea de sud-vest si vest a tarii acolo unde pe profilul de sol 0-20 de centimetri situatia este una satisfacatoare. Din pacate, pentru zonele afectate de seceta acei 15 litri/mp de precipitatii sau 20 de litri/mp la nivel izolat nu vor putea sa compenseze deficitul mare si de lunga durata. Pentru ca vorbim si pentru 4-11 mai si 11-18 mai, la nivelul acestor doua saptamani, din prognozele pentru urmatoarele patru saptamani, vor fi cantitati deficitare de precipitatii in aceleasi zone in care si in prezent seceta pedologica inregistreaza valorile cele mai mari”, a declarat Elena Mateescu.

Precipitatii in Banat, Crisana si Oltenia

5

Din punct de vedere al precipitatiilor Mateescu a anuntat ca, la inceputul lunii mai, acestea se vor manifesta cu precadere in partea de vest a Olteniei, in Banat, Crisana, si in Maramures, iar la nivel izolat in nordul Moldovei si in Transilvania.

„La acest moment asa cum arata informatiile meteorologice vor fi ploi de 1 Mai in partea de sud-vest, insemnand partea de vest a Olteniei, in Banat, Crisana, in Maramures, iar la la nivel izolat in Transilvania si in nordul Moldovei, vorbim de cantitati de precipitatii in medie de 10-15 litri/mp, iar in zonele de deal si de munte, posibil 15-20 litri/mp. Asa arata informatiile la acest moment, dar pe masura ce ne apropiem de intervalul respectiv vom reveni cu date noi. Din punct de vedere termic vorbim de valori la scara intregii tari intre 12 pana la 18-19 grade Celsius in jumatatea de vest a tarii, iar in partea de sud-est de 24-25 de grade Celsius”, a mai spus meteorologul.

Cantitatile de ploi, insuficiente pentru a reface seceta pedologica

Cu toate ca luna mai este considerata a fi cea mai ploioasa luna a primaverii, cantitatea de apa ar trebui sa se distribuie uniform „in timp si in spatiu”, astfel incat sa compenseze deficitul de umiditate din sol.

„Chiar daca luna mai, climatologic vorbind, este o luna ploioasa, cea mai ploioasa luna a primaverii, cu valori de 40-50 de litri/mp vor trebui distribuite uniform in timp si spatiu ca sa putem sa compensam la suprafata sau cel mult 20 de centimetri. Sa nu uitam ca aversele de ploaie, care aduc cantitati mai insemnate pe secvente foarte scurte de timp, nu au insa o inmagazinare favorabila ca sa vorbim de o refacere in totalitate a secetei pedologice. Vara extremelor cu siguranta va ramane sub semnul acelorasi conditii meteorologice, cu alternante de perioade foarte calduroase, cu averse in care instabilitatea atmosferica o sa fie una accentuata, cu vijelii si caderi grindina. Deja, ieri, am avut vijelii consemnate in partea de nord-vest a tarii si deja vorbim de astfel de tipuri de manifestari mai devreme comparativ cu anii anteriori”, a subliniat seful ANM.

In prezent, Romania se confrunta cu o seceta majora, iar in anul agricol actual, din care au trecut deja 8 luni, a plouat doar 240 de litri din normalul de 600.

HARTA DEZASTRULUI. Secetă pedologică EXTREMĂ în aproape toate regiunile ţării! Nicoleta Dragomir : 25 aprilie 2020 Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a publicat vineri, 24 aprilie, harta naţională cu rezerva de umiditate în stratul de sol 0-100 cm.

6

REZERVA DE UMIDITATE.

Conform informaţiilor publicate pe site-ul ANM, la data de 24 Aprilie 2020, în cultura grâului de toamnă pe adâncimea de sol 0-100 cm, se înregistrează deficite de umiditate (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Moldova, Dobrogea, Banat și Crișana, cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei și Transilvaniei. Rezerva de apă din sol se situează în limite satisfăcătoare, izolat în nordul Maramureșului, nord-vestul Munteniei, nordul Transilvaniei și al Olteniei.

Conținutul de umiditate din sol în stratul 0-20 cm (ogor), se încadrează în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în Dobrogea, Moldova și Crișana, pe suprafețe agricole extinse din Muntenia și Transilvania, nordul Banatului, izolat în estul Olteniei și nordul Maramureșului.Gradul de aprovizionare cu apă a solului prezintă valori satisfăcătoare, în cea mai mare parte a Olteniei, local în nordul, nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, sudul, sud-vestul și vestul Munteniei, izolat în vestul Banatului.

BANAT, CRIŞANA, TRANSILVANIA, MOLDOVA, ZONELE MONTANE - Probabilitatea de apariție a ploilor va fi mai ridicată începând cu data de 26 aprilieMARAMUREŞ - Probabilitatea de apariție a ploilor va fi în creștere după data de 25 aprilie.DOBROGEA, MUNTENIA, OLTENIA - Probabilitatea de ploaie va crește după data de 27 aprilie.

 

7

Deputat: România putea produce ploaie artificială, dar banii s-au dat în altă parte! agrointeligenta.ro - 27 aprilie 2020

O soluție salvatoare pentru agricultură în crunta secetă, o metodă pe care o folosesc cu succes alte țări precum Spania sau Grecia, este disponibilă și în România, anunță deputatul Sorin Vrăjitoru, membru PSD în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților. Parlamentarul din județul Călărași spune că banii pentru achiziția de aeronave care să completeze tehnologia au fost alocați de Guvernul anterior, dar ulterior banii au fost direcționați pentru alte cheltuieli.

”Există o soluție salvatoare pentru agricultură în crunta secetă pe care o trăim aici, în Bărăgan. Dar Guvernul Orban o ignoră și se va face vinovat de posibila foamete ce stă să vină! Culturile de grâu sunt aproape în totalitate compromise, dar porumbul și floarea-soarelui mai au o șansă și își pot continua vegetația.

Există o metodă pe care o folosesc cu succes alte țări, de pildă, Spania și Grecia. E un sistem de creștere a precipitațiilor cu ajutorul unor avioane de mici dimensiuni și al unor rachete cu ioni de argint care inseminează artificial norul. Condiția esențială este, desigur, să avem formațiuni noroase pe cer, iar rachetele lansate declanseaza un proces care mărește gradul de umidificare de peste 60%, necesar si suficient sa înceapă ploaia exact ce îi trebuie în prezent solului uscat și crăpat.

Când era la guvernare, PSD a propus și a trecut în buget suma necesară pentru cumpararea acestor avioane de mici dimensiuni care ar fi salvat agricultura țării în vreme de secetă, dar actualul Executiv, incapabil și inconștient, a luat banii și i-a direcționat în altă parte. Fermierii au rămas doar cu ochii către cer și cu speranța că “mâine va ploua”!

Încă un amănunt: statul ar fi dat bani doar pentru sistemele acestea, fermierii și-ar fi plătit singuri “ploaia artificială” cu 10-15 euro/ha.

Vă rog să priviți cu atenție materialul de mai jos care explică simplu și clar o soluție, pe termen lung, pentru secetă!”, a scris pe Facebook deputatul Sorin Vrăjitoru.

8

APIA si SUBVENTII

APIA: Cererile de plată trebuie depuse electronic până pe 30 aprilie! meatmilk 27 aprilie 2020Prin intermediul unui comunicat publicat pe site-ul instituției, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reaminteşte beneficiarilor că, până la data de 30 aprilie 2020, la Centrele judeţene ale APIA se primesc, prin mijloace electronice (telecomunicații), următoarele:

 – Cereri de plată aferente trim.I pentru ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, în conformitate cu prevederile OMADR nr. 1727/2015, cu completările şi modificările ulterioare;

 – Cereri de plată aferente serviciilor prestate pentru luna martie şi trim.I pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor, în conformitate cu prevederile HG nr. 1179/2014, cu completările şi modificările ulterioare;

– Deconturile justificative aferente trim.I pentru Măsura M14 – Bunăstare animale – pachet a) şi pachet b). În ceea ce privește Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură,

Formularul cererii de plată va fi transmis către fermieri prin mijloace electronice de către funcţionarii Centrelor Județene ale APIA sau poate fi descărcat de către aceştia de pe site-ul APIA: www.apia.org.ro.

Toate documentele aferente cererilor de plată pentru Măsura M14 privind bunăstarea animalelor, documentele aferente Ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor și cele pentru Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pot fi scanate şi încărcate de către fiecare fermier pe un server extern (FTP) pus la dispoziție de către APIA, unde vor avea drepturi doar de încărcare, sau vor fi transmise Centrelor Județene ale APIA prin orice mijloace electronice (telecomunicații).

APIA precizează că măsurile privind depunerea electronică a cererilor de plată au fost instituite prin Ordinul nr.89/03.04.2020 pentru a veni în sprijinul beneficiarilor și pentru a minimiza pe cât posibil efectele negative ale epidemiei de coronavirus asupra activităților din sectorul agricol. (SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE)

Scandal pe subvențiile APIA! Tăiere de 82% din plata la hectar pentru unii fermieri ca să se dea cei 5.000 de euro/ha la legume! agrointeligenta.ro - 25 aprilie . Acordul obținut de Ministerul Agriculturii pentru majorarea plafonului de plată la sprijinul cuplat pentru legumele în sere și solarii a însemnat,

9

în final, tăieri de la subvențiile pentru alte culturi importante: roșiile pentru industrializare, castraveții cultivați în câmp și cartofii pentru industrializare.

Toate culturile la care s-au operat transferuri de sume sunt reprezentate de OIPA Legume-Fructe, dar, în ciuda acestui aspect, organizația nu a fost consultată. Se pare că nimănui nu i-a păsat de cei la care se taie subvenția pentru a se dubla, până la 5.000 de euro la hectar, plata la cei cu solar sau seră de legume, beneficiari care, în proporție foarte mare mare, beneficiază și de programul Tomata cu un sprijin de până la 3.000 de euro pe an.

”S-a creat un mare scandal, o mare dezamăgire. S-au luat bani de la alte culturi aparținând OIPA legume fructe, respectiv:

Tăiere de 249.000 euro de la roșiile pentru industrializare;

Tăiere de la catravetii cultivati în câmp 44.310 euro;

Tăiere masivă la cartoful destinat industrializării 3.127.000 euro.

Se distruge o organizație construită integrat, complexă! Nu am fost consultați, nu suntem în posesia suprafețelor eligibile, deși am solicitat insistent, nu ne însușim sistemul de rezolvare.

Un stil de lucru urât, care nu duce la nimic bun. La Ministerul Agriculturii și APIA Central nimeni nu răspunde la telefon, deși sunt obligați în calitate de funcționari publici. Am intervenit scris pentru rezolvare”, este reacția publică a președintelui OIPA Legume Fructe, Aurel Tănase.

Iată cum au fost făcute transferurile de sume la plafoanele pentru plata sprijinului cuplat pentru Campania APIA 2019:

a) 33.434.000 de euro pentru soia;

b) 16.354.250 de euro pentru lucernă;

c) 440.000 de euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 102.130 de euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră față de 196.560 euro cât era plafonul inițial (tăiere de 94.430 euro);

e) 4.902.200 de euro pentru orez;

f) 840.000 de euro pentru sămânţă de cartof;

10

g) 131.760 de euro pentru hamei;

h) 18.752.000 de euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 1.190.860 de euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp față de 1.440.000 euro cât era plafonul inițial (tăiere de 249.140 de euro);

j) 9.340 de euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp față de 53.650 de euro cât era plafonul inițial (tăiere de 44.310 euro);

k) 6.972.380 de euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă bani în PLUS față de 3.457.080 de euro cât era plafonul inițial (majorare de 3.515.300 euro);

l) 510.000 de euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 1.867.580 de euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare față de 4.995.000 de euro cât era plafonul inițial (tăiere de 3.127.420 euro).

Cea mai mare tăiere procentuală este la castraveții pentru industrializare cultivați pentru industrializare, acolo unde procentul de tăiere este de 82,5%, urmată de cea la cartoful pentru industrializare, unde tăierea este de 62%. Singura schemă cu majorare este cea pentru legume cultivate în sere și solarii, unde subvenția  pentru cele 1.420 de hectare eligibile va ajunge la aproape 5.000 de euro la hectar.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor prevăzute mai sus la suprafețele eligibile pentru anul de cerere 2019. Plata acestor subvenții trebuie finalizată înainte de 30 iunie 2020.

SUBVENȚII APIA: SUMELE FINALE la plata SPRIJINULUI CUPLAT VEGETAL!agrointeligenta.ro - 24 aprilie 2020

Sumele pentru plata sprijinului cuplat vegetal la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Așa cum a anunțat ministrul Adrian Oros, legumicultorii care au legume în spații protejate, sere și solarii, vor beneficia de o creștere substanțială a plafonului alocat. După noile calcule, cuantumul pentru această schemă a urcat aproape de 5.000 de euro la hectar de la cira 2.600 de euro cât se calculase inițial.

11

Ministerul Agriculturii a publicat noile plafoane care vor sta la baza stabilirii cuantumurilor pentru plata Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV). De specificat că Ministerul Agriculturii a cerut la Bruxelles aprobarea să facă un tranfer de fonduri între scheme și nu s-au obținut bani în plus față de plafonul general aprobat anterior. Astfel suma totală alocată pentru SCV este de 85.506.500 de euro, în echivalent 406.121.672 de lei.

Potrivit Ministerului Agriculturii, măsurile de sprijin cuplat implicate în transferul de fonduri sunt:

a) măsuri de la care se transferă fonduri: cânepă, tomate pentru industrializare cultivate în câmp, castraveți pentru industrializare cultivați în câmp și cartof timpuriu pentru industrializare;

b) măsura care beneficiază de fonduri transferate: legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă.

Se aprobă următoarele plafoane aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, inclusiv cele rezultate în urma transferului de fonduri efectuat potrivit prevederilor art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei:

a) 33.434.000 de euro pentru soia;

b) 16.354.250 de euro pentru lucernă;

c) 440.000 de euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 102.130 de euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.902.200 de euro pentru orez;

f) 840.000 de euro pentru sămânţă de cartof;

g) 131.760 de euro pentru hamei;

h) 18.752.000 de euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 1.190.860 de euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j) 9.340 de euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

12

k) 6.972.380 de euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 510.000 de euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 1.867.580 de euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor prevăzute la alin. (5) la suprafețele eligibile pentru anul de cerere 2019.

Plafoanele anunțate anterior și cele care au fost notificate la Comisia Europeană au fost, după cum urmează:

a) 33.434.000 de euro pentru soia;

b) 16.354.250 de euro pentru lucernă;

c) 440.000 de euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 196.560 de euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.902.200 de euro pentru orez;

f) 840.000 de euro pentru sămânţă de cartof;

g) 131.760 de euro pentru hamei;

h) 18.752.000 de euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 1.440.000 de euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j) 53.650 de euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

k) 3.457.080 de euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

13

l) 510.000 de euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 4.995.000 de euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Plata sprijinului cuplat vegetal se poate face numai după ce Guvernul aprobă plafoanele finale și APIA calculează cuantumul pentru fiecare cultură în parte, împărțind plafonul la numărul de hectare eligibile.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 1 octombrie 2019.

Termenul limită pentru plata subvențiilor APIA din Campania 2019 este 30 iunie 2020.

Guvernul a tăiat masiv din subvenția pentru cartoful românesc! Romulus Oprea: ”Nu îi interesează pentru că avem marfă din import destulă!” agrointeligenta.ro - 25 aprilie 2020

Tăiere masivă la subvenția pe care urmau să o primească de la Uniunea Europeană cultivatorii români de cartofi pentru industrializare! Artificiul la care a apelat Ministerul Agriculturi pentru a crește cuantumul pe hectar plătit fermierilor care cultivă legume în sere și solarii îi nemulțumește profund pe producătorii de cartofi timpurii pentru industrializare, cei de la care s-au transferat fonduri importante de bani. Romulus Oprea, Președintele Federației Naționale a Cartofului, spune că producătorii de cartofi nu au fost consultați iar în condițiile actuale suprafețele cultivate cu ”a doua pâine a românului” vor scădea drastic fiind și așa destul de diminuate în ultimii ani.

”Este o măgărie, acesta este cuvântul. Din nou au lovit cultivatorii de cartof sub centură, asta au făcut. Această reducere nu poate să însemne decât că pe cei de la Ministerul Agriculturii nu îi interesează soarta cartofului în România. Nu am fost consultați în privința acestei scăderi. Este adevărat că ne-au cerut un material privind suprafețele cultivate pe care se pare că l-au

14

folosit ca hârtie igienică. Nu au mai răspuns după aceea la nicio solicitare, nici la telefoane, e-mail-uri, nimic. Deci o lipsă de comunicare fără precedent pe care am observat-o la actuala conducere. Nu se poate așa ceva!”, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Romulus Oprea, Președintele Federației Naționale a Cartofului.

Sprijinul cuplat trebuia să crească în fiecare an, acum scade

Acesta s-a arătat dezamăgit de hotărârea pe care a luat-o Ministerul Agriculturii și spune că producătorii de cartofi vor ajunge la faliment dacă nu se vor lua măsuri urgente de susținere a acestora.

”Se pare că roșiile, castraveții sunt alimente de bază, nu cartoful. Producătorii de cartofi sau restul producătorilor să meargă la cules sparanghel. Anul trecut, cuantumul pentru cartoful timpuriu pentru industrializare a fost de 1.000 de euro, iar anul acesta după tăierea din plafon ne așteptăm undeva la 720 de euro pe hectar, deși conform regulilor europene, în fiecare an cuantumul ar trebui să crească cu un anumit procent. Văd că acum conducerea Ministerului Agriculturii scade cuantumul pe hectar în loc să îl crească. Se vede clar că suprafețele sunt în scădere, se vede clar că această cultură este în pericol de abandon, dar nu îi interesează pentru că avem marfă de import destulă. Probabil și dânșii se bazează, poate chiar intenționat, pe faptul că pe piața liberă există stocuri mari de cartof rămase nevândute din cauza crizei care a închis restaurantele și fast-food-urile în toată Europa. Am trimis celor de la Ministerul Agriculturii o situație privind cartoful timpuriu pentru industrializare unde le-am demonstrat clar că cu prețurile practicate de fabricile de industrializare fermierul iese în piedere cu 2.400 de euro pe hectar. Ce doresc mai mult decât atât acești domni? Ce să le mai demonstrăm? Eu nu am nimic cu producătorii de legume în sere și solarii dar vreau să întreb: sunt cumva roșiile și castraveții alimente de bază și nu știm noi?”, a declarat Romulus Oprea, Președintele Federației Naționale a Cartofului.

Suprafețele cultivate cu cartof au scăzut drastic

Romulus Oprea a subliniat că suprafețele cultivate au scăzut drastic iar în condițiile în care producătorii nu vor fi susținuți România va deveni în curând dependentă de importuri.

”Gândiți-vă cât de absurd este ca într-o țară ca România, în care se spune că a doua pâine a poporului este cartoful, să avem 500 de hectare de cartof pentru sămânță. Este o dezamăgire totală, o să se vadă acest lucru la suprafețe începând cu anul viitor pentru că anul acesta se trăia din speranțe. Pe ce criterii s-au luat banii de la noi? Criteriile sunt foarte simple: cine urlă

15

mai tare, acela primește mai mult! Noi ne-am văzut de treabă și, drept urmare, am fost ignorați. Deci cine urlă mai tare, ăla primește. Dar nu se poate să se meargă doar pe principiul acesta. Acesta nu este criteriu serios de redistribuire a sumelor. Criteriile ar trebui să fie cu totul altele. Ar trebui să aibă o bază reală în teren. Ar trebui să aibă o finalitate. Ar trebui să se vadă un pic peste ochelarii ăia de cal, dincolo cumva”, a mai comentat președintele Federației Naționale a Cartofului.

Mai mult, Romulus Oprea a subliniat că nu a reușit să aibă un dialog cu conducerea Ministerului Agriculturii pentru a face o analiză clară a situației în care se află producătorii de cartofi.”N-am reușit să vorbim niciodată cu el (cu ministrul agriculturii Adrian Oros n.r). Nici asta nu e normal! Nu este posibil să nu întâlnești un om care este plătit până la urmă din fonduri publice. Nu cumva ar trebui să ne reprezinte? Să fie ministrul Agriculturii? Eu nu-l văd ca fiind ministrul Agriculturii”, a conchis dezamăgit președintele Federației Naționale a Cartofului.

Vă reamintim că ieri, vineri, Agrointeligența –  AGROINTEL.RO a publicat în premieră noile plafoane alocate pentru plata sprijinului cuplat vegetal. Potrivit actului normativ publicat de MADR și aflat în dezbatere publică, au fost operate mai multe transferuri de sume de la mai multe culturi pentru a se dubla cuantumul inițial pentru sere și solarii care ar fi urmat să încaseze 2.600 de euro la hectar. După ce s-au făcut tăieri la alte scheme – cea mai mare tăiere fiind de 3,1 milioane de euro de la cartoful pentru industrializare, la sere și solarii s-a ajuns la o plată de aproape 5.000 de euro la hectar.

Nu luați din banii pentru cultivatorii de cartofi! Mesajul dr. Gheorghe Boțoman pentru ministrul Adrian Oros! agrointeligenta.ro - 27 aprilie

Unul dintre cei mai cunoscuți fermieri, dar și cercetători în domeniul culturii de cartof, dr. Gheorghe Boțoman, face un apel pentru salvarea acestei culturi esențiale! Printr-un mesaj transmis ministrului Agriculturii, Adrian Oros, dr. Boțoman roagă pe acesta să reconsidere transferarea sumelor de la sprijinul cuplat pentru cartof către alte culturi.

16

„Stimate Domnule Ministru Oros,

Ca membru fondator al Federației Naționale Cartoful din România și fost Președinte al acestei organizații de fermieri, prima înființată după Revoluția din 1989, vă rog respectuos să reconsiderați intenția de redistribuire a sprijinului cuplat la cele două măsuri care privesc cultura cartofului (cartof sămânță și cartof timpuriu pentru industrializare). Am avut recent foarte multe discuții pe această temă cu fermierii cultivatori de cartof din județele Brașov, Covasna, Harghita, Bacău și Sibiu și vă informez cu toată responsabilitatea, iar mesajul meu îl voi face public, că fără un sprijin imediat și substanțial pentru fermierii cultivatori de cartof această cultură va fi practic abandonată, iar România nu va mai putea asigura consumul anual de cel puțin 1,7 milioane de tone din surse interne, și implicit siguranța alimentară a românilor va fi în mare pericol!

Susțin cu toată răspunderea Memoriile recente înaintate de către FNCR, în care este prezentată în detaliu situația culturii cartofului din România și nevoia stringentă de a susține această cultură, cel puțin să-și stopeze declinul real din ultimii ani”, este mesajul transmis de către dr. Gheorghe Boțoman ministrului Oros.

Vă reamintim că potrivit unui noi proiect de Hotărâre de Guvern, Ministerul Agriculturii a făcut mai multe transferuri de sume între plafoanele alocate culturilor care încasează sprijin cuplat. Pentru a dubla până la 5.000 de euro/ha subvenția pentru legumele în spații protejate (sere și solarii), MADR a tăiat de la mai multe culturi, inclusiv de la cartoful timpuriu, cânepă, roșii și castraveți în câmp.

Ministrul Agriculturii: ”Subvenția APIA la lucernă va fi 94 de euro la hectar!” agrointeligenta.ro - 25 aprilie 2020

Subvenția APIA pentru cultura de lucernă va fi plătită în 2020 la un nivel de circa 94 de euro la hectar. Ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat că vor fi operate transferuri între plafoanele anunțate inițial pentru plata sprijinului cuplat din sectorul vegetal, dar aceste modificări nu au afectat plafonul pentru lucernă.

17

”Va fi 94 de euro la hectar, la lucernă. Am în față un tabel de propuneri de fonduri transfer sprijin cuplat pentru că tocmai lucrăm să reașezăm plafoanele pentru cei de la legumicultură. La lucernă atât avem pe această propunere, dar forma finală va apărea în curând, pe această propunere de lucru este 94,6 euro/hectar. Anul trecut s-a plătit 95,08 euro/ha”, a declarat ministrul Agriculturii într-un interviu acordat Agro TV.

În ambele proiecte de Hotărâre de Guvern, pentru cultura de lucernă, bugetul total ce se împarte la numărul de hectare eligibile este de 16.354.250 de euro.

Plățile pot începe numai după ce Guvernul aprobă plafoanele și APIA calculează cuantumurile finale ce urmează să fie autorizate la plata către fermieri. Termenul până la care se pot face aceste plăți este de 30 iunie 2020 pentru suprafețele cultivate în 2019.

SPRIJINUL CUPLAT LA SOIA ȘI LUCERNĂ, MAI MARE!Agroinfo 25 aprilie 2020

A CRESCUT SUMA PENTRU PLATA PE HECTAR! Fermierii care au bifat, anul trecut, pe cererea unică depusă la APIA sprijinul cuplat la soia sau la lucernă ar putea beneficia de o sumă mai mare pe hectar prin comparație cu anul 2018. Sumele alocate pentru plata sprijinului cuplat la soia și la lucernă au crescut!

AGROINFO a calculat pentru fermieri cu cât au crescut, pentru 2019, sumele alocate pentru plata sprijinului cuplat la culturile de soia și lucernă prin comparație cu anul anterior. Pentru anul 2018, plafonul alocat de Ministerul Agriculturii pentru plata sprijinului cuplat la soia a fost de 28.164.490 de euro, iar cuantumul pe hectar plătit de APIA fermierilor pentru acest sprijin a fost de 206 euro/ha. Pentru anul 2019, plafonul alocat pentru plata sprijinului cuplat la soia a crescut cu 5.269.510 euro, astfel că anul acesta fermierilor le va fi împărțită suma de 33.434.000 euro.

O creștere a înregistrat și suma alocată pentru plata sprijinului cuplat la cultura de lucernă. Astfel, pentru anul 2018, această sumă a fost de 14.910.280 de euro, iar pentru plățile aferente anului 2019 sunt alocate 16.354.250 de euro, mai mult cu 1.443.970 de euro față de anul precedent. Pentru anul 2018, cuantumul pe hectar la lucernă achitat fermierilor a fost de 95,08 euro/ha.

AGROINFO vă pune la dispoziție sumele pe ultimii trei ani, 2017-2019. Plafoanele alocate pentru fiecare an și valoarea pe hectar ne-au fost furnizate de Ministerul Agriculturii și Agenția de Plăți și Intervenție pentru

18

Agricultură (APIA).

PLAFON ALOCAT ȘI CUANTUM PE HECTAR PENTRU 2017

SOIAPlafon alocat - 31.602.000 euro;Cuantum pe hectar sprijin cuplat soia – 191,8550 euro/ha;

LUCERNĂPlafon alocat - 11.873.070 euro;Cuantum pe hectar sprijin cuplat lucernă – 89,9000 euro/ha;

PLAFON ALOCAT ȘI CUANTUM PE HECTAR PENTRU 2018

SOIAPlafon alocat - 28.164.490 euro;Cuantum pe hectar sprijin cuplat soia 206 euro/ha

LUCERNĂPlafon alocat - 14.910.280 euro pentru lucernăCuantum pe hectar sprijin cuplat lucernă -  95,08 euro/ha

PLAFON ALOCAT PENTRU 2019

Soia - 33.434.000 euro;Lucernă - 16.354.250 euro.

Cuantumul pe hectar pentru plata sprijinului cuplat la soia și lucernă pentru anul 2019 nu a fost deocamdată stabilit de APIA. Ministerul Agriculturii a publicat vineri, 24 aprilie, bugetele alocate pentru plata sprijinului cuplat vegetal. După aprobarea acestei hotărâri de către Guvern, se vor stabili și valorile pe hectar prin raportarea plafoanelor la suprafețele eligibile la plată pentru anul de cerere 2019.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

FERMIERII REVOLTAȚI: E BĂTAIE DE JOC! MĂRIȚI PLAFONUL SUBVENȚIILOR!Agroinfo25 aprilie 2020 SUBVENȚIA PE HECTAR CARE A CĂZUT ÎN CAP! Cuantumul pe hectar pentru o subvenție APIA plătită din bani europeni a înregistrat cea mai spectaculoasă scădere. Practic, suma acordată acum fermierilor

19

este derizorie, extrem de mică, prin comparație cu anii precedenți. Anunțul Ministerului Agriculturii că transferă bani de la această subvenție pentru a crește bugetul altei subvenții a stârnit revolta fermierilor.

Ministerul Agriculturii a anunțat vineri, 24 aprilie 2020, printr-un proiect de hotărâre de Guvern că ia bani de la sprijinul cuplat pentru cartoful timpuriu pentru industrializare și-i transferă la sprijinul cuplat pentru legume cultivate în sere și solarii. Suma luată de la subvenția pentru cartof este de 3.127.420 de euro. Din plafonul alocat inițial și notiificat de România la Comisia Europeană, 4.995.000 de euro, a mai rămas pentru achitarea sprijinului cuplat la cartof, aferent anului 2019, suma de 1.867.580 de euro.

Fermierii, cultivatori de cartofi, au reacționat cu furie, așa cum o arată și mesajele transmise pe AGROINFO.

E inadmisibil! Plafonul pentru cartofii de industrializare este foarte mic! Este bataie de joc. Dacă ati ști câți bani se investesc în aceasta cultura. Nu este corect ce se întâmplă. Măriți plafonul subvențiilor.

Roșii oricum se importau din Noiembrie.Cartofi o sa importam și mai mult Pe Bani la iarna  Dacă se cultivau suficienți in Romania era altceva

Cartoful iarăsi bătaia de joc a oficialilor. Mulțumim.

Cuantumul pe hectar al sprijinului cuplat pentru cartoful timpuriu pentru industrializare a scăzut dramatic din anul 2015, primul an de acordare a acestei scheme de ajutor, până-n anul 2018. Suma plătită pe hectar în 2015, primul an, fermierilor români de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a fost uriașă, 11.257,47 euro/ha.

Pentru anul 2016, anul de cerere următor celui în care subvenția a avut o valoare uriașă, cuantumul pe hectar al sprijinului cuplat pentru cartoful timpuriu pentru industrializare a scăzut vertiginos, iar din cele peste 11.000 de euro pe hectar a ajuns la 2.291,0809 euro pe hectar. Pentru anul de cerere 2017, cuantumul sprijinului cuplat la cartoful timpuriu pentru industrializare a scăzut din nou, iar de la cele peste 2.000 de euro pe hectar a ajuns la 719,9998 euro pe hectar. Și, în sfârșit, pentru anul de cerere 2018, cuantumul pe hectar al acestei subvenții a ajuns la 1.000 de euro pe hectar. Dacă ne raportăm la anul de cerere 2017, se poate spune că a crescut. Dacă ne raportăm însă la anul de cerere 2015, vom observa că suma pe hectar plătită fermierilor români a scăzut de 11 ori. Precizăm că valorile pe hectar sunt comunicate de APIA.

20

Bugetul alocat pentru plata acestei subvenții, pentru anul de cerere 2015 a fost de 15.750.000 de euro, în timp ce pentru 2017, a scăzut dramatic la 1.740.614 de euro. Pentru anul de cerere 2018, plafonul alocat pentru sprijinul cuplat la cartoful timpuriu pentru industrializare a fost de 2.679.650 euro. Pentru anul 2019, acest buget aproape că s-a înjumătățit, a ajuns la 1.867.580 de euro. Sprijinul cuplat la cartoful timpuriu pentru industrializare, aferent anului 2019, le va fi plătit fermierilor de către APIA în acest an, după aprobarea proiectului de hotărâre de Guvern care stabilește plafoanele alocate pentru sprijinul cuplat pentru fiecare cultură, publicat ieri pe pagina MADR. Același act normativ menționează transferul de fonduri între o subvenție și alta.

CARTOFUL produs în România, o cultură în declin! Producătorii cer MĂSURI de urgenţă Nicoleta Dragomir  27 aprilie 2020 Decizia Guvernului de a lua bani de la sprijinul cuplat pentru cartof cu scopul de a-i redistribui spre alte subvenţii a determinat revolta producătorilor. Aceştia atrag atenţia că România nu-şi va mai putea asigura necesarul intern pentru cartoful de consum.

În mesajul transmis Ministrului Agriculturii Adrian Oros, Gheorghe Boţoman, membru fondator al Federaţiei Naţionale Cartoful din România (FNCR) precizează: "Domnule ministru, vă rog respectuos să reconsideraţi intenţia de redistribuire a sprijinului cuplat la cele două măsuri care privesc cultura cartofului - cartof sămânţă şi cartof timpuriu pentru industrializare. Am avut recent foarte multe discuţii pe această temă cu fermierii cultivatori de cartof din judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Bacău şi Sibiu şi vă informez cu toată responsabilitatea că fără un sprijin imediat şi substanţial pentru fermierii cultivatori de cartof această cultură va fi practic abandonată iar România nu va mai putea asigura consumul anual de cel puţin 1,7 milioane de tone din surse interne! Implicit securitatea alimentară a românilor va fi în mare pericol! Susţin cu toată răspunderea memoriile recente înaintate de către FNCR, în care este prezentată în detaliu situaţia culturii cartofului din România şi nevoia stringentă de a susţine această cultură, cel puţin să-şi stopeze declinul real din ultimii ani".Suprafaţa cultivată cu cartofi în România s-a înjumătăţit. Cartoful românesc acoperă doar 40 la sută din nevoile pieţei autohtone, restul fiind asigurat de importuri.

Ministerul Agriculturii a anunțat vineri, 24 aprilie 2020, printr-un proiect de hotărâre de Guvern că ia bani de la sprijinul cuplat pentru cartoful timpuriu pentru industrializare și-i transferă la sprijinul cuplat pentru legume cultivate în sere și solarii. Suma luată de la subvenția pentru cartof este de 3.127.420 de euro. Din plafonul alocat inițial și notificat de România la Comisia Europeană, de 4.995.000 de euro, a mai rămas pentru achitarea sprijinului

21

cuplat la cartof, aferent anului 2019, suma de 1.867.580 de euro.

MESAJUL FNCR PENTRU MINISTRUL AGRICULTURII

Romulus Oprea, preşedinte FNCR: În numele producătorilor de cartof din România dorim să ne manifestăm public dezamăgirea creată de intenția redistribuirii sprijinului cuplat la cele două măsuri care privesc cultura cartofului, atât la cel pentru sămânță cât și mai ales la cartoful timpuriu pentru industrializare în Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019 publicat pe site-ul MADR. Considerăm această redistribuire nerealistă și inacceptabilă, făcută pe criterii care nu au avut în vedere impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestei culturi de bază aflate deja în pronunțat declin.

Un număr important de fermieri nu vor  beneficia de sumele îndreptăţite, fermierii noştri aflându-se şi aşa la limita subzistenţei, fapt ce va duce la abandonul acestor culturi. În nenumăratele adrese şi memorii depuse la MADR, rămase fără răspuns și fără vreo acţiune concretă de relansare a acestei culturi, am arătat că fără un viitor ajutor acordat cartofului de consum şi fără sprijinul cuplat acordat celor două măsuri, atât cartoful pentru sămânţă cât şi cel timpuriu pentru industrializare vor dispărea, iar suprafeţele cultivate cu cartoful pentru consum se vor diminua drastic ducând la importuri masive la preţuri ridicate. Conform datelor APIA, puteţi observa în tabelul de mai jos că suprafeţele cultivate cu cartof pentru consum sunt într-o continuă scădere, parcă de neoprit fără un ajutor din partea MADR. Culturile beneficiare ale sprijinului cuplat sunt în scădere (la industrializare) sau în stagnare dar la un nivel ridicol pentru România.

Dacă situaţia nu se reglementează, la solicitarea fermierilor producători de cartof pentru consum, sămânță și timpuriu pentru industrializare pe care îi reprezentăm, vom fi nevoiţi să notificăm fabricile procesatoare că fermierii nu mai sunt dispuşi să încheie contracte pentru cartoful de procesare, fapt ce va determina probabil relocarea celor două(!) fabrici de procesare în alte ţări mai prietenoase cu fermierii lor. Se vor reduce drastic și suprafețele cultivate cu cartof pentru consum și pentru sămânță deja în 2021.

MESAJUL UNUI CULTIVATOR: NU LOVIŢI ÎN FERMIERII DE CARTOF PRIN TĂIEREA DRASTICĂ A SPRIJINULUI!

Vasile Pop Silaghi, producător cartof Girov, jud. Neamţ: Mai cultiv până în 10 ha de cartof anual, în special pentru samanta si consum pentru arenda. Am zis ca e trist ca taranii mei arendatori sa nu mai aiba dupa atatia ani cartof pentru familiile lor tocmai de la cel care purtase stindardul acestei

22

culturi in toata zona Moldovei si pe deasupra mai avea si un doctorat in domeniu. Iar micii fermieri din zonă nu aveau de unde sa cumpere samanţă. Sunt si alte cazuri de mari fermieri care au renuntat la cartof. Judetul Suceava, de exemplu,nu mai are cartof nici macar in vestita Statiune de Cercetari.Nu poti lasa la voia intamplarii o cultura atat de pretioasa, pretentioasa si atat de necesara (painea poporului!). La inceputul starii de urgenta, primarii comunelor invecinate, ca de obicei in vreme de criza, imi solicitau pentru nevoiasii satelor sa-i ajut in primul rand cu cartofi: "N-au ce mânca săracii". N-am mai avut, am oferit grau. De aceea vă rog, in aceste momente de trezire si de o noua abordare a securitatii alimentare a Romaniei, nu loviti in fermierii de cartof prin "taierea" atat de drastica (62%!!!) a sprijinului pentru cartoful timpuriu. Dimpotriva, ar trebui sa gandim un ANT nou pentru tot cartoful de consum. Altfel, si fermierii ramasi astazi pe baricadele "banalului" cartof vor pati ca şi mine! Un amplu material pe această temă citiţi în ediţia 15-31 mai a Revistei FERMA!

..................................................................

AJUTOARE pentru SECTOARELE: LAPTE, APICULTURĂ, LEGUME, CARNE DE VITĂ, OAIE și CAPRĂ! Agroinfo 25 aprilie 2020 - OFICIAL. Comisia Europeană a anunțat vineri, 24 aprilie 2020, un nou pachet de ajutoare pentru sectorul agroalimentar, în contextul pandemiei de coronavirus, informează un comunicat transmis pentru AGROINFO de Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Pachetul prezentat vineri include măsuri referitoare la ajutoarele pentru depozitarea privată în sectorul produselor lactate și în cel al cărnii, la autorizarea adoptării unor măsuri de auto-organizare în cadrul pieței de către operatorii din sectoarele grav afectate și la flexibilitatea programelor de sprijinire a pieței în sectorul fructelor și al legumelor, al vinului și al altor produse.

23

Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Consecințele crizei coronavirusului se fac din ce în ce mai mult simțite în sectorul agroalimentar, motiv pentru care am decis să luăm măsuri rapide, pe lângă cele adoptate deja de la izbucnirea crizei. În stadiul actual al evoluțiilor pieței, măsurile propuse sunt menite să transmită un semnal pentru stabilizarea piețelor și sunt considerate cele mai adecvate pentru asigurarea stabilității prețurilor și producției viitoare și, implicit, a aprovizionării stabile cu alimente și a securității alimentare. Noile măsuri excepționale pe care le anunțăm astăzi sunt destinate sprijinirii celor mai afectate sectoare agroalimentare, concentrându-se asupra perturbărilor deja observate, precum și asupra riscurilor viitoare. Am convingerea că aceste măsuri vor reduce presiunile cu care se confruntă piețele și vor da rapid rezultate concrete.”

Printre măsurile excepționale anunțate ca răspuns suplimentar la criza coronavirusului se numără:

Ajutoare pentru depozitarea privată: Comisia propune acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a produselor lactate (lapte praf degresat, unt, brânză) și a produselor din carne (carne de vită, oaie și capră). Această schemă va permite retragerea temporară a produselor de pe piață timp de minimum 2-3 luni și de maximum 5-6 luni. Această măsură va duce la o scădere a ofertei disponibile pe piață și va reechilibra piața pe termen lung.

Flexibilitate pentru programele de sprijinire a pieței: Comisia va introduce flexibilitate în punerea în aplicare a programelor de sprijinire a pieței pentru vin, fructe și legume, ulei de măsline, apicultură și programul UE pentru școli (lapte, fructe și legume). Aceasta va permite reorientarea priorităților de finanțare către măsuri de gestionare a crizei pentru toate sectoarele.

Derogare excepțională de la normele UE în materie de concurență: aplicabilă sectoarelor laptelui, florilor și cartofilor. Comisia va autoriza derogarea de la anumite norme privind concurența în temeiul articolului 222 din Regulamentul privind organizarea comună a piețelor, care permite operatorilor să adopte măsuri de auto-organizare în cadrul pieței. În mod concret, acestor sectoare li se va permite să ia în mod colectiv măsuri de stabilizare a pieței. De exemplu, sectorul laptelui va avea posibilitatea de a planifica în mod colectiv producția de lapte, iar sectorul florilor și cartofilor va fi autorizat să retragă produse de pe piață. De asemenea, va fi permisă depozitarea de către operatori privați. Astfel de acorduri și decizii vor fi valabile numai pentru o perioadă de maximum șase luni. Evoluțiile prețurilor de consum vor fi monitorizate îndeaproape pentru a se evita efectele negative.

24

Comisia intenționează ca aceste măsuri să fie adoptate până la sfârșitul lunii aprilie. În prealabil, va trebui să fie consultate statele membre și să se voteze cu privire la aceste măsuri. Prin urmare, ele vor face obiectul unor modificări. Detaliile complete cu privire la aceste propuneri vor fi prezentate la momentul adoptării finale.

Pachetul anunțat astăzi urmează unui set amplu de alte măsuri adoptat anterior de către Comisie pentru a sprijini sectorul agroalimentar în contextul crizei actuale, cum ar fi majorarea cuantumurilor ajutoarelor de stat, un nivel mai ridicat al plăților în avans și prelungirea termenelor pentru depunerea cererilor de plată. Flexibilitatea sporită în ceea ce privește normele politicii agricole comune vizează reducerea sarcinii administrative a fermierilor și a administrațiilor naționale.

Crescător de oi, întrebare pentru autorități: ”Ce facem cu lâna? Nu avem cui să o dăm nici pe degeaba!” Ramona Dascălu - 25 aprilie 2020

Situație dificilă pentru crescătorii de ovine care nu au unde să dea lâna nici măcar pe gratis! Vasile Lucian Burlacu are 200 de oi și spune că în zona sa, în județul Bacău, nu se caută deloc lâna. Dacă anul trecut a reușit să o dea unui centru de colectare din Sibiu, pe degeaba, anul acesta nimeni nu mai este interesat să o ia. În comuna Agăș, județul Bacău, în gospodăria lui Vasile Lucian Burlacu, lâna de pe 200 de oi zace în saci, în căruță, de zile bune. Crescătorul spune că efectiv nu știe ce să facă cu ea, unde să o țină sau să o depoziteze.

”Am 200 de oi și acum, după ce am tuns oile, țin lâna încărcată într-o căruță și nici nu știu ce să fac cu ea. Am undeva la 800 de kilograme de lână. Mai sunt și alți crescători de oi de aici din zonă în aceeași situație ca a mea. Nu știu ce să fac cu ea, unde să o țin, unde să o depozitez că o plouă afară în căruță”, a declarat crescătorul de oi pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

25

Acesta spune că a încercat să ia legătura cu autoritățile pentru a semnala problema cu care se confruntă, dar nu a primit niciun răspuns: ”Autoritățile nu zic nimic, liniște totală. M-am adresat și autorităților locale pentru că nu am ce face efectiv cu ea, unde să o duc. Am fost și la primărie și nu am primit niciun răspuns. Nu interesează pe nimeni. În condițiile astea, suntem nevoiți în ultimă instanță să îi dăm foc că altfel nu avem cum să scăpăm de ea. Autoritățile nu zic nimic acum când le întrebi, te lasă să faci și după aia acționează, te amendează. Dacă nu vor să ajungem să o ardem, să ne spună ce să facem cu ea, că nu pot să o țin o veșnicie în căruță, în fața casei. Pe această cale, întreb autoritățile: Ce facem cu lâna? Să ne spună unde să o ducem. Să facă ceva pentru valorificarea lânii sau măcar să o ia, să o ducă undeva”.

Secretarul de stat George Scarlat a anunțat oierii că programul ”Lâna” e păgubos

Crescătorul de oi băcăuan spune că pe actuala conducere de la Ministerul Agriculturii nu prea o interesează acest subiect: ”După informațiile pe care le deținem la ora asta, am înțeles că programul de minimis pentru lână o să pice anul acesta. Am fost la o ședință la Sibiu, în urmă cu o lună și ceva, la care a fost prezent și domnul secretar de stat George Scarlat, care a zis că programul cu lâna este mai mult păgubos. Deci, pentru actualul guvern nu este o prioritate lâna”.

Anul trecut a dat lâna gratis, dar a luat subvenția de 2 lei pe kilogram

Dacă anul trecut a reușit să dea lâna pe gratis la un centru de colectare sin Sibiu și să se aleagă și cu ceva bănuți de pe urma programului de minimis, anul acesta crede că nu va mai fi la fel de norocos.

”Nu se caută deloc lâna aici la noi în zonă, mai ales că provine de la oi țurcane și e lână aspră. E un centru pe aici în apropiere de noi, la Buhuș, dar e interesat doar de lână fină și alt centru în județ nu mai este. Anul trecut a venit cineva de la un centru din Sibiu și mi-a luat lâna. Am dat-o pe gratis, numai să scăpăm de ea, și eu m-am ales cu banii aceia de la stat, 2 lei pe kilogram, și cu banii pe care i-am luat am plătit tunsul oilor. Anul ăsta nu mai e interes nici din partea lor că ne-ar fi sunat până la ora asta”, a spus crescătorul de oi din județul Bacău.

George Scarlat, MADR: Cu cât fermierii depun cererile APIA mai repede, cu atât putem plăti subvențiile mai devreme!agrointeligenta.ro - 25 aprilie 2020 De succesul campaniei de depunere a cererilor pentru subvențiile agricole depinde data de la care pot începe plățile APIA, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat.

26

Oficialul a făcut apel către fermieri să nu lase pe ultima sută de metri declararea suprafețelor și a animalelor la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

”Eu fac apel către fermieri – dacă au termenul final pe 15 iunie, să nu vină pe 14 iunie la depunere. Cu cât depun mai repede, cu atât facem mai repede controlul și putem plăti mai devreme”, a spus George Scarlat în cadrul unui interviu acordat StartUp Cafe.

Secretarul de stat spune că înainte de suspendarea campaniei de depunere fizică la centrele APIA, lucrurile se mișcau într-un ritm foarte bun. ”Pentru dosarele APIA, eram într-un ritm foarte bun cu fermierii care respectau programările. Din păcate în această perioada s-a creat o problema de reorganizare. Am discutat un sistem de depunere online, e mai greoaie procedura, trebuie sunat fermierul. Poți să pierzi și 15 minute cu un fermier că să-i explici totul. (..) Sunt fermieri care nu sunt la curent cu digitalizarea, dar avem o suprafață de 1,77 milioane ha în sistem și încă 800.000 ha digitalizate (așteptăm cererile)”, a precizat oficialul.

George Scarlat a reamintit că în acest an, plata avansului se va face în procent de până la 70% din schemele de bază.

La acest moment, la centrele APIA, depunerea cererilor pentru subvențiile agricole pe 2020 se face online. Campania de depunere a fost prelungită cu o lună, ultima zi pentru depunerea cererilor fără penalizare fiind 15 iunie.

Cum va calcula APIA subventiile pentru fermieriAprilie 27, 2020Incepand din data de 16 octombrie 2019 si pana la data curenta, respectiv 27.04.2020, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a autorizat la plata suma totala de 2,72 miliarde de euro.Din aceasta suma, 1,82 miliarde de euro provin din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), 570,55 milioane de euro din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala (FEADR). La acestea se adauga cofinantare de la Bugetul National, respectiv 337,29 milioane de euro.Platile se vor efectua astfel:

Pentru platile directe si ajutoarele nationale tranzitorii la cursul de schimb de 4.7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrala Europeana in data de 30.09.2019 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/3 din 01.10.2019;Pentru masurile delegate AFIR la cursul de schimb de 4.6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrala Europeana in data de 31.12.2018 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.1/06 din 03.01.2019;

27

Pentru ajutoarelor de stat sumele aferente sunt calculate la un curs de schimb de 4,7 lei/euro.

Totodata, pentru declaratiile de cheltuieli FEGA transmise catre Comisia Europeana, aferente perioadei 16.10.2019 – 28.02.2020, reprezentand platile efectuate fermierilor pentru Campania 2019 si Masuri de piata, comert exterior si promovarea produselor agricole, Comisia Europeana a rambursat Romaniei, in perioada ianuarie – aprilie 2020 suma de 1,73 miliarde euro.APIA: 2,72 miliarde de euro pentru fermierii care au depus cerere în campania 2019 S.B.Miscellanea / 27 aprilie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a continuat autorizarea la plată a fermierilor care au depus cerere de plată în campania 2019, suma totală plătită până în prezent depăşind 2,72 miliarde de euro, potrivit unui comunicat remis azi, potrivit Agerpres."În paralel cu derularea în mediul online a Campaniei 2020 de primire a cererilor unice de plată în contextul limitării răspândirii epidemiei de Coronavirus pe teritoriul României, pentru a veni în sprijinul fermierilor şi a asigura un flux neîntrerupt de capital, atât de necesar în această perioadă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a continuat în ritm accelerat autorizarea la plată a fermierilor care au depus cerere de plată în Campania 2019", se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, începând din data de 16 octombrie 2019 şi până la 27 aprilie 2020, APIA a autorizat la plată suma totală de 2,72 miliarde de euro din care 1,82 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 570,55 milioane de euro din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR), plus cofinanţare de la bugetul naţional, respectiv 337,29 milioane de euro din bugetul naţional.

Totodată, reprezentanţii APIA menţionează că pentru declaraţiile de cheltuieli FEGA transmise către Comisia Europeană, aferente perioadei 16 octombrie 2019 - 28 februarie 2020, reprezentând plăţile efectuate fermierilor pentru Campania 2019 şi Măsuri de piaţă, comerţ exterior şi

28

promovarea produselor agricole, Comisia Europeană a rambursat României, în perioada ianuarie - aprilie 2020 suma de 1,73 miliarde euro.

OFICIAL APIA ASTĂZI: BANII ÎN CONTURILE FERMIERILOR!Agroinfo 27 aprilie 2020

ANUNȚ OFICIAL APIA! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță plățile făcute fermierilor până astăzi, 27 aprilie 2020. APIA a transmis un comunicat pentru AGROINFO.

În paralel cu derularea în mediul online a Campaniei 2020 de primire a cererilor unice de plată în contextul limitării răspândirii epidemiei de Coronavirus pe teritoriul României, pentru a veni în sprijinul fermierilor și a asigura un flux neîntrerupt de capital, atât de necesar în această perioadă, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a continuat în ritm accelerat autorizarea la plata regulară a fermerilor care au depus cerere de plată în Campania 2019.

Astfel, începând din data de 16 octombrie 2019 și până la data curentă, respectiv 27.04.2020,  APIA a autorizat la plată suma totală de 2,72 miliarde de euro din care 1,82 miliare de euro  din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 570,55 milioane de euro din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul Național, respectiv 337,29 milioane de euro din Bugetul Național.

Menționăm că plățile se vor efectua astfel:

⦁ Pentru plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii la cursul de schimb de 4.7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/3 din 01.10.2019;⦁ Pentru măsurile delegate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale la cursul de schimb de 4.6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.1/06 din 03.01.2019;⦁ *Pentru ajutoarelor de stat sumele aferente sunt calculate la un curs de schimb de 4,7 lei/euro.

Totodată, precizăm că pentru declaraţiile de cheltuieli FEGA transmise către Comisia Europeană, aferente perioadei 16.10.2019 – 28.02.2020, reprezentând plăţile efectuate fermierilor pentru Campania 2019 și Măsuri de piață, comerţ exterior și promovarea produselor agricole, Comisia Europeană a rambursat României, în perioada ianuarie - aprilie 2020 suma de 1,73 miliarde euro.

29

SUBVENȚIE DIRECTĂ pentru ACHIZIȚIONAREA DE ANIMALE!Agroinfo  27 aprilie 2020 -

MINIMIS PENTRU ANIMALE! Acordarea unei subvenții directe crescătorilor de animale din zona montană pentru achiziționarea de animale de reproducție sau pentru cumpărarea de utilaje agricole, este solicitarea publică adresată ASTĂZI ministrului agriculturii, Adrian Oros, de senatorul PMP de Maramureș, Severica Covaciu.

De asemenea, parlamentarul îi mai cere șefului MADR să-i pună la dispoziție lista beneficiarilor ajutoarelor de minimis din agricultură în anul 2019.

Stimate domnule ministru, în calitate de senator de Maramureș, vă transmit faptul că problemele cu care se confruntă micii fermieri și producători agricoli din zona cu relief preponderent muntos sunt lipsa unor programe prin care să se acorde subvenție directă crescătorilor de animale pentru că aici activitatea principală în agricultură este creșterea animalelor. Și aici, aș putea spune lipsa unor programe prin care fermierii să-și achiziționeze animale de prăsilă sau alte programe precum ar fi achiziția micilor utilaje specifice zonei, a utilajelor agricole și a echipamentelor specifice acestei zone cum ar fi motocultoare, motocositoare, instalații de muls, garduri electrice, generatoare electrice. Gardurile electrice mult așteptate de fermieri să fie subvenționate, nu doar de crescătorii de animale, ci și de producătorii agricoli care au culturi în apropierea pădurilor și care sunt supuse riscului de a fi distruse de către porcii mistreți care produc atât de multe pagube tuturor fermierilor.

Consider că această lipsă a acestor programe duce la un dezechilibru financiar între zonele țării, cele de munte și cele de deal și câmpie care au beneficiat de Programele Tomata și Usturoiul și aici aș putea să dau exemplu faptul că, numai anul trecut, mai mult de jumătate din fondul alocat pe aceste programe s-a consumat doar în două județe, Galați și Olt. Așadar, domnule ministru, vă solicit ca ajutorul de minimis să fie repartizat în funcție de specificul zonei, astfel încât fiecare fermier, indiferent unde s-ar afla în România, să poată să beneficieze în mod echitabil de acest ajutor direct de minimis.

De asemenea, vă solicit, domnule ministru, să-mi puneți la dispoziție o situație cu numărul total al celor care au beneficiat de ajutor de minimis la nivelul anului 2019, o listă cu sumele alocate pe fiecare județ în parte, i-a cerut public senatorul Severica Covaciu ministrului agriculturii. Solicitarea parlamentarului a fost transmisă astăzi de TVR.

30

Unde sunt listele cu beneficiarii minimisului? Dumitru Nedelcu: 26 aprilie 2020 -

Sectorul agricol românesc beneficiază de un uriaş sprijin financiar, alocat atât din bugetul european, sub formă de subvenţii şi credite rambursabile, dar mai ales nerambursabile, cât şi din bugetul naţional, sub formă de ajutoare tranzitorii şi ajutoare de minimis.

Deşi cheltuirea banilor publici ar trebui transparentizată, fiindcă plătitorul de taxe trebuie să ştie unde i se duc banii, nu putem susţine că fluxurile acestea financiare direcţionate spre agricultură sunt foarte transparente.

Nu mă refer neapărat la publicarea sumelor destinate unei categorii sau alteia de beneficiari, ci la sumele alocate beneficiarilor concreţi, cu nume şi adresă. Există, ce-i drept, pe site-ul AFIR o bază de date a beneficiarilor fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Transparenţa în ceea ce priveşte cheltuirea banilor europeni este o cerinţă europeană, iar autorităţile noastre, de voie, de nevoie, trebuie să o respecte. Când e vorba însă de banii din bugetul naţional, gradul de transparenţă scade vertiginos, până la opacitate totală.

Ministerul nu mai centralizează datele judeţenePrin Ministerul Agriculturii au tot fost acordate, de-a lungul anilor şi mandatelor miniştrilor, ajutoare de minimis, pe care presa le-a semnalat prompt, cu informaţii privind suma totală şi cuantumul acordat. Dacă intri, însă, pe site-ul ministerului, madr.ro, centralizatoarele listelor cu beneficiari din judeţe sunt puţine. Găsim, de pildă, lista cu beneficiarii ajutorului de minimis acordat în baza HG nr. 867/2014 şi HG nr. 873/2014, adică pentru ”compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada mai-iulie 2014 ce au produs pagube asupra sectorului apicol”, respectiv pentru ”achiziţionarea de către producătorii

31

agricoli de berbeci de reproducţie din rase specializate şi de juninci din rase specializate”. Mai găsim o listă cu beneficiari de ajutoare de minimis în baza HG nr. 638/2016, HG nr. 723/2016 şi HG nr. 852/2016, adică pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate, de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne şi de animale de reproducţie din rase pure şi/sau hibride din specia porcine. Cam asta e tot, deşi după 2016 au fost adoptate alte HG-uri pentru acordarea unor ajutoare de minimis: pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate, pentru lână şi pentru usturoi. Astea îmi vin acum în minte, au fost cele mai popularizate, atât de politicieni, cât şi de presă.

Cum putem proba corectitudinea cifrelor?

Câteva direcţii agricole, cum ar fi DADR Olt, au respectat legea şi au publicat listele cu beneficiari: nume şi sume, uneori şi localităţile unde îşi desfăşoară activitatea. Alte direcţii judeţene nu au catadicsit să publice listele cu beneficiari. Între timp, politicienii de la putere s-au întrecut să prezinte date cât mai triumfătoare despre numărul beneficiarilor. Or, singura cale de a ne convinge de adevărul spuselor lor ar fi fost să publice pe site-ul MADR listele centralizate ale beneficiarilor din judeţe. Nici măcar nu ar fi trebuit să ne prezinte totalul naţional: ne-am fi făcut timp, unii dintre noi, jurnalişti sau simpli cetăţeni, să facem adunările cuvenite. Dar, cum spuneam, aceste liste centralizate nu există pe site-ul ministerului. Sunt numai pe site-urile direcţiilor agricole, ale acelor direcţii care le-au publicat, fiindcă altele nu le-au afişat! Nu ştim exact câţi cultivatori de tomate în spaţii protejate au încasat banii, în cei trei ani de când funcţionează programul, în fiecare ciclu de producţie. Nu ştim, de asemenea, câţi au beneficiat de ajutorul de minimis pentru lână şi pentru usturoi. Nu mai invocăm, desigur, corectitudinea întocmirii dosarelor, deşi subiectul ar merita aprofundat, mai ales după ce conducerea actuală a ministerului a semnalat într-o conferinţă de presă că unii beneficiari, mai ales cei din domeniul legumicol, ar fi fost producători numai pe hârtie.

32

Ce bani au încasat oltenii pentru usturoi?Dacă pe site-ul ministerului nu găsim listele centralizate, am explorat paginile online ale direcţiilor agricole. Cum am precizat, DADR Olt se numără printre direcţiile agricole care dovedesc trasparenţă în ceea ce priveşte acordarea ajutoarelor de minimis. Cum intri pe pagina principală, descoperi imediat linkul către situaţia centralizatoare a beneficiarilor ajutorului de minimis pentru cultivarea usturoiului, lista datând din 14 octombrie 2019. În judeţul Olt au fost 26 de beneficiari, suma totală acordată fiind 257.139 lei. Nu public numele beneficiarilor, le puteţi afla după numai câteva clickuri, dar precizez că cea mai mare sumă plătită unui singur beneficiar a fost 69.750 de lei. Un alt fermier figurează pe listă ca beneficiar al sumei de 19.530 de lei. Solicitanţii sunt, cei mai mulţi, din localitatea Vişina, dar şi din Vădăstriţa, Băbiciu, Dobrosloveni, Ghimpeţeni, Corabia, Stoicăneşti, Giuvărăşti şi Nicolae Titulescu.

Si DADR Botoşani a publicat lista cu beneficiarii ajutorului de minimis pentru cultivarea usturoiului, acordat în baza HG 108/2019. În Botoşani, sunt 22 de fermieri care au încasat acest tip de ajutor, cei mai mulţi dintre ei, 19, fiind activi în localitatea Copalău, vestită pentru culturile de usturoi. Suma totală acordată în judeţ a fost de 208.262 de lei. Cea mai mare sumă a fost acordată unui fermier din Copalău, 25.110 lei. Amintesc că ajutorul de minimis pentru usturoi s-a ridicat la 3000 de euro/ha.DADR Botoşani a publicat şi lista cu beneficiari ai programului ”Tomate în spaţii protejate”, din 2019, ciclul I de producţie. Au fost 67 de beneficiari, suma totală ajungând la 937.423,80 lei. În 2018, în ciclul I, au fost 54 de beneficiari, iar în ciclul II, 44.Dacă am fi găsit pe site-ul ministerului centralizate astfel de liste, din fiecare judeţ, am fi ştiut exact numărul beneficiarilor şi sumele acordate. Dar, potrivit unei vorbe înţelepte a românului, ”De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere”.

DADR Teleorman a publicat, de asemenea, lista cu beneficiarii ajutorului de minimis pentru usturoi. Au fost 57 de beneficiari, suma totală acordată la nivelul judeţului fiind 570.913,51 lei. Cea mai mare sumă, 21.343,50 lei, a fost plătită unui fermier din Furculeşti. Numărul beneficiarilor ajutorului de minimis pentru tomate cultivate în sere şi solarii a fost 497, pentru ciclul I, 2019, suma totală acordată la nivel judeţean fiind de 6.953.725,80 de lei, iar pentru ciclul II au fost 177 de beneficiari.Funcţionarii DADR Teleorman au publicat şi lista cu beneficiarii ajutorului de minimis pentru lână: 28 de oieri, 104.700,00 de lei. În Olt au fost numai trei şi au încasat 11.720 de lei.

33

LEGEA OBLIGĂ DIRECŢIILE SĂ FIE TRANSPARENTEDacă doriţi să aflaţi listele cu beneficiari din judeţul Galaţi, aşteptarea vă va fi crunt înşelată, deşi în acest judeţ se află probabil cel mai mare bazin legumicol din ţară, cel de la Matca, unde sunt sute de hectare de spaţii protejate. Intraţi şi dvs. pe site-ul dajgalati.ro, poate reuşiţi să descoperiţi vreo informaţie în acest sens. De altfel, puteţi explora site-urile tuturor direcţiilor agricole din România, pentru a verifica gradul de transparenţă al fiecărei direcţii în parte în ceea ce priveşte alocarea ajutoarelor de minimis. Publicarea acestor informaţii nu este facultativă, ci impusă de lege. Iată ce prevede, de pildă, art. 15, alin. 3) al HG 108/2019: ”Lista se publică pe site-ul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti”. E vorba, desigur, de lista beneficiarilor ajutorului de minimis şi de sumele acordate potrivit hotărârii respective.

AFIR si FINANTARI

Ce despăgubiri au primit fermierii români după seceta din 2015! agrointeligenta.ro - 27 aprilie 2020

Fermierii români au încasat ultimele despăgubiri de secetă la nivel național în urmă cu circa cinci ani. Anul 2015 a fost de asemenea unul secetos, însă deficitul de precipitații a lovit România pe perioada verii și toamna, astfel că principalele culturi afectate au fost cele înființate primăvara: porumbul și floarea-soarelui. Au fost despăgubite inclusiv pierderile la pășune, fâneață și plantele de nutreț.

Pentru seceta din 2015, aproape 80.000 de cereri de despăgubire au fost înregistrate la nivel național. 79.651 mai exact!  Pierderile de venit cauzate de secetă au fost acoperite de la bugetul de stat iar banii au mers către producătorii agricoli care au avut pierderi de cel puțin 30% pentru anumite culturi.

Plățile s-au făcut prin APIA

Pentru seceta din 2015, despăgubirea fermierilor s-a făcut prin APIA, care a centralizat cererile și a făcut ulterior plățile începând cu data de 22 decembrie 2015. La acea vreme, director la APIA era clujeanul Ioan Merca.

34

Pierderile de venit cauzate de secetă sunt acoperite de la bugetul de stat pentru fermierii care au depus cereri la APIA până pe 2 decembrie. Sunt eligibile pentru plată exploatațiile care au pierderi de cel puțin 30% pentru anumite culturi, și care sunt:

a) producători agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare;

c) producători agricoli persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu/sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Banii ce s-au plătit au reprezentat procentul de calamitate pe care l-au avut trecut în procesul verbal și care s-a raportat la plafonul maximal al despăgubirilor aferente fiecărei culturi, după cum urmează:

În mai puțin de o lună de la demararea plăților fermierilor, sumele au fost virate integral în conturi, proporțional cu pierderile. ”Dacă paguba produsă a fost de 60 la sută calculul este simplu 560*60% adică 336 lei. Aceasta este suma pe care a încasat-o la hectar un fermier, persoană juridică, care a avut o pagubă cauzată de secetă de 60 la sută. Toate plățile au fost făcute în totalitate iar, repet, 100% din sumele afișate în Ordonanța de Urgență primeau doar fermierii care au fost păgubiți în proporție de 100%. Deci doar această categorie primea suma maximă prevăzută iar pentru ceilalți suma se reducea în funcție de calamitate. Vorbim atât de fermieri persoane juridice cât și cei înregistrați ca persoane fizice”, ne-a declara în 19 ianuarie 2016 directorul general al APIA, Ioan Merca.

35

Fonduri europene 2020. Prima submăsură va fi deblocată în mai cu alocare de 43 de milioane de euroagrointeligenta.ro - 25 aprilie

Fondurile europene din sectorul agricol urmează să fie deblocate în curând. Secretarul de stat George Scarlat de la Ministerul Agriculturii a anunțat că luna mai este termenul pentru redeschiderea submăsurii 4.3 care va beneficia de o finanțare de 43 de milioane de euro.

”Cel mai târziu în luna mai vom redeschide măsura 4.3 cu un buget de 43 milioane de euro. Vor avea punctaj suplimentar UAI-urile care nu au beneficiat niciodată de fonduri. (…) În prima parte a lunii mai vom da drumul. Comisiile se întâlnesc mai greu acum, dar sunt notificate măsurile. Așteptăm avizul, suntem pregătiți, ghidurile pregătite”, a declarat George Scarlat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în cadrul unui interviu acordat StarUp Cafe.

”Pentru echipamente de irigații, prin măsura 4.3, UAI-urile pot aplica pentru fonduri de până la maxim 30% din valoarea proiectului”, a mai precizat Scarlat.

Vă reamintim că la jumătatea lunii martie, lansarea sesiunii de proiecte pentru o serie de submăsuri a fost amânată la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României în urma evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR) a decis amânarea lansării sesiunilor de depunere proiecte pentru următoarele Măsuri/Submăsuri:

– Măsura 2 „Servicii de consiliere privind măsuri zoosanitare de prevenire și combatere a Pestei Porcine Africane (PPA), măsurile minime de biosecuritate și normele sanitar veterinare în creșterea suinelor„;

– Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea /marketingul produselor agricole”- componenta unități de sacrificare de mica capacitate;

– Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructura de irigații;

36

– Submăsura 5.1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale”;

– Submăsura 5.2 „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse şi de evenimente catastrofale”;

– Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”;

– Submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”;

– Submăsura 17. 1 „ Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor și a plantelor”.

MASURI NOI DE SPRIJIN PENTRU SECTORUL AGRO-ALIMENTAR, ANUNTATE DE UE: Agroromania.ro 27 Apr. 2020

Comisia Europeana, organismul executiv al UE, anunta masuri noi de sprijin neasteptate pentru sectorul agroalimentar.

"Comisia actioneaza cu promptitudine si propune noi masuri exceptionale pentru a oferi mai mult sprijin pietelor agricole si alimentare cel mai afectate. Sectorul agroalimentar al UE da dovada de rezilienta in aceste vremuri fara precedent, in contextul pandemiei de coronavirus. Unele piete au fost insa puternic afectate de consecintele acestei crize a sanatatii publice", a informat CE.

Pachetul prezentat vineri include masuri referitoare la ajutoarele pentru depozitarea privata in sectorul produselor lactate si in cel al carnii, la autorizarea adoptarii unor masuri de auto-organizare in cadrul pietei de catre operatorii din sectoarele grav afectate si la flexibilitatea programelor de sprijinire a pietei in sectorul fructelor si al legumelor, al vinului si al altor produse.

37

 "Consecintele crizei coronavirusului se fac din ce in ce mai mult simtite in sectorul agroalimentar, motiv pentru care am decis sa luam masuri rapide, pe langa cele adoptate deja de la izbucnirea crizei. In stadiul actual al evolutiilor pietei, masurile propuse sunt menite sa transmita un semnal pentru stabilizarea pietelor si sunt considerate cele mai adecvate pentru asigurarea stabilitatii preturilor si productiei viitoare si, implicit, a aprovizionarii stabile cu alimente si a securitatii alimentare. Noile masuri exceptionale pe care le anuntam astazi sunt destinate sprijinirii celor mai afectate sectoare agroalimentare, concentrandu-se asupra perturbarilor deja observate, precum si asupra riscurilor viitoare. Am convingerea ca aceste masuri vor reduce presiunile cu care se confrunta pietele si vor da rapid rezultate concrete", spune comisarul pentru agricultura, Janusz Wojciechowski.

Cati bani a atras Romania de la Uniunea Europeana Aprilie 27, 2020La nivelul Romaniei, pana la 3 aprilie 2020, rata de absorbtie este de 40%, raportat la media UE care este de 44%. Practic, tara noastra a atras 12,09 miliarde euro, bani europeni intrati prin Politica de Coeziune si Politica Agricola.

Acestor sume li se adauga 7,92 miliarde euro plati directe catre fermieri.

In actuala perioada de programare, pana la 31 martie 2020, prin programele operationale gestionate de MFE, au fost semnate 2.221 contracte cu o valoare totala de 89.526.118.090 lei, astfel:

Programul Operational Asistenta Tehnica (POAT) – 113 contracte in valoare de 1.222.373.058 lei;

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) – 322 contracte in valoare de 67.360.491.526 lei;

Programul Operational competitivitate (POC) – 426 contracte in valoare de 5.175.767.764;

Programul Operational Capital Uman (POCU) – 1360 in valoare de 15.767.485.742 lei.

Proiectele cu cea mai mare alocare pentru fiecare proiect operational in parte sunt:

POAT – „Sprijin pentru finantarea cheltuielilor de personal efectuate in perioada decembrie 2015-decembrie 2017 pentru  personalul Ministerului Fondurilor Europene implicat in coordonarea, gestionarea si controlul FESI”  finantat prin Axa Prioritara 3/3.1.2, cu o valoare de 144.295.811,75 lei.

38

POIM – „Reabilitarea liniei de cale ferata Frontiera Curtici-Simeria parte componenta a Coridorului IV Pan European pentru circulatia trenurilor cu viteza max. de 160 km/h, tronsonul 2 km. 614-Gurasada si tronsonul 3 Gurasada-Simeria”, finantat prin  Axa Prioritara 1:  Imbunatatirea mobilitatii prin dezvoltarea retelei TEN-T si a transportului cu metroul. OS 1.2  Cresterea mobilitatii pe reteaua feroviara TEN-T centrala, cu o valoare de 8.011.449.722 lei.

POC – „Proiect major – Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)”, finantat prin Axa Prioritara 1/P1.1/OS1.1, cu o valoare totala de 630.299.226 lei.

POCU – „Sprijin pentru finantarea cheltuielilor de personal efectuate in perioada decembrie 2015 – decembrie 2021 pentru personalul MFE implicat in gestionarea POCU si POSDRU”, finantat prin Axa Prioritara 7/Asistenta Tehnica/POCU/155/7/4/Operatiune aferenta OS AT POCU Obiectiv specific integrat 7.1,7.2,7.38, cu o valoare de 92.027.772 lei.

Asigurarea pe bani europeni, o măsură PNDR care are nevoie de modificări   Mihaela PrevendaCriza generată de COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri și, în același timp, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor.

Un astfel de instrument îl oferă Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Numai că fermierii ne transmit că se confruntă cu probleme în accesarea fondurilor alocate acestei măsuri, fiind nevoie de modificări pentru a putea fi accesată de cât mai mulți agricultori. O procedură simplificată, care să țină cont de realitățile din ferme, ar crește numărul fermierilor care ar putea accesa măsura derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și, totodată, ar duce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene ale Submăsurii 17.1.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a făcut câteva propuneri privind modificarea Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1, pe care le-a transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern și Președinție (propunerile pot fi consultate mai jos, așa cum au fost ele transmise autorităților).

„În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar

39

asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, a precizat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Fermierii solicită Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să pună la dispoziția Clubului Ghidul Solicitantului actualizat pentru Submăsura 17.1 înainte de a fi publicat. „Cerem acest lucru pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem către AFIR poziția avizată a fermierilor, care până la urmă sunt beneficiarii acestei măsuri”, a punctat Florian Ciolacu.

Probleme și soluții

(1) Documente

Se alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.

Opis dosar:

Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.

Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;

Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;

Atâta timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;

40

Se solicită mai multe documente cu aceeași informație: extras bancar pentru a confirma plata, confirmare din partea asigurătorilor cu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;

Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.

Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare (fermierul nu ar trebui să depună atâtea documente). Semnarea unor acorduri de colaborare între AFIR si asigurători, respectiv AFIR și ANAF pentru accesul la bazele de date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată. Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) Diferențe Registrul Agricol/APIA, Registrul Agricol/producția validată în poliță de către asigurători

Registrul Agricol/APIA:

Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.

Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.

41

Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu ar trebui să fie motiv de neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.

Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/producții realizate:

Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.

Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă.

Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.

Propuneri:

Renunțarea la Registrul Agricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.

Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) Repartizare dosare

Dosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

42

Propuneri:

Alocarea unui fermier la același expert AFIR.

Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) Funcționarea sistemului IT

Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIR nu stăpânesc foarte bine sistemul electronic și Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.

Din discuțiile cu fermierii, ei invocă, pe lângă faptul că se lovesc de „latura umană” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), că întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsura 17.1).

Propunere:

Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.

(5) Termene răspuns

Termene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maximum 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.

Propunere:

Termenul de răspuns să fie extins la maximum 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.

(6) Practica în alte state UE

În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.

În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

43

Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.

Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitare să fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.

Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

Fondurile europene pentru irigatii vor fi deblocate. Fermierii pot

depune cererile In apr. 27, 2020 Fermierii vor putea accesa fondurile nerambursabile destinate sectorului agricol începând de luna viitoare! Prima submăsură ce va fi redeschisă este cea destinată investițiilor în sistemele de irigații. Asociațiile de fermieri din Iași vor putea depune proiectele în cadrul submăsurii 4.3 care va beneficia de o finanțare de 43 de milioane de euro.

„Cel mai târziu în prima parte a lunii mai,  vom redeschide submăsura 4.3 cu un buget de aproximativ 42-43 de milioane de euro. Comisiile se întâlnesc mai greu acum, dar sunt notificate măsurile. Așteptăm avizul, suntem pregătiți, ghidurile pregătite. Pentru echipamente de irigații, prin măsura 4.3, UAI-urile pot aplica pentru fonduri de până la maxim 30% din valoarea proiectului”, a declarat George Scarlat, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

George Scarlat a declarat că fermierii mari și cei mijlocii s-au organizat în asociații agricole, dar încă mai sunt mulți fermieri care lucrează suprafețe mici de teren. Potrivit specialiștilor din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), vor primi punctaj suplimentar unitățile administrativ-teritoriale care nu au beneficiat niciodată de fonduri europene. Un alt criteriu îl va reprezenta suprafața deservită.

44

Comisia Europeana da unda verde solicitarilor RomanieiAprilie 26, 2020

Comisia Europeana a publicat vineri Regulamentul ce include propunerile Romaniei de flexibilizare a fondurilor europene, prin care se faciliteaza interventiile pentru combaterea efectelor negative ale pandemiei cauzate de noul coronavirus.

Regulamentul (UE) 2020/558 al Parlamentului European si al Consiliului a fost aprobat de Comisia Europeana si publicat vineri in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

„Toate masurile propuse de Ministerul Fondurilor Europene au fost aprobate de catre Comisia Europeana. Sunt masuri in acord cu cele propuse de alte state membre, prin care se faciliteaza interventiile pentru combaterea efectelor negative ale pandemiei cauzate de noul coronavirus. Daca la preluarea mandatului in noiembrie 2019 vorbeam despre banii europeni care trebuie investiti, nu cheltuiti, si daca in perioada pandemiei vorbim despre banii europeni care salveaza vieti, in perioada urmatoare avem in vedere ca banii europeni sa ajute o economie sanatoasa imediat ce mediul social o va permite”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolos.

Ce a obtinut Romania in urma negocierilor:

„Flexibilitatea alocarii de sume intre fonduri (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune)” inseamna ca este permis transferul de fonduri pentru finantarea noilor prioritati de investitii, astfel incat banii europeni sa fie realocati eficient.

„Flexibilitatea alocarii de fonduri intre programele operationale” inseamna ca pot fi transferati bani de la un program operational la altul pentru a finanta masurile pentru combaterea efectelor negative ale raspandirii coronavirusului.

„Flexibilitatea alocarii de fonduri intre categoriile de regiuni” inseamna sprijinirea tuturor localitatilor din Romania afectate de COVID-19.

„Reducerea concentrarii tematice” inseamna, spre exemplu, posibilitatea transferarii de fonduri initial destinate cercetarii catre la mediul de afaceri in scopul relansarii economice.

45

„Cofinantarea integrala a cheltuielilor declarate incepand cu 1 iulie pana pe 30 iunie 2021” inseamna ca in perioada mentionata sumele aferente cofinantarii nationale nu mai trebuie asigurate de la bugetul de stat, fapt care reduce presiunea pe deficitul bugetar.

„Renuntarea la solicitarea evaluarii ex-ante pentru instrumentele financiare pentru finantarea capitalului de lucru” inseamna ca sunt reduse sarcinile administrative si intarzierile in implementare pentru a reactiona mai eficient la criza de sanatate publica.

Ce urmeaza din 2021?

Dincolo de eficientizarea alocarilor financiare permise de noul Regulament european, Ministerul Fondurilor Europene anunta etapele ce urmeaza a fi parcurse impreuna cu celelalte institutii, conform memorandumului „Masuri privind elaborarea documentelor programatice finantate din fonduri europene 2021-2027”adoptat de Guvernul Romaniei:

Semnarea de catre fiecare minister a Ordinelor Comune in vederea constituirii echipelor care coordoneaza elaborarea fiecarui program operational;

Finalizarea de catre ministerele responsabile, dupa caz, a autoevaluarilor nationale privind indeplinirea conditiilor favorizante pentru domeniile gestionate;

Raportarea stadiului indeplinirii conditiilor favorizante aflate in curs de realizare, astfel incat la nivelul MFE sa poata fi monitorizat periodic progresul;

Analiza de catre fiecare minister a primelor versiuni ale programelor operationale;

Transmiterea catre CE a primelor versiuni ale Programelor Operationale si a Acordului de Parteneriat 2021-2027.

Pana in prezent, in contextul negocierilor cu Comisia Europeana, la nivelul Ministerului Fondurilor Europene au fost elaborate deja primele versiuni ce contureaza structura programelor operationale pana la nivel de indicatori de realizare si de rezultat pentru fiecare axa prioritara.

Din anul 2021 va exista pentru prima oara un Program Operational dedicat exclusiv sanatatii, cu un buget de aproximativ 4,5 miliarde de euro.

46

ALTELE

OROS, MADR: NECESARUL DE CONSUM AL ROMANIEI, ASIGURAT. PRETUL PAINII NU VA CRESTE Agroromania.ro 27 Apr. 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian oros, spune ca necesarul de consum al Romaniei este asigurat, chiar daca seceta creeaza probleme. El a mai spus si ca pretul painii nu va creste, dar a aratat ca e prea devreme sa discutam despre acest lucru intr-acelasi timp.

"Este mult prea devreme sa spunem daca va creste pretul painii, deoarece conteaza ceea ce se intampla in Europa si la nivel mondial. In anii buni, cand a plouat productia de grau in Romania a fost de 7-8 chiar 9 milioane de tone de grau, iar noi consumam 2,5 milioane, maximum 3 milioane de tone. La porumb la fel, productia a fost de 14-15 milioane de tone, iar consumul maxim este 7 milioane de tone. Si daca productia s-ar injumatati, necesarul pentru consum al Romaniei ar fi asigurat", a declarat, duminica, la Digi 24, Adrian Oros.

 El a precizat ca la ora actuala sunt contraste in agricultura, pentru ca sunt domenii unde se inregistreaza stocuri foarte mari si din acest motiv recomanda consumatorilor sa cumpere numai produse romanesti "ca aceste stocuri sa nu fie irosite si munca acestor tarani sa fie rasplatita".

 "Intr-adevar si in alti ani legumicultorii, care nu erau in cooperative prin care sa poata sa negocieze niste preturi in supermarketuri, isi vindeau mai greu marfa si in anul acesta s-a schimbat foarte mult comportamentul de cumparare. Sunt si aceste restrictii de circulatie, dar sunt si foarte multe stocuri, nu numai de legume ci si de produse lactate, de carne de pasare, de carne de vita si de fructe. Ce putem face noi ca aceste stocuri sa nu fie irosite si munca acestor tarani sa fie rasplatita? Putem sa facem doua lucruri simple

47

si nu ne costa nimic: sa cautam si sa cumparam doar produse romanesti, iar copiiilor nostri, si acasa si la scoala, sa le spunem sa cumpere si sa consume doar produse romanesti si in cateva luni de zile toate magazinele vor cauta sa aiba pe rafturi doar produse romanesti. In paralel, statul va veni cu scheme de ajutor pentru a compensa aceste pierderi", a explicat Oros.

 "Structura agriculturii romanesti si a industriei alimentare este de asa natura. Jocurile preturilor, mai ales la cereale, le fac marii traderi si marii fermieri, iar Guvernul Romaniei poate interveni doar prin Rezervele de Stat. De aceea am fost nevoiti sa oprim exporturile si de ai aduce la aceeasi masa pe acesti traderi, de a negocia cu ei, in asa fel incat sa ramana suficiente rezerve in Romania, sa avem paine si cereale, iar preturile sa nu creasca. Asta trebuie sa faca fiecare guvern, dar din pacate in timp s-a ajuns intr-o situatie in care dependenta este data de catre cativa agenti mari. Eu am spus inca de a inceputul mandatului meu ca sustin ferma de familie. Daca am avea cateva zeci sau cateva sute de mii de ferme de familie in Romania nu am mai avea aceste probleme si lucrurile le-am regla mult mai simplu si asupra calitatii si asupra cantitatii si asupra pretului. Incercam sa reparam lucrurile, asa cum le gasim incercam sa le dregem", a mai spus ministrul.

Crește prețul pâinii? Precizările ministrului Agriculturii Alecsandru Ion 27 aprilie 2020   

Modalitatea în care sunt structurate agricultura şi industria alimentară românească face să existe îngrijorări crescute legate de majorarea prețului pâinii, chiar dacă în acest moment există stocuri importante de grâu.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, afirmă că este prea devreme pentru a avansa o eventuală creştere a preţului pâinii în toamna acestui an din cauza secetei suprapuse pe criza generată de noul coronavirus.Necesarul pentru consum al României va fi asigurat, chiar dacă producţia de cereale s-ar înjumătăţi, a precizat el.„Este mult prea devreme să spunem dacă va creşte preţul pâinii, deoarece contează ceea ce se întâmplă în Europa şi la nivel mondial. În anii buni,

48

când a plouat producţia de grâu în România a fost de 7-8 chiar 9 milioane de tone de grâu, iar noi consumăm 2,5 milioane, maximum 3 milioane de tone.La porumb la fel, producţia a fost de 14-15 milioane de tone, iar consumul maxim este 7 milioane de tone. Şi dacă producţia s-ar înjumătăţi, necesarul pentru consum al României ar fi asigurat”, a declarat, duminică, la Digi 24, Adrian Oros.

”Contraste în agricultură”

El a explicat că la ora actuală sunt contraste în agricultură, pentru că sunt domenii unde se înregistrează stocuri foarte mari şi din acest motiv recomandă consumatorilor să cumpere numai produse româneşti „ca aceste stocuri să nu fie irosite şi munca acestor ţărani să fie răsplătită”.„Într-adevăr şi în alţi ani legumicultorii, care nu erau în cooperative prin care să poată să negocieze nişte preţuri în supermarketuri, îşi vindeau mai greu marfa şi în anul acesta s-a schimbat foarte mult comportamentul de cumpărare.Sunt şi aceste restricţii de circulaţie, dar sunt şi foarte multe stocuri, nu numai de legume ci şi de produse lactate, de carne de pasăre, de carne de vită şi de fructe. Ce putem face noi ca aceste stocuri să nu fie irosite şi munca acestor ţărani să fie răsplătită?

Prețul pâinii depinde de cel al cerealelor

Putem să facem două lucruri simple şi nu ne costă nimic: să căutăm şi să cumpărăm doar produse româneşti, iar copiiilor noştri, şi acasă şi la şcoală, să le spunem să cumpere şi să consume doar produse româneşti şi în câteva luni de zile toate magazinele vor căuta să aibă pe rafturi doar produse româneşti. În paralel, statul va veni cu scheme de ajutor pentru a compensa aceste pierderi”, a explicat Oros, potrivit Agerpres.Întrebat de ce ar creşte preţul pâinii dacă există suficiente stocuri în România, şeful MADR avertizează că acest lucru este posibil datorită modalităţii în care este structurată agricultura şi industria alimentară românească.„Structura agriculturii româneşti şi a industriei alimentare este de aşa natură. Jocurile preţurilor, mai ales la cereale, le fac marii traderi şi marii fermieri, iar Guvernul României poate interveni doar prin Rezervele de Stat.

”Am fost nevoiţi să oprim exporturile”

De aceea am fost nevoiţi să oprim exporturile şi de ai aduce la aceeaşi masă pe aceşti traderi, de a negocia cu ei, în aşa fel încât să rămână suficiente rezerve în România, să avem pâine şi cereale, iar preţurile să nu crească.

49

Asta trebuie să facă fiecare guvern, dar din păcate în timp s-a ajuns într-o situaţie în care dependenţa este dată de către câţiva agenţi mari. Eu am spus încă de a începutul mandatului meu că susţin ferma de familie.Dacă am avea câteva zeci sau câteva sute de mii de ferme de familie în România nu am mai avea aceste probleme şi lucrurile le-am regla mult mai simplu şi asupra calităţii şi asupra cantităţii şi asupra preţului.Încercăm să reparăm lucrurile, aşa cum le găsim încercăm să le dregem”, a mai spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Previziuni sumbre la cereale, stocuri mari in legumicultura – Adrian Oros vorbeste despre jocul preturilor In apr. 27, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, afirmă că este prea devreme pentru a avansa o eventuală creştere a preţului pâinii în toamna acestui an din cauza secetei suprapuse pe criza generată de noul coronavirus, precizând că necesarul pentru consum al României va fi asigurat, chiar dacă producţia de cereale s-ar înjumătăţi, transmite Agerpres.

“Este mult prea devreme să spunem dacă va creşte preţul pâinii, deoarece contează ceea ce se întâmplă în Europa şi la nivel mondial. În anii buni, când a plouat producţia de grâu în România a fost de 7-8 chiar 9 milioane de tone de grâu, iar noi consumăm 2,5 milioane, maximum 3 milioane de tone. La porumb la fel, producţia a fost de 14-15 milioane de tone, iar consumul maxim este 7 milioane de tone. Şi dacă producţia s-ar înjumătăţi, necesarul pentru consum al României ar fi asigurat”, a declarat, duminică, la Digi 24, Adrian Oros.

El a precizat că la ora actuală sunt contraste în agricultură, pentru că sunt domenii unde se înregistrează stocuri foarte mari şi din acest motiv recomandă consumatorilor să cumpere numai produse româneşti “ca aceste stocuri să nu fie irosite şi munca acestor ţărani să fie răsplătită”.

“Într-adevăr şi în alţi ani legumicultorii, care nu erau în cooperative prin care să poată să negocieze nişte preţuri în supermarketuri, îşi vindeau mai greu marfa şi în anul acesta s-a schimbat foarte mult comportamentul de cumpărare. Sunt şi aceste restricţii de circulaţie, dar sunt şi foarte multe stocuri, nu numai de legume ci şi de produse lactate, de carne de pasăre, de carne de vită şi de fructe. Ce putem face noi ca aceste stocuri să nu fie irosite şi munca acestor ţărani să fie răsplătită? Putem să facem două lucruri simple şi nu ne costă nimic: să căutăm şi să cumpărăm doar produse româneşti, iar copiiilor noştri, şi acasă şi la şcoală, să le spunem să cumpere şi să consume doar produse româneşti şi în câteva luni de zile toate magazinele vor căuta

50

să aibă pe rafturi doar produse româneşti. În paralel, statul va veni cu scheme de ajutor pentru a compensa aceste pierderi”, a explicat Oros.

Întrebat de ce ar creşte preţul pâinii dacă există suficiente stocuri în România, şeful MADR avertizează că acest lucru este posibil datorită modalităţii în care este structurată agricultura şi industria alimentară românească.

“Structura agriculturii româneşti şi a industriei alimentare este de aşa natură. Jocurile preţurilor, mai ales la cereale, le fac marii traderi şi marii fermieri, iar Guvernul României poate interveni doar prin Rezervele de Stat. De aceea am fost nevoiţi să oprim exporturile şi de ai aduce la aceeaşi masă pe aceşti traderi, de a negocia cu ei, în aşa fel încât să rămână suficiente rezerve în România, să avem pâine şi cereale, iar preţurile să nu crească. Asta trebuie să facă fiecare guvern, dar din păcate în timp s-a ajuns într-o situaţie în care dependenţa este dată de către câţiva agenţi mari. Eu am spus încă de a începutul mandatului meu că susţin ferma de familie. Dacă am avea câteva zeci sau câteva sute de mii de ferme de familie în România nu am mai avea aceste probleme şi lucrurile le-am regla mult mai simplu şi asupra calităţii şi asupra cantităţii şi asupra preţului. Încercăm să reparăm lucrurile, aşa cum le găsim încercăm să le dregem”, a mai spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii spune că România va avea pâine suficientă, chiar dacă producţia de cereale s-ar înjumătăţi în acest an, din cauza secetei. Evoluția prețurilor InCont.ro, 27 aprilie 2020 12:34

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, afirmă că este prea devreme pentru a avansa o eventuală creştere a preţului pâinii în toamna acestui an din cauza secetei suprapuse pe criza generată de noul coronavirus.

Ministrul a precizat că necesarul pentru consum al României va fi asigurat, chiar dacă producţia de cereale s-ar înjumătăţi.

"Este mult prea devreme să spunem dacă va creşte preţul pâinii, deoarece contează ceea ce se întâmplă în Europa şi la nivel mondial. În anii buni,

51

când a plouat producţia de grâu în România a fost de 7-8 chiar 9 milioane de tone de grâu, iar noi consumăm 2,5 milioane, maximum 3 milioane de tone. La porumb la fel, producţia a fost de 14-15 milioane de tone, iar consumul maxim este 7 milioane de tone. Şi dacă producţia s-ar înjumătăţi, necesarul pentru consum al României ar fi asigurat", a declarat, la Digi 24, Adrian Oros, potrivit Agerpres.

El a precizat că la ora actuală sunt contraste în agricultură, pentru că sunt domenii unde se înregistrează stocuri foarte mari şi din acest motiv recomandă consumatorilor să cumpere numai produse româneşti "ca aceste stocuri să nu fie irosite şi munca acestor ţărani să fie răsplătită".

"Într-adevăr şi în alţi ani legumicultorii, care nu erau în cooperative prin care să poată să negocieze nişte preţuri în supermarketuri, îşi vindeau mai greu marfa şi în anul acesta s-a schimbat foarte mult comportamentul de cumpărare. Sunt şi aceste restricţii de circulaţie, dar sunt şi foarte multe stocuri, nu numai de legume ci şi de produse lactate, de carne de pasăre, de carne de vită şi de fructe. Ce putem face noi ca aceste stocuri să nu fie irosite şi munca acestor ţărani să fie răsplătită? Putem să facem două lucruri simple şi nu ne costă nimic: să căutăm şi să cumpărăm doar produse româneşti, iar copiiilor noştri, şi acasă şi la şcoală, să le spunem să cumpere şi să consume doar produse româneşti şi în câteva luni de zile toate magazinele vor căuta să aibă pe rafturi doar produse româneşti. În paralel, statul va veni cu scheme de ajutor pentru a compensa aceste pierderi", a explicat Oros.

Întrebat de ce ar creşte preţul pâinii dacă există suficiente stocuri în România, şeful MADR avertizează că acest lucru este posibil datorită modalităţii în care este structurată agricultura şi industria alimentară românească.

"Structura agriculturii româneşti şi a industriei alimentare este de aşa natură. Jocurile preţurilor, mai ales la cereale, le fac marii traderi şi marii fermieri, iar Guvernul României poate interveni doar prin Rezervele de Stat. De aceea am fost nevoiţi să oprim exporturile şi de ai aduce la aceeaşi masă pe aceşti traderi, de a negocia cu ei, în aşa fel încât să rămână suficiente rezerve în România, să avem pâine şi cereale, iar preţurile să nu crească. Asta trebuie să facă fiecare guvern, dar din păcate în timp s-a ajuns într-o situaţie în care dependenţa este dată de către câţiva agenţi mari. Eu am spus încă de a începutul mandatului meu că susţin ferma de familie. Dacă am avea câteva zeci sau câteva sute de mii de ferme de familie în România nu am mai avea aceste probleme şi lucrurile le-am regla mult mai simplu şi asupra calităţii şi asupra cantităţii şi asupra preţului. Încercăm să reparăm lucrurile, aşa cum le găsim încercăm să le dregem", a mai spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

52

Oros: crescatorii de animale, nevoiti sa apeleze la rezervele de hrana In apr. 27, 2020

Lipsa de precipitații se face resimțită și în partea de Vest a țării. Fermierii susțin că există un risc major pentru culturile de toamnă. Iar în Transilvania, crescătorii de animale sunt nevoiți să apeleze la rezervele de hrană din cauza secetei.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Adrian Oros s-a aflat zilele trecute în zonele afectate de secetă din Transilvania. Acesta s-a întâlnit cu fermierii locali și a remarcat faptul că culturile și pășunile sunt compromise.

„Situația este similară cu ceea ce am întâlnit în restul țării, nu a mai plouat de mult timp, iar culturile și pășunile sunt compromise. În lipsa vegetației, crescătorii de animale sunt nevoiți să apeleze la rezervele de hrană. Îi asigur pe fermieri că, pentru prima dată în zece ani, toţi cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri! Comitetele pentru situaţii de urgenţă se vor întruni şi vor evalua dimensiunea pagubelor, astfel încât să avem o imagine cât mai obiectivă. Agricultura merge înainte!”, scrie Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.Partea de Sud și cea de Est a României sunt cele mai afectate zone de secetă. Secretarul de stat la MADR, Emil Dumitru a fost în vizită în Ialomița, în comunele Cosambesti și Gheorghe Lazar. Acesta a remarcat faptul că fermierii din această regiune au fost afectați de condițiile meteo severe.

„Datorită echipei Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care prioritizează fermierii, am reușit sa pompăm apa pe canale care au fost secate din 1998, astfel încât sa putem diminua din pagubele făcute de seceta până acum”, scrie Emil-Florian Dumitru pe pagina sa de Facebook.

53

Câțiva sociologi îi cer Guvernului să nu mărească pensiile și doresc propuneri-negocieri cu FMI Cristi Șelaru : 26/04/2020 17:28

România se confruntă, în paralel, cu două crize în contextul pandemiei cu noul coronavirus, cea medicală şi cea economică, potrivit unui studiu realizat de un grup de sociologi, care fac şi propuneri de politici sociale pe termen scurt, mediu şi lung, între care se numără negocieri "urgente" cu FMI pentru acordarea unui împrumut, prorogarea sau abrogarea Legii pensiilor adoptată în 2019, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei şi introducerea unui impozit de solidaritate.

Raportul "Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială" este disponibil pe site-ul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române, pe platforma România Socială, pe Biblioteca Virtuală de Sociologie şi pe site-ul Asociaţiei Sociologilor din România.

Cei şase sociologi de la ICCV al Academiei Române care au realizat raportul transmis, duminică, AGERPRES - Sorin Cace, Iulian Stănescu,

54

Daniel Arpinte, Simona M. Stănescu, Sebastian Ţoc, Simona Mihaiu - arată că, spre deosebire de criza medicală, care produce efecte imediate, criza economică are implicaţii sociale, care deja se resimt şi vor fi vizibile pe termen imediat şi mediu.

Potrivit cercetătorilor, standardul de viaţă va fi afectat mai ales după ce criza medicală va trece sau se va reduce.

Ei adaugă că "lecţiile" crizelor prin care a trecut România cu efecte în plan economic şi social arată că revenirea la puterea de cumpărare de dinainte a salariilor şi pensiilor durează cel puţin o jumătate de deceniu.

Contextul "dificil" de la începutul anului 2020 schimbă, potrivit celor şase cercetători, perspectiva asupra politicilor de răspuns şi constrângerilor la care acestea trebuie să facă faţă.

Cercetătorii menţionează că o parte dintre veniturile populaţiei sunt deja reduse de pandemie, iar cei mai afectaţi sunt salariaţii care au intrat în şomaj tehnic (peste un milion de persoane au avut contractul de muncă suspendat); persoanele în ocupare informală (adesea şi precară), subocupare şi/sau din agricultura de subzistenţă, al căror număr precis rămâne necunoscut şi persoanele care s-au întors recent din străinătate şi care nu au venituri (numărul precis al acestora este necunoscut).

Ei indică drept măsuri excepţionale indemnizaţia de şomaj şi venitul minim garantat de 1.000 de lei.

În raport sunt analizate şi veniturile din redistribuire ale populaţiei, precum şi principalele probleme ale celor două componente ale sistemului de protecţie socială: asigurările sociale şi asistenţa socială. Astfel, se arată că asigurările sociale acoperă circa 75% din sistemul de protecţie socială din România. Principalele recomandări în acest caz sunt creşterea indemnizaţiei de şomaj la 1.000 lei pe lună (75% din salariul minim net), în mod excepţional, pentru următoarele 3-6 luni; (re)introducerea contribuţiei sociale de şomaj; universalizarea accesului la sistemul public de sănătate; (re)introducerea contribuţiei sociale de sănătate pentru pensionarii cu venituri mai mari de 3.200 lei lunar.

De asemenea, sunt incluse recomandări privind asistenţa socială: creşterea ajutorului social pentru asigurarea venitului minim garantat la 1.000 lei pe lună per beneficiar/petent (75% din salariul minim net), în mod excepţional, pentru următoarele 3 luni, suplimentarea de la bugetul de stat a fondurilor pentru ajutoarele de urgenţă ale primăriilor pe 3 luni, revizuirea legii

55

asistenţei sociale, elaborarea strategiilor sectoriale din domeniul social pentru 2021-2027 pe baza noilor realităţi.

Recomandările pentru susţinerea deficitului public includ negocieri "urgente" cu FMI şi introducerea impozitului de solidaritate.

Cercetătorii menţionează că, potrivit estimărilor FMI (World Economic Outlook, ediţia aprilie 2020), deficitul public al României în anul 2020 va fi de -8,9% din PIB, echivalentul a circa 19 miliarde de euro şi o scădere a PIB în termeni reali de -5%.

În acest context, principalele recomandări din raport vizează: finanţarea externă a deficitului - demersuri politice intense la nivelul UE pentru susţinere economică, iniţierea, de urgenţă, de negocieri cu FMI pentru un acord de împrumut, negocieri pentru acorduri de împrumut cu BEI, BERD şi BIRD, alte surse pentru finanţarea unor investiţii publice care să stimuleze relansarea economiei, impozitul de solidaritate, politici privind pensiile şi salariile - abrogarea sau prorogarea Legii pensiilor adoptate în 2019, indexarea punctului de pensie cu valoarea inflaţiei, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei, reintroducerea unei grile naţionale unitare de salarizare pentru administraţia locală.

Standardul de viaţă la vremuri de pandemie   și politici adecvate de protecţie socială ECHIPA ROMANIAPOZITIVA ON 26 APRILIE 2020 Institutul Naţional de Cercetări Economice Costin C. KiriţescuInstitutul de Cercetare a Calităţii Vieţii

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport (Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială) privind efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra standardului de viaţă al populaţiei. Raportul ICCV include şi unele propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung.

Potrivit autorilor raportului, România se confruntă, în paralel, cu două crize: prima, criza medicală, ce ţine de evoluţia şi dinamica pandemiei, a cărei durată e greu de estimat. A doua criză este de natură economică. Spre deosebire de cea medicală, care produce efecte imediate, criza economică are implicaţii sociale, care deja se resimt, dar vor fi vizibile pe termen imediat şi mediu.

56

Standardul de viaţă va fi afectat mai ales după ce criza medicală va fi trecutÎn raport sunt punctate lecţiile crizelor prin care a trecut România pentru a ne face o idee despre ce să ne aşteptăm în plan economic şi social. Una dintre lecţii: revenirea la puterea de cumpărare de dinainte crizelor a salariilor şi pensiilor durează cel puţin o jumătate de deceniu. Potrivit autorilor raportului, perioada cea mai dificilă pentru standardul de viaţă va urma abia după ce criza medicală va trece sau se va reduce. Contextul dificil de la începutul anului 2020 schimbă perspectiva asupra politicilor de răspuns şi constrângerilor la care acestea trebuie să facă faţă.O parte dintre veniturile populaţiei sunt deja afectate de pandemie. În principal, veniturile salariale s-au redus în mod vizibil. Cei mai afectaţi sunt:

salariaţii care au intrat în şomaj tehnic: peste un milion de persoane au avut contractul de muncă suspendat;

persoanele în ocupare informală (adesea şi precară), subocupare şi/sau agricultura de subzistenţă, al căror număr precis rămâne necunoscut;

persoanele care s-au întors recent din străinătate şi care nu au venituri: şi numărul precis al acestora este necunoscut.

 

Măsuri excepţionale pentru o situaţie excepţională: indemnizaţie de  șomaj și venit minim garantat de 1.000 de lei

57

În raportul ICCV sunt analizate şi veniturile din redistribuire ale populaţiei, precum şi principalele probleme ale celor două componente ale sistemului de protecţie socială: asigurările sociale şi asistenţa socială.

Asigurările sociale acoperă circa 75% din sistemul de protecţie socială din România.  Principalele recomandări ale autorilor raportului:

creşterea indemnizaţiei de şomaj la 1.000 lei pe lună (75% din salariul minim net), în mod excepţional, pentru următoarele 3-6 luni;

(re)introducerea contribuţiei sociale de şomaj; universalizarea accesului la sistemul public de sănătate; (re)introducerea contribuţiei sociale de sănătate pentru pensionarii cu

venituri mai mari de 3.200 lei lunar.Asistenţa socială e a doua componentă a sistemului de protecţie socială, pentru care raportul identifică principalele puncte slabe ale sistemului de beneficii şi de servicii sociale, precum şi noile grupuri vulnerabile în contextul pandemiei. Principalele recomandări privind asistenţa socială:

beneficiile sociale creşterea ajutorului social pentru asigurarea venitului minim

garantat (VMG) la 1.000 lei / lunar per beneficiar/petent (75% din salariul minim net), în mod excepţional, pentru următoarele 3 luni

suplimentarea de la bugetul de stat a fondurilor pentru ajutoarele de urgenţă ale primăriilor pe 3 luni

revizuirea legii asistenţei sociale în vederea întăririi protecţiei sociale în anii dificili ce vor urma (măsură pe termen mediu)

elaborarea strategiilor sectoriale din domeniul social pentru 2021-2027 pe baza noilor realităţi

Recomandările pentru susţinerea deficitului public includ negocieri urgente cu FMI şi introducerea impozitului de solidaritateProblema deficitului public este tratată prin prisma necesităţii de a indica sursele de finanţare pentru relansarea economiei şi susţinerea protecţiei sociale. Potrivit estimărilor FMI (World Economic Outlook, ediţia aprilie 2020), deficitul public al României în anul 2020 va fi de -8,9% din PIB, echivalentul a circa 19 miliarde de euro şi o scădere a PIB în termeni reali de -5%.În condiţiile arătate, principalele recomandări din raportul ICCV vizează:

finanţarea externă a deficitului demersuri politice intense la nivelul UE pentru susţinere

economică iniţierea, de urgenţă, de negocieri cu FMI pentru un acord de

împrumut

58

negocieri pentru acorduri de împrumut cu BEI, BERD şi BIRD, alte surse pentru finanţarea unor investiţii publice care să stimuleze relansarea economiei

impozitul de solidaritate politici privind pensiile şi salariile

abrogarea sau prorogarea legii pensiilor adoptate în 2019; indexarea punctului de pensie cu valoarea inflaţiei

legea salarizării unitare: creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei

reintroducerea unei grile naţionale unitare de salarizare pentru administraţia locală 

Despre raportAutorii raportului: Sorin Cace, Iulian Stănescu, Simona M. Stănescu, Daniel Arpinte, Sebastian Ţoc, Simona Mihaiu.

Lista capitolelor:

Consideraţii generale. Lecţii şi probleme din crizele ultimului secol. Premise economice şi de politică socială

Veniturile populaţiei în contextul pandemiei Sistemul de protecţie socială. Asigurările sociale. Asistenţa socială Relansarea economiei şi finanţarea protecţiei sociale în condiţiile de

creştere a deficitului public Starea de urgenţă şi controlul social: aspecte sociale

 

Despre ICCVInstitutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) este cea mai importantă instituţie de cercetare ştiinţifică dedicată calităţii vieţii şi politicilor sociale din România. ICCV face parte din reţeaua de cercetare a Academiei Române şi este membru al Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”.

Rezultatele activităţii cercetătorilor ICCV au fost publicate în peste 280 de cărţi şi culegeri de studii, aproximativ 3.000 de articole în jurnale de specialitate şi capitole în volume colective, o parte dintre acestea în reviste şi volume din străinătate, precum şi circa 320 de rapoarte de analiză socială destinate unui public larg.

Prezentul raport, mai multe informaţii despre ICCV şi rezultate din activitatea de cercetare se pot găsi pe site-ul ICCV.

59

Raportul Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială mai este disponibil pe platforma România Socială, pe Biblioteca Virtuală de Sociologie şi pe site-ul Asociaţiei Sociologilor din România.Raportul mai poate fi descărcat şi de la adresa:

https://drive.google.com/open?id=1uA9tt0rLeWNSP33X6IMCy8Yxgv0rgnuV

Lecția coronavirusului: Fermele și fermierii României sunt obiective de siguranță națională! Trebuie să ținem cu dinții de agricultură! Vlad Macovei - 12 martie 2020

În paralel cu lupta propriu-zisă, în zona medicală, cu această pandemie de coronavirus, statele lumii vor mai duce un război, la fel de nemilos și important, de care va depinde stabilitatea societății așa cum o știm. Este vorba de securitatea alimentară, de capacitatea unui stat de a-și asigura cât mai mult din necesarul de hrană al populației, de ușurința cu care cetățenii pot accesa o mâncare de o calitate bună, la prețuri rezonabile, de rapiditatea cu care poți interveni către cele mai vulnerabile regiuni și categorii sociale, de posibilitatea de a ajuta statele din jur și în acest fel de a crește influența și avantajele pe care țara respectivă le poate opține, în ajutor medical, în schimburi comerciale și în decizii strategice.

Este momentul ca întreaga clasă politică din România să își dea mâna în realizarea unui Pact Național pentru Securitate Alimentară, care ar trebui să prevadă următoarele lucruri:

1. Adoptarea rapidă a celor mai importante legi pentru sprijinul agriculturii și industriei alimentare, după o consultare reală cu proprietarii de afaceri în această zonă, cu mediul academic și universitar, cu mediul asociativ și cu lideri

2. Consens politic cu privire la fondurile europene din Noua Politică Agricolă Comună. Niciun pas înapoi, cu orice risc, în ceea ce privește banii pentru fermieri și industriașii alimentari. România nu va accepta nicio scădere, a niciunui nivel de fonduri, nici pentru fermierii mari, nici pentru cei mici, pentru absolut nimic, sub nicio formă. Flexibilitate pe alte domenii, pentru a obține un compromis, inflexibilitate pe agricultură. Luăm tot ce este pe masă sau răsturnăm masa. Orice politician care va încerca să joace la

60

ruletă viitorul agriculturii și a fermierilor, mai mari sau mai mici, este un criminal, se va face vinovat, la propriu, de genocid, la un moment dat. Credeți că peste câțiva ani nu poate veni un nou coronavirus, și mai ucigaș? Presupunând că scăpăm relativ ușor de cel prezent și am putea fi tentați să zicem, gata, hai să uităm de fermieri.

3. Intervenție administrativă și politică pentru asigurarea în bune condiții a aprovizionării cu materii prime, cu produse și servicii, prioritate în zona de transport și la graniță, intervenție promptă diplomatică atunci când un alt stat ne cre

4. Soluții realiste, imediate și corecte din punct de vedere sanitar-veterinar pentru a relansa sectorul de creștere a porcului (inclusiv în zona maternităților pentru a reporni producția de purcei), suport în lupta cu concurența neloială din Ucraina și Polonia pentru sectorul de creștere a păsărilor, scheme de sprijin pentru dezvoltarea fermelor performante cu vaci de lapte și de carne. Încurajare pentru sectorul ovin. Corectitudine, transparență și eficiență. Norme inteligent construite, nici să încălcăm normele europene dar nici să fim noi care le adoptă pe cele mai dure.

5. Sprijin legislativ, administrativ, fiscal și programe finanțate european pentru investițiile în lanțurile de producție și colectare în zona de legume-fructe. Dacă există cineva care vrea să investească în piețe de gros, în centre de colectare pentru retail, acela trebuie protejat și ajutat.

6. Un suport real pentru salvarea gospodăriei țărănești, a tradițiilor rurale. Încurajarea celor care practică agricultura de subzistență să treacă în zona de semi-subzistență. Programe pentru ferma mică, de familie, mai ales în zona de deal și munte. Descurajarea activă a micilor fermieri de a mai cultiva grâu și porumb (poate doar pentru nutrețul propriilor animale) și de a trece la culturi cu valoare adăugată mai mare (horticultură, integrarea cu zootehnia, agricultura bio, procesare, produs tradițional), în paralel cu politici publice de asigurare, pe cât posibil, a pieței de desfacere.

7. Încetarea demonizării fermierilor mari. Cu excepția celor care au încălcat legea sau a celor care au dat tunuri cu statul, fermierii mari vor fi ascultați și sprijiniți. Producția pe care aceștia o obțin, stabilizarea socială prin plata arendei către micii proprietari de teren, mai ales în zona de câmpie și colinară, toate acestea sunt esențiale în această perioadă critică pentru viitorul satului românesc, pentru asigurarea materiilor prime în procesare în cazul unui blocaj masiv al comerțului intra și extracomunitar. Asumare publică din partea fermierilor mari că vor sprijini fermele de familie și vor asigura întreg sprijinul lor de comunicare și influență pentru ca micii producători agro-alimentari să prospere, alături de ei, în România noastră.

61

8. Stabilizare fiscală pentru industria alimentară, astfel încât surplusul de materie primă (cereale, oleaginoase, legume-fructe, lapte, carne) care ar rezulta în urmă blocării schimburilor intra și extracomunitare să poate fi absorbit și procesat în țară, pentru piața internă, pentru securitatea alimentară a României.

9. Parteneriat cu retailerii pentru continuarea politicii, demarată în urmă cu doi-trei ani, de acces masiv a produselor alimentare românești pe rafturile supermarketurilor, în beneficiul consumatorului român.

10. Strategie de comunicare națională privind patriotismul alimentar: Atunci când ai două produse alimentare, unul din producția internă și celălalt din import, la același nivel de preț și cu o calitate similară, este normal să îl preferi pe cel din producția internă. Simplu, clar, eficient.

Sper că au intrat la loc în văgăunile din care au ieșit cei cărora le puțea de soarta fermierilor români, care ziceau că e foarte bine dacă vor dispărea, că ei vor cumpăra mâncare din import, ce a așa grav. Să vedem acum ce vor mai cumpăra când toate statele blochează circulația mărfurilor și își păstrează pentru piața internă, producția alimentară. Sper că actualului ministru de Finanțe și premier desemnat i-au ieșit din cap figurile că nu avem nevoie de subvenții europene pentru femierii români, că ar trebui să renunțăm voluntar la acestea, că ne va fi mai bine. Mai cred că e bine că avem fermieri destoinici, mai mari sau mai mici, vom tot auzi de securitatea alimentara a României în perioada următoare. Politicienii ar trebui să se poarte cu ei având mare, mare grijă. Sunt un “bun” național strategic în aceste momente complicate.

În concluzie: Niciun pas înapoi în negocierile legate de subvențiile agricole în perioada 2021-2027! Cine va ameți lucrurile, va plăti un preț uriaș, luați aminte! Noi, cei la Agrointeligența, lider în informarea și susținerea fermierilor, ne vom bate în fiecare zi, public și asumat, pentru protejarea intereselor agricultorilor, mai mari sau mai mici. 230.000 de cititori unici în urmă cu două zile pe agrointel.ro, record absolut. Chestiunile de securitate alimentară a țării se pare că fac audiență. Sunt alături de dumneavoastră, contați pe mine!

PS: Din motive evidente, de interzicere a adunărilor publice cu peste 100 de participanți, în luna martie, seria de mese rotunde Săptămâna Forța Fermierilor, ce era programată în intervalul 16-19 martie, se amână. În acest

62

moment, opțiunea noastră este să organizăm un eveniment de deschidere a acestei campanii prin care să dăm posibilitatea fermierilor să spună public care sunt riscurile și oportunitățile anului 2020 în sectorul agroalimentar, eveniment pe care să îl organizăm joi, 2 aprilie, la Palatului Parlamentului, urmând ca mai apoi, în funcție de evoluția pandemiei, să organizăm dezbaterile așezat, pe zile și grupe de lucru. Vă vom ține la curent și vă așteptăm alături de noi!

Ce soluții de suport ia în calcul statul pentru mediul privat. Precizările liberalilor Alecsandru Ion 27 aprilie 2020

  Consilierul de stat Tănase Stamule a vorbit despre soluțiile care sunt analizate în acest moment pentru relansarea economică, în cadrul dezbaterii Clubului Oamenilor de Afaceri Liberali, o platformă de comunicare pentru zona de business.

Consilierul de stat Tănase Stamule și europarlamentarul Siegfried Mureșan au discutat în cadrul dezbaterii Clubului Oamenilor de Afaceri Liberali (COAL).Întâlnirea a fost moderată de Președintele COAL Sebastian Buși și a atras peste 300 de antreprenori români din toată țara. Tema dezbaterii a fost: “Cum repornim economia după criza COVID19? Sectorul privat în centrul relansării economice”.

Soluții pentru relansarea economicăÎn cadrul dezbaterii, consilierul de stat Tănase Stamule a vorbit despre soluțiile care sunt analizate în acest moment pentru relansarea economică:“Ca decizie strategică politică, noi susținem stimularea cererii după trecerea crizei și nu luăm în calcul o politică de austeritate. Începem să lansăm pe piață produse noi din partea statului care să ajute mediul de afaceri și să stimuleze cererea.Un exemplu în acest sens este IMM invest. Toate IMM-urile din România care au o situație financiară bună, vor putea accesa aceasta schemă. Momentan programul are o valoare de 15 miliarde de lei, dar va putea crește dacă există cerere.”, a declarat Tănase Stamule, consilier de stat.

63

Alocarea de fonduri europenePrezent în cadrul aceleiași întâlniri, europarlamentarul Siegfried Mureșan a vorbit despre alocarea fondurilor europene în România: “Uniunea Europeană a decis un ajutor de 37 de miliarde de euro la nivelul întregii Uniuni, pentru a ajuta sectoarele economice puternic afectate: IMM-uri, transport, HORECA etc.Din cele 37 de miliarde de euro, aproximativ 3,1 miliarde sunt fonduri alocate României, dintre care 350 mil. euro pentru achiziție de echipamente medicale, 300 mil. euro merg în finanțarea somajului tehnic -, 120 mil. euro pentru sporuri ale echipei medicale din prima linie, 30 mil. euro sunt alocate pentru ONG-URI si voluntari care se implică în activități în această criza, 750 mil. euro alocate pentru IMM-uri”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar.Webinarul COAL va avea loc săptămânal cu invitați atât din mediul politic, cât și din rândul antreprenorilor.

”Platformă de comunicare de business”“Ne dorim ca acest club, COAL, să fie o platformă de comunicare de business și punem accent pe transparenta si transferul de informatie, prin intermediul membrilor noștri, cu mediul de afaceri.Prima întâlnire de tipul acesta, ținută într-un cerc mai restrâns a fost una foarte interesantă și a avut un succes mai mare chiar decât ne-am fi așteptat. Ne-am dat seama că există această nevoie în rândul mediului de afaceri și am inițiat acest webinar care va avea loc săptămânal.În aceste vremuri mai puțin stabile, încercăm prin mijloacele de care dispunem să oferim cele mai importante informații mediului de business, să strângem la randul nostrum insight-uri si să ne dăm seama de nevoile antreprenoprilor, ca mai apoi să încercăm să ajutăm”, a declarat Sebastian Buși, președintele Clubului Oamenilor de Afaceri Liberali.

Guvernul vrea să susțină financiar marile companii private. Cîțu anunță măsuri similare celor din SUA din 2008 Alecsandru Ion 27 aprilie 2020    

În timpul precedentei crize economice majore la nivel global, cea din 2008-2009, guvernul SUA a declarat anumite

64

companii private ”prea mari pentru a fi lăsate să cadă” și a cumpărat pachete importante din acțiunile lor, pentru a le susține financiar. Florin Cîțu a anunțat duminică seară măsuri similare și în România.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, susţine că una dintre măsurile la care lucrează împreună cu instituţiile financiare internaţionale vizează investiţia directă a statului în companii private.„Mă uit la măsuri care sunt folosite în ţări ca Elveţia, cele care au trecut de criza din 2008. Ce probleme au companiile în perioada de criză? Multe dintre ele nu mai sunt bancabile.Indicatorii se înrăutăţesc şi nicio bancă nu mai vrea să îţi dea împrumut. Cum ajutăm aceste companii? Poţi să le ajuţi cu împrumut, cu garanţii, cu subvenţii sau sa mergi ca partener o perioada în sensul de a cumpăra, de a investi, de a da cu împrumut, care se poate converti în acţiuni în viitor.

”O măsură pe care am văzut-o în SUA, Anglia”

Este o măsură pe care am văzut-o în SUA, Anglia, care ajuta companiile să treacă peste această perioadă. Statul aduce lângă companie bonitatea statului, garanţia statului, dar nu numai printr-un instrument ci faptul că intră în acţionariat.Este o măsură care poate fi folosită şi o măsura la care mă gândesc. În SUA, când statul dă împrumuturi unor start-up-uri merge pe acest principiu, partener, şi dacă iese profitabil amândoi câştigăm, dacă nu, pierdem amândoi”, a declarat, duminică seara, ministrul Finanţelor, la Digi 24, informează Agerpres.El susţine că vehicul prin care se va face acest lucru nu este construit, deoarece în prezent lucrează cu instituţii internaţionale care au mai făcut acest lucru, inclusiv în România, pentru obţinerea unor plafoane cât mai mari.

”Produse sofisticate pentru companiile mari”

„Nu este ceva la care lucrez eu singur ci cu instituţii internaţionale care au făcut asta chiar şi în România. În prezent, eu negociez plafoane cât mari la garanţii cu toate aceste instituţii. Nu ar trebui să fie o limită deocamdată, ar trebui să fie un plafon cât mai mare şi pe urmă vedem cum se duc aceşti bani, în funcţie de proiecte.Vor fi mult mai sofisticate produsele pentru acele companiile mari care au şi departamente sofisticate, iar pentru IMM-uri va fi IMM Invest”, a explicat Cîţu.Aceasta face parte din măsurile pregătite să facă tranziţia după ce va înceta măsura şomajului tehnic, ministrul precizând că se lucrează la un program similar cu IMM Invest, dar pentru companiile mari.

65

„Similar cu acest IMM Invest am făcut un produs pe care acum îl revizuiesc la Eximbank, tot cu subvenţionare de dobânzi, tot cu garanţii ale creditului de la stat, dar pentru companii mari, care au nevoie de capital de lucru şi au nevoie să investească”, a subliniat oficialul MFP.

”Este nevoie să injectezi bani în sistem”

El a menţionat că după ce va trece criza din sănătate, banii se vor duce numai către acele sectoare profitabile din economie.

„Pentru revenirea economică este nevoie să injectezi bani în sistem, iar după ce va trece criza din sănătate banii se vor duce către acele sectoare profitabile din economie. Acum nu am avut niciun criteriu.Am dat bani pentru a susţine toată economia, pentru a susţine pe toată lumea. După această perioadă trebuie să revenim la principii liberale, pentru că o criză economică are şi partea ei bună, cei care s-au folosit de sistem, nu au fost buni platnici, au încercat sa fenteze, evazioniştii, de obicei crizele curăţă sistemul economic de aceste companii”, a adăugat şeful de la Finanţe.

”Economiile nu vor mai arăta la fel după această criză”

În opinia sa, economiile nu vor mai arăta la fel după această criză, nu numai în România ci peste tot în lume, însă România are şansa să iasă printre primele din această criză.

„Nu cred că vor arăta la fel economiile după această criză. Cred că nu numai în România ci peste tot în lume vom vedea altfel de economii. Vom vedea economii care vor investi mai mult în tehnologie, vom vedea economii care vor folosi mai mult tehnologia.Vrem, nu vrem, această criză a fost ca un şoc care ne îndreaptă într-o altă direcţie. Este o direcţie pe care mulţi o anticipam, mulţi o doream, tehnologizarea voiam să vină mai repede.A venit prin această criza de sănătate, oarecum indirect, dar cred ca aceasta este economia viitorului. Foarte mulţi care au pariat pe economia viitorului vor ieşi în faţă.

România are o şansa foarte mare pentru că are nevoie de investiţii foarte mult. Pe de o parte, sectorul privat a investit în tehnologie, are tehnologia, sectorul public vine din urmă, facem această legătura şi cred că România are şansa să iasă printre primele din această criză”, a adăugat ministrul Finanţelor Publice.

66

Ministerul Finanțelor analizează împrumuturi de stat pentru firme, cu posibilitatea de a fi convertite în acțiuni. Vor fi disponibile inclusiv pentru companii listate BĂNCI Marius Oncu scris ieri, 22:16

Ministerul Finanțelor analizează posibilitatea unui nou program de susținere a firmelor cu dificultăți de finanțare, prin care să acorde acestora împrumuturi ce pot fi convertite ulterior în acțiuni, a anunțat ministrul de resort, Florin Cîțu. Programul ar urma să fie aplicat și companiilor listate în prezent la bursă. Guvernul a introdus deja mai multe măsuri de sprijinire a mediului de afaceri și populației, cum sunt finanțările acordate IMM prin programul IMM Invest și șomajul tehnic suportat de stat, prin care susține persoanele afectate, dar ajută și firmele să-și păstreze angajații.

Cîțu nu a avansat detalii suplimentare referitor la condițiile pe care trebuie să le respecte companiile care ar vrea să beneficieze de împrumuturi cu opțiune de convertire în acțiuni. De exemplu, dacă statul ar deveni acționar într-o firmă deja listată, ar avea posibilitatea de a ieși ulterior mai ușor din acționariat, iar procesul ar fi unul mult mai transparent.

"Mă uit la măsuri folosite în țări ca Elveția sau Statele Unite în criza din 2008. Ce probleme au companiile în perioada de criză? Multe dintre ele nu mai sunt bancabile pentru că indcatorii se înrăutățesc și nicio bancă nu vrea să-ți mai dea finanțare. Aici, decizia este cum ajutăm aceste companii. Putem să le ajutăm cu împrumuturi, cu garanții, cu subvenții și așa mai departe, sau putem merge ca partener o perioadă. Partener în sensul de a da un împrumut care să poată fi convertit în acțiuni în viitor. Este o măsură pe care am văzut-o în foarte multe țări și care ajută companiile să treacă peste această perioadă. Statul aduce lângă companie bonitatea statului, garanția statului, dar nu numai printr-un instrument, ci și prin faptul că intră în acționariat. Este o măsură care poate fi folosită și o măsură la care mă gândesc", a declarat Florin Cîțu la Digi24. Cîțu a precizat că lucrează cu mai multe instituții internaționale la un vehicul prin care să fie derulat acest program. Ministrul nu a nominalizat instituțiile respective, dar unul dintre marii investitori instituționali în companii din România este BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare). "Vehiculul nu este construit încă, dar am niște idei și în această privință. Nu lucrez singur. Lucrez cu instituții internaționale care au făcut asta, inclusiv în România", a declarat oficialul.

De asemenea, ministrul a spus că programul va include și companiile deja listate și se va desfășura într-un mod transparent. Nu este clar în acest moment dacă programul va viza doar companiile mari sau și pe cele mici,

67

dar premierul Ludovic Orban a declarat în urmă cu câteva zile că după modelul programului IMM Invest, prin care sunt acordate întreprinderilor mici și mijlocii garanții de stat pentru credite destinate investițiilor sau asigurării capitalului de lucru, Guvernul va asigura și marilor companii astfel de împrumuturi.

”Așa cum pentru întreprinderile mici și mijlocii am stabilit un mod de susținere prin intermediul programului IMM Invest, și anume credite pentru capital de lucru și credite pentru investiții, garantate de stat și cu dobândă subvenționată, la fel pregătim măsuri și pentru companiile mari, de susținere, de garantare a creditelor pentru capitalul de lucru și eventual pentru diferite investiții”, a declarat premierul Orban la televiziunea publică. Profit.ro a prezentat o serie de alte măsuri gândite de Guvern pentru relansarea economiei în perioada următoare. Astfel, în funcție de evoluția situației economice și sociale, Guvernul are în vedere o serie de alte măsuri menite să sprijine în mod direct mediul de afaceri, pe lângă cele luate deja. Printre noile măsuri se numără acordarea de ajutoare de stat pentru firmele din domenii economice prioritare, scutiri de impozite pe muncă și imobile, extinderea unor facilități fiscale sau eliminarea unor restricții pe piața muncii, indică un document oficial analizat de Profit.ro.

ANAF - material informativ despre noi măsuri fiscal-bugetare TAXE ȘI CONSULTANȚĂ Marius Oncu scris astăzi, 07:52

ANAF a întocmit un material informativ despre modificările aduse prin OUG 48, prin care Guvernul a adoptat în aprilie mai multe măsuri fiscal-bugetare. Printre acestea sunt schimbări privind rambursarea TVA, eșalonarea la plată și executarea silită, depunerea situațiilor financiare și autorizarea operatorilor de jocuri de noroc.

Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

- a fost introdusă posibilitatea pentru plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor de a efectua sponsorizări către instituții și autorități publice, sumele respective urmând a fi scăzute din impozitul datorat în limita a 20% din acesta;

-

Impozit pe venit

- a fost introdusă o nouă categorie de venituri neimpozabile: avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcții considerate de către angajator/plătitor esențiale pentru desfășurarea activității și care se află în izolare

68

preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator/plătitor, în cazul instituirii stării de asediu sau de urgență, potrivit legii. Pentru aceste venituri nu se datoreză nici contribuții sociale.

Derogare pentru indemnizațiile prevăzute la art. XI alin. (1) și art. XV din OUG 30/2020 și la art. 3 din Legea 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor

- prin derogare de la prevederile art. 60, 138^1 și 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada stării de urgență, pentru indemnizațiile prevăzute la art. XI alin. (1) și art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 și la art. 3 din Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, respectiv din bugetul de stat, nu se acordă facilități fiscale. Prevederile se aplică indemnizațiilor acordate din bugetul de asigurări pentru șomaj sau bugetul de stat începând cu luna aprilie 2020.

Derogare plată TVA la vamă

- a fost completată lista bunurilor importate pentru care nu se face plata efectivă a TVA la organele fiscale.

Operatori jocuri de noroc

- cererile de reautorizare a activității vor putea fi formulate până cel mai târziu în 90 de zile de la data încetării stării de urgență decretate.

- pe durata stării de urgență decretate în anul 2020, obligațiile de plată aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc tradiționale se suspendă. Operatorii de jocuri de noroc nu datorează taxe aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgență decretate.

Impozitul specific unor activități

- contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru anul 2020, nu datorează impozit specific pentru perioada în care aceștia întrerup activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență decretate.

69

- pentru a beneficia de prevederile de mai sus, contribuabilii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

- întrerup activitatea total sau parțial și dețin certificatul pentru situații de urgență emis de Ministerul Economiei;

- nu se află în insolvență. Stimulentul se aplică și la venitul microîntreprinderilor

Loteria bonurilor fiscale

- se suspendă extragerile lunare și ocazionale ale Loteriei bonurilor fiscale. Extragerile Loteriei bonurilor fiscale se reiau în termen de 90 de zile de la data încetării stării de urgență.

Rambursarea TVA

- prin derogare de la prevederile art. 169 din Codul de procedură fiscală, taxa pe valoarea adăugată solicitată la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare, depuse în cadrul termenului legal de depunere, se rambursează de organul fiscal central, cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale.

- prevederile de mai sus nu se aplică: a) deconturilor cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare pentru care, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, a fost începută inspecția fiscală în vederea soluționării acestora; b) deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, depuse de contribuabilii mari și de contribuabilii mijlocii, care se soluționează după efectuarea inspecției fiscale anticipate, în cazul în care: - contribuabilul are înscrise în cazierul fiscal fapte care sunt sancționate ca infracțiuni; - organul fiscal central, pe baza informațiilor deținute, constată că există riscul unei rambursări necuvenite; - pentru contribuabilul respectiv a fost declanșată procedura de lichidare voluntară sau a fost deschisă procedura de insolvență, cu excepția celor pentru care s-a confirmat un plan de reorganizare, în condițiile legii speciale; c) deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, depuse de alți contribuabili decât cei prevăzuți la lit. b), care se soluționează după efectuarea inspecției fiscale anticipate, în cazul în care: - contribuabilul are înscrise în cazierul fiscal fapte care sunt sancționate ca infracțiuni;

70

- organul fiscal central, pe baza informațiilor deținute, constată că există riscul unei rambursări necuvenite; - pentru contribuabilul respectiv a fost declanșată procedura de lichidare voluntară sau a fost deschisă procedura de insolvență, cu excepția celor pentru care s-a confirmat un plan de reorganizare, în condițiile legii speciale;  - contribuabilul depune primul decont cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, după înregistrarea în scopuri de TVA; soldul sumei negative de TVA solicitat la rambursare provine din mai mult de 12 perioade de raportare lunare, respectiv 4 perioade de raportare trimestriale. pentru sumele rambursate în conformitate cu prevederile de mai sus, inspecția fiscală ulterioară se decide în baza unei analize de risc. - aplicarea prevederilor încetează la 30 de zile de la data încetării stării de urgență. - prevederile se aplică și deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare aflate în curs de soluționare și pentru care nu a fost emisă Decizia de rambursare a TVA până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. 

Eșalonare la plată, executare silită

- pentru plata cu întârziere a ratelor din graficele de eșalonare neachitate în termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități conform Codului de procedură fiscală. În acest caz, până la primul termen de plată după expirarea termenului de mai sus, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eșalonare, cu respectarea perioadei de eșalonare aprobate. Noul grafic de eșalonare se comunică debitorului prin decizia organului fiscal.

- prin derogare de la prevederile art. 194 alin. (1), art. 195 alin. (10) și art. 200 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, condițiile de menținere a valabilității eșalonărilor la plată acordate potrivit legii se suspendă până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data încetării stării de urgență.

- se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită, prin somație și prin valorificarea bunurilor la licitație, a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală, provenite din săvârșirea de infracțiuni.

- termenele de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale și de a cere executarea silită, precum și cel al

71

contribuabilului/plătitorului de a cere restituirea creanțelor fiscale, prevăzute de Codul de procedură fiscală, se suspendă sau nu încep să curgă până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data încetării stării de urgență.

- aplicarea prevederilor încetează la 30 de zile de la data încetării stării de urgență.

Depunere situații financiare

Pentru depunerea situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2019, respectiv a raportărilor contabile anuale încheiate la 31 decembrie 2019, termenele prevăzute la art. 36 alin. (1) și (3) și art. 37 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 iulie 2020 inclusiv.

……………………….

LEGISLATIV

LEGE VOTATĂ! Fermierii afectați de secetă își pot suspenda ratele la bănci și leasing timp de 18 luni! agrointeligenta.ro - 26 aprilie 2020 Fermierii afectați de secetă nu mai sunt obligați să plătească ratele bancare în următoarele luni și nici nu pot fi executați silită pe parcursul acestui an, potrivit unei legi votate săptămâna aceasta, pe 23 aprilie, de către deputați. Vineri, pe 25 aprilie, noua lege a fost trimisă Președintelui României pentru promulgare.

Prevederea menită să îi sprijine pe fermierii afectați de secetă a fost inclusă, printr-un amendament, la votul dat de Camera Deputaților pentru legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori. 

De subliniat că plata ratelor poate fi suspendată pentru fermierii afectați în acest an de secetă și care au credite bancare sau leasign.

Termenul până la care se poate prelungi suspendarea plăților este 31 octombrie 2021, iar fermierii nu vor suporta costuri suplimentare, dar o prleungire a maturității creditului.

Dobânda datorată de debitori, precum și comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare.

72

Orice proceduri de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea silită imobiliară sau popririle de orice fel, începute până la data intrării în vigoare a prezentei legi, intră sub incidența moratoriului și se suspendă până la 31 decembrie 2020.

Iată prevederea, integrală cu privire la suspendarea plăților pentru rate și leasinguri pentru fermieri:

”…obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor afectați de toate tipurile de secetă de către creditori până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se suspendă la cererea debitorului cu până la 18 luni, dar nu mai mult de 31 octombrie 2021, prin prelungirea corespunzătoare a maturității creditului, fără costuri suplimentare.

(2) Măsura prevăzută la alin.(1) se aplică și debitorilor care au încheiate contracte de leasing operațional sau financiar, reglementate

prin Ordonanța Guvernului nr. 51/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Dobânda datorată de debitori, precum și comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare. Se aplică și cererilor depuse după intrarea în

vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020.

(4) Orice proceduri de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea silită imobiliară sau popririle de orice fel, începute până la data intrării în vigoare a prezentei legi, intră sub incidența moratoriului și se suspendă până la 31 decembrie 2020.

(5) Perioada maximă de creditare prevăzută în reglementările creditorilor poate fi depășită cu o perioadă egală cu durata suspendării

obligației de plată.

(6) Pentru debitori, persoane fizice, pentru care prelungirea maturității creditelor depășește limita de vârstă, prevăzută prin reglementările creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedează la restructurarea creditelor cu depășirea limitei de vârstă.

73

(7) De prevederile prezentei ordonanțe de urgență beneficiază debitorii care au încheiat un contract pentru obținerea unui credit care nu

a ajuns la maturitate și pentru care creditorul nu a declarat scadența anticipată, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(8) Sunt de asemenea eligibili debitorii care se află în procedură de executare silită, în procedură de dare în plată, de reorganizare judiciară sau în orice alte proceduri judiciare sau extrajudiciare care tind la suspendarea efectelor contractelor de credit.

(9) Măsura prevăzută la alin. (1 -1) se acordă exclusiv debitorilor afectați direct sau indirect de toate tipurile de secetă conform prevederilor ordinului comun al ministrului Afacerilor Interne și ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.”

Pentru a intra în vigoare, prevederile noii legi trebuie promulgate de către Președintele României, Klaus Iohannis și publicate în Monitorul Oficial.

LEGE ADOPTATĂ! MODIFICĂRI AJUTORUL de STAT pentru FERMELE DE REPRODUCȚIE SUINE! Agroinfo 27 aprilie 2020 VOTATĂ! Camera Deputaților a adoptat pe data de 23 aprilie 2020 modificările aduse la Legea 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Legea modificată a fost transmisă președintelui României pentru a fi promulgată.

AGROINFO vă pune la dispoziție modificările aduse legii și votate de parlamentari.

Beneficiarii ajutorului trebuie să se încadreze în categoria microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv întreprinderi autonome, întreprinderi partenere sau întreprinderi legate, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

La articolul 5, literele c) și d) se abrogă.

Art.5, prevederile abrogate:c) ferme de reproducţie bunici cu o capacitate cuprinsă între 400 şi 1.200 de locuri de cazare, care să nu depăşească cu mai mult de 10% necesarul anual

74

de scrofiţe de înlocuire al fermei beneficiare.Accesarea programului pentru realizarea fermelor de reproducţie bunici se poate face doar de către beneficiarii care deţin ferme de reproducţie suine;d) ferme de reproducţie bunici cu o capacitate de minimum 20 de capete pentru rasele aflate în conservare sau în pericol de abandon.

Concret, fermele de reproducție bunici sunt excluse de la plata acestui ajutor.

La articolul 8, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Potrivit prevederilor din partea a II-a cap. I secţiunea 1.1.1.1 "Ajutoarele pentru investiţii în active corporale şi necorporale în exploataţii agricole care au legătură cu producţia agricolă primară", pct. 153 lit. a)-c) din Orientările UE, nivelul ajutorului prevăzut la alin. (1) poate fi majorat cu câte 20 de puncte procentuale din costul definit la art. 3 lit. i) şi j), pentru:

(i) tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cei 5 ani anteriori datei de depunere a cererii de finanțare în Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie;

(ii) investiţiile care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;

(iii) investiții colective realizate de crescătorii de suine.

După articolul 9 se introduce un nou articol, art. 9.1, cu următorul cuprins:

Art. 9.1 - (1) Termenul limită până la care se depune cererea de înscriere în Programul de susţinere a crescatorilor de suine pentru activitatea de reproducţie,prevăzută la art. 9, se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.(2) Prin excepție de la prevederile alin.(1), în cazul solicitărilor fermierilor, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, se pot stabili noi sesiuni de înscriere în Program, cu încadrarea în valoarea totală a ajutorului de stat prevăzută la art.18 alin.(2).

La articolul 12, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2.1), cu următorul cuprins:

(2.1) În cazul în care aplicaţia informatică prevăzută la art. 8 alin. (4) nu este operaţională la data depunerii cererilor de finanțare prevăzute la alin.(1), verificarea acestora împreună cu documentele anexate, în corelare cu datele din cererile de înscriere, se va realiza de către funcţionarii din cadrul direcţiei pentru agricultură judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, desemnaţi prin decizie a directorului executiv, urmând ca toate datele de

75

verificare, respectiv validare să fie încărcate în sistemul informatic la data când acesta devine funcţional.

La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Art.16. - (1) Termenul maxim de realizare a investiţiilor este de 18 luni de la acordarea primei plăți aferente sprijinului financiar, cu posibilitatea de prelungire a acestuia, la solicitarea beneficiarului, cu maximum 6 luni.

VECHIUL ARTICOL 16: Termenul maxim de realizare a investiţiilor este de 18 luni de la prima decontare, cu posibilitatea de prelungire a acestuia, la solicitarea beneficiarului, cu maximum 6 luni.

Sunt înlocuite toate cele anexe ale Legii, formularele pentru cererea de înscriere în Program, declarație pe propria răspundere, cerere de finanțare, proces-verbal pentru recepția de închidere a Programului, situația centralizatoare.

IMPORTANT! Noile prevederi intră în vigoare după promulgarea legii de către președintele României și publicarea ei în Monitorul Oficial.

Propunere: zero TVA la lemnul de foc si 5% pentru cel de constructii Aprilie 27, 2020

Potrivit Asociatiei Forestierilor, Romania are nevoie de o piata a lemnului libera, dar corecta, iar una dintre masurile ce ar putea sa relanseze activitatea economica forestiera este ca lemnul de foc sa aiba TVA zero.

„Lemnul, ca resursa regenerabila si reciclabila, poate fi motorul relansarii economice, dupa pandemia COVID, prin dezvoltare durabila pe principii ecologice. Pentru aceasta, ASFOR sustine ca este necesara implementarea si a altor masuri menite sa relanseze activitatea economica forestiera, cum ar fi TVA zero pentru lemn de foc. Lemnul are un rol foarte important in stocarea carbonului pe termen lung, in special prin utilizarea sa in constructii din lemn. In acest sens, considera ca reducerea cotei de TVA la 5% pentru

76

lemnul folosit in constructii ar duce la o stimulare a utilizarii durabile a lemnului. Pentru o economie forestiera sustenabila, atat pentru mediu, cat si pentru operatorii economici, cerem ferm autoritatilor statului roman eliminarea evaziunii fiscale, reducerea pretului pentru lemnul de foc si cel folosit in constructii, precum si cresterea volumului de lemn utilizat in constructii. Aceste masuri vor produce un efect pozitiv atat in stocarea carbonului, cat si in atingerea tintelor de economie verde, cresterea eficientei energetice a constructiilor si cresterea numarului de locuri de munca, prin dezvoltarea segmentului constructiilor din lemn si cresterea volumului de lemn utilizat in Romania”, noteaza ASFOR.

ASFOR propune masuri pentru oprirea taierilor ilegale

De asemenea, asociatia propune si asigurarea trasabilitatii lemnului inca de la prima punere pe piata si expedierea de la padure doar a lemnului masurat.

„Nu are importanta modul in care se vinde lemnul din padure. Pe picior sau fasonat, important este ca lemnul care pleaca din padure sa fie masurat. ASFOR a militat si va milita pentru o piata libera, dar corecta. Modul de valorificare a lemnului, pe picior sau fasonat, trebuie sa tina cont de realitatile pietei lemnului si nu de modul in care isi inchipuie unii actori de pe margine ca ar fi bine. Combaterea taierilor ilegale se realizeaza prin masuri de cantarire a capacitatii proprietarilor ca prin administratori sa fie asigurata paza padurilor si nu prin masuri care sa reglementeze modul de valorificare a lemnului. (…)

Padurea are un proprietar, iar acesta are atat drepturi, cat si obligatii clar evidentiate in legislatia silvica. Printr-o evidenta exacta a proprietatilor si a proprietarilor se pot institui atat masuri de sprijin, pentru ca pentru prima data se va sti distributia juridica a proprietatii forestiere in Romania, dar se vor putea aplica si masuri coercitive, acolo unde legea nu este respectata. Catalogul masei lemnoase vine sa transparentizeze activitatea din fondul forestier national. Zilnic, sunt intocmite, in medie, 11.000 de avize. Este un semnal clar ca s-a muncit in acea zi. Daca noi suntem transparenti in activitatea noastra, trebuie sa fie transparenti si cei ce isi desfasoara activitatea in agricultura, activitati petroliere, alcool sau resurse minerale. Structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura vor fi obligate sa verifice prin sondaj actele de punere in valoare, in baza unor criterii de risc. Introducerea in lege a utilizarii unor criterii de risc obliga Garzile forestiere sa actioneze cu precadere in zonele cu infractionalitate crescuta. Astfel, se reduc semnificativ riscurile de introducere in piata a lemnului cu provenienta discutabila “, se mentioneaza in comunicat.

77

Camera Deputatilor a dezbatut doua noi propuneri pentru Legea privind gestionarea durabila a padurii, respectiv Registrul national de evidenta informatizata a proprietatilor forestiere si Catalogul national al masei lemnoase, actul normativ fiind adoptat.

..................................................................... 

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 109/2020 la 24.04.2020

Ordinul nr. 109/2020 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 335 din 24.04.2020. A intrat în vigoare la 24.04.2020

Ordinul nr. 684/2020 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 499/2020 pentru aprobarea suspendării temporare a distribuţiei în afara teritoriului României de produse biocide utilizate pentru a asigura prevenţia apariţiei afecţiunilor asociate infecţiei cu SARS-CoV-2, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 335 din 24.04.2020. A intrat în vigoare la 24.04.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 557/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 988/2014 în ceea ce priveşte contingentele tarifare ale Uniunii pentru anumite produse agricole originare din Republica Moldova, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 26.04.2020Regulamentul nr. 499/2020 de rectificare a anumitor versiuni lingvistice ale Regulamentului (CE) nr. 124/2009 de stabilire a limitelor maxime pentru prezenţa coccidiostaticelor sau a histomonostaticelor în alimente în urma transferului inevitabil al acestor substanţe în furajele nevizate (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 27.04.2020

Regulamentul delegat nr. 565/2020 de rectificare a Regulamentului delegat (UE) 2019/934 în ceea ce priveşte dispoziţiile tranzitorii referitoare la comercializarea stocurilor de produse vitivinicole, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 129 din 24.04.2020. Va intra în vigoare

78

la 27.04.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 500/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a pulberilor de seminţe de chia (Salvia hispanica) parţial degresate ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 27.04.2020

Regulamentul delegat nr. 566/2020 de rectificare a anumitor versiuni lingvistice ale Regulamentul delegat (UE) 2016/128 de completare a Regulamentului (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele specifice privind compoziţia şi informarea aplicabile alimentelor destinate unor scopuri medicale speciale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 129 din 24.04.2020. Va intra în vigoare la 14.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 567/2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre şi în cel al ouălor, precum şi pentru ovalbumină, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 129 din 24.04.2020. A intrat în vigoare la 24.04.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 568/2020 de instituire a obligaţiei de a prezenta o autorizaţie de export pentru exportul anumitor produse, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 129 din 24.04.2020. Va intra în vigoare la 26.04.2020

………………….

INTERNE

Cât de profitabilă va fi sfecla de zahăr în 2020? Petronela Cotea Mihai 26 aprilie 2020 - În acest an de producţie agricolă, fabrica de zahăr de la Roman, judeţul Neamţ, care face parte din Grupul Agrana, va creşte suprafaţa de sfeclă de zahăr pe care o va contracta, de la aproximativ 12.500 de hectare în anul 2019, la circa 15.000 ha.

Planul Agrana România de a extinde suprafaţa de sfeclă de zahăr contractată este însoţit de unele avantaje acordate cultivatorilor prin noul contract, asupra căruia s-a negociat în câteva runde.

79

În zona de nord-est, se obţine mai mult de jumătate din producţia de sfeclă a României. Vorbim despre sfecla de zahăr în sistem convenţional. Situaţia va rămâne la fel şi în acest an, cu menţiunea că, pentru fermieri, există speranţe de profit mai mare la această cultură.

Unde s-a înregistrat cel mai mare preţ al zahărului din Europa?

”Bazele noului contract dintre Agrana şi cultivatorii de sfeclă de zahăr au fost puse ţinându-se cont inclusiv de experienţa din anul 2019. (...) Contractul cu fabrica prevede plata sfeclei de zahăr în funcţie de calitate şi de preţul zahărului la poarta fabricii. În a doua parte a anului 2019, preţul zahărului a crescut, atât în România, cât şi în celelalte ţări din Uniunea Europeană. Dar, la fabrica de la Roman-Neamţ s-a înregistrat cel mai mare preţ al zahărului din întregul bloc comunitar european, respectiv un preţ mediu de peste 400 euro/tonă. Acesta este un aspect deosebit de bun pentru noi, cultivatorii, deoarece înseamnă că şi preţul sfeclei de zahăr va creşte corespunzător”, sublinia Ioan Puiu, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman, judeţul Neamţ, membră a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR).

Contracte pe doi ani şi alte noutăţi pentru cultivatorii din MoldovaPotrivit contractului din anul 2019, imediat după recoltarea şi livrarea sfeclei de zahăr la fabrica de la Roman, pe baza facturii, fermierii au primit câte 20 euro/tona de sfeclă predată, ceea ce a reprezentat aproximativ 70-80% din preţul final, urmând ca diferenţa de bani să fie primită în anul 2020, în două tranşe, nu mai târziu de luna iunie.

Pentru anul 2020, reprezentanţii cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii Agrana Roman au negociat noi clauze contractuale, între noutăţi numărându-se şi posibilitatea de a se încheia contracte de predare/preluare a sfeclei pentru o perioadă de doi ani consecutivi. ”Există ambele variante de contractare, respectiv pentru un an şi pentru doi ani consecutivi de producţie. Considerăm că posibilitatea de a contracta producţia pe doi ani aduce beneficii pentru ambele părţi, respectiv fabrică şi fermier. Fabrica obţine o

80

siguranţă a sursei de materie primă şi o siguranţă a realizării chiar din acest an a planului îndrăzneţ de extindere cu 20% a suprafeţei contractate, iar fermierii îşi pot programa investiţii în ferme pe baza unui venit asigurat prin livrarea sigură a sfeclei de zahăr. Producătorii care vor alege să încheie contracte pe doi ani cu fabrica de la Roman, vor primi un preţ mai mare cu 1 euro/tona de sfeclă predată. Preţul de bază al sfeclei, la o digestie de 17%, este de 24 euro/tonă, dar raportându-ne la calitatea foarte bună a recoltei care se obţine în zona de nord-est, practic, se ajunge la un preţ de bază de aproximativ 27-28 euro/tona de sfeclă de zahăr predată”, preciza Ioan Puiu.

Costurile de transport

O altă noutate din contractul pentru anul 2020 dintre Agrana România şi cultivatorii de sfeclă de zahăr din zona de nord-est a României este aceea că s-a diminuat participarea fermierilor la costul de transport al recoltei. Astfel, cultivatorii de sfeclă de zahăr vor susţine financiar doar 25% din costul transportului, dar nu mai mult de 2,5 euro pe tonă. În trecut, existau fermieri care plăteau şi 6-7 euro/tona de sfeclă de zahăr numai pentru transport, dacă se aflau la 200 km de fabrica de la Roman.

Ce se întâmplă cu producţia bio?Dacă în ultima vreme, în mod constant, fabrica procesatoare de la Roman-Neamţ susţinea şi contracta inclusiv sfeclă de zahăr cultivată în sistem ecologic, preponderent din judeţele Botoşani şi Iaşi, începând cu anul 2020 se va renunţa la contractele pentru sfecla de zahăr bio.

”Varianta de contractare a sfeclei de zahăr ecologică dispare, deoarece era vorba despre o cantitate foarte redusă. Practic, fabrica funcţiona timp de două-trei zile cu această sfeclă ecologică, după care trecea la prelucrarea sfeclei produse în sistem convenţional. Nu era o situaţie favorabilă nici pentru procesator, dar nici pentru fermieri, aceştia din urmă neînregistrând profitul scontat, deoarece nici nu beneficiau de o subvenţie specială, nu reuşeau să atingă criteriile legate de nivelul recoltei, astfel încât să primească integral subvenţia şi să producă în bune condiţii economice. Astfel, de comun acord, am agreat să se renunţe la contractele pentru sfecla

81

ecologică”, explica preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman.

Ioan Puiu: „Încă de la finalul anului trecut au venit semne bune, preţul sfeclei începând să urce pe fondul creşterii preţului zahărului şi, astfel, cine a avut sfeclă în structura de culturi, a jucat o carte câştigătoare”.

 CUM VA FI SUBVENŢIONATĂ SFECLA DE ZAHĂR ÎN NOUA PAC?

Cât priveşte subvenţiile pentru fermierii care cultivă sfeclă de zahăr în sistem convenţional, reprezentanţii asociaţiei de profil din zona de nord-est precizează că nivelul plăţilor se va menţine şi în anul 2020, dar şi în anul 2021, fiind un an de tranziţie către noua PAC. ”În calitate de membri ai FCSZR, noi avem acces la toate datele primite din partea Uniunii Europene. Ne aşteptăm la o reducere a subvenţiilor la sfecla de zahăr, dar începând din anul 2022.

Toate organizaţiile de fermieri din ţară fac eforturi pentru ca nivelul subvenţiilor să fie ridicat, dar este posibilă o reducere cu aproximativ 30-40%. Aceasta va însemna că noi, fermierii, va trebui să obţinem recolte mai mari la hectar, să realizăm o calitate mai bună a producţiei şi, concomitent, să încercăm să reducem costurile aferente tuturor etapelor tehnologice. Va trebui să fim mult mai atenţi la costurile cu sămânţa, inputurile, lucrările mecanice şi, eventual, împreună să achiziţionăm maşini complexe, cum ar fi combinele pentru recoltat şi să le utilizăm mult mai economic”, explica Ioan Puiu. Aceste aspecte, oricum, sunt şi acum în atenţie, deoarece media producţiei din România este sub cea europeană. La această dată, avem un nivel al producţiei situat la aproximativ 70% faţă de media europeană. Problema este că în România condiţiile climatice nu sunt atât de favorabile precum cele din Vestul Europei.„Cât priveşte costul producţiei, care în România se situează la aproximativ 1500 euro/ha, considerăm că este acceptabil, în comparaţie cu costul din

82

celelalte ţări UE, dar încă mai este loc de optimizare a tehnologiilor de cultură”, observa preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman.

PREMISE LA ÎNCEPUTUL NOULUI SEZON DE PRODUCŢIEFermierii din zona de nord-est a ţării, în toamnă, au avut condiţii prielnice pentru efectuarea arăturilor şi pentru fertilizarea cu îngrăşăminte complexe, însă peste iarnă s-a înregistrat un deficit semnificativ de apă în sol, astfel încât au existat întârzieri în ceea ce priveşte efectuarea lucrării de nivelare a terenurilor. Acest aspect este deosebit de important, în condiţiile în care se cunoaşte faptul că la cultura de sfeclă de zahăr este necesar să se intre în primăvară cu un pat germinativ foarte bine aşezat, spre a fi posibile combaterea buruienilor în preemergenţă şi pregătirea optimă a patului germinativ pentru semănat, lucrare care a început în luna martie.Creşteri ale suprafeţelor ocupate cu sfeclă de zahăr, în anul 2020, vor fi înregistrate în judeţele Neamţ, Iaşi şi Botoşani, areal care reuneşte aproximativ 75% din suprafaţa totală contractată de Agrana România.

Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)

.......................................................

SECETA:

Specialiști români: Seceta din acest an, la fel de cruntă ca cea din 1947! Prima lovitură o va primi prețul pâinii! Angelica Lefter - 26 aprilie 2020

Seceta de anul acesta este cumplită, similară cu cea din 1947, cânt România a trecut printr-o puternică criză de alimente. Lipsa precipitațiilor duce și în 2020 la distrugerea în mare parte a culturilor agricole, amplificând astfel efectele crizei economice generate de pandemia de COVID-19, spun specialiștii. Pe acest fond, pâinea va fi mai scumpă la toamnă, având în vedere că agricultorii estimează pierderi de peste 50%.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a amintit, într-o intervenție la Digi 24, că peste criza determinată de pandemie se suprapune o secetă cumplită, așa cum nu a mai fost de mulți ani.

”Deficitul este foarte mare în zona Moldovei și Dobrogei. Este un pericol ca culturile de toamnă să fie compromise într-un procent destul de mare. Am asigurat toți fermierii că o să-i despăgubim pe toți cei care vor avea pagube cauzate de fenomenele extrem de secetă. (…) Estimăm o pierdere a producției de până la 50% ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru

83

aceste produse. Vor fi consecințe în lanț asupra prețurilor. Depinde și cât va dura această criză”, a menționat ministrul de resort.

Mai mult, specialiștii din domeniu spun că este posibilă și o criză alimentară, dacă situația nu va fi corect gestionată. Acestia au opinat că seceta de anul acesta este similară cu cea din anul 1947, din cauza unei ierni lipsite de zăpadă, a lipsei ploilor de primăvară, la care s-a adunat și vântul puternic. Astfel că toate plantele semănate au început să se usuce și dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută.

Cercetătorul în agricultură, Costel Vînătoru a menționat că există pericolul unei crize alimentare. ”Suntem în pragul sau suntem în pericolul unei crize alimentare, trebuie să gestionăm foarte bine această situaţie să nu ajungem în situaţia grea aşa cum România a mai trecut de-a lungul timpului, iar cea mai mare criză alimentară a fost cea din 1947, cunoscută ca foametea din 1947. Din păcate, veștile de la meteorologi nu sunt prea bune”, a subliniat cercetătorul.

La rândul său, Daniel Alexandru, agrometeorolog, a specificat că necesarul de apă din sol nu va fi acoperit: ”Nu vor exista cantităţi de precipitaţii, care să acopere deficitul de apă din sol, chiar dacă vor apărea local pe parcursul acestei luni, ele nu vor acoperi un deficit acumulat în 7 luni şi jumătate sperăm ca în mai şi iunie, considerate luni ploioase să adunăm precipitaţii.”

Afectați de secetă sunt și legumicultorii. Unii dintre ei au renunțat la producție, au aruncat legumele și astfel au pierdut foarte mulți bani.

Legumicultorii din bazinul agricol Vidra – Crețești – Sintești, care furnizau legume în special pentru București, au abandonat zeci de solarii cu tot cu produse.

Așadar, peste 7.000 de fermieri care trăiesc exclusiv din ce produc în solarii au pierderi imense, între 15.000 și 20.000 de lei, iar administrația locală cere guvernului să-i ajute să-și vândă produsele ori să le poată stoca sau procesa.

Primarul localității Vidra, Tudor Marian a spus, la Digi 24, că așteaptă discuții cu oficialii de la Ministerul Agriculturii pentru a rezolva situația: ”Așteptăm, acum, de la ministerul Agriculturii o discuție, cum să găsim soluția ca noi să facem contracte direct cu marile magazine, să distribuim produsele din localitatea noastră. Pe raza localității mai avem încă o hală foarte bună pe care ar putea să o pună la dispoziție ministerul Agriculturii pentru procesarea de legume. Legumele merg la gunoi. De ce ar trebui să meargă la gunoi, când ar putea să meargă la procesare!”

84

Mai bine nu le merge nici pomilor fructiferi sau culturilor viticole, acre au fost la rândul lor afectate de secetă, însă într-o mai mică măsură. Fermierii nu mai pot face nimic, așteaptă acum despăgubiri de la minister și speră ca, într-un final, să plouă pentru a mai salva ce a rămas din culturile lor.

PIERDERE TOTALĂ! Fermierul Valentin Popa a întors grâul uscat de secetă!agrointeligenta.ro - 25 aprilie 2020

Seceta a fost nemiloasă cu grâul multor fermieri din partea de sud și cea de est a țării. O parte dintre agricultori se uită la lanurile uscate și văd pierdere totală. Chiar și așa, îi doare sufletul să intre cu utilajele pentru a întoarce brazda. Mulți mai speră, încă, într-o ploaie zdravănă, salvatoare.

În localitatea Sohatu din Călărași, fermierul Valentin Popa a luat astăzi decizia cea groaznică: a întors grâul de la care nu mai avea nicio speranță. ”Așa arată cultura de grâu la ora asta. Domnilor guvernanți, Dumneavoastră știți ce se întâmplă cu agricultura la ora actuală? Am impresia că nu vă interesează”, a scris fermierul ca descriere la imaginile în care grâul uscat este întors. Fermierul spune că dacă vor fi ploi se va încumeta să pună pe acele terenuri porumb.

Valentin Popa nu este singurul fermier care întoarce culturile de toamnă. Sunt mulți ca el. O parte își pun speranțe în despăgubirile de la Guvern pentru pierderile suferite, așa că așteaptă să vină în teren comisiile de evaluare să le evalueze gradul de calamitare. Așa cum Agrointeligența – AGROINTEL.RO v-a informat deja, în lipsa unei constatări din partea comisiei, agricultorii nu pot accesa despăgubirile pentru secetă. Din acest motiv, fermierii fac apel către autorități să grăbească formarea comisiilor și deplasările în câmp.

Raul Mărunțoiu: Totul e pârjolit, nu a mai plouat din decembrie! Fără apă, investițiile în utilaje sunt degeaba!agrointeligenta.ro - 26 aprilie 2020 Totul e pârjolit, nu am mai avut o ploaie din decembrie, își prezintă tânărul fermier Raul Marian Mărunțoiu culturile afectate de seceta din acest an. Agricultorul din Săcele, județul Constanța, a realizat un video în

85

care arată situația reală din câmpurile de orzoaică și de grâu – pentru boabe și pentru sămânță, gradul de calamitare ajungând la 100%.

”Totul e pârjolit, nu am mai avut o ploaie din decembrie. Zăpadă toată iarna nu a fost, motiv pentru care s-a ajuns în situația de a avea culturi compromise în proporție de 100%. Dacă mergem puțin, se aude cum foșnește toată masa vegetală moartă ca și când am merge pe fân”, spune tânărul Raul Mărunțoiu.

Orzoaica distrusă de secetă se află, culmea, chiar lângă un canal de irigații, canal care astăzi este nu doar secat, dar și într-o stare jalnică. ”Dobrogea a avut un sistem foarte bine pus la punct, canalele brăzdau fiecare parcelă din zona noastră, erau zeci de stații de punere sub presiune, de pompare. Nu mai există nimic, totul s-a distrus, totul s-a tăiat și s-a dat la fier vechi și am ajuns în situația să avem câmpurile care arată așa”, explică fermierul.

Agricultorii nu se luptă numai cu seceta, dar și cu dăunătorii: ”Căldura și uscăciunea excesivă au favorizat dăunătorilor. Vedem o invazie masivă de păduchi”.

O pierdere uriașă este în ferma familiei Mărunțoiu și la lotul semincer de grâu. ”Îl vom pierde în totalitate, motiv pentru care vom avea niște costuri fenomenale cu achiziția de sămânță la anul. Noi am făcut toate tratamente,e

86

toate verigile tehntologice au fost respectate îna ceastă cultură, vedem stadiul foarte prost al dezvoltării”, explică Raul Mărunțoiu.

Spuneau bătrânii că la Sfântul Gheorghe trebuie să se ascundă cioara în grâu – anul ăsta nici un pui de găină un pic mai mare nu cred că s-ar putea ascunde aici, mai spune tânărul fermier. ”În ciuda tuturor investițiilor colosale pe care noi fermieiri le-am făcut: în utilaje de mare performanță, în echipamente agricole performante, în lipsa apei, totul este degeaba„, declară Raul Mărunțoiu.

În finalul clipului, tânărul face un apel către Guvern să se implice și să sprijine refacerea irigațiilor din Dobrogea: ”Infrastructură primară pentru irigații există. Avem nevoie de sprijin pentru reabilitarea acestei infrastructuri primare și pentru repornirea sistemului de irigații. În Dobrogea, factorul limitativ cel mai mare este apa. în lipsa ei, astfel de utilaje nu vor avea de lucru și nu vor putea fi amortizate. Sperăm să se lucreze, să se gădească niște soluții ca pe viitor să nu ne mai confrcuntăm niciodată cu așa ceva”.

Ruga unui fermier: ”Dacă ploaia sunt Lacrimile Tale, Doamne, te rog să plângi pentru noi! Nu lăsa așa frumusețe să se piardă”agrointeligenta.ro - 27 aprilie 2020 Fermierii așteptă

ploi. Săptămâna aceasta, prognozele indică precipitații, în special începând de miercuri, iar agricultorii își pun speranța că apa va fi suficientă pentru a salva culturile înființate în primăvară și că le va ajuta să răsară pe cele semănate de curând.

În Botoșani, în localitatea Săveni, fermierul Dumitru Chiaburu și-a inspectat rapița care a înflorit pe secetă. ”A mai dat Dumnezeu 4 litri! Dacă ploaia sunt ”lacrimile” Tale Doamne, te rog să plângi pentru noi și nu lăsa asemenea frumusețe să se piardă!”, este ruga, din câmp a fermierului botoșănean.

87

Agricultorul e resemnat în privința producției, dar speră totuși să vină ploi suficiente ca investiția lui să fie recuperată și să existe și profit: ”Ar însemna să plouă câțiva zeci de litri și poate, poate. Din primăvara trecută nu a mai fost o ploaie de 20-30 l, dacă s-au strâns din noiembrie până acum 100 de litri, din care două ploi au fost de 14 și 15 litri, restul de 5,6,10 l și ceața din toamnă de vreo lună”.

Din cauza lipsei precipitațiilor, Dumitru Chiaburu și-a adaptat tehnologia de cultură pentru rapiță. ”Eu nu am arat de doi ani, acum doi ani a fost floare, anul trecut grâu. Am început de doi ani ca odată cu recoltatul să vin cu un disc chiar în urma combinei pentru a păstra apa în sol și nu ar decât atunci când terenul îmi permite să nu scot bolovani, decât o arătură proastă, mai bine n-o faci. Trebuie să ne adaptăm din mers la noile codiții meteo și să lucrăm terenul cu grijă față de apa din sol, că nu se știe când mai vine alta. (…) La noi terenurile sunt fel și fel, dar mai multe sunt grele și trebuie să le prinzi la timp, nici un an nu seamănă cu altul. (…) Se vede samulastra de grâu după erbicidare și paie de grâu care nici măcar nu sunt mucegăite de secetă”, spune îi spune botoșăneanunl, într-un comentariu, unui coleg fermier.

La acest moment, județele din sudul și estul țării sunt afectate puternic de secetă. Cel mai mult suferă culturile de cereale păioase și rapița semănată în toamnă. Pe anumite suprafețe, gradul de calamitate depășește 80%, o parte dintre fermieri luând în calcul întoarcerea culturilor după ce comisiile de evaluare le vor stabili gradul de calamitate pentru a fi despăgubiți de la bugetul de stat pentru pierdere.

Ministrul Agriculturii: ”Culturile și pășunile sunt compromise!” agrointeligenta.ro - 27 aprilie 2020

Secetă extinsă în toată țara, și fermele de animale suferă din cauza lipsei de precipitații. Ministrul Agriculturii Adrian Oros a vizitat în weekend zona Transilvaniei, afectată, de asemenea, de secetă. Șeful de la Agricultură a

88

publicat mai multe imagini pe Facebook și a scris un mesaj de susținere pentru fermieri.

”În acest sfârșit de săptămână, am ținut să ajung și la zonele afectate de secetă din Transilvania. Situația este similară cu ceea ce am întâlnit în restul țării, nu a mai plouat de mult timp, iar culturile și pășunile sunt compromise. În lipsa vegetației, crescătorii de animale sunt nevoiți să apeleze la rezervele de hrană.

Îi asigur pe fermieri că, pentru prima dată în zece ani, toţi cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri! Comitetele pentru situaţii de urgenţă se vor întruni şi vor evalua dimensiunea pagubelor, astfel încât să avem o imagine cât mai obiectivă. Agricultura merge înainte!”, a scris ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe Facebook.

Ultimele despăgubiri plătite fermierilor la nivel național au fost în 2015, când cele mai afectate culturi au fost cea de porumb și de floarea-soarelui. La acel moment au fost despăgubite și pierderile suferite în urma secetei pe pășuni, fânețe sau la plantele pentru nutreț. Citiți mai multe în articolul: Ce despăgubiri au primit fermierii români după seceta din 2015

... citeste si partea adoua, si partea a treia ...

89